Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova Instituția publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemițanu" FACULTATEA FARMACIE Catedra Tehnologia Medicamentelor Lucrare de Curs Maşini de condiționare şi ambalare a comprimatelor si capsulelor. Materiale moderne utilizate pentru ambalarea primară a formelor farmaceutice solide. A efectuat: Ursachi Doina, grupa 104
descrirea procesului de lucru in formarea comprimatelor si capsulelor gelatinoase
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
Instituția publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie"Nicolae Testemiţanu"
FACULTATEA FARMACIE
Catedra Tehnologia Medicamentelor
Lucrare de Curs
Mașini de condiționare și ambalare a comprimatelor si capsulelor. Materiale moderne utilizate pentru
ambalarea primară a formelor farmaceutice solide.
A efectuat: Ursachi Doina, grupa 104
Conducător științific: Ciobanu Nicolae
conferențiar universitar
Chișinău 2015
Cuprins1. Introducere
2. Mașini de condiționare și ambalare a comprimatelor si capsulelor
3. Materiale moderne utilizate pentru ambalarea primară a formelor farmaceutice solide
4. Bibliografie
I. Introducere Comprimatele reprezintă un produs solid care conține o singură sau mai multe doze
de substanță activă destinată spre administrare orală. De cele mai multe ori, denumirile de
comprimate si tablete sunt intrebuintate ca sinonime, in unele tratate sunt considerate ca forme
medicamentoase aparte,care difera prin modul de preparare.
Denumirea de comprimate are ca origine verbul latin comprimo-comprimare (a presa,
a comprima) și se referă la modul de preparare, pe cînd denumirea de tabletă derivă de la
cuvantul latin tabula, tabuletta (tablă, tabliță) și se referaă la forma exterioară a preparatului.
Invenția comprimării prafurilor este atribuită lui W. Brockedon, care obține brevet în 1843
pentru presarea pulberilor în matriță. Aceasta metodă însă nu a fost destul de apreciată și în parte
a fost uitată, astfel ca în anul 1873, profesorul Rosenthal într-o comunicare menționează ca
invenție proprie prepararea pilulelor comprimate. Fabricarea comprimatelor a fost începuta de
farmacistul T. Dunton din Philadelphia, cu mașina sa, brevetată în 1876.
Comprimatele, la început, nu au avut popularitate. După brevetarea invenției lui
Brockedon au trecut 42 de ani pîna cînd au aparut comprimatele pentru prima dată ca preparate
oficiale, și anume în farmacopeea britanică în anul 1885. La noi în țară, abia în 1943, în ediția V-
a a Farmacopeei este oficializat acest produs. Acest lucru se explică prin faptul că comprimatele
de la început au fost preparate mai mult în condiții industriale și în farmacopeele din trecut
figurau numai produsele care se preparau în farmacie. Astazi este una dintre formele
medicamentoase cel mai des întrebuințate.
Capsulele reprezintă un produs solid tare sau moale care are diferite dimensiuni și
conține o singură doză desubstanță activă destinată spre administrare orală.
Ele sunt administrate mai ales pe cale orală (deşi sunt şi capsule utilizate pe alte căi: rectală,
vaginală etc.) şi se folosesc pentru a uşura ingerarea, pentru a masca gustul şi mirosul neplăcut al
unor substanţe, pentru a mări stabilitatea preparatelor sau pentru a dirija acţiunea
medicamentului într-o anumită porţiune a tubului digestiv.
În mod curent termentul de "capsulă medicinală" sau de "capsulă" se utilizează pentru
preparatul farmaceutic format din înveliş şi conţinutul medicamentos care se ingerează
împreună. În FR X, monografia "Capsulae" se referă la: "preparatele farmaceutice formate din
învelişuri care conţin doze unitare de substanţe active asociate sau nu cu substanţe auxiliare,
destinate administrării pe cale orală". După materialul din care este confecţionat învelişul,
capsulele medicinale se împart în: amilacee şi gelatinoase.
În activitatea de producţie exista doua situații majore. Prima, este aceea când produsul
final este deja foarte bine pus la punsct, cu o reţetă stabilă şi în toate etapele de producţie unul
deja
unul deja foarte bine pus la punct, se cunosc toate detaliile şi toţi parametrii necesari.
A doua situaţie – cea în care produsul final este realizat în colaborare cu departamentul
de cercetare, când se fac treceri ale parametrilor şi cunoştinţelor de la stadiul experimental de
laborator, la cel intermediar şi în final în stadiul de regim continuu de fabricaţie. Cel de-al doilea
este mai rar, dar se realizează pentru că în mod constant apar medicamente noi, formulări noi ale
unor medicamente proaspete sau se schimbă furnizorii unei substanţe active sau a unor excipienţi
şi astfel toată formularea nouă trebuie testată.
Pentru a satisface cerinţele pieţei cu un anumit produs, acesta îşi începe viaţa în
departamentul de producţie, în aria de cântărire, unde se aduc din depozit materiile prime deja
testate de departamentul de analize.
II. Mașini de condiționare și ambalare a comprimatelor si capsulelor
Procesul de fabricare începe cu pregatirea și dozarea substanțelor necesare preparării
medicamentelor conform rețetei. Acestea sunt eliberate
din depozit în urma unor solicitări efectuate de către
Seful Echipei de Preparare. Materiile prime sunt
introduse în aria de cîntărire printr-un sas de desprafuire
și decontaminare. Operatorul realizează receția
cantitativă (cantitatea primită să corespundă celei scrise
pe Ordinul de Primire) și calitativă (se verifică codurile
și termenul de valabilitate.
Figura 1. Omogenizator
În funcţie de reţetă materiile prime (substanţe active,
excipienţi, substanţe de pudrare, substanţe pentru lianţi, filmul
polimeric pentru filmarea comprimatelor, etc.) se cântăresc, se trec
într-un BIN de capacitate mare sau mică în funcţie de produs sau în butoaie de inox şi se trec mai
departe pe fluxul tehnologic.
În acest caz apar două situaţii. Produsele trecute în BIN
(fig.2) sunt de cele mai multe ori, produse care nu necesită operaţiile de mixare cu un liant,
granulare, calibrare. BIN-ul este transportat la un omogenizator şi după stocat în aria
Figura 2. Recipient tip BIN
intermediară. Produsele trecute în butoaie de inox (fig.3) sunt cele
care vor merge la etapa de granulare.
A doua etapa în procesul de fabricare al unui
medicament o reprezintă formarea granulei. Omogenatul este
umectat cu o soluție liant specifică produsului (de ex., soluție
formată din apă purificată și alcool etilic farmaceutic). Amestecul umezit se vacuumează
în tancul de granulare al echipamentului Ghibli 200 (fig.4).
Aici are loc uscarea în condiții de temperatură și timp bine stabilite. La sfarșitul procesului se
determină umiditatea în cadrul laboratorului de control interfazic, iar dacă aceasta corespunde
DFS, se va realiza procesul de granulare. Acesta are loc într-o moară calibratoare (fig.5) cu
ochiuri de dimensiuni specifice fiecarui produs, iar apoi, granula uscată se prudeaza.
A treia etapa o reprezinta comprimarea granulei pudrate. Binul este fixat pe un
elevator și ridicat deasupra echipamentului de comprimare. Printr-o valvă prevazută cu o
garnitura ce asigură etanseitatea, binul este ,,conectat’’ la țeava de alimentare a echipamentului.
Se alimentează o morișcă ce asigură umplerea specifică a celulelor de comprimat. Asupra acestor
celule actionează 27 de pistoane ce exercită forțe aproximativ egale, obținîndu-se, în final,
comprimatul. Acestea sunt preluate pe un desprăfuitor vibrator cu spilară modulară, iar apoi sunt
depozitate în recipienți speciali.
O etapa facultativa o reprezintă filmarea. Acest procedeu se aplică doar unor anumite
comprimate și reprezintă acoperirea acestora cu film polimeric . Unele substanţe/formule
Figura 3. Recipient tp butoi inox
Figura 4. GHIBLI 200 Figura 5. Moara calibratoare
medicamentoase necesită aceste operaţii de filmare pentru a proteja substanţa activa şi excipienţii
de anumiţi factori (temperaturi extreme, radiaţii UV) dar şi un rol important în farmacodinamie
pentru că unele substanţe necesita o eliberare întârziată şi o rezistenţă la degradările enzimatice
sau acide din diferite compartimente (saliva, sucuri gastrice sau intestinale). După toate aceste
operaţiuni avem un produs farmaceutic final, cu aspect comercial, pregatit pentru vinzare.
Ultima etapa din cadrul fabricarii unui medicament o reprezintă ambalarea acestuia.
Până la începerea procesului de ambalare, ariile primare şi secundare trebuiesc aprovizionate cu
materiile prime necesare. Şeful echipei de ambalare emite o solicitare de materiale către
“Depozitul Central de Ambalaje”, iar operatorii şi responsabilii de linia de ambalare fac recepţia
calitativă şi cantitativă a materialelor de ambalare. Materialele de ambalare se referă la pliante,
prospecte, etichete autocolante, role de folie PVC, PVC/PVDC, folie aluminiu inscripţionată. Se
verifică conformitatea materialelor de ambalare tipărite cu maşterele în vigoare prezente în
dosarul de fabricaţie. Materialele de ambalare secundară colectivă şi de expediţie sunt stocate pe
europaleti şi se referă la pliante, prospecte, folie termocontractabilă, banda autoadezivă
personalizata, cutii de carton, autocolante.
Ambalarea are trei etape:
1). Ambalarea primara sau blisterizarea (realizarea blisterelor din folie PVC/PVDC,
înserția comprimatelor/capsulelor în blistere și lipirea foliei de aluminiu imprimată, stantarea
seriei și a datei de expirare). Maşina de ambalat în blistere este dotată cu camera video şi sistem
de analiza. Se verifică astfel umplerea blisterelor cu comprimate şi înregistrează blisterele
incomplete pe care le rejectează. Maşinile sunt dotate cu un sistem de alimentare (feeder) al
comprimatelor. Este format dintr-o pâlnie de alimentare, oala vibratoare, cuva de depozitare praf
şi elevatorul pentru comprimate SWIFT-LIFT. Pe lângă acestea maşina de ambalat are şi o placă
Figura 6. Echipament de comprimare granula Figura 7. Desprafuitor
cu cifre şi contraserie care ștanţează seria şi valabilitatea produsului pe blister, foarfecă de tăiere
blistere şi banda transportoare către ambalarea secundară.
Figure 8. Masina de ambalare primara – IMA
În TR200 (fig.9) și în Farmapack (fig.10) se realizează ambalarea în blistere de PVC/PVDC, iar
în Clinipack, în blistere de aluminiu.
2). Ambalare secundară (introducerea blisterelor și prospectelor în cutii individuale).
La ambalarea secundară se realizează un pliant cu două blistere şi un prospect. Folia de aluminiu
trebuie să aibă imprimată numele produsului, concentrația în substanța activa, tipul de produs:
comprimat, comprimat filmat sau capsulă.
Figura 9. TR200 Figura 10. Clinipack
3). Ambalarea colectivă (formarea de pachete de 10 cutii individuale în folie
termocontractila și introducerea lor în cutii mari de carton, de expediție).
Comprimatele se ambalează în cutii din material plastic, metal, flacoane de sticlă,
cutii de carton, tuburi de sticlă sau metal. Comprimatele se ambalează la loc uscat şi, în unele
cazuri, ferit de lumină. Periodic (6 luni-1 an) comprimatele vor fi verificate în ceea ce priveşte
timpul de dezagregare. Ambalarea comprimatelor se face în cutii din material plastic, cutii de
carton, tuburi sau flacoane de sticlă sau de metal. Foarte avantajoasă este ambalarea între două
folii de celofan, material plastic sau aluminiu, fiecare comprimat având astfel un ambalaj
propriu, mult mai ferit de acţiunea agenţilor atmosferici şi având un aspect estetic şi calităţi
igienice mult mai bune.
Masina de cartonat (NP-CHM-80) Masina este utilizata pentru ambalarea in cutii a produselor farmaceutice si a altor
produse similar, integrand functiile de pliere, formare, deschidere si umplere a cutiei, printare lot
si lipire.Control PLC si fotoelectric pentru o buna coordonarea a tuturor partilor masinii.
La aparitia unei erori, masina se opreste automat si afiseaza motivul erorii. Poate fi utilizata
Mașina electronică de numarat este utilizată pentru numararea tabletelor (inclusiv a
tabletelor cu forme special), capsulelor, tabletelor din gel si a majoritații pastilelor.
Figura 14 Masina electronica de numarat (NP-CM-8)
Marea varietate a materialelor plastice utilizate pentru ambalare creează dificultăţi
majore în reciclarea lor. Până când vor deveni disponibile sisteme mecanice accesibile de
sortare a materialelor plastice, cel mai simplu mod de a identifica materialul de ambalaj este prin
intermediul codificării. Sistemul de codificare constă într-o săgeată închisă, completată fie cu un
număr, fie cu o abreviere pentru tipul de material (figura 1).
Figura 1. Codificarea ambalajelor din materiale plastice
PETE l - polietilenă tereftalat; HDPE 2 - polietilenă de înaltă densitate; V 3 - vinil (inclusiv policlorură de vinil); LDPE 4 - polietilenă de joasă densitate; PP 5 – polipropilenă; PS 6 – polistiren; OTHER 7 - alte materiale plastice, inclusiv materiale multistratificate
III. Materiale moderne utilizate pentru ambalarea primară a formelor farmaceutice solide
Folia din aluminiu este la ora actuală materia primă cea mai utilizată pentru ambalarea
capsulelor şi a tabletelor în industria farmaceutică deoarece este cea mai eficientă “barieră” în
calea unor factori externi care pot afecta proprietăţile medicamentelor. Datorită caracteristicilor