Page 1
Ziarul tinerilor jurnalişti
martie, 2012 pagina 1
LICEUL TEORETIC „ALEXANDRU CEL BUN”
Editorial
Izbucnirea oricărui război cur-
mă orice raționament ce se poate naște
în mintea mea. Să nu fim capabili de a
conserva și de a menține pacea la noi
acasă? Acum 20 ani am evidențiat
acest fapt (să nu credeți că vorbesc ab-
surdități, e un eveniment concret și
durut – 2 martie 1992). Printre atâtea
suflete devotate limbii și datinilor stră-
bunilor nu s-a ridicat cel uns de Dum-
nezeu, avem doar inimi ce iubesc
toponimul de popor și atât, pe spatele
căruia scriu falsul devotament de țară,
spirite preocupate de rutina zilnică. Și
ce s-a întâmplat după conflictul mili-
tar? – acoperirea unei palme de pământ
luate pe nedrept cu o perdea de fier.
Purtăm noi vreo vină? Am
luptat îndeajuns sau suntem prea
extenuați? Nicidecum. Am cedat prea
repede. Unde sunt furtunile celea de
idei, în care ideea integritate, unitate să
fie mai mare ca uman, genial? Avem ce
avem și asta suntem noi. Cât despre
inteligența noastră – „o inteligență
falsă”. O bună parte dintre cei de-
atunci (inclusiv și cei de azi) care
privesc această bucată de pământ ca un
exil, ca „o supărătoare condițiune a
existenței lor”, așteaptă de undeva
salvarea. Ha-ha! Trebuia și trebuie noi
să răscolim „geniul național”. Parcă
dormităm...
Iată și subiectul unui eventual
roman al Mizeriilor acestei realități.
Vi se pare bizară judecata mea?
Cum știți, iar eu simt ceva în mine,
simt că pentru stângăcia, lașitatea și
indiferența noastră aș putea ajunge să-i
desprețuiesc pe oameni.
Gribiniuc Maria
O ciudată metamorfoză
se anunță pe tărâmul spi-
ritului.... și asta o simțim
cu toată făptura.
Un altul m-am trezit de
dimineață. M-am căutat
peste tot și nu eram nici
cât o mogâldeață. Poate
e o glumă de-a priete-
nilor, ca de obicei, dar
nici în coș și nici în
condei nu sunt! Nu sunt
nicicum și niciunde.
Hei! Cine știe unde-s,
să-i dau un milion! În
prag zâmbea un cântec.
La geam – o primăvară.
continuare în pag. 5
O, primăvară, primăvară…
Dragă Cititorule, află că
primăvara vine cu surprize
deosebite, îți lăsăm în gând
doar o picătură, ai grijă să nu
te înghită curiozitatea. Pe data
de 1 martie, liceul nostru va
petrece un seminar, având în
calitate de oaspeți oameni
distinși în activitățile
cărora se dăruiesc zilnic.
Dar la acest eveniment
revenim după desfășu-
rarea lui.
Echipa de redacție
NE MÂNDRIM CU EI!!!
Ei ne-au reprezentat Liceul la Olimpiadele raionale de la
Căușeni în anul acesta:
I loc. Ceban Oxana, cls. a IX-a, istoria
Țurcan Daniel, cls. a X-a, istoria
Hoitu Mihaela, cls. a X-a, geografia
Potângă Victoria, cls. a XI-a, chimia
Gribiniuc Tatiana, cls. a XII-a, chimia
II loc Basarab Andrei, cls. a IX-a, lb. Rusă
III loc Gibiniuc Anastasia, cls. a IX-a, lb. Română
Demianova Tatiana, cls. a IX-a, biologia
Obuhov Vadim, cls. XI-a, istoria
Menţiune Ceban Oxana, cls. a IX-a,
lb. franceză
Page 2
PAGINA 2 EVENIMENT IMPULS
Două maluri – un război
Conflictul din Transnistria
Informații generale
Perioadă 2 martie 1992 – 21 iulie
1992
Loc Transnistria
Rezultat Independența de facto a
Transnistriei
Combatanți
Republica
Moldova
Suport
limitat oferit
de:
România
Republica separatistă
Transnistria
Armata a 14-a de gardă
sovietică
voluntari ruși
voluntari ucrainieni
Suport limitat oferit de:
Rusia
Conducători
Mircea
Snegur
Igor Smirnov
Alexandr Lebed
Efective
25,000 -
35,000
necunoscute
Pierderi omenești
279
combatanți
morți, 400
de civili
1093 transnistreni
59 soldați ruși,
152 soldați cazaci morți
A[sursa: ro.wikipedia.org]
Un început cu stângul
Primăvara primului nostru
an de libertate post-comu-
nistă, de litigii politice, eco-
nomice și sociale a trans-
format entuziasmul zilelor
din August ’91 într-o vrajbă
sterilă și epuizantă. De aceea
2 martie ’92 devine zi
neagră în scurta istorie a
Republicii Moldova.
Fără fantezie
Toate scenariile de război
post-sovietice sunt puse în
realitate după același prin-
cipiu: frânarea intenționată a
eforturilor de emancipare a
popoarelor fostei Uniuni și
menținerea lor sub controlul
Moscovei prin încurajarea
conflictelor interetnice.
La ce te mai poți aștepta
de la ruși…?
Dacă locul cel mai bun
pentru punerea în ființă al
unor asemenea scenarii este
Caucazul – prin mulțimea
populațiilor, religiilor, lim-
bilor, prin multilateralitatea
moștenirii istorice, prin va-
rietatea reliefului – locul cel
mai nepotrivit este Trans-
nistria. Un spațiu deschis, cu
o istorie simplă, recentă,
aproape săracă, locuit de po-
pulații cu aceeași religie,
care nu au nici o predis-
poziție pentru conflicte in-
teretnice. Totodată, războiul
se desfășoară într-un cadru
preponderent rural, unde
toată lumea se cunoaște cu
toată lumea și unde nu există
secrete. Transnistria repre-
zintă, probabil, zona în care
politica imperialistă post-
sovietică este cel mai ușor
de analizat.
Războiul a constituit par-
tea cea mai vizibilă a unei
politici criminale, neostaliniste.
El a fost mărit de un adevărat
genocid dezlănțuit împotriva
populației băștinașe, care nu își
găsește valoare egală decât în
marea teroare a războiului civil
sau a anilor ’30.
Nici un pic de respect
Pe malul Nistrului, cimitirele
au fost locurile predilecte peste
care s-au construit case de
cultură sau complexuri spor-
tive, în perioada sovietică. În
timpul conflictului, aici au fost
încărtiruiți gardiștii și cazacii;
aici a fost locul în care s-au
comis noi crime.
Un strat de morți se așează
peste altul și se preface în
pământ, în praf, în uitare.
Sperăm…
Acolo unde oamenii mor
ușor, veștile mor și mai ușor.
Dacă împotriva crimei fizice
deja comise nu mai putem lup-
ta, putem lupta împotriva uită-
rii. Dacă funcționam ca popor,
trebuie să facem astfel încât
amintirea și semnificația atâtor
vieți sacrificate să supra-
viețuiască morții individuale.
„Trebuie să consemnăm și să
ne asumăm istoria. Sperăm că
aceasta ne va servi ca o protec-
ție parțială împotriva amenin-
țării crimelor viitoare.”
Țanțuc Sergiu
[su
rsa:
ww
w.i
nfo
pru
t.ro
]
Page 3
IMPULS INTERVIU PAGINA 3
„LUPTA NU DUCE LA BINE…”
Pentru că la 2 martie a.c. se
împlinesc, deja, 20 de ani de la
începerea conflictului armat de
pe Nistru, echipa de redacție a
ziarului „Impuls” a hotărât să
ia un interviu de la un
participant la acele zile tragice.
Pe motiv că suntem într-o zonă
periculoasă, am decis să nu
deschidem numele intervie-
vatului, dar și localitatea natală
a acestuia (putem menționa că
este o localitate din suburbia
orașului Tighina)
– Bună seara! Sunteți un
participant la războiul trans-
nistrean. Conștientizăm faptul
că răsfoirea acestor eveni-
mente trecute doare, dar
totuși… De partea cui ați
luptat?
– Desigur că am luptat de
partea moldovenilor din
dreapta Nistrului.
– Cum a fost primită „armata”
moldavă de către populație? – Populația baștinașă spera că
armata va putea lichida
regimul separatist din Mol-
dova și astfel va fi salvată și
integritatea noastră teritorială,
de aceea ea fusese primită de
populație cu bucurie. – Ce zvonuri existau în
privința inițiatorului de
război?
– Nu se vorbea despre aces-
tea. – Ce v-a făcut să luați arma în
mână și să mergeți la război?
– Dorința de a-mi apăra țara,
limba, istoria și viitorul atât al
nostru, cât și al generațiilor ce
vor urma. – Cum a fost prima zi pe
front? – Din localitatea natală am
plecat în satul Cârnățeni, unde
se afla depozitul de arme. De
aici am luat arme și am
revenit, unde comandanții ne-
au repartizat pe fiecare la
poziția sa, care la Movila lui
Suvorov, care la traseul ce
duce spre Chițcani. Eu am
luptat în grădinița 22 pe strada
Dzerjinski din Bender. – Ce spuneau cei alături de
care luptați?
– Desigur că erau neliniștiți,
însă gândul la familie și la
copii îi mobilizau să lupte
demn în continuare. Într-o zi
chiar am ajuns la concluzia că
avem același destin ca și-al
părințiilor noștri ce au luptat
în ce de-al II Război Mondial
împotriva fascismului, ajun-
gând și noi să apărăm patria
de separatiștii transnistreni. – Dacă ați avea posibilitatea să
dați timpul înapoi, ați fi
participat sau ați fi schimbat
ceva în acțiunile Dvs.?
– Categoric nu m-aș duce la
război. Am plecat la război cu
gândul că voi putea contribui
la prosperarea țării, însă
situația acesteia mă îngrozeș-
te. Deseori mă întreb, oare am
luptat pentru ca acum în țară
să domnească haosul și
corupția? Oare am luptat ca
prețurile din țară să fie
aceleași ca în Europa, iar
salariile ca în URSS? De
aceea și o mare parte din
populație migrează peste
hotare, în căutarea unei vieți
mai bune, devin acolo slugi și
nu sunt prețuiți de nimeni.
Noi, cetățenii, am încercat să
facem posibilul pentru bunăs-
tarea țării, însă datorită con-
ducerii, țara noastră stagnează
atât din punct de vedere
economic, financiar, cât și din
punct de vedere intelectual. – Războiul a lăsat vreo
amprentă asupra Dvs, asupra
vieții Dvs?
– Da, desigur. Războiul mi-a
schimbat viața spre rău, atât
mie, cât și întregii populații,
deoarece, imediat după răz-
boi, țara a fost afectată de o
criză financiară. La fel și
omorurile din timpul războ-
iului m-au făcut să-mi schimb
unele concepții despre viață,
atât că m-a învățat să
prețuiesc și mai mult ceea ce
am. – Ce sfat le-ați da generațiilor
actuale și celor ce vor urma, în
privința războaielor?
– Lupta nu duce la bine, de
aceea faceți posibilul pentre a
evita conflictele, cu atât mai
mult războaiele. Fiți mai
prietenoși și mai toleranți! – Vă mulțumesc mult!
– Cu cea mai mare plăcere!
A luat interviu
Țanțuc Sergiu
[su
rsa:
ww
w.i
nfo
pru
t.ro
]
Page 4
PAGINA 4 CULTURĂ IMPULS
Pe lângă faptul că
vine primăvara, pe
care o întâmpinăm
cu mărțișoare în
piept, 1 Martie mai
are pentru noi o
semnificație deose-
bită – ziua când a
văzut lumina bunicul
nostru Creangă.
„Creangă este o
expresie monumen-
tală a naturii în ipostaza ei istorică ce se numește
poporul român sau, mai simplu, este poporul
român însuși, surprins într-un moment de genială
expansiune”, astfel afirmă George Călinescu
despre moșul Ion sau, mai bine de spus, despre
năstrușnicul Ionel.
Cu multă satisfacere ieșeam din bibliotecă ținînd
în mâini o carte de-a lui. Eram dusă de gândul
începerii lecturii unei noi aventuri. Câte emoții și
câtă adrenalină îmi provoca momentele copilăriei
lui Nică, făceam comparații cu El și copilul de azi,
râdeam, râdeam în hohote, deveneam mai deschisă
și mai veselă, apăreau noi idei ce-mi redau tot
frumosul vieții. În felul acesta Creangă devenise
un adevărat bunic, un bunic care știe mereu
povești reale, prin care l-am cunoscut de Ivan
Turbincă, Dănilă Prepeleac și pe Harap-Alb.
El mi-a făcut copilăria mult mai veselă, mai
zburdalnică, pentru că lecțiile sale erau pline de
haz, lăsându-mă satisfăcută de cele aflate. În felul
acesta l-am cunoscut eu, cu mintea mea de copil,
pe acest neîntrecut povestitor, visător și optimist,
gânditor și vesel.
Să-ți poarte secolii numele și fiecare copil
amintirea! O profundă și dulce eternitate, bunicule
Creangă! Barcari Adelina
Sărut mamă ochii tăi în care s-au
născut lacrimele, din care m-am
născut eu. Ele s-au prelins asupra
feței mele și m-au făcut frumoasă ca
să-ți semăn ție, ca să fiu mândria ta,
ca să fiu ochii tăi, ca să fiu inima ta.
Lacrimile tale mi-au udat sufletul
uscat de neștiință atunci când
sufletul tău era ploaie, fiindcă
sufletul meu vine dintr-al tău, ce
este asemeni pâinii calde și rumene.
Lacrimile tale m-au făcut să-ți
iubesc mâinile bătute de vântul
anilor, m-au făcut să mă pot oglindi
în mările brune ale ochilor tăi. Și de-
aș fi putut, mamă, ți-aș fi șters cutele
ce-ți fac fața mai blajină și pe care
lacrimile ți le-au adus, ți-aș fi șters
albul zăpezilor din părul tău brun ce
mi l-ai dat mie, ți-aș fi întors anii
tinereții atunci când erai, mamă,
tânără și atunci când eram copil și
nu-ți spuneam vorbe care
te dor. Și de-aș mai fi
putut, mamă, ți-aș fi dat
în dar nemurirea, căci ești
unica pe pământ care o
merită, ca și toate celelal-
te mame, fiindcă toate
cândva, timp de 9 luni de
„Dumnezeu a creat o mamă minunată,
O mamă care nu îmbătrânește niciodată;
I-a făcut zâmbetul din raze de soare,
Și i-a modelat inima din aur pur;
În ochii ei a pus stele strălucitoare,
Iar în obraji – trandafiri roșii;
Dumnezeu a creat o mamă minunată,
Și mi-a dat această minune mie!”
zile ați avut două inimi;
pentru că sângle meu, are
culoarea sângelui tău,
fiindcă ochii tăi sunt și ai
mei, fiindcă din sufletul
tău, s-a născut sufletul
meu.
Cornescu Valentina
Sărut mamă ochii tăi sau… felicitare cu 8 Martie
Bunicul nostru Creangă…
Page 5
IMPULS CULTURĂ PAGINA 5
Deschideți fereastra
Vine în Moldova un verde de
crâng luminos ca apele
izvoarelor când trec prin dreptul
crângurilor de arini. Vine
primăvara! Vine acea „corolă de
minuni a lumii”, fragedă,
nestatornică pe pământurile ba-
sarabene, trecând frontiera fără
să țină cont de sârma ghimpată,
împreună cu păsările ce încep să
cânte fără voie, cu gâzele ce
pornesc să foiască peste tot fără
să aștepte aprobarea șefilor,
împreună cu iarba ce răbufnește
fără învoirea ministerului
agriculturii, cu pomii ce dau în
flori fără să țină cont de culorile
monopolizate de partide.
Primăvara dă năvală peste tot
ca un copil zburdalnic, ea
dezgheață apele și le pune în
mișcare, ea binecuvântează orice
suflare și viețuitoare, lăsând
soarele să le încălzească și să le
dăruiască libertatea cea de toate
zilele. Zilele primăverii sunt
parcă desprinse din geneză, din
facerea lumii. Orice câmp
învăluit în aburi, orice brazdă de
pământ reavăn și orice om care
aruncă boabele de grâu sunt ca o
imagine de la începuturi, de la
zidirea lumii, că se pare, așa a
pornit la drum omenirea, într-o
dimineață de primăvară, la un
răsărit de soare.
O minune pe care o aduce
primăvara este iubirea și bucuria
de a trăi din plin, de a auzi cum
se zbate în tine fiorul
apropierii sufletești
de ființa dragă, de a
simți cum cresc
aripile ca să te înalți
până la stele. Însă
mai există un semn
de biruință al primă-
verii asupra nămeți-
lor și copacilor des-
frunziți – e mărțișo-
rul.
Conform tradiției
autohtone, mărțișorul este firul
zilelor din an tors de Baba
Dochia în timp ce urca cu oile pe
munte, asemănător firului vieții
omului întors la naștere de către
ursitoare. Culoarea albă repre-
zintă frigul iernii ce se încheia,
iar cea roșie căldura verii ce
urma în mod firesc în calendar.
Mărțișorul aprinde
toate minunile pri-
măverii ce sunt fără
sfârșit: peste tot
natura reînvie și în-
mulțește viața, peste
tot pământul așteap-
tă mirabila sămânță
și, mai ales,
dragostea oame-
nilor, bucuria lor de
a lua viața pe nou,
pofta lor de a se
contopi cu renaș-
terea naturii, încre-
derea că bunul
Dumnezeu o să-i
împrospăteze și o să
le dea un an îmbelșugat.
V-ați gândit, vreodată, că a
dărui un mărțisor înseamnă a
dărui o fărâmă de soare? Acele
două fire de alb și roșu, agățate
la piept, readuc oamenilor
copilăria și adolescența, aripile și
zborul fără de care viața trece
alături lipsită de cunoașterea
farmecului și a rostului, reap-
rinzând focul mocnit, făcând a
crede în eternitatea vieții pe
pământ și în ceruri.
Deschideți fereastra să intre
aerul proaspăt de primăvară și
bucurați-vă de fiorul dragostei pe
care ea o aduce asupra pămân-
turilor basarabene!
Tudorean Cristina
Page 6
PAGINA 6 CULTURĂ IMPULS
Inspirați de primăvară... „Totul înflorește fără nici o opreliște, dacă în locul culorilor
ar fi voci, o incredibilă simfonie s-ar naște în inima nopții.”
Rainer Maria Rilke
Din încleștarea frigului cu
razele soarelui, a întunericului
cu lumina, după ultimele zvâr-
coliri din zilele babelor, învinge
viața, soarele și primăvara. Lasă
să-ți picure în suflet încă o
primăvară... las-o să-ți cuprindă
obrajii și să-ți învăluie inima,
dansează cu ea în lumina soa-
relui și las-o să-și umple brațele
cu flori și iubire. Primăvara e un
pictor cu gusturi rafinate, ea îți
ia pensula, cele mai fine culori
și începe să umple cu farmec tot
ce i se pare că e sumbru, mono-
ton și începe a transforma totul
într-un miracol nemărginit.
Acest miracol învăluie spiritele
însetate de căldură și culoare.
Oamenii de artă deseori sunt
inspirați de frumusețea ireală a
primăverii și îi îndeamna să în-
ființeze creații inedite. Primă-
vara pentru pictori e un exemplu
cum trebuie să combini culorile
într-un mod plin de finețe.
Compoziția „Primăvara” de
Sandro Botticeli este o operă
tandră și complexă care radiază
frumusețe și o grație aparte.
Figura centrală este Venus în
jurul căreia se grupează cele-
lalte personaje: Primăvara împ-
răștiind flori, lângă ea Flora și
Zefirul, la stânga celei Trei
Grații și zeul Mercur cu cadu-
ceul, deasupra lor Cupidon. Pri-
vitorul are impresia că spațiul
pictural este o scenă de teatru
din epoca Renașterii.
Lucrarea Elenei Greculeți
„Flori de primăvară” se distin-
ge prin gamele reținute și
evocatoare ce degajă prospe-
țime, sublitate, transparență ce
îndeamnă la reflecție.
Mihail Nesterov întru-
chiupează primăvara în tab-
lourile sale într-un mod impe-
cabil, accentuând toate elemen-
tele semnificative a acestui
anotimp, lucrarea sa „Începutul
primăverii” ne insuflă deli-
catețea ei.
Pictorul basarabean, Plămă-
deală Grigorie, ne oferă în anul
1979 reînvierea naturii în cadrul
rustic „Primăvara în Valea
Crucii”.
Primăvara inima începe să
bată în ritmuri mai fierbinți ce
ne face să simțim cele mai
deosebite trăiri spirituale. Starea
sufletului e în brațele pri-
măverii, ne sugerează pictorul
basarabean, Victor Hristov, prin
creația „Înflorește sufletul”.
Operele pictorului Victor Hris-
tov aduce în fața spectatorului
o lume artistică inedită ce poartă
în sine amprenta realității și a
fantasticului.
Lasă-ți spiritul să plutească
pe valurile imaginației și a
primăverii... trezește în tine
dorința de a făuri ceva inedit.
Respiră aerul proaspăt, simte
gingășia florilor și mângâierea
razelor calde.
Glavațchi Anastasia
ATENȚIE!!! Pentru a vizualiza
picturile în mod normal, adică
color, puteți să vizitați blogul nostru
www.ziarulimpuls.blogspot.com
Mihail Nesterov „Începutul primăverii”
Victor Hristov „Înflorește sufletul”
Plămădeală Grigorie „Primăvara în Valea Crucii”
Sandro Botticelli „Primăvara”
Page 7
IMPULS SPORT PAGINA 7
Liga Campionilor UEFA – cea mai importantă competiție fotbalistică de pe continent
Salutare prietene!
De data asta îți
propun să parcur-
gem revista unei
dintre cele mai
spectaculoase com-
petiții fotbalistice –
Liga Campionilor
UEFA. Competiția,
astăzi cunoscută sub
numele de Liga
Campionilor UEFA,
era cunoscută, până
nu demult, în 1992,
drept Cupa Campi-
onilor Europeni.
Această compe-
tiție fotbalistică eu-
ropeană anuală inter-cluburi
este dedicată celor mai vic-
torioase echipe din Europa.
Ea reprezintă una dintre pres-
tigioasele trofee de cluburi în
sport. Liga Campionilor nu
trebuie confundată cu Europa
League, al doilea cel mai
important campionat pentru
echipe de cluburi europene.
Actualmente, competiția
constă din trei tururi de
calificare, un stadiu de com-
petiție în formatul grupelor
(unde echipele vor juca în
maniera disputării campiona-
telor interne: un meci pe teren
propriu, unul în deplasare), iar
apoi patru tururi finale elimi-
natorii. Toate disputele de
calificare și cele eliminatorii
se dispută în format tur/retur,
cu excepția finalei, care este o
singură partidă disputată la o
locație predeterminată.
Tragerea la sorți este
structurată momentan pentru
a asigura clubu-
rile care repre-
zintă aceeași na-
țiune, cărora li
este interzis să
joace între ele
până în sfertu-
rile de finală.
Cluburile câș-
tigătoare pri-
mesc trofeul la
ceremonia de
premiere, dar
trebuie să-l retur-
neze la sediul
central UEFA cu
două luni înainte
de finala sezonului
următor. Apoi
UEFA oferă câști-
gătorilor o replică
la scară mai mică
a trofeului pentru
a-l păstra perma-
nent. Însă, regulile
actuale ale com-
petiției subliniază
că trofeul va fi
acordat permanent
echipei care câști-
gă competiția trei
ani consecutiv sau de cinci ori
în total.
Echipele cu cele mai multe
trofee în palmares sunt: Real
Madrid CF a câștigat această
competiție de nouă ori. Urmă-
toarele clasate sunt: A.C.
Milan (7 titluri), Liverpool FC
(5 titluri), Bayern Munchen,
și AFC Ajax (4 titluri).
Echipele care sunt antrena-
te la moment în competiție
sunt: FC Barcelona, Real
Madrid, CSKA Moskova,
Bayer Levercusen, Basel, AC
Milan, Inter Milano, Napoli,
Chelsea, Marseille, Bayern
Munich, Arsenal, Zenit St.
Petersburg, Benfica, Olim-
pique Lyon si Apoel Nicosia.
Dragă Cititorule, eu sper
cu tot sufletul că în această
listă se va include cândva și o
ehipă din țara noastă. Aici îți
spun pe curând și numai
împliniri frumoase!
Baeș Doina
Emblema actuală a Ligii Campionilor
UEFA are peste 20 de ani, fiind
introdusă în vara anului 1991
Manchester United – echipa care a câștigat finala de la
Moscova în fața celor de la FC Chealsea în mai 2008. Se
spune că a fost cea mai spectaculoasă finală din ultimii ani.
Page 8
PAGINA 8 CURIOZITĂȚI IMPULS
Țanțuc Sergiu [sursa: www.increaserss.com]
Echipa de redacţie a ziarului „Impuls“: Gribiniuc Maria, Ţanţuc Sergiu, Toma Dumitrița, Glavaţchi
Anastasia, Cornescu Valentina, Baeş Doina, Barcari Adelina. Ideile, propunerile dvs. le primim pe
e-mail-ul nostru: [email protected] , deasemenea ziarulimpuls.blogspot.com
Trăim în era tehnologiei, cu un simplu click
poți accesa întregul trecut al unei persoane,
iar un rol important în acest proces îl au
rețelele de socializare. De la reactualizarea
statusurilor până la fotografiile postate,
fiecare își dezvăluie etape ale vieții către toți
prietenii sau chiar necunoscuților. În
continuare prezentăm 5 cele mai populare
rețele de socializare.
„Impuls” – ziarul ce-a luat ființă în regiunea
în care scrisul latin se topește zilnic pe buze,
alinând spiritul.
Din nimic s-au creat toate, de asta încercăm
și noi să selectăm și, respectiv, să aranjam
cuvintele din înfundătura nimicului post-
modern, poate astfel se va naște vreo oarecare
formă de creație.
Ziarul ne servește o cortină după care ne
aranjăm gândurile, transpunându-le în cele
mai diverse moduri, fie beletristic sau
informațional.
E actul de identitate pentru sfera activității
noastre în liceu, mai mult ca atât, e dovada
dorințelor de a scrie, de a informa, de a ref-
lecta realitatea din cadrul liceului nostru,
pentru a omite semnele de întrebare refe-
ritoare la capacitatea noastră de a activa. Fără
acest lucru ar fi ca și cum ne-am anula orice
cale de existență.
Existența noastră aici e trăită zilnic cu
intensă plăcere, întrucât știm ce ne costă asta.
Cred că, grație ziarului rezistăm asupririi care
ne-a penetrat ființa.
În fine, prin acest ziar tindem „să ne
reversăm pe toate brațele Dunării până când
vom deveni, prin propria creație (eternul
strigăt), un val de mare, revenind la țărmul
natal.” (I. Hadârcă)
Gribiniuc Maria
IMPULS – actul nostru de identitate
Top 5 rețele de socializare
5. Google Plus este noua rețea de
socializare creată de Google.
Popularitatea acestei platforme a
fost demonstrată încă din faza de
testare când site-ul avea 10
milioane de utilizatori înregistrați.
4. YouTube nu este o rețea de
socializare tradițională. Cu toate
acestea este unul dintre cele mai
populare locuri unde cei înregistrați
pot interacționa via text, video-
clipuri și comentarii.
3. Cea mai profesională rețea de
socializare poartă numele LinkedIn.
Creată special pentru profesioniști,
LinkedIn are peste 35 de milioane de
utilizatori.
2. Jumătate site, jumatate rețea de
socializare – Twitter este un mediu
online unde utilizatori își pot crea un
profil cu informațiile pe care doresc
să le împărtășească. Twitter trimite
mesaje între utilizatori via mesajelor
scurte (tweet) care are nu mai mult
de 140 de caractere.
1. Lansat în februarie 2004 rețeaua
de socializare Facebook este cea
mai vizitată din lume. În 2008
printre înregistrați se numărau 15
mln de oameni, în 2009 – 250 mln, în 2011 – 770 mln. Facebook încasează anual
venituri de peste 1,2 miliarde de dolari. Astfel
fiind una dintre cele mai rentabile afaceri web
din lume.