Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Proiect la disciplina „Marketingul locurilor” Auditul de marketing al localităţii Vatra Dornei Student/ă: ….. Specializare: G.E.P. Forma de învăţământ: ZI Anul de studiu: 2 Cluj-Napoca 2012 Introducere Prin potenţialul său, atât natural cât şi antropic, staţiunea Vatra Dornei, respectiv depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan naţional cât şi internaţional, 1
40
Embed
Marketingul Locurilor Vatra Dornei Formatat Dupa Cerinte
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Proiect la disciplina „Marketingul locurilor”
Auditul de marketing al localităţii Vatra Dornei
Student/ă: …..
Specializare: G.E.P.
Forma de învăţământ: ZI
Anul de studiu: 2
Cluj-Napoca
2012
Introducere
Prin potenţialul său, atât natural cât şi antropic, staţiunea Vatra Dornei, respectiv depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan naţional cât şi internaţional, aflându-se înacelaşi timp printre principalele zone turistice ale României.
Prezenta lucrare, urmăreşte să prezinte potenţialul turistic şi antropic,
valorificarea lui la ora actuală . Proiectul a fost conceput în funcţie deelementele naturale,
antropice, sociale, economice ce stau la baza funcţionării activităţii turistice în staţiunea Vatra
Dornei. Su r sa de i n fo rmare am lua t -o d i r ec t de l a i n s t i t u ţ i i l e de p ro f i l c â t
ş i cu b i rou r i d in c ad ru l a ce s to r a , r e spec t i v P r imă r i a mun ic ip iu lu i Va t r a
Dorne i p r i n Depa r t amen te l e de Dezvo l t a r e S t r a t e g i c ă ş i I n t e g r a r e a
E u r o p e a n ă d a r ş i S e r v i c i u l d e P r o m o v a r e ş i D e z v o l t a r e a Turismului
şi Salvamont. O altă sursă de informare a fost reprezentată de centrul de Formare şi
1
Inovaţie pentru dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC – Vatra Dornei), o instituţie de nivel
naţional, al c ă r e i s cop e s t e a ce l a de a dezvo l t a s a t e l e mon tane , a
gospodă r i i l o r ţ ă r ăneş t i , punând bazele aici turismului rural şi agroturism.
P r e z e n t a l u c r a r e c u p r i n d e p a t r u c a p i t o l e , c e î n c e a r c ă s ă
p r e z i n t e f a p t u l c ă potenţialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei
zone turistice, ea trebuiesusţinută de un management adecvat zonei, de o putere
economică şi de o strategie bine pusă l a punc t , î n vede rea amena j ă r i i ş i
r e amena j ă r i i c ad ru lu i t u r i s t i c ex i s t en t c â t ş i demararea unor noi proiecte în
obţinerea unor venituri complementare dar şi ridicarea nivelului de trai.
1. Scurt istoric şi prezentarea generală a locului
O legendă păstrată în memoria Dornelor, care atestă existenţa Dornei încă de pe vremea
întemeierii statului Moldovei, leagă numele localitaţii de o dragoste tragică a întemeietorului
Moldovei - Dragoş Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstoriţa localnică Dorina, pe care a
ucis-o dintr-o greşeală şi în amintirea ei, a decis ca apa lânga care s-a petrecut drama să poarte
numele ei.
Din izvoare istorice mai reţinem că la 14 mai 1600 Mihai Viteazu, a trimis spre
Moldova armata condusă de generalul său Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Cândreni,
peste Mestecăniş, spre Câmpulung şi apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Moldovei
Ieremia Movilă. Dupa anul 1775, Dorna intră sub stapânire austriacă şi locuitorii au devenit
iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul a generat conflicte care au durat aproape
un secol. Locuitorilor li s-au luat drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li s-au pus taxe pe
fâneţe şi păduri şi au fost obligaţi să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare
iniţiate de coroană. De asemenea, ei trebuiau sa dea autorităţii biruri în natură (găini, lână şi
lemne). Pe teritoriul târgului Dornei s-au desfaşurat numeroase conflicte sângeroase care au
sfârşit prin însemnate pierderi de vieţi omeneşti. În 1884, o sentinţă a autorităţilor austriece
pedepsea formal pe unul dintre opresorii locali cu o "dojană severă".
În anul 1870 Fondul Bisericesc Român a cumparat Băile Vatra Dornei, cunoscute sub
numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale.
Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul
numărul unu şi Cazinoul.
În total pe teritoriul localităţii Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape
minerale.
În 1849, Bucovina a fost dezlipită de Galiţia şi ridicată la rangul de ducat. Această
acţiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 şi înscrierea sa în actele
oficiale ale stapânirii habsburgice sub numele "Vatra Dornei". La 9 septembrie al aceluiaşi an
s-a înfiinţat la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Judeţ Dorna similar cu instituţia prefecturii.
În anii următori istoria locului pomeneşte tot mai des despre nemulţumirile dornenilor,
despre înfăţisările lor cu plângeri la împăratul Franz Joseph, despre implicarea unor mari
personalităţi ale vremii ca de pildă Eudoxiu Hurmuzachi în lupta lor pentru emancipare
socială şi administrativă.
În timpul celui de-al doilea război şi în special în a doua sa parte - anii 1943-1944 -
staţiunea balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată dupa
1945 a preluat băile prin actul naţionalizării de la 11 iunie 1948. După 1989 orașul a intrat în
concurența economiei de piață cu avantajele și dezavantajele ei, încercând să redea numele și
renumele stațiunii de odinioară1.
Vatra Dornei dispune de un potential foarte mare de resurse umane şi
naturale. Progresul si activitatea antropica a omului nu au reusit sa spulbere frumusetea acestei zone2.
Acum 100 de ani, romancierul Bram Stoker a menţionat regiunea din jurul Dornei ca fiind
„una din cele mai sălbatice şi mai puţin cunoscute zone din Europa”. Această afirmaţie este
adevărată şi în zilele noastre. Dorna este o regiune fără rival în frumuseţe din
Europa, încercuită de, anticii şi neîmblânziţii Munţi Carpaţi, presăraţi cu sate şi cătune superbe.
Regiunea a fost cunoscută încă din timpuri antice ca un loc de relaxare şi reîntinerire,
cu un climat tonic stimulativ, aer curat, natură primitivă şi nenumărate izvoare terapeutice
minerale. Una din cele mai împădurite regiuni din Europa, Dorna este paradisul unui iubitor de
1 Vezi pe larg http://www.vatra-dornei.info/Statiunea-Vatra-Dornei/.2 Vezi pe larg Mircea Vlădică „Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie şi legendă, leagăn de credinţă şi cultură bucovineană”, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007; Vezi și .........................
natură şi adăposteşte una din cele mai mari concentraţ i i de faună
diversif icată de pecontinent. Pajiştile montane sunt acoperite cu flori sălbatice rare vara şi
straturi groase dezăpadă iarna, făcând regiunea să fie un loc perfect pentru a-ţi petrece
vacanţa tot timpul anului. Este o regiune de o frumuseţe calmă, naturală şi viaţă populară
fascinantă, ideală pentru peregrinări, excursie, plimbare cu bicicleta şi relaxare în pădurile
liniştite şi printre sătenii ospitalieri. C u n o s c u t ã c a “ P e r l a B u c o v i n e i ” , s t a ţ i u n e a
V a t r a D o r n e i e s t e c e a m a i m a r e comunitate din Dorna, cu numeroase activităţi
pentru călător. Vatra Dornei este plină cu hoteluri de cal i tate , restaurante,
parcuri , muzee şi s taţ iuni cl imaterice, biserici ş i este o bază excelentă de la care
se poate porni spre explorarea regiunii din împrejurimi3.
2. Analiza factorilor de marketing ai locului
2.1. Infrastructura
2.1.1. Echipare urbana. Reţeaua de drumuri
În Vatra Dornei reţeaua de străzi principale ce traversează localitatea sunt în
generalparalele cu râurile Bistriţa şi Dorna. Reţeaua stradală majoră este intens solicitată,
traficul de tranzit suprapunându-sepeste circulaţia de interes local. Principalele drumuri naţionale
şi judeţene care traversează oraşul sunt: E 576 (DN 17): Dej-Vatra Dornei-Suceava DN 17 B: Vatra Dornei-
Broşteni – Piatra Neamţ.
2.1.2. Reţeaua de căi ferate
Traficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată este deservit de staţia Vatra Dornei,Vatra
Dornei-Băi şi halta Roşu.
2.1.3. Transportul aerian
Traficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de
lângămunicipiul Suceava, aflat la o distanţă de 130 km de Vatra Dornei. Există posibilitatea repunerii
în circuit a unei piste de aterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de 12 km de oraş, respectiv
la Floreni.
2.1.4. Canalizarea
3Vezi pe larg Dinu Ana – Maria, Ecoturismul în Vatra Dornei, Universitatea “Transilvania” din BraşovFacultatea de Ştiinţe EconomiceSpecializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor
4
Canalizarea in orasul Vatra Dornei este formata dintr-un sistem mixt, prin doua
conectoare centrale apa menajera fiind condusa la statia de epurare cu un debit de 85 l/s , apoi
este deversata in raul Bistrita. Sistemul de canalizare functioneza bine. Un aspect negativ il
reprezinta resturile menajere (coji de cartofi, oua, ceapa etc.) care se vad in gratarele care
acopera aceste canale si care dau aspect neplacut orasului. Echipa de salubrizare intervine in
fiecare zi.
Se matura strazile principale ale orasului in fiecare seara, se stropesc strazile in fiecare zi.
Gunoiul se colecteaza in containere speciale care sunt amplasate in locuri speciale, in
apropierea locuintelor. Sunt ridicate de 2-3 ori pe saptamana si sunt transportate la rampa de
gunoi. Deoarece nu sunt prevazute cu capac si nu sunt golite ori de cate ori este necesar
acestea reprezinta surse de poluare a aerului. Se recomanda golirea containerelor ori de cate
ori este necesar si acoperirea lor cu capac.
Rampa de gunoi, care este la 5 km de Vatra Dornei in aval pe malul Bistritei, este o alta
sursa de poluare a aerului dar si a apei Bistritei. Gunoaiele nu sunt arse in totalitate iar
resturile care putrezesc aduna tot felul de caini si pisici vagaboande care transporta resturile
menajere in alta parte decat rampa de gunoi. Aceste containere ar trebui compartimentate
pentru maculatura, resturi menajere, fier vechi, bucati de lemn iar locuitorii orasului sa
foloseasca civilizat cosurile de gunoi, gunoiul sa nu mai fie aruncat pe strazi sau in apele
Dornei sau Bistritei.
2.1.5. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa a orasului Vatra Dornei se face din raul Dorna dar si din izvoarele
subterane (fantani) care se gasesc raspandite in zona, peste tot, aproape fiecare gospodarie are
fantana sau izvor propriu. Comunele Iacobeni, Neagra Sarului, Carlibaba, Poiana Stampei au
bazine de apa care alimenteaza populatia cu apa potabila, tratata in prealabil pentru
dezinfectie. Cea mai buna apa potabila este de la Moara Dracului (Secu) care alimenteaza
Dorna Candrenilor si cartierul Rosu - Vatra Dornei.
Pe raul Dorna este construit un baraj pentru acumularea apei care apoi este captata in
statie pentru decantare si tratata pentru dezinfectie cu clor.
Cel mai des poluant intalnit este sulfatul de aluminiu si mal in cantitati mari, cand ploua
mai mult (luna mai, iunie, iulie). Sunt puse si filtre pentru filtrare apei. Apoi, apa este
5
transportata pe dealul Runc unde sunt bazine si pompe pentru alimentarea orasului cu apa
potabila, tratata in prealabil cu clor.
Aprovizionarea cu apa de la Moara Dracului dateaza din anul 1938 si are calitati apropiate
de apele plate (foarte curate, fara amoniac) iar atunci cand este seceta, amoniacul se apropie
de zero. Aceasta este sursa subterana de apa potabila pentru Vatra Dornei.
Sursa de suprafata a apei potabile de la barajul Rosu, dupa ce trece prin bazinul tampon,
se face dezinfectia apei cu clor gazos, timpul de contact este de 30 minute, iar apoi prin
pompe RDN, cu un debit de 280 m3/h, ajunge in bazinele de pe Dealul Runc iar de aici prin
cadere libera la consumator.
Pentru Curatirea apei care iese din orasul Vatra Dornei, pe Bistrita s-a construit o statie de
epurare care curata apa uzata din canalizarea orasului. La intrarea in statie sunt amplasate
porti si gratare, filtre care retin partile grosiere - denisipare prin decantorul primar care
prezinta partea mecanica. Decantorul primar are bazine de aerare-aeratoare. Elicele pentru
oxigenare apei formeaza partea biologica. O alta parte este formata de decantorul secundar
care prin actiunea microorganismelor consuma substantele organice din namol ramanand doar
partea minerala. Namolul este evacuat si folosit la paturi pentru uscare iar o alta parte pentru
hrana organismelor. Sursele de poluare a apei sunt exploatare din Calimani si statia de
preparare Iacobeni. Ambele insa au mini-statii de epurare.
Sursa principala de energie este apa. Orasul Vatra Dornei este centrul de exploatare a
centralelor hidroelectrice. Centrala are turbine si generatoare ce produc energie de 0,4 Kv si
prin transformare se ridica la 20 kv. Aceasta putere este injectata in SEN (sistemul energetic
national).
In Tara Dornelor sunt construite 15 microhidrocentrale care functioneaza in acelasi
principiu, de pana la 200 Kv. Cele mai numeroase microhidrocentrale se gasesc in bazinul
hidrografic al paraului Neagra (Calimani): Neagra I si II, Gura Haiti I si II (sub 2 Mw),
Lucaciu (Paraul cu pesti), Saru Dornei I si II. Mai sunt hidrocentrale la Panaci-Bucinis,
Darmoxa-Sihastrie, Barnar I, II si III si pe Dorna la Dornisoara.
Ca perspective, este intrarea in functiune a centralei de la Todireni. Se pot amenaja toate
paraiele repezi de munte: Negrisoara, Bancu, Tesna, Omu, Rusaia etc. Poate fi valorificat in
continuare paraul Bucinis. Toate microhidrocentralele trebuie acceptate de Silvicultura si
Ministerul Mediului. La Carlibaba sunt ape bune pentru producera energiei pe Carlibaba,
Tibau, Dadu si Iodu. Neagra Brostenilor are un debit constant si poate fi poate fi folosita tot
6
timpul anului. Poluarea apelor de la MHC este foarte putina, doar viata pestilor este pusa in
pericol acolo unde trecerea apelor se face prin rotor.
2.1.6. Fondul locativ
Analiza fondului locuibil pe baza recensământului din 2002 precizează că populaţia
municipiului Vatra Dornei era de 18.487 persoane, locuind în:
o locuinţe proprietate privată (particulară) – 5.763 (89,6%)
o locuinţe de stat – 640 (10%)
o locuinţe private de grup (cooperatistă/asociativă) – 3 (0,04%)
o locuinţe ale cultelor religioase – 21 (0,32%)
Din cele 6.427 locuinţe, 46 sunt utilizate în scopuri comerciale, profesionale, etc.
În ceea ce priveşte utilităţile, 4.405 locuinţe sunt alimentate cu apă, 4.291 au canalizare din
reţeaua publică sau sistem propriu, 6.252 au instalaţie electrică şi 1.144 au încălzire prin
termoficare sau prin centrală termică.
Construcţia de locuinţe - Potrivit programului său de activitate pe anii 2001-2004, Primăria
municipiului Vatra Dornei a demarat construcţia de locuinţe. Astfel, prin forţele proprii ale
bugetului local, s-au mutat în locuinţe noi 18 familii, prin punerea în funcţiune a blocului 1
Chilia, cu 18 apartamente de 1 şi 2 camere, locuinţe cu destinaţie socială.
Având în vedere segmentul social al celor care nu-şi pot permite construcţia unei locuinţe,
peste 500 de familii solicită locuinţe din fondul locativ de stat. Construcţia de locuinţe prin
intermediul Agenţiei Naţionale a Locuinţei se derulează în bune condiţii la Vatra Dornei.
Astfel, se lucrează la Blocul B din Ansamblul Transilvaniei – bloc care va avea 48 de
apartamente. La această clădire sunt definitivate lucrările la parter şi s-au început lucrările la
primul etaj.
Se lucrează, de asemeni, la construcţia Blocului 1, tronsoanele C+D din Ansamblul Podu
Verde bloc ce va avea 24 de apartamente cu destinaţia de locuinţe pentru tineri, urmând să fie
dat în folosinţă în cursul anului 2004.
7
Lipsa acută de locuinţe a determinat Consiliul Local să aprobe achiziţionarea unui bloc de
garsoniere în strada Florilor nr.1, care va fi refăcut tot prin ANL, cu destinaţia de locuinţe
sociale. Aflat în imediata vecinătate a complexului comercial din strada Mălinilor, blocul este
într-o stare avansată de degradare şi creează o imagine arhitectonică deplorabilă.
2.1.7. Infrastructura de cazare
Municipiul Vatra Dornei beneficiază de o variată reţea de hoteluri, pensiuni turistice şi
agroturistice, cabane, baruri, discoteci.
Cazarea se face în 15 hoteluri, 5 vile şi un lanţ de pensiuni turistice şi spaţii de cazare în
locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.
STRUCTURI TURISTICE ÎN VATRA DORNEI
Structură turistică
Categorie
**** ***
** *
Hoteluri 2 4 6 3
Vilă-pensiune
turistică 3 2 -
Pensiuni turistice -
30 (autorizate şi în
curs de autorizare)10
Camping complex
turistic 1 1 1
Pensiuni - 8 5
8
agroturistice
(Bazinul Dornelor)
Turism balnear
Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi
carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină
recuperatorie.
Există 6 izvoare pentru cura internă şi peste 30 pentru cura externă (izvoare carbogazoase,