Publication: Romanian Journal of Marketing Author: Tierean, Ovidiu Date published: October 1, 2010 Ovidiu TIEREAN Universitatea Transilvania Brasov Rezumat Articolul este structurat pe trei parti: retelele sociale, social media si media generata de utilizatori. Articolul se vrea a fi un îndrumar pentru politicieni în tentativa lor de a se face mai vizibili pe spatiul virtual. Prima sectiune prezinta principalele retele sociale si sfaturi pentru a comunica prin intermediul lor. Sectiunea a doua explica varietatea social media si riscurile la care se expun politicienii care o adopta. Ultima sectiune prezinta media generata de utilizatori cu avantajele si dezavantajele ei. Cuvinte-cheie: retea sociala, media generata de utilizatori, candidati Introducere În zilele noastre multe campanil politice experi menteazä noi metode de a transmite mesaje cätre indecisi si de a motiva staff-u I de Campanie. Ce ar trebui sä intreprindä consultanti de Campanie si candidaci în privinja noilor medii digitale? Care strategii funcfioneazä? Ce ar putea distruge reputala unui candidat? Acestea sunt întrebarile la care articolul ìncearca sä räspundä. Pentru început se vor expune trei metode de bazä pentru foiosi rea conceptului de "social media". în prima, Campania politica lucreazä cu 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Publication: Romanian Journal of Marketing
Author: Tierean, Ovidiu
Date published: October 1, 2010
Ovidiu TIEREAN
Universitatea Transilvania Brasov
Rezumat
Articolul este structurat pe trei parti: retelele sociale, social media si media generata de utilizatori. Articolul se
vrea a fi un îndrumar pentru politicieni în tentativa lor de a se face mai vizibili pe spatiul virtual. Prima sectiune
prezinta principalele retele sociale si sfaturi pentru a comunica prin intermediul lor. Sectiunea a doua explica
varietatea social media si riscurile la care se expun politicienii care o adopta. Ultima sectiune prezinta media
generata de utilizatori cu avantajele si dezavantajele ei.
Cuvinte-cheie: retea sociala, media generata de utilizatori, candidati
Introducere
În zilele noastre multe campanil politice experi menteazä noi metode de a transmite mesaje cätre indecisi si de a
motiva staff-u I de Campanie. Ce ar trebui sä intreprindä consultanti de Campanie si candidaci în privinja noilor
medii digitale? Care strategii funcfioneazä? Ce ar putea distruge reputala unui candidat? Acestea sunt întrebarile
la care articolul ìncearca sä räspundä.
Pentru început se vor expune trei metode de bazä pentru foiosi rea conceptului de "social media". în prima,
Campania politica lucreazä cu site-uri de resele sociale cum ar fi Facebook (facebook.com) sau Hi5 (hi5.com)
pentru a transmite mesaje cätre un electorat nou. Prin a doua metodä, staff-u I candidatului construieste aplicapi
pentru resele socialem propriul lui site de promovare a campaniei, ca sä-si motiveze suporterii existent*. Prin
cea de-a treia metodä, candidatul se poate foiosi de avantajul dat de vasta räspandire a conp'nutului creat de
utilizatori (user-created content), pentru a transforma vizitatorii ocazionali în activist! pasionafi.
1
Retele sociale
Site-urile de resele sociale pot fi o metodä foarte bunä de a transmite mesaje cätre un auditoriu nou, desi, pentru
cele mai multe campanil politice, aceste site-uri vor suplimenta mai mult decât sä substituie numärul de
vizitatori ai site-ului propriu.
Dar pentru ìnceputce suntsite-urile de refele sociale? Web site-urile de refele sociale sunt construite pentru a
permite publicului si organizafiilor sä-si facä pagini biografice si sä le conecteze de alte pagini biografice.
Aceste pagini funfioneazä pe modelul "cercului de prieteni". Este de presupus cä cele mai multe refele de
"prieteni" conectafi au la bazä un precedent în lumea realä, desi ele cresc rapid în dimensiuni si depäsesc
nucleul inifial.
Utilizatorii pot urmäri conexiuni de la o biografie la alta din curiozitate, sau pentru a-si cauta prieteni, rude,
clienfi sau susfinätori. De obicei ei pot efectúa cäutäri dupä cuvinte cheie si pot läsa comentarii la profile. ?-fi
face "prieteni" înseamna sä citesti o biografie si sä ceri o conexiune. Utilizatorii cei mai agresivi sträng mii de
utilizatori, dintre care cei mai mulfi nici macar nu i-au cunoscutín persoanä. Site-urile de refele sociale
funcfioneazä ca instrumente de comunicare în masä când utilizatorii trimit mesaje catre "prieteni i" lor, cätre
tofi deodatä.
Hi5, Facebook si MySpace (myspace.com) sunt cele mai cunoscute refele sociale în Romania în aceastä ordine,
dar la nivel internafional ordinea este cu totul alta: Facebook, MySpace si Hi5.
Hi5 este eel mai cunoscut site de refele sociale din Romania. Acesta a fost fondât în 2003 de Ramu Yalamanci,
student indian la Informatica la Universitatea din Illinois. în ianuarie 2009, Hi5 avea 60 milioane untilizatori
fiind pe locul 38 în topul realizat de site-ul Alexa (alexa.com) dupä numärul de vizite unice pe zi. (Swartz,
2008)
Facebook este cel mai cunoscut site de refele sociale din lume, fiind pe locul 2 în topul Alexa dupä motorul de
cäutare Google dupä numärul de vizite unice pe zi. Acest site a fost fondât de Mark Zucherberg si colegii lui de
camera de la Harvard si inifial a fost destinât înlesnirii comunicarli íntre fostii colegí de facúltate (Facebook,
2009). Astäzi, site-ul are 300 milioane de utilizatori activi, dintre care 50% ìsi verifica zilnic pagina biografica.
Cífrele de "consum" de Facebook sunt impresionante:
2
* în medie utilizatorii au 130 de "prieteni".
* Mai mult de 6 miliarde de minute sunt petrecute pe site în fiecare zi.
* Mai mult de 40 milioane de utilizatori ìsi modifica pagina biografica zilnic.
* Mai mult de 10 milioane de utilizatori devin fani ai aplicafiilor Facebook zilnic.
* în jurde 2 miliarde de poze si 14 milioane de fi Imulefe sunt încarcate pe site lunar.
* în jur de 2 miliarde de piese de confinut générât de utilizatori sunt încarcate în flecare säptämanä (link-uri
web, stiri, postäri de bloguri, notife de jurnal, poze).
* Aproximativ 45 milioane de grupuri de "prieteni" organizeazä 3 milioane de eveni mente promovate pe site
lunar.
Confinutul informafiilor de pe Facebook este tradus în 68 de limbi, deoarece 70% dintre utilizatori sunt din
afara Statelor Unite. Veniturile estimate pentru 2008 sunt de 300 milioane USD. (Facebook, 2009)
MySpace a deven it eel mai cunoscut site de refele sociale în Statele Unite în iunie 2006 (Cashmore, 2006).
Conform site-ului comScore (comscore.com), MySpace a fost depäsit de Facebook ca numär de utilizatori unici
lunari în aprilie 2008 (Techtree, 2008). Site-ul are în jur de 100 milioane de utilizatori si se aflä pe locul 11 în
topul Alexa al vizitatorilor unici zilnic. Confinutul site-ului este tradus în 15 limbi, romàna nefiind una dintre
eie.
Din moment ce activarea unei pagini pe oricare din site-urile de resele sociale este atât de simplä si rapida si
cum aceste site-uri au asa public larg, multe organizajii de consultala si corporali experi menteazä acest nou
mediu. Utilizatorii site-urilor de resele sociale sunt tineri, astfel site-urile sunt instrumente bune de Campanie,
care ìncearca sä trimitä mesaje elevilor si studenjilor din licee sau universitari, dar si absolvenjilor tineri.
3
Site-urile de resele sociale includ automat în pagina biografica funeri de blogging, deci recélele sociale sunt
modalitäji de promovare a blogurilor, asta daca utilizatorii nu au deja un blog pe alta platformä de blogging. CeI
mai important motor de cautare al blogurilor, Technorati (technorati.com) indexeazächiarsi blogurile deschise
de site-urile de resele sociale, astfel încât acum toate blogurile sunt conéctate în blogosfera mondialä.
De multe ori paginile biografice sunt "brosuri" ale utilizatorilor, o carte de vizitä online si astfel o sansa pentru
politicieni pentru a-si face cunoscut numele printre susjinätorii potenziali. Pentru a-si mari vizibilitatea online,
politicienii trebuie sä punä link-uri cätre site-urile speciale de Campanie sau cätre pagini în care se discuta mai
pe larg programul de Campanie. Este de préférât sä existe de asemenea un buton de adäugare la lista de ádrese
de e-mail ("join my e-mail list") si un buton pentru donaci online.
Designul paginii biografice estefoarte important. Multe pagini biografice au un aspect ipätor si îi întâmpina pe
vizitatori cu sunete si imagini care socheazä Ia prima vedere. Únele pagini sunt atât de încarcate încât este
imposibil de citit confinutul lor. Este de préférât ca politicienii sä foloseascä poze si imagini care sä scoatä în
evidenza linkurile importante si care dramatizeazä problemele pe care acestia le ridica.
Ca si celelalte piese din puzzelul strategie! online, rezultatele obfinute din site-urile de recélele de social media
depind în general de cât efort este depus: daca politicienii doar posteazä un confinut pe pagina lor biografica si
asteaptä vizitatorii sä aparä, se vor trezi cu foarte pufini vizitatori. Acestea sunt doar câteva sfaturi pentru a
creste numärul de vizite:
* Fii agresiv - campanule de succès bazate pe recélele sociale aduc mul^i susjinätori. Pentru politicienii novice
în resele sociale este important sä viziteze paginile grupurilor care discuta problème similare cu cele ridicate de
politician si sä cearä sä devina membru al grupului. De asemenea este de préférât ca politicianul cä creeze
legäturi directe cu membrü grupului. Cu cât linkul profilului politicianului apare pe mai multe pagini biografice
la secjiunea de "prieteni", eu atât sunt mai mari sansele ca vizibilitatea politicianului în acea rejea sodala sä
creaseä.
* Foloseste recélele sociale pentru a promova alerte de Campanie - politicienii pot trimite mesaje generale cätre
tofi "prieteni i" (mass messages) si pot läsa un link cätre conjinutul mesajului pe pagina biografica. Este foarte
probabil ca vizitatorii paginii biografice sä se ìnscrie ca activisti pe pagina de Campanie, daca politicianul îi
îndeamna sä ia mäsuri.
4
* Cere "prietenilor" sä posteze alértele tale pe paginile lor - daca discuoile de Campanie pe care politicienii le
ridica sunt de interés, "prietenii" sunt domici sä-l ajute pe politician sä facä cunoscutä discufia în întreaga refea
sodala. în plus, "prietenii" vor avea si ei un confinut interesant pe pagina biografica.
* Trimite informafii cätre "prietenii" tai des - utilizatorii de refele sociale sunt în mod constant bombardafi cu
mesaje, asa cä politicienii nu au de ce sä-si facä griji cä acestia se vor satura de spamuri. Folosirea de liste de
utilizatori nu pare a fi înca o problema, când e vorba de refele sociale, cum se întâmpla în domeniul email-ului,
astfei cä polticienii pot trimite mesaje de reamintire periodic în afara campaniei si mesaje targetate în timpul
campaniei.
De asemenea trebuie refi nute urmätoarele idei:
* Utilizatorii de refele sociale formeazä multe segmente mici si heterogene iar multi utilizatori folosesc retelele
sociale pentru matrimoniale sau promovare individuala. Politicienii se pot trezi cu "prieteni" mai putin
Conventionali si trebuie sä se pregäteascä sä facä fafä unor cereri ciudate. Acest pu net de vedere este mai
important pentru o Campanie personale decât pentru o Campanie de propaganda la nivelul färii. Este usor de
imaginât ce ar spune opozifia daca ar gasi printre "prietenii" unui candidat, un "prieten" cu poze sau comentarii
care l-ar pune în dificúltate pe politician. Strategia dominantä este de a accepta toate cererile de "prietenie", dar
staff-u I care se ocupä de refele sociale trebuie instruit cum sä se comporte eu cererile nonconformiste. De
asemenea purtätorul de cuvant al politicianului sau partidului va trebui sä facä fafä unor atacuri de imagine din
partea presei si a opozifiei.
* "Prietenii" cresc exponenfial - eu cât mai mulfi vizitatori väd o pagina biografica, cu atât mai mulfi utilizatori
vor vrea sä se conecteze la acea pagina biografica, astfel ca este de dorit ca înca de la început politicienii si
partidele sä aibä "prieteni" cu mulfi "prieteni". Daca pe pagina de Campanie sau pe site-ul propriu (diferit de
paginile biografice din refelele sociale) exista opfiunea de "mass messages" din liste de email-uri sau opfiunea
de newsletter, în acestea trebuie menfionatä pagina biografica din refelele sociale. Persoanele din liste trebuie
invitate sä devinä "prietenii" politicianului. Cu cât este mai mare baza inifialä de prieteni, cu atât cresterea va fi
mai rapida.
* Ca si în cazul celorlalte site-uri care sunt deschise, paginile biografice din refelele sociale trebuie menfinute
cu confinut nou si la zi. între politicieni exista frica de a nu avea destul timp pentru a ìntrefine paginile
biografice. Un truc folosit de politicenii din Statele Unite este de a foiosi feed-urile RSS de pe pagina principalä
de Campanie, pentru a menfine paginile biografice de pe refelele sociale. Paginile refelelor sociale blocheazä
scripturile Java, aplicafiile cele mai folosite pentru a afisa feed-uri de pe site-uri în afara refelei sociale
respective, dar informaticienii au construit aplicafii care con vertesc feed-uri le în imagini, care pot fi încarcate
5
pe paginile refelelor sociale. La o simplä cäutare Google despre cum sä afisezi feed-uri RSS pe pagini sociale,
se gäsesc aplicafii gratis, care se pot foiosi intuitiv.
* De asemenea este important ca cei care se ocupä de profilul candidatului pe refele sociale sä nu fie tineri alesi
la întâmplare, doar pentru cäsunttineri si "se pricep". Un profil într-o refea sodala este la fel de important ca si
site-ul de Campanie si trebuie sä transmita mesajul de Campanie. De aceea este nevoie sä fie intégrât în
strategia de comunicare politica.
O alta metodä de a foiosi uneltele de social media este de le integra direct în site-ul propriu de Campanie, läsand
utilizatorilor posibilitatea sä-si creeze pagini biografice pe site-ul de Campanie. Beneficiul evident este cä
utilizatorii se vor identifica cu candidatul sau partidul: dacä acestia creeazä pagini biografice pe site si le
viziteazaìn mod constant, probabilitatea de a se identifica cu candidatul si Campania creste si astfel unii
utilizatori vor deveni voluntan implica^i în Campanie. Cu mesaje de susjinere si ìncurajare, utilizatorii de pagini
biografice de pe un site de Campanie se vor implica agresivîn a creste vizibilitatea site-ului cätre familie si
cunoscufi. De asemenea prin aplicajii de rejele sociale, utilizatorii pot organiza singuri acfiuni care pot ajuta la
promovarea campaniei.
Dezavantajul potenziai este acelasi cu cel al folosirii blogurilor de Campanie si anume utilizatorii vor afisa un
conjinut pe site-ul candidatului, iar cei care se ocupä de site dejin control limitât asupra acestui conjinut.
Profesionistii în comunicare stiu cum sä controleze mesajul unei campanil politice si este difícil pentru ei sä lase
frâiele unei campami pe mâna utilizatorilor amatori în comunicare.
O a doua problema deriva din magnitudinea redusä a multor campanil. Facebook si Hi5 depind de "efectul de
refea": site-urile de regele sociale sunt cu atât mai folositoare eu cât au mai mulji utilizatori. Aplicafiile de rejele
sociale folosite pe site-uri proprii funcfioneazä eficient dacä au un numarînsemnatde utilizatori, dar site-urile de
campanil électorale nu atrag atât de mulfi utilizatori. Este de évitât publicitatea negativa pe care o creeazä
esecul folosirii aplicafülor de regele sociale pe site-uri proprii, prin strângerea unui numär infim de utilizatori,
fiind un esec vizibil íntr-un mediu de comunicare cum este intemetul.
în ciuda dezavantajelor potenziale, site-urile de Campanie dar si corporafüle media experi menteazä aplicable
de regele sociale proprii. Un asemenea experiment I-a fäcut ziarul Washington Post (washingtonpost.com). Pe
site, cititorii pot läsa comentarü dupa flecare stire, începând de la stiri mondene si terminând cu subiecte politice
delicate, bineînjeles dupä ce editorii s-au asigurat cä mecanismul de filtrare al confinutului funefioneazä. Apoi,
site-ul a încurajat cititorii sä-si creeze pagini biografice, care au centralizat toate comentariile fäcute de cititori.
Astfel fiecare cititor devine el însusi autor! Acest lucru nu numai cä întareste legatura strânsa a cititorului cu
site-ul, dar creeazä premisele unei raspândiri a vestii despre articolele cititorilor si astfel sunt atrasi mai mulji
6
cititori. Transformarea cititorilor în autori pasionaji dar si marketeri agresivi este un exemplu de urmat pentru
orice organizare, fie ea si politica.
Social media
în continuare vä propun sä lärgim viziunea si sä urmärim lumea mai larga a social media. Dar despre ce este
vorba mai exact? Social media este un termen mai larg decât social networking (rejele sociale): acest termen se
refera la orice confinut creat de utilizatori de site-uri si nu la persoane sau grupuri profesionisteîn comunicare de
orice fel. Doua exemple dare în acest sens sunt YouTube (youtube.com) si Wikipedia (wikipedia.org), dar si
orice blog care permite postarea de comentarii. în afara de exemplele evidente de bloguri politice, cum pot
campanule politice sa foloseasca social media?
De câte ori se deschid în fafa conjinutului generai de utilizatori, politicienii ìsi asuma unele riscuri. Mulji
profesionisti în campanil politice vor avea greutafi în a înfelege acest concept, din cauza ca prea multe campani
i au fost "stricate" în trecut de candidaci sau componenti ai staff-ului de Campanie, care au divulgai informagli.
De aceea consilierii de Campanie sunt obisnuifi ca informatile care trebuie sa ajunga Ia public si la mass media
sa fie filtrate cu atenfie.
Daca o Campanie urmeaza sa foloseasca social media, securitatea informafiilor este esentala: conjinutul creât de
utilizatori trebuie filtrat si aprobat de specialisti! în comunicare, înainte de a fi accesat de public pe site. Pentru a
nu infuria pe "autori", staff-u I însarcinat cu recelele sociale trebuie sa aprobe sau sa blocheze în timp scurt o
multitudine de articole si comentarii. Utilizatorii devin frustraci când confinutul lor nu apare imediat pe site.
Daca un comentariu sau articol nu trece de "cenzura" si este blocat, staff-u I trebuie sa contacteze "automi" si
sa-si explice decizia de a bloca continutul.
Acestea fiind spuse, permisiunea de a genera conjinut, data membrilor si utilizatorilor, are unele avantaje
tactice. Pentru ìnceput, utilizarea de social media aduna capacitate de analiza si idei de la mai mulfi oameni, în
raport cu care orice politician poate angaja - astfel ca se poate spune ca un politician foloseste inteligenfa
colectiva a unei mici parfi din comunitatea Intemetului. Majoritatea ideilor vor fi nefolositoare, bineìnjeles, dar
unele comentarii si postari se dovedesc a fi scântei, care pot duce la explozii de imagine si popularitate.
Ca un exemplu, în vara lui 2006, Campania lui Ned Lamontca senator de Connecticut a folosit în mare masura
fIlmele create de utilizatori. Susjinatorii lui Lamont au filmât aparijiile oponentului sau, Joe Lieberman si le-au
descarcat pe site-ul lui Lamont. Gafe minore care de altfel ar fi trecut neobservate în trecut, au fost astfel la
discreda tuturor vizitatorilor site-ului, iar cei din spatele camerelor de filmât s-au simjit ca un element esencial
7
al campaniei. Susfinatorii lui Lamont au mers mai departe si au folosit filmarile în propriile reclame electorale
postate online.
Dar sabia social media poate avea doua taisuri: pentru Campania lui Lamont, social media a ìnsemnat si
necazuri când un blogger simpatizant a postât o poza trucata a lui Lieberman cu faja unui omdeculoare.
Domnisoaraîn cauza aavutintenjiadeasatiriza intenda lui Lieberman de a atrage voturile populap'ei de cubare,
dar si-a taiat singura craca de sub picioare: staff-ul de Campanie al lui Lieberman a reacjionat iar Lamont a fost
nevoit sa nege public implicarea sa în aceasta chestiune. în cele din urma Lamont a castigai alegerile dar a
trebuit sa dea multe explicafii si a periclitât voturile populajiei de cubare. (Delany, 2008)
Dupa cum am vazut, refelele sociale si social media pot fi atât o binecuvântare cât si un blestem. Folosirea lor
înfeleapta ajuta campaniilor politice prin transformarea susfinatorilor pasivi în partizani activi. Dar folosirea lor
mai pufin chibzuita duce la critici publice, din partea mass media si a opozifiei.
Media generata de utilizatori (UGM - user generated media)
Companii mari ca Sony, Mentos sau Toyota lasa frâiele promovarii si comunicarii din maini si acorda controlul
mesajului consumatorilorìntr-unefortfara precedent de a depasi stadiul spoturilor de publicitate de 30 de
secunde. Aceste companii au credinfa ca raspunsul se gasesteîn media generata de utilizatori (user-generated
media sau UGM). Decât sa cheltuiasca pe campanil de televiziune sau publicitate printata (banner, flyer,
poster), multe companii investescîn campanil de marketing produse de consumatori.
Cel mai elocvent exemplu este alaturarea produselor Diet Coke si Mentos într-un video viral, care a devenit un
fenomen de marketing. în iunie 2006, un avocat, Stephen Voltz, si un jongler profesionist, Fritz Globe, au
înregistrat un film de 3 minute cu o sticla de Diet Coke care erupe ca un vulcan când este introdusa o pastila de
Mentos, dupa care l-au postat pe Internet. în doua luni de la postare, filmul a atrás milioane de spectator! si a
generât zeci de milioane de dolari în publicitate prime-time, atât pe Internet cât si în mass media, iar Voltz si
Globe au ajuns celebritafi. (Geist, 2005)
Aceasta este media generata de utilizatori si se poate ca ea sa schimbe marketingul. Asa cum Jay Rosen serie în
cartea sa "Oamenii cunoscufi în trecut ca public" (The People Formerly Known as the Audience): "exista o
noua balanfa a puterii între voi si noi" (Rosen, 2006). Acesta balanfa nu este despre pasivitate. Este despre
interacfiune si participare.
8
Oamenii devin produeatori, ceea ce îi face sa intre în contact eu un brand sau o gama de produse mai mult decât
atunci când erau doar public finta pasiv. Este si mai ieftin decât sa angajezi o agenfie de publicitate si sa platesti
costuri de produefie. Conform scriitorului Ulises Mejias, UGM are abilitatea de a transforma ideile în acfiuni
(Mejias, 2006).
În loc sa se gândeasca la produs, consumatori! fac ceva eu produsul. Participarea se traduce în crestere. în
august 2006, compania Nielson/NetRatings a raportat ca cinci din primele zece cele mai mari cresteri aie
brandurilor pe internet îsi focuseaza atenfia catre media generata de utilizatori prin postari de poze, de filmulefe
si prin blogging (Bausch & Han, 2006). în 2006 era un trend, în 201 0 este o necesItate. Dar este media generata
de utilizatori buna pentru politica?
Partidele politice si campanule electorale oricum trebuie sa menfina o balanfa delicata. Politicienii trebuie sa
spuna ceea ce cred, fara sa îndeparteze electoratul care ar putea sa nu fie de acord cu ei. întrebarea este daca
politicienii se pot încrede în oamenii simpli, ca sa-i lase sa vorbeasca în numele lor? în mijlocul crizei
financiare, cu resurse umane si financiare limitate, pot recurge politicienii la încrederea oamenilor? Desi exista
dovezi aie unor asemenea demersuri, politicienii au încredere mai multa în publicitatea mass media decât în
Internet.
Decizia de a adopta media generata de utilizatori se face cu costuri. Dar când este folosita cum trebuie, aceasta
media are abilitatea de a atrage grupuri de susfinatori, care vor raspandi mesajele create de utilizatori catre un
numar mare de refele si de a convinge segmente de electorat, la care politicienii nici nu visau sa ajunga.
Se poate crea participare civica, genera donafii voluntare, creste activismul susfinatori lor, extinde popularitatea
programului electoral, numele partidului sau al candidatului lasand oamenii simpli sa creeze o Campanie
media?
În Romania nu exista studii despre efectele potenfiale ale mediei generate de utilizatori asupra organizafiilor
politice. Un lucru este sigurînsa. Interactivitatea cu "produsul" politic, care este de fapt programul electoral,
mesajul, creeaza o legatura între utilizatori si organizafia politica. Oamenii se simt mai aproape de politicien! si
sunt mai pufin susceptibili în a fi amagifi de mesajul politic. (Kalehoff, 2006)
Este adevarat ca politica difera de mediul de afaceri, dar rezultatul final al unei campami de UGM este acelasi:
ca oamenii sa intre în acfiune. UGM ìnseamna participare. Oamenii intra în acfiune doar alegând un politician
sau altul. De-a lungul procesului, utilizatorii vor dezvolta o relafie cu politicianul ales, care va duce la o
prezenfa mai mare la vot, la acfiuni de voluntariat si la donafii pentru Campanie.
9
Întrebarea care se pune este daca politicianul ìsi lasa o parte din Campanie pe mâna susfinatorilor, acestia se vor
conforma mesajului, sau vor distruge credibilitatea politicianului? Raspunsul la aceasta întrebare depinde de
politicien! si de regulile pe care acestia le fixeaza pentru comunitatea de susfinatori. Cateodata aceste reguli
sunt scrise si postate pe site. Cateodata apar ca raspuns al unor in if iati ve ofensive împotriva site-ului si
implicit a comunitafii de susfinatori. Regulile nu sunt neaparat îngraditoare discursului liber. Au existât cazuri
în care unele forumuri, care nu au mecanisme de a înlatura postari si de a bloca utilizatori ostili, au ramas farà
utilizatori (Shirky, 2003). Un set de reguli bine stabilite pot sa ajute o crestere sustenabila a comunitafii, nu sa
îngradeasca dezvoltarea ei.
Indiferent daca un politician posteaza un set de reguli pentru comunitatea sa, sau lasa standardele de
comportament sa evolueze de la sine odata cu cresterea comunitafii, faptul ca el permite comunitafii sale de
susfinatori de a spune ce cred despre programul sau politic va creste ìncrederea ambelor parfi. Acest element de
ìncredere funcfioneaza în ambele direcfii. Susfinatorii se vor simfi de ìncredere, ca buni membri ai comunitafii
si pe langa tóate acestea ramane ceea ce ei au produs: postarile pe bloguri, email-uri, animafii, filme.
Se vor economisi bani astfel? Este foarte probabil ca da. Costuri le de producfie sunt nule. în plus oamenii
ìmprastie materialele virale gratis. Materialele virale produse de susfinatori se vor împrastia pe Internet în
funcfie de confinutul lor si de abilitatea de a emofiona si interacfiona imediatcu spectatorul. Daca un material
UGM are aceste trei caracteristici atunci se va împrastia cu repeziciune pe bloguri si refele sociale.
UGM nu trebuie gânditca o reclama. Daca este amuzant si prinde la public, acesta va atinge toate segmentele,
de la cei ajunsi la maturitate si pana la elevii de liceu, care înca nu au dreptde vot. Producatorii-utilizatori iau o
imagine, un clip, o terna abordata, un dialog spumos, chiar si numai sunetul de pe o înregistrare media si o
reinterpreteaza. Chiar daca mulji ar putea spune ca reproducerea de imagini si vorbe aie unor politicieni este o
violare de drepturi, cei care posteaza materialele initiale pe Internet stiu ca acestea pot fi reproduse.
Bineìnfeles ca staff-ul de Campanie nu trebuie sa caute materiale reproduse pe Internet si sa le posteze pe cele
favorabile pe site-ul propriu, ca si cum ar fi produse de staff. Staff-ul de Campanie poate sa-l contacteze pe
producator pentru permisiunea de a posta producia pe site-ul de Campanie. Daca producatorul este flatat de
acest lucru, el ar putea produce în continuare pentru acel politician si astfel o fidelizare a utilizatori I or duce la
o constata a materialelor virale, postate pe site-ul de Campanie.
10
Printre susfinatorii unui politician se pot numara designen profesion isti, regizori sau seri itori. Ei ar putea
produce materiale profesioniste ca si hobby. Acestia trebuie ìncurajaji si vabrificaji. Dar în nici un caz nu
trebuie trecuji cu vederea. Daca un politician îsi doreste ca media generata de utilizatori sa fie o parte
substanciala din strategia de marketing, strategia de strângere de fonduri si în fine strategia politica, atunci
politicianul trebuie sa imparta o parte din expertiza sa cu acesti susfinatori. Ei trebuie îndrumafi cum sa faca
citizen journalism, ce imagini sunt cele mai atragatoare pentru o Campanie de strângere de fonduri si cum sa
editezi si sa postezi un film de Campanie bun. De asemenea este important ca acesti experji sa fie mtrefinufi cu
ultimele generaci de aparatura tehnica pentru a realiza materiale virale la standardele actuale.
Ce se întâmpla cu reclámele profesioniste de 30 de secunde care apar în mass media? Au eie loc pe site-ul de
Campanie sau pe paginile refelelor sociale? Se pare ca ele nu funcjioneaza foarte bine online. Utilizatori lor
tinde sa Ie placa filmele în care sa vada sentimente ale politicienilor, aefiuni needitate, interacjiunea cu
electoratul si evident umor.
De asemenea o parte din resursele umane dedicate social media trebuie în permanenza sa monitorizeze si sa
îndeparteze de pe site-ul de Campanie atât conjinutul inadecvat si ofensiv la adresa candidatului, cât si mesajele
spam.
Dar ce va face un politician când contracandidajii lanseaza UGM împotriva sa? Raspunsul scurt: nimic! Traim
în era telefoanebr mobile cu înregistrare video si a blogurilor cu postari zilnice. Realitatea este ca cei care
creeaza media online simt ca orice aefiune publica, greseala, gafa de vorbire sau text scris trebuie vazuta sau
auzita de toata comunitatea online. Vestea buna este ca acest mediu îi trage Ia raspundere pe politicieni. Vestea
proasta este ca fiecare politician are adversari care pot crea filme sau mashup-uri pentru a le posta online exact
în acest moment. Iar a face din tânjar armasarîn aceasta privinja nu va face altceva decât sa provoace mai multa
publicitate negativa politicianului finta.
Includerea de UGM într-o strategie politica nu este o sarcina usoara. De fapt poate fi chiar mai costisitoare din
punct de vedere al timpului dedicat, decât o Campanie clasica. Folosirea materialelor virale create de alji
oameni cere vigilenfa si, mai important, cere o legatura directa cu susjinatori individuali. Acestia au nevoie de
motivale pentru a crea si trebuie sa simta ca sunt apreciafi pentru contribupile lor. Dar daca e facut totul ca Ia
carte, UGM va aduce candidatului sau organizap'ei politice avantaje nenumarate si poate chiar mandate
nesperate.
11
Bibliografie
Swartz J., (2008) Social-networking sites going global, USA Today, http://