This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
abundente ce cad iarna în spaţiul montan sunt favorabile practicării sporturilor de iarnă, plimbărilor cu sania trasă de cai. Dacă vă hotărâţi să vizitaţi zona turistică Bucovina în perioada verii, vă sfătuim să vă puneţi în bagaje şi un pulover mai gros, în special în zona montană verile fiind mai răcoroase.
Populaţie
710.000 loc la o suprafaţă de 8553 km (3,6% din suprafaţa României), fiind din acest
punct de vedere, al doilea judeţ al ţării (ca mărime), după Timiş.
Populaţia majoritară este alcătuită din români, alături de aceştia întâlnindu-se şi poloni,
ucraineni, lipoveni, nemţi, evrei, etc, ca rezultat al colonizărilor făcute de Imperiul Austro-
Ungar.
Principalelelocalităţi
Suceava - reşedinţa judeţului Suceava, important centru turistic al României în special
prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a Moldovei. Suceava este
atestata documentar pentru prima dată în 1388 ca si capitală a Moldovei.
Vatra Dornei - staţiune turistică şi balneoclimaterică situată la 112 km de Suceava şi 42 km de
Câmpulung Moldovenesc la o altitudine de 800m, ântr-o frumoasă depresiune vulcanică.
Aşezare veche - legenda spune că numele i l-a dat Dragoş Vodă în amintirea unei
frumoase păstoriţe întâlnite pe aceste meleaguri - Vatra Dornei este mentionată documentar la
finele secolului al XVI-lea şi ca stabiliment balnear in anul 1845. Staţiunea este un punct de
plecare în excursii în munţii Călimani, Pietrosu Bistriţei, Giumalău.
Câmpulung Moldovenesc - staţiune climatică, situată la 69 km sud -vest de Suceava, la o
altitudine de 630 m cu un bioclimat bogat în ozon; punct de plecare în excursii în masivul Rarău.
Atracţiilocale
Cu sigurantă, între atracţiile turistice ale Bucovinei, un loc principal îl ocupă mănăstirile,
adevărate capodopere ale artei bisericeşti din perioada feudala. Se spune că poartă noroc
vizitarea, într-o singură zi, a 7 mănăstiri. Să pornim, deci, la drum.
În imediata apropiere a Sucevei (la 12 km de oraş) se află mănăstirea Dragomirna, ctitorie a
mitropolitului Anastasie Crimca (1602), cu incinta fortificată; situată pe malul unui iaz, la
marginea pădurii, mănăstirea oferă şi loc de popas peste noapte.
Mănăstirea Voroneţ, Capela Sixtină a Orientului se află la 39 km de Suceava, urmând
E571 dinspre Suceava spre Vatra Dornei, cu deviere spre stânga, la ieşirea din Gura Humorului.
Ctitorită în 1488, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, acest giuvaier al Bucovinei
impresionează turiştii prin albastrul de Voroneţ, culoare ce dă nota dominantă şi care s-a păstrat
de-a lungul timpului. Încă nu s-au descoperit până astazi ingredientele care stau la bază realizării
3
acestei culori; se presupune că în acest amestec s-a adăugat brânza, produs existent din belăug în
zona Bucovinei si a cărei grăsime a contribuit la păstrarea culorii originale; astfel, ploaia nu a
reusit să spele această culoare.
Mănăstirea Humorului (6 km de Gura Humorului, 41 km de Suceava), face parte, alături
de Mănăstirea Dragomirna, din categoria lăcaşelor de cult boiereşti, fiind construită de logofătul
Teodor Bubuiog, in 1530, ajutorul lui Petru Rareş.
Mănăstirea Moldoviţa (94 km de Suceava, 36 km de Gura Humorului, ctitorită de
domnitorul Petru Rareş (fiul lui Ştefan cel Mare), in 1532; este cea mai mare dintre bisericile
ridicate in perioada de înflorire a stilului moldovenesc.
Mănăstirea Suceviţa, 52 km de Suceava, este ultima dintre mănăstirile cu picturi
exterioare (fiind construită în sec. XIV- lea); este considerată, astfel, testamentul artei medievale
româneşti; mănăstirea este fortificată, iar culoarea dominantă este verdele.
Mănăstirea Putna, situată între molcomele obcini ale frumoasei Bucovine, a fost zidita în
timpul domniei lui Ştefan cel Mare din dorinţa de a mulţumi lui Dumnezeu pentru victoria
obţinută împotriva turcilor (1465). Se spune că pentru alegerea locului Ştefan cel Mare a urcat pe
Dealul Crucii (situat in apropiere), de unde a tras cu arcul; locul unde a căzut săgeata a fost ales
pentru construirea acestei bijuterii, destinată a fi necropolă a familiei domnitorului şi a urmaşilor
săi, pâna la Petru Rareş; în apropiere (1,5km de Putna) se află chilia sihastrului Daniil (sec. XV),
sfătuitorul domnitorului Ştefan cel Mare.
Mănăstirea Bogdana - Rădăuţi (40 km de Suceava) este cea mai veche biserica din
Moldova (1365), ctitorie a voievodului Bogdan I; aici se află mormintele primilor domnitori ai
Moldovei.
Alături de mănăstirile Bucovinei, Suceava oferă şi numeroase alte atracţii:
Cetatea de Scaun (sec. XV), ctitorie a domnitorilor Musatini, situată pe un promontoriu ce
domina intreaga vale, cetatea nu a putut fi cucerita niciodată. Astăzi pot fi admirate masivele
ziduri exterioare, părti din turnuri, precum şi ruine ale construcţiilor interioare, ce păstreaza,
poate, amintirea trădării ce a dus la distrugerea acestei cetăţi.
Hanul Domnesc (sec. XVII), situat în plin centrul Sucevei (în spatele Casei de Cultură), a
reprezentat de- a lungul timpului locul de întalnire şi de petrecere a fiilor de domni intorşi de la
vânătoare din codrii Sucevei; tot în acelaşi scop, poposea aici şi Frantz Iosef, împaratul Austro-
Ungariei; în prezent, clădirea adăposteşte Muzeul de Etnografie şi Artă populară.
Muzeul de Istorie al Bucovinei păstrează documente şi exponate ce povestesc istoria
acestor pământuri; de fapt, în fiecare colţ al oraşului există urme ce vorbesc despre tragediile şi
bucuriile Cetăţii Sucevei.
4
Drumeţii,trasee
Dacă sunteţi doritori de expediţii montane, aveţi ce vedea în Bucovina. Vă invităm să
străbateţi potecile cu pante line şi plaiurile domoale ale Obcinelor sau culmile munţilor
Giumalău-Rarău, Călimani (2100m alt). Nu rataţi întâlnirea cu cei 12 Apostoli (la 14 km de
Vatra Dornei în munţii Călimani) şi popasul la Pietrele Roşii - stânci vulcanice de 10-15 m
înalţime. În Munţii Rarău - simbol turistic al Bucovinei - puteţi admira Pietrele Doamnei -
calcare alpine înalte de 70 m, situate la 1634 m altitudine nu departe de Cabana Rarău şi la 14
km de Câmpulung-Moldovenesc. Codrul Secular de la Slătioara, aflat tot în Rarău, dar pe
versatul estic este unul din cei mai vechi codri seculari din Europa (exemplare cu peste 350 de
ani vechime).
Dacă vă aflaţi pe timpul iernii în staţiunea balneară Vatra Dornei (112 km de Suceava pe
E 571) vă invităm la schi, pe cele două pârtii: Dealul Negru, 3000 m lungime, diferenţa de nivel
de 400 m, grad mediu de dificultate şi dotată cu telescaun şi pârtia Parc, 900 m lungime,
diferenţa de nivel de 150 m, cu dificultate medie şi dotată cu teleschi şi baby-schi.
Vă invităm să străbateţi câteva trasee care vă vor da posibilitatea înţelegerii acestor locuri.
Deşi nu prezintă dificultăţi legate de ascensiune, lungimea traseelor poate constitui un
Revista "Expert Traveler"- Publicaţia este un ghid turistic pentru cititorii pasionaţi de
călătorii, aventură şi cunoaştere a cât mai multor culturi;
Revista "Vacanţe&călătorii"- Revista vine în sprijinul dezvoltării şi promovării
turismului, prin informaţiile şi materialele publicate în conţinutul revistei. Conţinutul acestei
publicaţii are un caracter diversificat începand de la transporturi şi până la cunoaşterea în
amanunţit a ţinuturilor, regăsindu-se complexe turistice, staţiuni balneo - climaterice, dar şi
obiective de interes istoric, cultural, religios, etnografic, etc;
Ziarul local ,,Evenimentul zilei’’ aici se pot găsi anunţuri din judeţul Iaşi şi localităţile
vecine din orice domeniu.
3) Broşuri
Broşurile în care se va face promovarea pachetului nostru turistic, vor fi amplasate în
recepţii de hoteluri de lux, cluburi şi restaurante exclusiviste.
Aceste broşuri pot fi şi de tipul unor mici reviste:
►Revista "Oferte Turism"- Se distribuie gratuit (agenţii de turism, hoteluri, prestatori de
turism).Tiraj: 10.000. Primul numar: aprilie 2009. Caracteristici: apariţie lunară, 32 de pagini full
color.
►Revista " Force Tourism"- Se distribuie gratuit, în regim de protocol, prin consulatele şi
ambasadele străine din România şi cele româneşti din străinătate, cursele externe Tarom, cursele
interne şi externe Carpatair. Caracteristici: apariţie lunară, 60 de pagini full color, format A4,
ediţie bilingvă română-engleză.
4) Pliante
Pliantele sunt distribuite la târguri de turism organizate în diferite oraşe, concurând cu
oferta noastră, mai multe agenţii de profil. În acestea se va preciza despre tombola descrisă mai
sus, făcându-se trimitere la site-ul şi sediul agenţiei noastre.
Pliantele - vor fi tipărite în 15000 de exemplare – pe prima pagină va fi denumirea
produsului: „Bucovina – Colţ de Rai”, fotografii, pe cea de-a doua pagină va fi prezentată pe
scurt destinaţia, pe cea de-a treia vor fi prezentate activităţile ce se vor desfăşura pe perioada
sejurului, pe a 4-a pagină preţurile şi serviciile incluse şi neincluse şi pe ultima date de contact
ale agenţiei).
5.3. Relaţii publiceRelatiile publice sunt tot o forma de comunicare, dar de această dată personalizată şi
neplătită. Relaţiile publice ţin de oferirea de informaţii tututor celor care sunt interesaţi de
produsele sau serviciile oferite, cum ar fi reprezentanţii presei, potenţiali cumpărători la târguri şi
expoziţii, etc. PR-ul se ocupă şi cu răspândirea informaţiilor despre firmă şi politicile adoptate,
24
produse, oferte, etc. Efectele campaniilor de PR sunt limitate în timp şi au impact mare asupra
publicului.
Obiectivele relaţiilor publice vizate de agenţia MoldoTour sunt:
Atragerea atenţiei asupra lansării noului produs pe piaţă – agenţia va participa la târgurile
şi expoziţiile ce se vor desfăşura în ţară pe toată perioada campaniei în care se va
prezenta produsul turistic;
Câştigarea notorietăţii – prin comunicate de presă.
Prin relaţiile publice agenţia MoldoTour reuşeşte să menţină o legătură permanentă atât
cu angajaţii agenţiei (publicul intern), cât şi cu clienţii, furnizorii şi intermediarii (publicul
extern).
Comunicarea cu angajaţii agenţiei se realizează prin seminarii la sediul agenţiei (în care
angajaţii sunt informaţi despre produsul turistic înainte de lansarea acestuia), prin reuniuni şi la
aniversarea agenţiei (când se nominalizează angajatul anului şi este premiat cu produsul turistic –
„Bucovina – Colţ de Rai”). Relaţiile cu publicul extern se realizează cu ajutorul unui comunicat
de presă, anunţuri cu produsul turistic prezentat în reviste de specialitate.
Un procent de 2% din totalul încasărilor din vânzarea produsului turistic „Bucovina –
Colţ de Rai” va ajunge la 2 orfelinate din ţară, acestea fiind alese în funcţie de numărul maxim
de produse turistice vândute în localitatea din care provin.
Anexa – Analiza SWOT
Agenţia MoldoTour Circuit – Bucovina, colţ de raiPuncte tari amplasarea într-o zonă de
centru a oraşului Iaşi, foarte aglomerată (lângă restaurante, cinematografe, locuri des frecventate de oamenii înstăriţi);
membră ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism);
personal specializat şi cu experienţă în turism şi cunoscător a 4 limbi (engleză, franceză, germană, italiană).
Existenţa multor atracţii turistice;
Corespunde nevoilor şi exigenţelor turiştilor cu venituri medii;
Preţul acceptabil; Prestarea serviciillor de
calitate; Includerea zonei în programe
de dezvoltare.
Puncte slabe nu are sucursale în alte oraşe ale ţării; nu deţine mijloace proprii de transport; nu deţine unităţi de cazare şi masă proprii.
transportul turiştilor se poate face doar cu autocarul; satisface doar nevoile credincioşilor care merg la mănăstire pentru a se ruga.
Oportunităţi Încheierea de contracte cu agenţii de turism
Creşterea economică a zonei;
25
detailiste din străinătate; Atragerea de turişti străini în vederea vizitării ţării noastre; Crearea unei imagini foarte bune în rândul clienţilor prin serviciile de calitate oferite.
Schimb de obiceiuri între localnici şi turişti; Vizitarea zonei de tot mai mulţi turişti (după ce le-a fost recomandată această destinaţie).
Ameninţări Apariţia pe piaţă a unui concurent puternic; Criza economică.
Infrastructura drumurilor; Vremea instabilă.
Bibliografie
,,Marketing turistic”- Suport de curs, ECTS, An 3;
,,Marketing”, E. Maxim, Editura Sedcom Libris, Ia;I, 2003;
,,România – potenţial turistic”, Laura Comănescu, Editura Universitară
satisfacerea cerinţelor turiştilor cât şi a altor persoane. Într-o altă optică, de marketing, turismul
este privit ca unitatea dintre oferta şi cererea de servicii turistice, realizată în unitate de timp şi
spaţiu. Unele încercări de a defini fenomenul turistic poartă amprenta profesiunii celor care le-au
format. Astfel, într-un sens restrâns:
un economist ar putea susţine că turismul este în principal un fenomen cu caracter
economic deoarece depinde mult de un anumit nivel al veniturilor
au geograf ar afirma că fenomenul turistic este legat în principal de profesiunea sa
întrucât el se realizează cu deosebire numai acolo unde clima şi relieful o permit
sociologul ar explica acest fenomen prin implicaţiile vieţii citadine
psihologul, prin senzaţia de libertate pe care o dau vacanţele1
Turismul este un fenomen mult mai complex ce poate fi analizat din multiple unghiuri de
vedere. Cu siguranţă orice domeniu de activitate recunoaşte în primul rând importanţa turismului
în procesul de dezvoltare regională deoarece strategiile de dezvoltare a turismului urmăresc
impulsionarea şi diversifiarea activităţilor economice şi conduc la îmbunătăţirea nivelului de trai.
În plus o aplicare corectă a măsurilor de promovare a turismului în România ar putea aduce
România la un nivel existent în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
Una din cele mai frumoase şi mai dezvoltate zone din România este Bucovina. Această
zonă a dezvoltat un turism accesibil tuturor, practicând 11 forme de turism (cultural/religios,
balnear, rural, de tranzit, pentru vanatoare si pescuit, pentru echitatie, pentru sporturi de iarna,
pentru sporturi extreme, de congrese si reuniuni, de recreere, odihna si agrement, ecoturism) şi
se bucură deasemenea de un relfief foarte variată. Chiar şi o călătorie virtuală în Bucovina ar
putea edificatoare pentru a afla de ce se află această zonă pe primele locuri în clasamentul celor
mai frumoase zone din România şi din Europa.
Turismul – parte a dezvoltării regionale
Înainte de a face o analiză a importanţei turismului regional, trebuie cunoscute
elementele principale care determină turismul să fie un factor al economiei internaţionale. De
aceea există Organizaţia Mondială a Turismului care inţiază şi promovează activităţi pentru
ansamblul turismului mondial şi anume: studii şi statistici privind dinamica turismului mondial,
pieţele turistice, echipamentele şi intreprinderile de turism, analize economico-financiare,
planificarea şi amenajarea turistică, studii sociologice privind impactul turismului în diferite
zone şi domenii. Deasemena OTM oferă asistenţă tehnică, cosultaţii şi rezoluţii, statelor membre,
în special celor în curs de dezvoltare, sub formă de propuneri de programe şi acţiuni specifice.
La nivelul Uniunii Europene, începând cu anii 1980, Comisia Europeană a recunoscut
rolul important al turismului în economia europeană şi s-a implicat tot mai mult în diverse 1 Cristina Cristureanu, Economia şi politica turismului internaţional, Casa editorială pentru turism şi cultură Abeona, Bucureşti, 1998, p. 25
27
acţiuni împreună cu Parlamentul European, Consiliul UE, Comitetul Economic şi Social şi
Comitetul Regiunilor. Decizia Consiliului de Miniştri a Uniunii Europene a declarat anul 1990
„Anul european al turismului” pentru a sublinia rolul turismului şi pe de altă parte, cu scopul de
a elabora o politică coerentă şi un plan de acţiuni pe trei ani pentru sprijinirea turismului.
După ce a fost publicată „Cartea Verde” privind rolul Uniunii Europene în domeniul
turismului, urmată de o dezbatere asupra rolului Uniunii în turism, Comisia Europeană a propus
derularea unui program multianual „Philoxenia 1997-2000”, propunere care nu a fost acceptată.
Activităţile Comisiei referitoare la turism sunt acum parte a procesului de dezvoltare a
„Turismului şi Ocupării Forţei de Muncă”. UE este preocupată mult de drepturile turistului şi
problematica consumatorilor de turism.
În sprijinirea dezvoltării turismului internaţional mai acţionează şi o serie de organizaţii
internaţionale neguvernamentale printr-o serie de organisme profesionale, sociale şi ştiinţifice
din diferse zone ale globului. Ele urmăresc promovarea schimburilor de cunoştinţe, de
experienţă, realizarea de studii utile fundamentării deciziilor de management turistic. Totodată
ele caută să reprezinte anumite categorii socio-profesionale în organizaţiile internaţionale
guvernamentale2.
În ansamblul economiei României, alături de o serie de ramuri şi sectoare bine delimitate,
se află şi turismul – o sferă de activităţi complexe, mai dificil de cuprins într-un singur tot şi de
delimitat dar care are importanţă economică, ecologică şi socială incontestabilă mai ales pentru
acest stat care dispune de un potenţial turistic remarcabil. Ca atare, atât la nivel macro cât şi
microeconomic, deciziile de politică economică şi socială nu pot evita sectorul turistic. La
ambele niveluri de intersectează deciziile firmelor de profil cu cele ale administraţiei centrale şi
locale.
Conştientă de importanţa economică a turismului cât şi de implicaţiile sociale, politice şi
ecologice, administraţia centrală a cuprins în politica sa o serie de aspecte privind organizarea şi
conducerea la nivel macroeconomic a turismului, de stimulare a promovării turismului de inţiere
a unor programe care vizează mai buna valorificare a potenţialului turistic din anumite zone ale
ţării. Printre decizii se află şi cea de reorganizare a structurii de conducere a turismului iniţial
prin înfiinţarea MinisteruluiTurismului iar mai apoi prin unificarea conducerii turismului cu cea
a transporturilor şi construcţiilor sub forma Ministerului Transporturilor, Costrucţiilor şi
Turismului ca urmare a legăturilor strânse dintre aceste domenii de activitate economică. În
prezent, Ministerul care se ocupă de dezvoltarea teritorială naţională şi regională şi turism este
cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului care are şi alte domenii de activitate cum ar fi:
cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi interregională, urbanismul şi amenajarea
2 Emil Ferenţ, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi, 2007, pp. 102-103
28
teritoriului, construirea de locuinţe. MDRT gestioneaza 48 de programe finantate din fonduri
europene si nationale: Programul Operational Regional 2007-2013 (REGIO), programe de
PHARE - Cooperare transfrontaliera, programe pentru dezvoltare teritoriala, construirea de
locuinte, reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, consolidarea cladirilor cu risc seismic,
dezvoltarea infrastructurii rurale, construirea de sali de sport si de camine culturale. De
asemenea, MDRT gestionează în domeniul turismului două programe care vizează dezvoltarea
infrastructurii turistice şi promovarea turistică a României3.
La nivel local, sectorul turismului a constituit în România unul din primele sectoare cu
reorganizare instituţională, economică şi socială locală prin descentralizare şi privatizare. În mod
direct, activitatea de turism, serviciile turistice acordate turiştilor se derulează în cadrul
societăţilor comerciale. Din punct de vedere juridic, el sunt de cinci tipuri, difereţiate după
modul de constituire a patrimoniului şi a managementul firmei, modul de asumare a riscurilor şi
de împărţire a profiturilor rezultate din activitatea realizată4.
Sub aspect strict economic, turismul prezintă numeroase avantaje faţă de alte domenii de
activitate:
- valoarea adăugată în turism faţă de alte ramuri este superioară, datorită faptului că
importul de materii prime, pentru acest domeniu, este nesemnificativ;
- turismul nu este o ramură energointensivă
- utilizează în mare măsură, materii prime autohtone, practic inepuizabile;
- cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece
realizându-se ca export invizibil (în interiorul ţării) preţul produselor turistice nu mai este
încărcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale
- turismul reprezintă o parte însemnată a consumului intern antrenând, direct sau indirect,
importante cantităţi de produse industriale
Turismul, din punct de vedere economic, este un consumator de bunuri şi beneficiar de
servicii. Din mijloacele financiare realizate prin acest consum, o parte revin factorilor generatori
direcţi, din economia turistică, sub formă de venituri, o altă parte intră în bugetul statului sub
forma impozitelor, taxelor, iar o altă parte este transmisă diverselor ramuri ale economiei pentru
prestaţiile anterioare. Impactul turismului asupra economiei naţionale se manifestă atât prin
efecte directe (creşterea producţiei, utilizarea forţei de muncă), cât şi indirecte (investiţii în alte
sectoare de activitate – servicii, comerţ)5
3 http://www.mdrl.ro/index.php?p=1435 accesat pe 24. 05. 2010 4 Constantin Bărbulescu şi colab., Economia şi gestiunea întreprinerii, Editura Economică, Bucureşti, 1995, p. 315 Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013. Analiza economico-socială, lucrare editată de Comisia Naţională pentru Statistică şi PNUD, p. 83
Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă
România în ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se referă la activităţile de colectare,
transport, tratare, valorificare şi eliminare a acestora. Datele privind gestionarea deşeurilor în
România fac distincţie între două categorii importante de deşeuri – deşeuri municipale şi
asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri
provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti – deşeuri de producţie10. Consiliul Județean
Suceava este în curs de a implementa o soluție privind managementul integrat al deșeurilor
municipale, și asimilate din comerț, industrie și instituții, excepție fãcând deșeurile
industriale, altele decât cele similare deșeurilor menajere. Master Plan-ul prevede în esență
un sistem de colectare selectivă la sursă, transport, preluare și depozitare a circa 35% din
total în două depozite ecologice.
Consiliul Județean Suceava este interesat însă și de o nouă soluție care să înlocuiască
sistemul de depozitare finală în gropi ecologice cu o tehnologie generatoare de energie.
Firmele interesate de a prezenta soluții alternative de prelucrare a deșeurilor, având ca
rezultat producerea de energie, precum și a de a face investiții în acest scop, pot contacta
Consiliul Județean Suceava pentru a-și depune ofertele.
Această acţiune este o parte a programului de reabilitare şi modernizare a infrastructurii
de mediu care presupune:
- construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor
de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale
- implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu
- reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural
- stoparea poluării şi depoluarea râurilor, inclusiv repoluarea acestora
Un alt proiect fundamentat de Consiliul Judetean Suceava şi aprobat la finanţare în cadrul
Programului PHARE 2003, Coeziune economică şi socială, Proiecte Mari de Infrastructură
Regională este proiectul „Ecologizarea şi modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor
aparţinând patrimoniului naţional şi UNESCO – Mănăstiri Suceava”.
Proiectul se înscrie în cadrul obiectivelor şi priorităţilor din strategia naţională pentru
dezvoltarea turismului, identificate în Strategia Naţională de Dezvoltare („Prioritatea 1 –
Îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul productiv; [...] investiţii în turism”) elaborată de
Ministerul Turismului şi în Strategia de Dezvoltare Regională elaborată de Agenţia de
Dezvoltare Nord Est („Dezvoltarea Infrastructurii, Măsura 1.2. Dezvoltarea infrastructurii care
foloseşte şi promovează potenţialul turistic din Regiunea Nord Est).
10 JoAnn Carmin, Stacy D. VanDeveer, Extinderea UE şi protecţia mediului.(Schimbări instituţionale şi politici de mediu în Europa Centrală şi de Est), Editura Arc, Chişinău, 2009, p. 102
34
Obiectivul major al proiectului este dezvoltarea turismului din regiune, domeniu
considerat prioritar în strategia de dezvoltare a zonei, prin îmbunătăţirea infrastructurii locale şi
prin utilizarea mai bună a potenţialului turistic existent.
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
· Reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri: drumuri, parcări, reţele de apă şi canalizare,
amplasarea de staţii de epurare şi reţele electrice.
· Utilizarea mai bună a potenţialului turistic zonal
· Stimularea dezvoltării economice prin impulsionarea activităţilor din sfera turismului.
Activităţile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse sunt:
- Reabilitarea drumurilor de acces de la drumul principal (judeţean, comunal) la mănăstiri;
- Construcţia sau reabilitarea parcărilor turistice din proximitatea mănăstirilor;
- Amplasarea de grupuri sanitare adecvate în parcările turistice şi conectarea acestora la reţelele
de utilităţi;
- Realizarea de panouri de informare turistică în parcări;
- Realizarea iluminatului exterior al parcărilor şi panourilor turistice;
- Reabilitarea reţelelor de canalizare şi amplasarea de staţii de epurare care să deverseze în
emisar;
- Realizarea de puncte de colectare a deşeurilor.
Cele 11 mănăstiri incluse în proiect sunt: Putna, Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa,
Scopul de a promova Bucovina în Uniunea Europeană a fost atins. Odată cu evenimentul
politic, cultural şi artistic „Bucovina – Tradiţie, Multiculturalitate, Bioland” realizat la Bruxelles,
Bucovina a avut şansa istorică de a fi cunoscută şi corect percepută în complexitatea tradiţiilor
sale dar şi a reformelor actuale, ca spaţiu al multiculturalismului şi plurilingvismului, al
turismului cultural şi al produselor ecologice, concepte-cheie în politica la nivel european. Acest
eveniment a fost inţiat de europarlamentarul Pentru Luhan care este şi membru în Comisia
pentru dezvoltare regională a Parlamentului Europei12.
Principalul tip de strategie care s-a aplicat în promovrea şi dezvoltarea zonei Bucovina a
fost şi rămâne în continuarea cea activă deoarec se observă o preocupare permanentă de
perfecţionare, care anticipează schimbările pieţei turistice şi se intervine efectiv în influenţarea
lor în scopul folosirii lor pentru creşterea profitului. Această strategie presupune şi cunoaşterea
permanentă a modificărilor în perspectivă ale mediului extern, depistarea oportunităţilor şi
influenţarea evoluţiei acestuia printr-un proces continuu de inovare.
11 Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru perioada 2008.2013, Capitolul VIII, p. 30212 http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html accesat pe 26.05.2010
ASPECTE STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE TURISM ÎN BUCOVINA
Introducere ..................................................................................................................3Capitolul 1. Analiza strategică a serviciilor turistice în Bucovina .............................4
1.1 Analiza PEST ............................................................................81.2 Analiza SWOT .........................................................................12
Capitolul 2. Strategii de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina ...................17 2.1 Misiunea ..................................................................................17 2.2 Obiective .................................................................................17 2.3 Program de acţiuni ..................................................................17
Tabelul Nr.2 Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică e tipuri de structuri de primire turisticăTipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009
Total judeţ: din care 40497 44134 31383Hoteluri 22688 27159 18549Moteluri 392 414 311
Vile turistice 4591 4372 3731Cabane turistice 603 867 406
destinaţii turistice externe mult mai convenabile, această perioadă pare să impiedice şi mai mult
toate aceste încercări.
Mediul economic. Judeţul Suceava face parte din regiunea Nord-Est a României şi este
regiunea care cea mai slab dezvoltată a României. Judeţul Suceava este pe locul trei, după
judeţele Iaşi şi Bacău ca număr de IMM-uri, deţinând 18,8% din numărul total din regiune.
Economia suceveană se încadrează perfect în specificul zonei vizând următoarele
domenii de activitate: industria extractivă, care dispune, în zona de munte, de importante resurse
naturale, industria sticlei este dezvoltată îndeosebi în zona Sucevei; industria prelucrătoare de
metal, preponderentă în Suceava, Rădăuţi şi Vatra Dornei, industria maselor plastice şi
produselor chimice; industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este dezvoltată în localităţile
din zona montană, industria celulozei şi hârtiei este concentrată la Suceava; construcţiile şi
instalaţiile sunt reprezentate de peste 100 de unităţi, industria uşoară este reprezentată de filaturi,
unităţi în care se produc tricotaje tip lână şi bumbac, confecţii, tapiserii, artizanat, încălţăminte,
confecţii din blănuri şi altele; industria alimentară este un domeniu nu numai viabil dar şi cu
largi perspective.
Tabelul Nr.4 Efectivul salariaţilor
Efectivul salariaţilor 2007 2008 2009Total judeţ 105100 106341 98839Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură
3182 3024 2973
Industrie şi construcţii 38109 38828 33555Servicii 63809 64489 62311
Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doEfectivul salariaţilor a fost în creştere până în 2008 în industrie, construcţii şi servicii, iar
în anul 2009 a scăzut în toate sectoarele datorită crizei economice. Se poate observa că cei mai
mulţi salariaţi lucrează în domeniul serviciilor, turismul având un rol important în acest judeţ.
Tabelul Nr.5 Câştigul salarial mediu brut
Câştigul salarial mediu brut-lei/pers. 2007 2008 2009Total judeţ 1136 1409 1436Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură
1414 1699 2138
Industrie şi construcţii 939 1114 1297Servicii 1247 1553 1471
Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doCâştigul salarial mediu brut a avut o uşoară creştere în perioada 2007-2009. În
agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură acesta a avut o creştere
considerabilă, de 439 lei în anul 2009 faţă de anul 2008, pe când în industrie, construcţii şi
precum şi a unităţilor de cazare în care înnoptează. Astfel, nivelul tarifului trebuie să includă şi o
serie de facilităţi pe măsură. O data cu tendinţele noi care apar în orice domeniu cresc şi cerinţele
clienţilor. Trăim într-o lume contracronometru, iar tehnologia acaparează întregul sistem de
vieţuire. An de an apar noi forme ale tehnologiei, dar care treptat se devalorizează în favoarea
apariţiei altora.
Datele surprinse de către Institutul Naţional de Statistică sunt în continuă scădere sub
aspectul activităţilor de telefonie fixă. Aceasta deoarece în ultima perioadă, piaţa acestui sector a
fost acaparată de numeroase companii de telefonie fixă şi mobilă, vechii abonaţi renunţă la
reţeaua curentă în favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este greu de estimat numărul
persoanelor care deţin cel puţin un telefon mobil în întreg judeţul, precum şi a unuia fix din
pricina schimbărilor care au survenit în ultima perioadă. Cert este că oricare tip de reţea este
folosită, acest tip de comunicare este indispensabil. Structurile de primire a turiştilor sunt asaltate
de dorinţele actuale ale clienţilor de a deţine fax, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva
problemele chiar şi atunci când sunt în concediu sau în deplasare. Turismul de afaceri deţine în
special acest tip de clienţi.
De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare şi informare relativ ieftin şi
util. In plus, avantaj competitiv deţin acele structuri de primire a turiştilor care pun la dispoziţia
clienţilor a unei reţele wireless. Este o metodă mai eficientă de a accesa internetul indiferent de
poziţia persoanei în cadrul încăperii. Activităţile de poştă au înregistrat în ultimii ani scăderi ale
numărului de colete poştale sau a trimiterilor cu valoare declarată.
1.3. Analiza SWOT a serviciilor turistice din Bucovina
În vederea structurării unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizată Analiza Swot, rezultatele fiind urmatoarele:
45
Puncte tari:
Generale:
- imaginea externa a României s-a îmbunătăţit, dar este necesara continuarea eforturilor în acest sens;
- numărul turiştilor străini sosiţi în România înregistrează un trend pozitiv;
Potenţialul natural :
-natura intactă, favorabilă dezvoltării unui turism ecologic şi în natură; -cadru natural deosebit; -bogat potenţial cultural. Componenta de cazare : -serviciile de cazare sunt acceptabile; -prestatorii de servicii sunt amabili şi ospitalieri. Turismul cultural: potenţialul cultural este foarte bun, dar ar trebui cunoscut şi exploatat mai mult; este apreciat în mod special potenţialul cultural al Bucovinei ; oferta culturală este foarte diversificată. Calitatea personalului din turism : angajaţii din turismul sucevean se disting prin amabilitate buna pregatire profesională. Gastronomia românească - de multe ori depăşeşte aşteptările ; - mâncarea şi băutura sunt acceptabile din punct de vedere al calitatii – în special în restaurante, mai puţin în hoteluri şi pensiuni. Ospitalitatea: - este caracterizată ca fiind foarte bună oriunde în ţară; - este evidenţiată de toţi turiştii ca un punct tare ; - foarte apreciată de turişti şi de ghizii străini în egală măsură. Activitatea tour operatorilor: - este apreciată ca fiind bună şi foarte bună; - tour-operatorii se implică activ în relaţia cu partenerii externi; - cei mai mulţi clienţi s-au declarat mulţumiţi; - imbunatatirea calitatii este un proces continuu .
Puncte slabe:
Generale : - infrastructura - sezonul estival este prea scurt; - in opinia turiştilor străini nu toate componentelor prezentate în oferte se regăsesc şi la faţa locului (componenta etica a ofertantilor din turism); - raportul pret calitate nu este intotdeauna corect; - deficiente ale infrastructurii turistice; -lipsa magazinelor de suveniruri (articole sportive, suveniruri, harti ghiduri, pliante); starea de conservare şi de curăţenie a unor monumente; lipsa semnalizarii turistice; insuficienta ofertă de agrement; numărul redus al centrelor de informare turistică; lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în cadrul unităţilor de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său; lipsa evenimentelor care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune.Potenţialul natural : trebuie imbunatatit aspectul spaţiilor verzi ; trebuie controlată poluarea unor ape şi a unor zone de interes turistic. Componenta de cazare : nu toate hotelurile respecta conditiile standardelor afişate; hotelurile de trei stele sunt insuficiente; părerile turiştilor străini legate de cazare nu sunt tot timpul optime: standardele de curăţenie nu corespund, serviciile sunt proaste, micul dejun nu este tot timpul corespunzător; standardele oferite sunt caracterizate de unii turişti ca fiind simple, adesea cu un “farmec estic”; indicele de ocupare a capacităţii de cazare este redus (cca 30%). Turismul cultural: insuficiente masuri de protejare si conservare a monumentelor culturale; 5 punere în valoare a acestora (iluminare, semnalizare) este deficitară; promovarea şi valorificarea unor monumente culturale este insuficientă. Calitatea serviciilor :
46
-slaba calitate a serviciilor turistice; -lipsa de pregătire si de motivare a resurselor umane din turism; -personalul din hotelurile clasate sub 4 stele nu au tot timpul pregătire de specialitate . Componenta gastronomică: -servirea este slab-calitativa, turistii trebuie sa astepte mult pentru a fi serviti, muzica este uneori prea tare, iar mancare adusa este adesea rece; -lipsa unor meniuri vegetale şi lipsa produselor proaspete; mâncare internaţională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiţionale; necesitatea de produse locale (de ex. sucuri naturale de fructe locale); -vinurile româneşti tradiţionale nu sunt cunoscute suficient, in detrimentul soiurilor de vin internaţionale produse în România; timpul de aşteptare până la preluarea comenzii şi până la servire este adesea prea mare. Serviciile publice şi de transport : - slabe, cu excepţia serviciilor prestate de parteneri (agenţii de turism); -infrastructura pentru biciclete trebuie îmbunătăţită considerabil, in unele localitati ea lipsind cu desavarsire; perturbarea transportului datorita starii cailor de acces, a infrastructurii precare, lipsa indicatoarelor si a semnalizarii corespunzatoare. Alte componente: -insuficienţa materialelor de promovare (pliante, afişe mari, pliante ale unităţilor hoteliere şi ale pensiunilor şi slaba calitate a acestora); -instabilitatea preţurilor; -lipsa unei hărţi tematice pentru programe de turism pe biciclete şi lipsa posibilităţilor de a transporta cu trenul bicicletele dintr-o localitate în alta; -lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun; lipsa de respect fata de mediul natural si, uneori, fata de patrimoniul cultural; -interes scazut pentru investitii.
Oportunităţi:
-România si implicit Suceava este percepută ca o destinaţie sigură;
Ameninţări:
-creşterea în însemnătate a unor alte destinatii turistice ce oferă produse similare
47
-există legislaţia minimă necesară; -exista organizaţii şi fonduri pentru ariile protejate şi preocupări pentru valorificarea biodiversităţii; -tour operatorii straini vor introduce noi destinatii in programele lor turistice printre care se include si Bucovina (Suceava ar trebui sa profite de interesul turistilor pentru zona Bucovinei) -tour operatorii straini sunt interesaţi de info-toururi (dintre toţi tour-operatorii intervievaţi cei mai mulţi sunt interesaţi de Delta Dunării, de Maramureş si Bucovina, de Porţile de Fier şi Banat, de zonele de drumeţie, de turism cultural şi de turism activ) -opinia turiştilor care au vizitat Bucovina este mai bună decât imaginea pe care o are România in exterior. Se apreciază în mod special ospitalitatea, natura, peisajele, traseele propice drumeţiilor montane, ospitalitatea;
(Bulgaria) -nu ar trebui incercata neapărat imitarea standardelor din vest, dar ar trebui să se păstreze specificul propriu şi autenticitatea ofertei turistice. -scepticismul turiştilor străini în privinţa României.
Capitolul 2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina2.1 Misiunea strategiei
În elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor de turism în judeţul Suceava s-a pornit
de la conceptul de dezvoltare durabilă, care implică asigurarea unui echilibru optim între
creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare
armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca
obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul
pe termen lung al întregii societăţi.
Scopul acestei strategii este de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire
naturală şi culturală autentică şi de a găsii soluţii optime la problemele cu care se confruntă
judeţul Suceava în domeniul serviciilor de turism.
2.2 Obiective
Obiectivul general al strategiei este identificarea modalităţilor de dezvoltare a turismului
în Bucovina.
Obiectivele specifice ale strategiei sunt :
1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava;
2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina;
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -
culturale;
48
4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;