MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI
INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN CONSTANA
FUNDAIA GAUDEAMUS LICEUL GAUDEAMUS CONSTANA
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU
OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL. NIVELUL 3FILIER:
TEHNOLOGIC PROFIL: TEHNIC CALIFICARE PROFESIONAL: TEHNICIAN
OPERATOR TEHNIC DE CALCUL
PROIECT
Tema: Marimi caracteristice masinilor electrice
ndrumator: Schabergher Sevim CONSTANA 2012
Absolvent: Palasescu Anca
CUPRINSI . Argument ...... pag.2-3 II. Coninut esenializat ....
pag.4Cap.1 Maini electrice .................................. pag.4
1.1 Noiuni introductive privind masinile electrice
....................... pag.4 1.2 Principiul de functionare a
masinilor electrice ....................... pag.5-6 1.3 Campul
magnetic din intrefierul masinilor electrice ........... pag. 7-9
Cap.2 Elemente constructive ale masinilor electrice
.................. pag.10 2.1 Generalitati
.................................................................
pag.10 2.2 Sistemul magnetic. Sistemul electric. Sistemul mecanic
... pag.11-13 2.3 Ventilatia si racirea masinilor electrice
............................... pag.132.4 Marimi caracteristice ale
masinilor electrice. Regimuri si servicii de functionare
.................................................................................
pag.14 2.5 Caracteristici de functionare
............................................... pag.15 2.6
Protectia masinilor electrice
................................................. pag.15 2.7
Placute indicatoare. Marcarea bornelor
............................... pag.16
Cap.3 Norme specifice de securitatea i sntatea muncii .. pag.17
3.1 Msuri de protecie a muncii ........ pag.17 3.2 Msuri de
prevenire i stingere a incendiilor .. pag.18
III. Bibliografie .... pag.19 IV. Anexe
..........................................................................
pag.20-21
I. ArgumentMainile electrice sunt utilizate n toate sferele de
activitate ale omului. Ele formeaz, practic, toate sursele de
energie electric i elementele de acionare n vederea efecturii unui
lucru mecanic de ctre mecanisme i instalaii. n vastul proces de
conversie (transformare) a energiei, un loc nsemnat l ocup
conversia electromecanic care se realizeaz cu ajutorul mainilor
electrice. Astfel, maina care face conversia energiei mecanice n
energie electric se numete generator electric, iar cea care face
conversia energiei electrice n energie mecanic, motor electric.
Maina electric care, cu intervenia energiei mecanice, modific
parametrii unei transmisiuni de energie electric (tensiune, curent,
frecven etc.) se numete convertizor electric rotativ. Cnd maina
electric primete att energie electric, ct i energie mecanic i Ie
transform n cldura, prin efectul Joule, ea are rol de frn. Din
punct de vedere energetic, mainile electrice sunt reversibile,
aceeai main putnd realiza conversia energiei n ambele sensuri, n
procesul de transformare energetic realizat de mainile electrice,
nu toat energia primit se transform n energie util. Au loc i
pierderi nedorite, care pot fi limitate constructiv, dar nu pot fi
eliminate definitiv. Cele mai utilizate maini electrice n tehnica
actual sunt cele bazate pe fenomenul induciei electromagnetice.
Acest fenomen const n producerea unei tensiuni electromotoare
ntr-un contur nchis, dac prin orice suprafa deschis, care se
sprijin pe acest contur, trece un flux magnetic variabil. n raport
cu fenomenul de inducie electromagnetic, mainile electrice conin
dou mari subansambluri componente: inductor i indus. Inductorul
produce cmpul magnetic de inducie, iar n indus iau natere tensiuni
electromotoare utile. Din punct de vedere cinematic, cele dou
subansambluri, aflate n micare relativ unul fa de altul, poart
denumirea de stator i rotor. Statorul i rotorul constituie
armturile mainii i sunt separate ntre ele de un spaiu de aer numit
ntrefier, cu grosime constant sau variabil. n tot ansamblul mainii
electrice se disting funcional, mai multe sisteme, dintre care n
mod obligatoriu gsim: sistemul magnetic; sistemul electric;
sistemul mecanic. Sistemul magnetic constituie calea de nchidere a
liniilor de cmp magnetic prin main i este format din miezul
magnetic statoric i miezul magnetic rotoric. Miezul magnetic
statoric se realizeaz din material feromagnetic masiv, atunci cnd
este strbtut de cmp magnetic constant n timp. Miezul magnetic
rotoric i dup caz cel statoric se realizeaz din tole de oel
electrotehnic izolate ntre ele, n toate situaiile n care sunt
strbtute de cmp magnetic variabil n timp. n acest fel sunt limitate
pierderile prin histerezis i cureni turbionari. Sistemul electric
este format din conductoare izolate ntre ele, parcurse de
curent.
Conductoarele pot fi nfurate n jurul poriuni (poli) ale miezului
feromagnetic sau pot fi aezate n crestturi ale miezului. Sistemul
mecanic este format din elementele mainii care asigur rigiditatea
acesteia: carcasa, arborele rotoric, scuturile, lagrele etc.
Motoarele electrice se utilizeaz frecvent pentru traciunea electric
a tramvaielor, a troleibuzelor, a locomotivelor electrice,
acionarea transportoarelor n metalurgie i a grupurilor de maini ale
laminoarelor, acionarea mainilor unelte, acionri tehnologice unde
este necesar reglarea vitezei n mod continuu i n limite largi.
Mainile generatoare se utilizeaz ca generatoare de sudur, ca surse
pentru instalaii de foraj, pentru ncrcarea pentru ncrcarea
bateriilor de acumulatoare, pentru locomotivele diesel electrice
etc.
Cap.1 Maini electrice1.1 Noiuni introductive privind mainile
electrice Masinile electrice realizeaza transformarea energiei
mecanice in energie electrica sau invers sau modifica parametrii
energiei electrice cu ajutorul energiei mecanice. Atunci cand
realizeaza transformarea (conversia) energiei mecanice in energie
electrica, masina se numeste generator, iar cand transforma energia
electrica in energie mecanica, masina se numeste motor. Masina
convertizoare realizeaza modificarea parametrilor energiei
electrice (tensiune, curent, frecventa etc.) prin intermediul
energiei mecanice. In situatia in care o masina electrica primeste
simultan energie electrica si energie mecanica si le transforma in
caldura (la arbore se obtine un cuplu rezistent), masina
functioneaza in regim de frana. Din punct de vedere energetic,
masinile electrice sunt reversibile, adica o aceeasi masina poate
realiza conversia energiei in ambele sensuri. In procesul de
transformare energetica realizat de masinile electrice nu toata
energia primita se transforma in energie utila. Au loc si pierderi
nedorite, care pot fi limitate constructiv, dar nu pot fi eliminate
definitiv. Pierderile de energie, respectiv de putere, se produc in
principal datorita frecarilor mecanice ale pieselor in miscare
(Pm), prin efect Joule in conductoarele parcurse de curent electric
(Pj , datorita curentilor turbionari si a fenomenului de histerezis
care apar in piesele feromagnetice (PFe). Datorita acestor
pierderi, randamentul al unei masini electrice, definit ca raportul
dintre puterea utila P2 si puterea consumata P1, este intotdeauna
subunitar. Daca : P = Pm + Pj + PFe si P1 = P2 + P rezulta
Piederile in procesul de conversie a energiei, realizat prin
intermediul masinilor electrice, sunt pierderi ireversibile,
transformate in caldura.
1.2 Principiul de functionare a masinilor electrice
Cele mai utilizate masini electrice in tehnica actuala sunt cele
bazate pe fenomenul inductiei electromagnetice. Acest fenomen
consta in producerea unei tensiuni electromotoare intr-un contur
inchis, daca prin orice suprafata deschisa, care se sprijina pe
acest contur, trece un flux magnetic variabil. Cand conturul
reprezinta o spira, ca in figura 1.1, fluxul magnetic care trece
prin suprafata de arie A, care se sprijina pe conturul spirei, este
dar de relatia :
Pentru a se obtine flux magnetic variabil se poate modifica aria
A, inductia B a campului magnetic in care se afla plasata spira sau
unghiul dintre vectorul inductiei si vectorul normal la suprafata
spirei. Tensiunea indusa este :
Modificarea ariei A si a unghiului se obtin prin miscarea
relativa dintre elementele spirei si camp. Pentru definirea
masinilor electrice, consideram o spira cu latura activa de lungime
a spirei, care se roteste intr-un camp magnetic fix, constant si
omogen (fig. 1.2). Tensiunea electromotoare indusa in portiunea
liniara a spirei, portiune care se deplaseaza cu viteza fata de
inductia magnetica , este data de relatia : ( )
cu sensul care rezulta din aplicarea regulii burghiului
drept.
Prin spira considerata inchisa va circula curentul I . Asupra
fiecarei laturi active a spirei vor actiona forte Laplace date de
relatia :
care se opun miscarii. Sistemul din figura 1.2, a se numeste
sistem generator. Tensiunea electromotoare indusa apare datorita
miscarii elementelor sistemului cu ajutorul unei energii mecanice
primita din exterior, iar fortele electromagnetice care actioneaza
asupra conductoarelor parcurse de curenti se opun miscarii initiale
a acestora. Presupunem acum ca spira este imobila fata de camp si o
alimentam din exterior cu o tensiune u, astfel ca prin laturile
acesteia sa circule curent de acelasi sens (fig. 1.2, b). Fortele
electromagnetice care apar isi pastreaza sensul si vor determina
miscarea conductoarelor fata de camp. Tensiunea electromotoare
indusa care apare are sens opus tensiunii aplicate din exterior
(fig. 1.2, c). Un asemenea sistem se numeste sistem motor. Se
observa ca, prin intermediul acelorasi elemente, conversia energiei
electromecanice poate fi facuta in ambele sensuri, conform
principiului reversibilitatii, al lui Lenz. Desi nu face parte din
categoria masinilor electrice, transformatorul electric are
principiul de functionare bazat tot pe fenomenul de inductie
electromagnetica. Campul magnetic este creat de curentul alternativ
care strabate conductoarele electrice fixe, dispuse pe miezul
feromagnetic al transformatorului si se caracterizeaza prin marimi
variabile in timp (B, , H).
1.3 Campul magnetic din intrefierul masinilor electrice Campul
magnetic al masinilor electrice este creat de curentul electric
care strabate conductoarele infasurarilor. La unele masini, de
putere foarte mica, el poate fi generat de magneti permanenti. In
cazul in care curentul electric care produce campul magnetic este
continuu, campul magnetic produs este constant in timp, iar in
cazul in care curentul electric este alternativ, campul magnetic
este variabil in timp. Curentul continuu care strabate o infasurare
plasata pe un rotor care se roteste creeaza un camp magnetic
invartitor.
Un camp magnetic invartitor se poate obtine nu numai pe cale
mecanica, ci si pe cale electrica, daca un sistem de infasurari
plasate potrivit este strabatut de un sistem de curenti
alternativi. Repartitia spatiala a campului magnetic in intrefier
are o mare importanta pentru functionarea masinilor electrice. In
cele ce urmeaza vom analiza repartitia in intrefier a campului
magnetic creat de o infasurare statorica, plasata pe poli aparenti,
ca in figura 1.7. Avand in vedere sensul curentului electric, prin
aplicarea regulii burghiului drept rezulta alternanta celor 2p = 4
poli magnetici creati. La 2p poli repartizati pe circumferinta
statorului corespunde un unghi la centru g = 2 rad, adica unui pol
ii revin rad. Distanta intre axele a 2 poli consecutivi, masurata
la periferia armaturii de diametru D catre interior, se numeste pas
polar si se noteaza cu :
Daca armatura este realizata din tole si are infasurarea plasata
in Z crestaturi, pasul polar se poate exprima in numar de
crestaturi. In acest caz, pasul polar este denumit pas diametral si
se noteaza cu :
Daca reprezentam campul magnetic creat de infasurarea din figura
1.7, observam ca in axa polilor exista o concentratie maxima de
linii de camp, iar in axele interpolare aceasta este nula (fig.
1.8, a). In figura 1.8, b este reprezentata curba ideala de
variatie a inductiei in intrefier pentru masina desfasurata intr-un
plan.
Un punct de pe rotorul care se roteste cu viteza unghiulara
parcurge spatiul unghiular in timpul T, adica : T =
Stiind 2n si inlocuind pe T in functie de frecventa de
magnetizare, f rezulta relatia: f = pn
ca =
care exprima legatura dintre frecventa de magnetizare, turatie
si numarul de perechi de poli. In electrotehnica mai este utilizata
notiunea de pulsatie, cu semnificatia unei viteze unghiulare,
exprimata in radiani electrici pe unitatea de timp, conform
relatiei: 2np = 2f = p =
Din figura 1.8, b se observa ca unei perioade T a campului
magnetic creat de o pereche de poli, care ocupa un spatiu unghiular
g = , ii corespund 2 rad, denumiti si radiani electrici. Pentru p
perechi de poli, care ocupa pe periferia armaturii un unghi
geometric = 2 rad, campul magnetic va descrie p perioade complete,
carora le corespunde unghiul electric = 2p rad. Rezulta: = pg Forma
ideala de variatie a inductiei in intrefier este data de relatia:
b=B
Cap.2 Elemente constructive ale masinilor electrice2.1
Generalitati In raport cu fenomenul de inductie electromagnetica,
masinile electrice contin doua mari subansamble componente, care
poarta denumirea de inductor si indus. Inductorul produce campul
magnetic de inductie B, iar in indus iau nastere tensiuni
electromotoare utile. Din punct de vedere cinematic, cele doua
subansamble, aflate in miscare relativa unul fata de altul, poarta
denumirea de stator si rotor. Statorul este fix fata de batiul
masinii, iar rotorul este mobil. In functie de constructia masinii,
statorul si rotorul pot avea, fiecare, rol de inductor sau de
indus. Statorul si rotorul constituie armaturile masinii si sunt
separate intre ele de un spatiu de aer numit intrefier, de grosime
, constanta sau variabila. In tot ansamblul masinii electrice se
disting, functional, mai multe sisteme, dintre care in mod
obligatoriu gasim : - sistemul magnetic; - sistemul electric; -
sistemul mecanic. Din punct de vedere al solutiei constructive,
acelasi subansamblu poate contine elemente ale sistemului electric
sau magnetic, poate avea rol de sustinere mecanica a altor elemente
etc.
2.2 Sistemul magnetic. Sistemul electric. Sistemul mecanic
Sistemul magnetic constituie calea de inchidere a liniilor de
camp magnetic prin masina si este format din miezul magnetic
statoric si miezul magnetic rotoric. Miezul magnetic statoric se
realizeaza din material feromagnetic masiv, atunci cand este
strabatut de camp magnetic constant in timp. Miezul magnetic
rotoric si, dupa caz, statoric se realizeaza din tole de otel
electrotehnic izolate intre ele, in toate situatiile in care sunt
strabatute de camp magnetic variabil in timp. In acest fel sunt
limitate pierderile prin histerezis si prin curenti turbionari. In
figura 1.3 sunt aratate forme constructive pentru miezuri statorice
si rotorice. Sistemul electric este format din conductoare izolate
intre ele, parcurse de curent. Conductoarele pot fi infasurate in
jurul unor portiuni (poli) ale miezului feromagnetic sau pot fi
asezate in crestaturi ale miezului. Toate conductoarele electrice
legate in serie, avand un capat de inceput si un capat de sfarsit,
alcatuiesc o infasurare.
Infasurarea este deschisa, daca cele doua capete sunt separate
intre ele si inchisa, daca sunt unite intre ele. Elementul de baza
al infasurarii il constituie spira. Spira este un ansamblu de doua
conductoare, denumite conventional, in functie de sensul curentului
prin ele, conductor de ducere si conductor de intoarcere (fig.
1.4). Mai multe spire inseriate formeaza o bobina (fig. 1.5).
Atunci cand conductoarele sunt realizate sub forma de bare,
bobina poate fi formata dintr-o singura spira. Laturile bobinelor
se izoleaza si fata de miezul magnetic. Intr-o crestatura se pot
gasi doua laturi de la bobine diferite (fig. 1.6) si atunci
infasurarea se numeste infasurare in dublu strat. Sistemul mecanic
este format, in principiu, din elemente ale masinii care asigura
rigiditatea acesteia. Dintre aceste elemente enumeram : carcasa,
arborele rotoric, scuturile, lagarele etc.
2.3 Ventilatia si racirea masinilor electrice Caldura care se
dezvolta in diferitele parti ale masinii, in care au loc
transformari energetice, trebuie evacuata pentru a nu se depasi
incalzirea maxima admisa a materialelor componente. Caldura se
transmite mediului exterior prin radiatie si prin convectie. O
serie de masini nu sunt prevazute cu dispozitiv special de
antrenare a aerului, acesta fiind antrenat de piesele mobile ale
masinii. In acest caz, masinile au ventilatie naturala naturala.
Masinile cu ventilatie proprie au montat pe arbore un ventilator.
La masinile cu racire in circuit inchis mediul de racire folosit
este aerul, hidrogenul, uleiul sau apa. Modurile de racire ale
masinilor electrice sunt precizate de SR CEI 39-4:1993.
2.4 Marimi caracteristice ale masinilor electrice. Regimuri si
servicii de functionare Terminologia marimilor caracteristicilor
ale masinilor electrice rotative este precizata de STAS 4861/3-75.
Pentru o serie de marimi caracteristice functionarii masinii
constructorul precizeaza valorile nominale pentru care masina
functioneaza la parametrii proiectati, fara a se incalzi peste
limitele admise ale diverselor materiale componente. Astfel, pentru
o masina electrica, constructorul precizeaza: tesiunea nominala,
curentul nominal, puterea nominala, regimul nominal, serviciul
nominal etc. Conform STAS 1893-68, regimul de functionare a unei
masini electrice este dat de ansamblul valorilor numerice ale
marimilor electrice si mecanice care caracterizeaza functionarea
acesteia la un moment dat. Astfel, cand puterea utila este nula,
masina are regim de gol, iar cand furnizeaza o putere utila
diferita de zero, masina are regim de sarcina. Pentru masini
electrice sunt folosite si notiunile: regim de generator, regim de
motor, regim de frana. Cand valorile numerice ale marimilor
caracteristice regimului sunt cele nominale, regimul de functionare
este cel nominal. Durata si succesiunea diverselor regimuri
(inclusiv repausul) definesc serviciul de functionare a masinii.
Serviciul masinilor electrice este caracterizat de durata si de
succesiunea in timp a perioadelor de functionare in sarcina, in gol
si de repaus. Serviciul nominal este stabilit de catre constructor.
Au fost stabilite opt servicii tip, definite in functie de
atingerea echilibrului termic al masinii. Mai frecvent se
intalnesc: serviciul continuu (S1), serviciul de scurta durata (S2)
si serviciul intermitent periodic (S3). In serviciul continuu
durata de mentinere a regimului de sarcina este suficient de mare
ca sa se atinga echilibrul termic, adica incalzirea diverselor
parti ale masinii nu mai creste peste incalzirea maxima admisa,
racirea concomitenta asigurand acest echilibru termic. In serviciul
de scurta durata, timpul de mentinere a regimului de sarcina este
insuficient pentru atingerea echilibrului termic, iar durata
regimului de repaus este suficient de mare pentru racirea completa
a masinii si revenirea la temperatura initiala. Serviciul
intermitent periodic se caracterizeaza prin cicluri succesive
compuse dintr-un regim de sarcina cu durata insuficienta pentru
atingerea echilibrului termic si un regim de gol cu durata
insuficienta pentru revenirea la temperatura initiala. Incalzirea
dupa fiecare ciclu are valori superioare incalzirii ciclului
anterior.
2.5 Caracteristici de functionare. Forme constructive ale
masinilor electrice Dependenta, sub forma de curba, dintre doua
marimi ale regimului de functionare, cand celelalte marimi sunt
considerate constante, se numeste caracteristica de functionare.
Cand valorile marimilor constante sunt cele nominale, se obtin
caracteristici naturale. Pentru alte valori se obtin caracteristici
artificiale. Terminologia si simbolurile formelor constructive sunt
prevazute de SR EN 60034-7:1996, in raport cu pozitia axei,
dispozitia arborelui, numarului si dispozitiei lagarelor si modului
de fixare a masinii.
2.6 Protectia masinilor electrice Prin protectie se intelege un
ansamblu de masuri care se iau ca masina sa functioneze la
parametrii normali in conditii date si sa asigure securitatea
personalului care o deserveste. Protectia masinilor electrice se
refera la : - securitatea personalului fata de atingerea
diferitelor piese interioare aflate sub tensiune sau a pieselor in
miscare; - impiedicarea patrunderii corpurilor straine solide; -
impiedicarea patrunderii apei. Aceasta protectie este asigurata in
conditii normale de mediu. Pentru functionarea in conditii anormale
de mediu, protectia are in vedere solicitarile specifice care apar.
Pentru functionarea in conditii normale de mediu sunt stabilite
diferite grade de protectie. Gradele de protectie sunt simbolizate
prin literele IP urmate de doua cifre caracteristice, care indica
cele doua grade normale de protectie: prima cifra ia valori intre 0
si 6 si se refera la gradul de protectie impotriva atingerii
partilor sub tensiune si a patrunderii corpurilor straine solide; a
doua cifra ia valori intre 0 si 8 si se refera la gradul de
protectie pentru impiedicarea patrunderii apei. Gradele de
protectie asigurate prin carcase (cod IP) sunt precizate de SR EN
60529:1995, iar gradele de protectie asigurate de invelisurile
masinilor electrice (cod IP) sunt precizate de SR CEI
34-5-1993.
2.7 Placute indicatoare. Marcarea bornelor Pe placuta
indicatoare a masinii se inscriu datele caracteristice ale acesteia
si marimile nominale, ca de exemplu: felul curentului folosit,
regimul nominal, valorile tensiunii si curentului nominal, turatia
nominala, felul excitatiei, clasa de izolatie, gradul de protectie
etc. Placutele indicatoare au dimensiunile, forma si continutul in
conformitate cu prevederile STAS 3528-82. La bornele masinilor sunt
legate extremitatile infasurilor. Pentru conectarea corecta,
bornele sunt marcate. In conformitate cu prevederile STAS 3520-89,
marcarea bornelor este corelata cu sensul de rotatie.
Cap.3 - Norme specifice de securitatea i sntatea muncii3.1 Msuri
de protecie a munciiAtt timp ct echipamentul electric se afl n
exploatare, cele mai frecvente accidente se datoreaz electrocutrii.
Aciunea curentului electric asupra organismului omenesc are ca
efect provocarea de traumatisme externe (arsuri, ruperea
esuturilor, orbirea etc.) sau interne (tulburri ale sistemului
nervos, ale funcionrii sistemului cardiovascular si ale
respiraiei). Accidentarea unei persoane prin electrocutare se poate
produce n urmtoarele condiii: - cnd persoana atinge concomitent dou
elemente bune conductoare de electricitate, ntre care exist diferen
de potenial electric (de exemplu atingerea a doua faze, atingerea
unei faze i a pmntului etc.); - atingerea cu picioarele a 2 puncte
de pe sol aflate la poteniale diferite; - atingerea conductorului
de nul intr-o poriune neizolat cnd apar diferene de potenial ntre
nul i pmnt. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare pe
durata exploatrii i reparaiei mainilor electrice se iau urmtoarele
msuri: - manevrele la aparatele de comand manual de cureni mari se
face cu mnui electroizolante, iar n locuri umede, se va folosi i o
platform electroizolant; - la mainile electrice protejate numai
prin sigurane i care nu au alte elemente de separaie n faa
acestora, sau dac de la acelai tablou sunt alimentate mai multe
motoare, nainte de nceperea oricrei lucrri, se vor demonta
siguranele mainii respective, iar n locul lor se vor monta capace
de siguran fr fuzibil, vopsite n rou; - n cazul n care elementele
de protecie electric ale motorului, se gsesc n alte ncperi, n mod
suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la bornele
motorului i se vor asigura conductoarele acestuia cu degetare de
cauciuc; - izolarea electric a circuitului de for, de pe care
urmeaz a se demonta motorul electric, ncepe prin oprirea motorului,
verificarea lipsei tensiunii, realizarea unei separaii vizibile,
care se va bloca, iar pe dispozitivul de acionare (heblu,
ntreruptor etc.) se va monta un indicator de interzicere: ''Nu
nchidei! Se lucreaz; - partea metalic a mainilor electrice. trebuie
legate la centura de mpmntare; este interzis a se lucra la
conductorul de legare la pmnt att timp ct motorul funcioneaz i
alimentarea lui este conectat; - capacele cutiilor de borne trebuie
sa fie permanent intacte i prevzute cu garnituri; bornele nfurrilor
i cutiile terminale ale mainilor electrice trebuie s fie nchise,
astfel nct s fie imposibil ridicarea capacelor fr a demonta
piuliele; - elementele n rotaie a mainilor electrice trebuie
ngrdite sau protejate cu aprtori; - lucrrile la mainile electrice
se execut cu scule bine izolate care corespund normelor NTSM; -
lmpile portabile trebuie s aib cordonul de alimentare n stare bun i
se alimenteaz la tensiuni de 12V sau 24V; - n scopul prevenirii
personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a
pieselor aflate sub tensiune, n vecintatea acestora se afieaz
inscripii specifice; pentru fiecare fel de tensiune i de curent se
vor utiliza notaiile prevzute n normative.
3.2 Msuri de prevenire i stingere a incendiilorPentru prevenirea
si stingere a incendiilor n timpul exploatrii mainilor electrice,
se impun a fi luate urmtoarele msuri: - motoarele vor fi meninute n
stare de curenie, se vor sufla cu aer uscat la exterior i interior
pentru a nltura praful, scamele sau alte impuriti; - la funcionarea
n sarcin, prile motorului nu trebuie s se nclzeasc la temperaturi
periculoase (peste 80C); - motoarele utilizate n medii cu grad
ridicat de periculozitate trebuie s fie n construcie antiexploziv;
- n cazul aprinderii unui motor, acesta trebuie decuplat de la
reeaua electric iar pentru stingerea sa, se utilizeaz stingtoare cu
praf sau bioxid de carbon.
III. BIBLIOGRAFIE1. Eugenia Isac XII-a) - Msurri electrice i
electronice (Manual pentru clasa a XI-a i a Editura Didactic i
Pedagogic - Bucureti, 1996; 2. Nstase B., .a. a i - Maini. aparate,
acionri i automatizri (Manual pentru clasa a XIa XII-a), Editura
Didactic i Pedagogic - Bucureti, 1998; 3. Aurel S., .a. XI-a) -
Calitatea i fiabilitatea produselor(Manual pentru clasa a X-a i a
Editura Didactic i Pedagogic - Bucureti, 1993; 4. Constantin M.,
.a. - Solicitri i msurri tehnice (Manual pentru clasa a X-a),
Editura ALL Bucureti, 2000; - Circuite electronice, Editura
Didactic i Pedagogic - Bucureti,
5. D. Dasclu, .a. 1981; 6. M. Tnsescu, .a.
- Msurri tehnice (Manual pentru clasa a X-a), Editura Sigma,
Bucureti, 2005.
Anexa nr.1
Infasurare statorica a masinilor electrice statorul (miez
magnetic 1 i nfurare statoric 3); rotorul (miez magnetic 2 si
nfurare rotoric 4); alte elemente constructive (arbore 5, rulment
6, carcas 7, ventilator 8, etc.).
Anexa nr.2
Motor electric