CFIARLES DICKEI{S Marile sgerun{e @ Editura Hera Editura HERRA oP5-cP39 Comenzi la: ' tel./fax: 0248'22'2I'98 mobil: 0747'08'll'22 Prezentare graficd: S'C' PAVCON M'O' Grup SRL Tel.:0'123.269.040 pavcon@Yahoo'com Coperta: Valentin Tlnas'e ISBN : 978-973 :l 923'84'4 Tipografia SHIK & S?EZIN SRL str. N. Drdgan nr. 10, sector 5, Bucureqti CHARLES DICKENS Marile speranfe in romdnegte de VERA CALTN Editura HERRA
7
Embed
Marile sperante - Charles Dickens - cdn4.libris.ro sperante - Charles Dickens.pdf · puriu s6-qi mai croiascd dmm prin viala aceasta de lupte, lor le datorez credinla cd biefii copii
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CFIARLES DICKEI{SMarile sgerun{e
@ Editura Hera
Editura HERRAoP5-cP39Comenzi la:' tel./fax: 0248'22'2I'98mobil: 0747'08'll'22
Prezentare graficd: S'C' PAVCON M'O' Grup SRL
Tel.:0'123.269.040pavcon@Yahoo'com
Coperta: Valentin Tlnas'e
ISBN : 978-973 :l 923'84'4
Tipografia SHIK & S?EZIN SRL
str. N. Drdgan nr. 10, sector 5, Bucureqti
CHARLES DICKENS
Marile speranfe
in romdnegte deVERA CALTN
Editura HERRA
I
Din numele de familie al tatdlui meu, Pin'ip, gi din numelemeu de botez, Filip, limba mea de copii n-a izbutit sd scoati altcuvdnt mai lung gi mai ldmurit decAt Pip. $i frindcd eu irni spu-neam Pip, Pip am rdmas.
Susfin cd Pinip este numele de familie al tatalui meu, bizu-indu-md pe autoritatea pietrei de pe mormAnhrl lui gi pe spusele
surorii mele, doamna Joe Gargery, sofia fierarului, intruc6t numi-a fost hdrdzit s6-mi vdd vreodatb pdlinfii gi fiindcd nu mi-acdzut niciodatd in mAnd vreun portret de-al lor (cdci au ffdit amdn-
doi cu mult inainte de eiroca fotografiilor), primele imagini des-
pre ei mi le-am pl5smuit, in chip nelogic, dupd pietrele de pe mor-mdntul lor. E ciudat cd forma literelor de pe piatra tatii md frceasd vdd un om oacheg, scurt gi indesat cu pdrul cre{ gi negru. Iartrdsdturile qi caracterul inscripfiei: ,,De asemeni gi Georgiana,
sofia celui de mai sus'., md duser[ la concluzia copildroasd cd
lnama era pistruiatb gi bolndvicioasd. CAt despre cele cinci miciromburi de piatrd, lungi fiecare de cdte un'picior gi jumdtate,
care se ingirau frumos aldturi de mormdntul pdrinfilor, in amin-
tirea celor cinci frdliori ai mei, care au renunlat foarte de tim-
puriu s6-qi mai croiascd dmm prin viala aceasta de lupte, lor le
datorez credinla cd biefii copii s-au ndscut cu tolii culcali pe
spate qi cu mAinile infundate in buzunarele pantalonilor 9i c5 nu
qi-au scos mdinile din buzunare cdt timp au trait.
Locuiam inti-un linut mlagtinos, l6ngi cotitura cea mai mare
din vale a fluviului, la dotdzeci de mile depdrtare de mare. Se
pare cd cea mai vie qi mai puternici imprbsie despre identitatea
lucrurilor de care-mi amintesc, am dobdndit-o intr-o zi tece, zi
neqtearsd din mintea mea, spre sear6. in ziua de care vorbesc, am
descoperit cd locul acela, posomordt qi acoperit cu urzici, e cimi-
tirul; cd rdposatul Filip Pinip gi Georgiana, ,,so!ia celui de mai
sus" sunt morJi de-a binelea gi ingropafi; cd Alexandru, Barlolo-
meu, Avram, Tobias qi Roger, copiii celor mai sus pomenifi, sunt
morli gi ei qi ingropali; cd intinderea necultivatd de dincolo de ci-
mitir, strdb[tutd de gropi gi presdratb cu cantoane, pe care pdq-
teau cirezi, e lara mlagtinilor; cd quvila plumburie de la capdtul
ei, e fluviul; cd locul indepdrtat qi sdlbatic de unde ndvdleqte vdn-
tul, e marea gi cb pumnulelul acesta de om, care tremwd qi scAn-
cegte, infricogat de tot ce vede, e Pip.
- Tac6-{i gura o datd, strigd o voce inspdimdntdtoare, qi un
om se ridici dintre morminte, ldngd u$a care dddea in bisericd.
Stai liniqtit, diavole, cd de mi, ili frdng gdtull
Era un om infricoqbtor, imbrdcat intr-o haind grosoland ce-
nuqie gi avea o cdtugb mare de fier la picior. Pdlarie nu avea 9i
ghetele ii erau rupte; era legatlacap cu o basma zdten$titd. Ardta
ca un om iegit din apd sau din noroi, lovit qi tliat de pietre, infe-
pat de urzici Ei sfdgiat de mdrdcini; gchiopdta, tremura, se holba
la mine qi mormdia tot timpul; dinlii ii c15n{6neau c6nd md apucb
- Unde locuieqti? Numaidecdt sd-mi spui.Am ardtat cu degetul in direc{ia unde se intindea satul nos-
tru, printre aninii qi plopii de pe malul neted, cam la o mili de-pdrtare de bisericd.
Dupd ce md privi timp de o clipd, omul mi intoarse cu capultr jos gi cu picioarele in sus qi-mi goli buzunarele. Dar, in afardde o bucatS de pdine, nu gdsi nimic. CAnd biserica se intoarse dinnou in picioare * clci omul era atAt de iute in miqcdri qi atAt deputernic, incdt r6suci biserica cu susul injos, in fafa trnea - cumspun, cdnd biserica se intoarse din nou in picioare, eu yedeam
tremurdnd cocofat pe o piatrd inalti de morm6nt, in timp ce el in-fuleca pdinea cu l6comie.
- MAi pugtiule, fbcu omul, lingdndu-qi buzele, dar dolofaniobraji mai ai!
Cred cd, intr-adevdr, &veam obraji dolofani, degi pe atuncierzrm cam mititel gi nu prea voinic pentru vArsta mea.
- Sd fiu al naibii dacd nu i-ag m6nca! spuse omul, cldtindndameninldtor din cap. Zdu dacl n-ag face-o!
imi exprimai cu gravitate dorinla ca acest lucru sd nu se
intAmple gi md incleqtai cu putere de piatra pe care md agezase
omul, int6i ca sd mb fin mai bine, gi apoi ca nu cumva sd incepsn pldng.
- Ia spune-mi, fbcu omul, unde !i-e mama?
- Acolo! rdspunsei eu.
Omul tresdri, ca gi cum ar fi vrut s-o ia la goand, se opri apoigi se uitb in urm[.
-Acolo, am explicat eu: ,,deasemeni 9i Georgrana"'aceea
ste mama.
- A! fdcu el, intorcAndu-se; 9i 61a de albturi de ea e tat6l tau?
- Da,domnule, am spus eu' ,,Rdposat in aceastd parohie"'
-Ahal bodogdni omul, gAnditor' $i tu pe lAngd cine trdieqti