MANUAL DE SCALE CLINICE CUPRINS: Introducere – prezentarea generală a manualului de scale clinice (Daniel David) Capitolul 1 – Scale şi chestionare de evaluare a tabloului clinic 1.1. Profilul Distresului Emoţional (PDE) 1.1.1. Introducere 1.1.2. Ce măsoară scala? 1.1.3. Descrierea itemilor 1.1.4. Administrare şi cotare 1.1.5. Fidelitate şi validitate 1.1.6. Etalonare 1.2. Scala de depresie Hamilton (The Hamilton Rating Scale for Depression - HRSD) 1.2.1. Introducere 1.2.2. Ce măsoară scala? 1.2.3. Descrierea itemilor 1.2.4. Administrare şi cotare 1.2.5. Fidelitate şi validitate 1.2.6. Etalonare 1.3. Chestionarul de Autoevaluare a Sănătăţii Mentale (CASM) 1.3.1. Introducere 1.3.2. Ce măsoară chestionarul? 1.3.3. Descrierea itemilor
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
MANUAL DE SCALE CLINICE
CUPRINS:
Introducere – prezentarea generală a manualului de scale clinice (Daniel David)
Capitolul 1 – Scale şi chestionare de evaluare a tabloului clinic
1.1. Profilul Distresului Emoţional (PDE)
1.1.1. Introducere
1.1.2. Ce măsoară scala?
1.1.3. Descrierea itemilor
1.1.4. Administrare şi cotare
1.1.5. Fidelitate şi validitate
1.1.6. Etalonare
1.2. Scala de depresie Hamilton (The Hamilton Rating Scale for Depression -
HRSD)
1.2.1. Introducere
1.2.2. Ce măsoară scala?
1.2.3. Descrierea itemilor
1.2.4. Administrare şi cotare
1.2.5. Fidelitate şi validitate
1.2.6. Etalonare
1.3. Chestionarul de Autoevaluare a Sănătăţii Mentale (CASM)
1.3.1. Introducere
1.3.2. Ce măsoară chestionarul?
1.3.3. Descrierea itemilor
1.3.4. Administrare şi cotare
1.3.5. Fidelitate şi validitate
1.3.6. Etalonare
Capitolul 2 – Scale şi chestionare de evaluare a mecanismelor etiopatogenetice
2.1. Scale şi chestionare de evaluare a mecanismelor etiopatogenetice
generale
2.1.1. Chestionarul schemelor cognitive Young – forma scurtă 3 (Young
Scale Questionnaire – S3, YSQ – S3)
2.1.1.1. Introducere
2.1.1.2. Ce măsoară scala?
2.1.1.3. Descrierea itemilor
2.1.1.4. Administrare şi cotare
2.1.1.5. Fidelitate şi validitate
2.1.1.6. Etalonare
2.1.2. Scala de atitudini şi convingeri 2 (Attitudes and Belief Scale 2 -
ABS 2)
2.1.2.1. Introducere
2.1.2.2. Ce măsoară scala?
2.1.2.3. Descrierea itemilor
2.1.2.4. Administrare şi cotare
2.1.2.5. Fidelitate şi validitate
2.1.2.6. Etalonare
2.2. Scale şi chestionare de evaluare a mecanismelor etiopatogenetice
specifice
2.2.1. Scala de atitudini disfuncţionale, Formele A şi B (Disfunctional
Attitudes Scale, Versions A and B – DAS, A/B)
2.2.1.1. Introducere
2.2.1.2. Ce măsoară scala?
2.2.1.3. Descrierea itemilor
2.2.1.4. Administrare şi cotare
2.2.1.5. Fidelitate şi validitate
2.2.1.6. Etalonare
2.2.2. Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane
relevante pentru cercetarea sau intervenţia clinică în care se foloseşte ABS2.
Aceşti itemi se interpretează separat şi această interpretare se coroborează cu
scorurile la ABS2. Nu este însă obligatorie construirea itemilor specifici pentru
utilizarea ABS2!
Cotarea răspunsurilor
Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct şi pentru 36 invers.
Cotare directă: A=0, B=1, C=2, D=3, E=4
Cotare inversă: A=4, B=3, C=2, D=1, E=0
Altfel spus, itemii cotaţi direct sunt cei formulaţi iraţional, pe când cei cotaţi
invers sunt formulaţi raţional. Rezultă că un scor global (Total) mic înseamnă credinţe
iraţionale puţine, iar un scor mare credinţe iraţionale multe. Scorurile se por face şi
separat, pentru iraţionalitate şi raţionalitate. În plus, se pot calcula diferite scoruri
rezultate din combinaţii pe scale şi subscale.
Scorul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor itemilor
care o compun. Numărul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adică la toţi
itemii direcţi = frazaţi iraţional s-a răspuns cu „puternic împotrivă” şi la toţi itemii
inverşi = frazaţi raţional s-a răspuns cu „puternic de acord”). Numărul maxim de
puncte este 288 (72 itemi x 4 puncte).
Aşadar, scorurile luate în discuţie în această lucrare ca şi măsură a credinţelor
subiecţilor sunt:
(1) Total (măsură a iraţionalităţii);
(2) IB (credinţe iraţionale);
(3) RB (credinţe raţionale);
(4) DEM (imperativul „trebuie”);
(5) SD (evaluarea globală negativă a propriei persoane);
(6) LFT (toleranţa scăzută la frustrare);
(7) AWF (gândirea catastrofică).
Tabelul....Scala de atitudini şi convingeri 2 – codurile itemilor pentru cotare
Item Raţionalitate/Iraţionalitate
Conţinut Proces
5 IR CONFORT LFT6 IR APROBARE SD/GE7 R APROBARE AWF8 IR CONFORT SD/GE9 IR APROBARE SD/GE10 IR REALIZARE LFT11 R CONFORT AWF12 IR REALIZARE AWF13 R APROBARE DEM14 R APROBARE SD/GE15 IR REALIZARE DEM16 R CONFORT LFT17 R REALIZARE SD/GE18 IR REALIZARE AWF19 R APROBARE LFT20 R REALIZARE SD/GE21 R CONFORT AWF22 IR CONFORT LFT23 IR REALIZARE SD/GE24 R REALIZARE DEM25 R CONFORT LFT26 IR APROBARE LFT27 IR APROBARE AWF28 IR REALIZARE LFT29 R APROBARE DEM30 R REALIZARE AWF31 R REALIZARE SD/GE32 R CONFORT SD/GE33 IR REALIZARE DEM
34 IR CONFORT AWF35 R CONFORT DEM36 R APROBARE AWF37 IR APROBARE DEM38 R REALIZARE AWF39 IR REALIZARE LFT40 R APROBARE LFT41 R REALIZARE DEM42 IR REALIZARE AWF43 IR CONFORT DEM44 R APROBARE SD/GE45 R CONFORT AWF46 R REALIZARE LFT47 IR CONFORT LFT48 R APROBARE DEM49 IR CONFORT AWF50 IR APROBARE LFT51 R APROBARE AWF52 IR APROBARE DEM53 IR CONFORT AWF54 R REALIZARE LFT55 R REALIZARE DEM56 IR CONFORT DEM57 R APROBARE LFT58 R CONFORT LFT59 IR APROBARE AWF60 IR CONFORT SD/GE61 R REALIZARE LFT62 IR REALIZARE SD/GE63 IR APROBARE DEM64 R CONFORT DEM65 IR REALIZARE SD/GE66 IR APROBARE SD/GE67 IR APROBARE LFT68 IR CONFORT SD/GE69 R CONFORT DEM70 R REALIZARE AWF71 IR CONFORT DEM72 R APROBARE SD/GE73 R CONFORT SD/GE74 IR REALIZARE DEM75 IR APROBARE AWF76 R CONFORT SD/GE
2.1.1.5. Fidelitate şi validitate
Fidelitatea scalei
Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a
măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în
condiţii similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster şi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza
consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei
măsoară aceeaşi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la
aplicări diferite în timp un subiect obţine rezultate similare la un test sau scală.
Fidelitatea ABS 2 a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă
internă Alfa Cronbach. Eşantionul utilizat a fost de 409 subiecţi, valoarea Alfa fiind
de 0,85. Această valoare indică o foarte bună consistenţă internă, ceea ce indică faptul
că itemii testului evaluează acelaşi construct.
Tabelul ... Coeficienţii α Cronbach pentru subscalele ABS 2 şi scorul total (N=409)
Scala Coeficient α Număr de itemi
Total .85 72 itemi
AWF 18 itemi
DEM 18 itemi
SD 18 itemi
LFT 18 itemi
Studiile psihometrice efectuate pe populaţie americană indică o consistenţă
internă adecvată utilizării instrumentului; astfel coeficienţii alfa pentru cele patru
procese şi trei subscale de conţinut variază între .92 şi .86. Majoritatea subscalelor
discriminează între grupurile clinice şi cele de control (fără psihopatologie)
(DiGiuseppe şi colab., 1989).
Studiile efectuate anterior pe populaţie românească indică o consistenţă
internă adecvată.
Datele obţinute în urma unui studiu efectuat pe un eşantion de 350 vorbitori de
limba română indică valori comparabile cu cele obţinute în investigaţia iniţială
efectuată pe populaţie americană, adecvate utilizării în condiţii bune a scalei
(Macavei, 2002).
Tabelul ... Coeficienţii α Cronbach pentru subscalele ABS 2 şi scorul total (N=350)
Scala Coeficient α Număr de itemi
Total .87 72 itemi
AWF .67 18 itemi
DEM .60 18 itemi
SD .79 18 itemi
LFT .72 18 itemi
Validitate
Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care
acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la
măsura în care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test
sunt corecte (Messick, 1995).
Validitatea relativă la construct
Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă
constructul pe care îl măsoară.
În cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o
componentă a validării relative la constructul măsurat. Ea apreciază „gradul în care
rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare
despre care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar” (Haynes,
apud Silva, 1993).
Vezi ABSs si DAS
Validitatea relativă la conţinut
Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor
testului/scalei pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului
pe care dorim să îl măsurăm.
Validitatea relativă la un criteriu
Un test este valid relativ la criteriu dacă pe baza scorurilor sale se pot lua
decizii corecte sau se pot face prognoze coreste asupra persoanelor examinate. Pentru
a stabili dacă un test este valid referitor la criteriu se vor compara scorurile sale cu