-
Alimentaia tradiional sistem de valori vitale i
etnoculturale
Dei regiunea de nord-est a Romniei, Moldova, este cunoscut ca
fiind cea mai srac parte a rii, aceasta mai este renumit i pentru
ospitalitatea i cldura locuitorilor si , bucurndu-se n special n
timpul srbtorilor de iarn,a srbtorilor pascale s le fie casele
pline de oaspei.
Hrana i componentele ei, procedeele tehnice de preparare a
bucatelor de fiece zi i anotimpurilor, de srbatori i pentru
respectarea ritualurilor, regimul alimentar i modul de consumare a
hranei, eticheta la mas i simbolurile etnosociale toate formeaz un
sistem de valori strns legate de istoria i cultura etnic a
poporului romn din aceast zon a rii-Moldova.
n alimentaia popular depistm preferine gustative i vizuale, care
posed un anumit limbaj de comunicare a normelor tradiionale,
sociale i a urmelor de influen. Comparativ cu alte domenii ale
culturii materiale n alimentaia tradiional se pstreaz tradiiile i
ntelepciunea popular, viziunea conceptual privind originalitatea
procedeelor de preparare, reetele de mbinare a produselor,
modalitatea de utilizare i semnificaia lor etnic. Toate acestea
demonstreaz c alimentaia tradiional a moldovenilor prezint un
sistem de valori etnoculturale autentice (tehnici de pstrare i
prepare, reete, categorii de bucate n dependen de semnificaia mesei
i locul ei, componena participanilor la mas i de vrst .a.).
Fenomenul creativ al gastronomiei populare a moldovenilor s-a
exprimat prin potenialul inovaional al creativitii multor meteugari
populari specializai n diferite ramuri de obinere i preparare a
produselor, legate de domeniul alimentaiei: morari, pescari,
apicultori, legumicultori, storctori de ulei i de vin, rachieri,
brutari, cofetari, cacavagii, buctrese, mcelari, pastramagii etc.,
a cror specializri trec peste 30. Alturi de acestea o mare importan
o au i cei, care pregtesc vasele, recipientele i pnzeturile de
pstrare, prepare, deservire (olari, vsari, lingurari, dogari,
estoare, etc.). Respectiv pe parcursul timpului s-au format unele
centre de specializare n anumite genuri meteugreti corelate cu
alimentaia popular.
n aceste condiii i obiectivele alimentaiei alturi de bogiile
naturii i originalitatea valorilor cultural etnice joac un rol
prioritar. Acest argument servete drept motiv de a prezenta buctria
moldoveneasc din diferite aspecte, cunoscndu-i pe cei cointeresati
de cultura alimentar a moldovenilor ct mai larg.
De aici vei putea afla despre cultul alimentar ca matrice a
factorului social n cadrul srbtorilor i ritualurilor de familie,
tradiii i simboluri etnice.
n materialul propus spre prezentarea de bucate tradiionale i
contemporane ne-am oprit la cteva reete originale i modalitile de
preparare, ilustraii despre gustri reci, lichide, bucate calde,
copturi, dulciuri, buturi, conserve etc.
-
n funcie de aezarea geografic, de condiiile de clim i de
ocupaiilor locuitorilor unei ri, putem vorbi de o buctrie
tradiional specific. Astfel, ara noastr, cu o clim temperat
continental, cu un relief diversificat (cmpii, dealuri, podiuri,
munii) strbtut de ruri, cu ieire la Marea Neagr i cu o Delt a
fluviului Dunrea, are o gastronomie bogat i variat.
Din fin de porumb se pregtete mmligua tradiional a rii noastre,
care se mnnc cu brnz, ou, unt, smntn i lapte sau cu srmlue n foi de
vi sau de varz, care constituie o alt mncare tradiional
romneasc.
n Moldova, la loc de cinste stau ciorbele de bor, supe cu tiei
de cas, puiul cu smntn i gina umplut. Borul din tre de gru este o
zeam acrioar cu gust plcut, foarte sntoas i hrnitoare.
Cu ocazia srbtorilor de Crciun, mai cu seam n ziua de Ignat, se
taie porcul, din care se prepar mezeluri, crnai, caltaboi, tob i
lebr. O parte din carne i unc se afum pe ndelete, iar n alt parte
se prepar srmlue, friptur i rcituri. Mititeii sunt de asemenea
specifici rii noastre.
-
La pomana porcului particip cu bucurie familia i
rudele,vecinii.
Carnea de porc / 1-2 kg se spala si se taie in bucati potrivite,
se pune intr-un ceaun. Se pune untura, usturoiul -4-5 cei, tiat mai
grosier(sau lasat intreg), foile de dafin si apa. Se acopera cu un
capac si se lasa sa se patrunda. Cand carnea este pe jumatate
facuta se pun carnatii fcui n cas i taiati in bucati potrivite. Se
mai lasa cateva minute pe foc cu capacul pus pana se patrund si
carnatii apoi capacul se da deoparte si se lasa sa se rumenesca.
Intre timp se pune apa la fiert pentru mamaliga cu sare si putin
malai . Cand apa fierbe se pune malaiul in ploaie si se lasa la
fiert cam 15-20 minute. Dupa ce s-au rumenit carnea si carnatii se
servesc fierbini cu muraturi si mamaliga aburinda. La nceputul
postului Pastelui, pe 9 martie se sarbatoreste Ziua Sfintilor
Mucenici.
Faina alba calitate superioara 550 g, Drojdie instant 1
plic,Lapte cald 125 ml, - sau apa in post. Zahar 150 g ,Oua 1 buc
,plus 1 galbenus pt uns - in post nu puneti oul, Unt 80 g , in
varianta de post se inlocuiete untul cu ulei, Sare 1 lingurite,
Miere 2 linguri, Nuca taiata marunt 100 g sau macinata . Prima data
ne ocupam de maia. Inmuiem drojdia cu putin lapte, adaugam o
lingurita zahar si 1-2 linguri de faina si amestecam bine pana
abtinem un amestec omogen. Lasam maiaua sa sa creasca 10-15 minute.
Intr-un castron sau in bolul mixerului in cazul meu punem faina,
oul,zaharul, maiaua crescuta. Incepem sa framantam adaugand laptele
putin cate putin pana obtinem un aluat omogen. Adaugam apoi si
uleiul si framantam bine cu mixerul sau cu mana. Lasam aluatul sa
creasca intr-o incapere calda, cel putin 1 ora sau pana isi
dubleaza volumul. Cand aluatul a crescut, il scoatem din bol si
framantam putin cat sa scoatem aerul format inauntru. Luam apoi
bile de marimea unui mar mic si le intindem intr-un snur de aprox
70 de cm pe care in impletim in 2 si formam o bratara lipind
capetele. Incrucisam apoi aluatul pentru a forma un 8. Se pun
mucenicii formati in tava in care am pus hartie de copt si sa lasa
la crescut cam 15- 20 de minute. Se ung apoi cu ou si se dau la
cuptor, la foc mediu pentru 20 de minute sau pana sunt aurii
deasupra. Se lasa apoi sa rcoreasc apoi se ung cu miere si se
presara cu nuca macinata.
-
Srbtoarea Patelui pune pe jar multe gospodine, care se n a
pregti borul de miel, drobul,
friptura i stufatul. Dac la srbtorile de iarn se pregtesc multe
alte bucate din carne de porc, atunci la Pati se pregtete mielul de
Pati, copt sau umplut, friptur de miel, ca proaspt de oaie i multe
bucate din cele de srbtoare. Locul principal la srbtoarea de Pati o
are pasca cu brnz, apoi mielul pascal, cozonacul, oule roii.
Reet drob de miel cu ficat Ingrediente : Ficat de miel 1,000 kg,
Mruntaie de miel 1,000 kg Prapore 0,250 kg Franzel 0,300 kg Ou 8
buc. Ulei 0,150 L 5 fire de usturoi verde i ceap verde 3 lingurie
condimente de drob (sau piper, rozmarin, cimbru, sare) Mod de
preparare drob de miel cu ficat Mruntaiele de miel dup ce se cur i
spal, se fierb i apoi dup ce se rcesc, se trec prin maina de tocat
cu o sit rar, mpreun cu franzela muiat i stoars bine. Se amestec cu
oule i verdeaa tocat mrunt, de preferin mrar. Se unge o tav bine cu
ulei, se aaz praporele pe tav, se pune compoziia n el, se mpturete
bine ca s se acopere carnea i apoi se toarn restul de ulei pe
deasupra. Se introduce la cuptor, inndu-se 30 de minute. Cartofii
curai i tiai natur se fierb n ap i se servesc alturi de poriile de
drob, cu unt pe deasupra.
-
La loc de cinste este prepararea cozonacilor bine crescui,
galbeni i stufoi umplui cu foarte mult nuc i stafide/ rahat. Iat o
reet de cozonaci moldoveneti(se spune c cei ai moldovencelor sunt
cei mai buni!). Ingrediente:
aluat 1 kg fin, 12 ou, 220 gr unt, 320 ml lapte, 50 gr drojdie
de calitate, 300 gr zahr, 1 fiol esen de vanilie de (10 ml) sau dou
plicuri de zahr vanilat, 50 ml rom, 5 gr sare coaj de la o lamie
(opional i una de la o portocal) , 40 gr ulei umplutura 50 gr
stafide, 300 gr nuc mcinat, 250 gr zahr, 2 plicuri de zahr vanilat,
100 ml lapte , 2 linguri cacao.
Preparare: o.Pentru a obine rezultate corecte pornii de la
premise corecte. Fina i oule trebuie aduse ntr-o camer nclzit
nainte de a ncepe frmntarea cu vreo ase ore. Fina trebuie s fie
alb, de bun calitate, cernut. Temperatura camerei n care frmntai i
dospii aluatul s fie de 22-24 de grade, fr cureni de aer rece. i
acum purcedei.
1. Preparai o maia din 2 linguri de fin care se pun ntr-un
castron i se opresc cu cteva linguri de lapte fierbinte, btute pn
obinei o past cremoas. inei maiaua la cald.
2.Separat nmuiai drojdia n lapte cldu (nu fierbinte!) cu un vrf
de cuit de zahr i o lingur de fin. Lsai-o s-i vad de rost i s se
bice de ciud, la clduric.
3. Dup ce drojdia a crescut, amestecai-o cu compoziia de maia
pstrat la cald; se bate bine i se pune din nou totul la crescut la
loc cald ferit de cureni de aer rece.
4.Pn cele dou plmdeli se pun mpreun de acord n privina
dospiturii, se bat 10 glbenuuri (2 rmn pentru dat luciu
cozonacului) cu jumtate din cantitatea de zahr i sare, pn obinei o
crem de ou cu granulele de sare i zahr topite ntr-nsa (dac e
cozonac moldovenesc vorbii-i ca atare)
5.Cnd maiaua (amestecul de drojdie i fin oprit) a crescut, punei
n vas cu fin i compoziia de mai sus (glbenuurile btute), 6 albuuri,
apoi untul topit (cldu, nu fierbinte), romul, coaja de lmie i
portocal, restul de lapte cldu care a fost fiert cu vanilia i
cealalt jumtate din cantitatea de zahr. Acest amestec trebuie
frmntat zdravn, timp de 35-45 de minute nentrerupt; La frmntat se
ung minile cu ulei sau unt i se continu framntarea pn cnd coca face
bici. Aluatul rezultat nu trebuie s fie tare ci, mai degrab, mai
mult moale. Dac e vrtos, se mai pun 2-3 albuuri btute spum i se
frmnt bine.
6.Punei vasul cu aluatul, la dospit la, loc cald, vreme de cel
puin dou ceasuri. Timp suficient s lucrai umplutura.
7. Pentru umplutur, punei la foc o crticioar cu lapte n care s
topii zahrul i zahrul vanilat. Adugai nuca n lapte i oprii-o. La
final adugai i cele dou linguri de cacao i stafidele. Batei restul
de albuuri i amestecai spuma obinut cu restul ingredientelor de
umplutur. Rcii umplutura nainte de a o folosi.
8. Dup ce aluatul a dospit dou ore luai vasul de pe dulap unde
l-ai ascuns de copii i mprii coca n dou. ntindei din fiecare
jumtate cte o foaie pe care punei cte jumtate din amestecul de
umplutur. Nu ntindei mplutura pn la marginea foii pentru a putea s
o rulai mai apoi.
9. Rulai cei doi cozonaci i punei-i n tvi unse bine cu ulei pe
interior. Tvile trebuie s fie destul de nalte (n momentul n care
punei cozonacii n tav acetia nu trebuie s depeasc
-
mai mult de o treime din nlimea ei). Ungei cozonacii la suprafa
cu cele dou glbenuuri rmase btute cu zahr i puin sare (cozonacii
vor fi lucioi i crocani la suprafa). Lsai cozonacii s dospeasc n
tav, la loc cald, nc o or-dou pn cnd coca ajunge la marginea
tvii.
10. Cozonacii se coc n cuptorul nclzit la 170 de grade n primele
15 minute, 210-220 dup, timp de 40-50 de minute, n funcie de
cuptor. n mod normal cozonacii nu ar trebui s stea n cuptor mai
mult de o or.
Nu se scot imediat din tav, nu se taie fierbini dei mirosul este
mbttor!
La ncheierea slujbei de Pate, oamenii aduc la biseric couri cu
bucate pregtite pentru Sfnta srbtoare pentru ca preotul s le
binecuvinteze. Apoi toat familia se adun n jurul mesei . Fiecare
membru al familiei se spal cu un ou rou i bnui de argint,ia anafur
i se nfrupt din mncarea sfinit de preot. ,,-Hristos a nviat!
Adevrat a nviat!,, sunt saluturile de la mas i cele de pe strad.
Petele i vnatul constituie materia prim pentru diverse preparate,
tiina preparrii crnii de cerb, de porc mistre ori de cprior,fazan
ori prepeli,iepure sau rae slbatice a devenit o adevrat art, iar
alimentele bazate pe vnat au ajuns s fie considerate adevrate
delicatese.
Ra slbatic
Ingrediente
1ra, 100 g slanina, 1 lingura unt, 1 lingurita patrunjel verde
tocat, sare, 1 paharel cu vin. Pentru marinata: 1 pahar otet, 2
frunze de dafin, 1 ceapa mica, 10 boabe piper, sare.
Mod de preparare
Pentru friptura de rata salbatica cu vin se curata rata, se
parleste si se sterge cu o carpa uscata. Se face o marinata din
otet, foi de dafin, ceapa, piper si sare. Se fierbe si, cum
clocoteste, se opareste rata. Se acopera si se lasa sa stea o ora.
Se sterge din nou bine cu carpa, se pune inauntru ficatul, o
bucatica de unt si cateva frunze de patrunjel. Se impaneaza cu
slanina, fasii foarte mici, care se introduc numai la suprafata. Se
asaza in tava cu putina untura, la foc iute, si se unge in timpul
friptului. Dupa ce s-a
-
scos rata din tava, se adauga un paharel de vin si se lasa sosul
sa mai dea cateva clocote. Se trece prin sita si se serveste in
sosiera.
Mod de servire
Friptura de rata salbatica cu vin se serveste cu garnitura de
legume si cu sosul din tava.
Ingrediente - Mancare rece de iepure cu masline
1 kg carne, 4-5 cepe mari, 3-4 linguri ulei, sare, 20 fire
arpagic, 1 pahar vin, 20 masline, 2 foi dafin, 10 boabe piper, o
lamaieMod de preparare:Bucatile care raman de la carnea aleasa
pentru friptura se sterg de sosul marinatei (apa amestecata cu vin,
203 linguri otet, 2-3 linguri untdelemn, felii de ceapa, morcov,
telina, foi de dafin, cimbru, sare, piper - se lasa doua zile). Se
prajesc bucatile in untdelemn, cu 4 cepe taiate marunt. Se adauga
cate putina apa calda si se acopera, lasand sa se fragezeasca
carnea. De o parte, se trag de asemenea, in ulei, vreo 20 fire de
arpagic care se pun in cratita, impreuna cu un paharel de vin,
atunci cand carnea este bine fragezita. Se adauga si vreo 20 de
masline crestate, o lingura bulion, 2 foi de dafin si cateva boabe
de piper. Se asaza pe o farfurie rotunda, se lasa sa se raceasca.
Pe marginea farfuriei se asaza felioare de lamaie curarate de coaja
galbena. Tocan , friptur de mistre sau cprior sunt mncruri ,
savurate n special de vntori sau de oaspei n marile restaurante din
zonele turistice ale rii. In Fratii Jderi Sadoveanu descrie:
prepelita pe masa Domnului era in mare cinste. Prepelitele erau
invelite in frunze de teiu si apoi in slanina afumata. Se frigeau
in tigla la jaratec de fag. Un rob aducea colaci proaspeti si
claponul in cratita lui.
n apele rurilor ,n lacuri i iazuri cresc pesti de toate
soiurile: crapul i carasul, linul i pltica, somnul i pstrvul,etc.
Carnea gustoas i sntoas a acestora a fost dintotdeauna una din
mncrurile de baz ale locuitorilor zonei din cele mai vechi
timpuri.
Crap la cuptor
-
Din timpuri strvechi pinea la srbtori a stat ntotdeauna n capul
mesei, avnd un rol foarte important n cadrul ceremonialului de
familie dar i la srbtorile calendaristice. Pinea de ritual colacii
au forme i mrimi diferite.
Colacii de nunt a mirilor, a nunilor, cuscrilor snt mari,
mpletii n 4, 6, 8 i mplinesc funcii diferite. Se deosebesc i
colacii srbtorilor de iarn, cei de Pati.
Colaci de botez druii nailor
Colaci de nunt
Colacii pentru colindtori /Crciun
-
Colacii de Pate
Colacii de nmormntare
La srbtorile prilejuite de Hramul satului se pregtesc alturi de
variatele forme de colaci multe bucate din carne, legume asortate
stropite cu diverse soiuri de vin etc.
-
Alimentaia tradiional la moldoveni impune o clasificare a
mncrurilor n funcie de anumite srbtori, posturi sau ocazii, cnd
acestea se prepar n mod special i n cantiti mai mari. La
evenimentele importante din viaa omului, cum sunt botezul, nunta,
nmormntarea i srbtorile calendaristice se pregtesc mncruri
speciale, gustoase, apetisante i variate, care corespund tradiiilor
poporului. Multe din bucatele din cadrul ceremonialului de familie
se deosebesc de cele pregtite n fiece zi prin numrul, calitatea,
tehnica pregtirii, dar i funcia bucatelor. Unele bucate i produse
alimentare sunt folosite ca atribute la realizarea unor
ritualuri.
Se pregtesc:
mncruri reci: rcituri, pastram, jambon, rulade, mititei, salate,
ardei copi, diferite coulee cu brnz i usturoi, pete umplut
etc.;
mncruri calde: sarmale, prjoale, fripturi, cighiri, gini
umplute, plcinte, etc.; un numr mare i variat de prjituri de cas i
torturi, julfa- scutecele Domnului Iisus-
prjituri umplute cu nuci, mere coapte etc.
Cighiri
Ingrediente:
-ficat de porc sau vita -300gr, -plamani- 200gr.-inima-
200gr
-carnita de porc-200gr,-prapor- 500-700 gr,-2 oua-2 cepe
-o capatina de usturoi-sare, piper negru, frunza de dafin
-ulei
Cum pregatim:
1.Praporul se pune in apa rece pe vre-o 15 minute. Toate
maruntaiele e necesar sa le spalam bine
sub apa curgatoare si le lasam sa se scurga bine .Carnea se taie
in bucatele mai mici.
2.Ceaunul se incinge bine cu ulei, se adauga toate maruntaiele
taiate bucati mari 3-5 cm ,si se
pragesc la foc mare , undeva 5-7 minute pina se rumenesc putin,
in acest timp se curata ceapa , se
taie marunt si se pune la prajit in ceaun. Totul se amesteca cu
o lingura de lemn .
3.Dupa 15 minute ( in total) de prajire adaug apa ferbinte,
atit, cit sa acopere maruntaiele in ceaun ,
adaug usturoiul curatit in catei intregi, frunza de dafin,
piperul in boabe, putina sare. Acoper cu un
capac si le las sa se inabuse 15 minute.
4.Totul se raceste, si dupa aceia se taie in bucatele(sau prin
masina de tocat).
5.In vasul cu subproducte se adauga ouale, piperul negru
macinat, sare dupa gust. Se amesteca
foarte bine tocatura pentru cigiri.
6.Se formeaza parjoale de forma mari si rotunde si se invelesc
in bucatele de prapor de porc, fiecare
in parte. Dupa ce ati invelit toate cigirile la dati la rece pe
o ora sa se prinda bine.
7.Se incalzeste tigaia bine cu ulei, si se pragesc atit timp cit
se rumenesc bine pe o parte si alta.
8.Deasemenea, se poate prepara o portiune de cigiri mai mare si
o parte se poate ingheta la frigider,
pe urma le deszhetati si prajiti. Alt mod de pastrare- se pot
praji toate cighirele, si se pun la pastrare
in untura de porc. Dupa aceia se incalzesc , si se servesc la
masa cu cartofi feti in coaja si muraturi.
9.Este o mancare foarte gustoasa si sanatoasa , si se prepara in
fiecare casa , atunci cind se taie
porcul.
Pofta buna!
-
Julfa- scutecele Domnului Iisus
Ingrediente
500 gr faina,drojdie (cit o nuca),un praf de sareun praf de
zahar crema:o cana de zahar ,150 de grame de apa ,vanilie, 2 cani
de nuca macinata
Mod de preparare
Aceasta julfa se face de obicei in postul Sfantului
Craciun...crema se face din samanta de canepa dar
se poate inlocui si cu nuca...
O prezentare n stil tradiional ar suna aa, dar gustul prjiturii
e la fel ca demult!
De cte ori predau Amintiri din copilrie, mi amintesc de un dulce
extraordinar de bun din copilria mea, un dulce pe care nu l-am mai
gustat n forma lui tradiional, de vreo 30 de ani. Este vorba de
turtele cu julf.
Turtele se fac foarte simplu din ap cldu, cu puin sare i cu fin,
din care se omogenizeaz un aluat. Aluatul obinut se las la odihnit
vreo or, apoi se ntind foi rotunde, foarte, foarte subiri, care se
coc pe plita ncins i pe o parte i pe alta. Pentru a arta bine
straturile, se fac multe turte!!! Acestea se las la uscat o zi sau
dou, apoi se pregtete un sirop de zahr, se nsiropeaz alternativ
turtele, ntre care se presoar nuc mcinat amestecat cu
mirodenii.
Aa se fac acum, dar n copilria mea, ca i pe vremea lui Creang,
crema care umplea turtele se prepara din semine de cnep. n zilele
noastre, cnepa e interziz, ns n vremuri ndeprtate, cnepa era
prezent n gospodriile rneti, fiindc din firele ei esute se
confecionau diverse textile, iar din semine se pregtea o crem pe
care eu mi-o amintesc ca fiind delicioas. Cred c toi v amini
episodul n care Nic d toat cnepa palanc la pmnt, alergat fiind de
zgrcita lui mtu Mrioara! Cred i eu c l alerga! Mi-o i imaginez pe
mtu recoltnd seminele pe care le punea la uscat, apoi, n postul
Crciunului, le zdrobea cu piua, le ddea drumul n apa clocotit i
ceea ce se ridica deasupra era bunciunea numit julf, despre care nu
mai tiu cum se pregtea!
Dar putei s v facei turte cu nuc! S nu v puturoii i s facei
multe! Punei o turt n farfurie, o nsiropai, apoi presrai nuc, punei
alt turt deasupra, o insiropai i tot aa, nct la final, turtele
suprapuse, s aib nlimea unui tort de 25 de centimetri. Deasupra lor
aezai o farfurie i peste farfurie fixai o greutate. Lsai-le aa o zi
i o noapte ntr-o camer rece! Poft bun!
Alivenci
Cunoscute si sub denumirea de placinta ciobanului , alivencile
sunt de fapt nite plcinte cu brnz de oi i malai , o delicatesa din
bucataria tradiional moldoveneasc. Se servesc calde, necate intr-o
baie de smntn gras, o adevrat desftare pentru papilele gustative !
Ingrediente 400 gr brnz oi 100 gr smntn 100 gr mlai 300 ml lapte
prins/ chileac( lapte btut) sau lapte dulce fiert 5 ou 50 gr unt 50
gr fin
-
un praf sare Mod de preparare Sfrmim brnza cu furculia sau dac e
mai tare o dm pe rztoarea mic . Adaugam ouale apoi untul topit (dar
nu fierbinte ) si amestecam bine pana se incorporeaza . Adaugam
malaiul oprit cu laptele fierbinte,apoi faina , un praf de sare si
omogenizam . Primvara se pun codie de ceap i mrar tocat . Turnam
compozitia in tava unsa cu unt . Se poate face i n varianta dulce
adugndu-se zahr/ 200 gr., odat cu mlaiul i fina. Dam la cuptor la
foc mediu, pana se rumeneste putin. Portionam si le servim calde cu
smantana cu continut ridicat de grasime .
Pentru desert, gospodinele noastre pregtesc plcinte cu brnz sau
cu carne, plcinte poale n bru sau renumitele brnzoaice, compoturi
sau erbeturi, precum i alte variate dulciuri .
Plcinte ,,poale n bru,,
Ingrediente
Pentru 16 portii: Pentru aluat, aveti nevoie de: 500 g faina,2
oua, 200 ml zer (lapte),50 g drojdie, 2 linguri de ulei, 1 lingura
de zahar 1 zahar vanilat, 1 praf de sare Pentru umplutura, aveti
nevoie de: 250 g branza de vaci, 2 oua, 4 linguri de zahar, 50 g
stafide, 1 lingura de gri,1 lingura de esenta de rom, coaja de la o
lamaie, 1 zahar vanilat Pentru uns placintele, aveti nevoie de: 1
ou, 1 lingura de zahar
-
Mod de preparare
Aluatul: Faina se cerne si se pune intr-un lighean mai mare.
Intr-un castronel se freaca drojdia impreuna cu 2 linguri de zahar
pana cand se lichefiaza. Se face o gaura in mijlocul fainii si se
toarna drojdia lichefiata, peste care adaugam 100 ml zer sau lapte
caldut. Se amesteca cu o lingura si se inglobeaza treptat faina
pana cand are consistenta unei smantani. Se lasa la crescut 15
minute la loc caldut. Cele doua oua se bat cu o jumatate de
lingurita de sare si se adauga in lighean. Punem restul de zer
caldut si un plic de zahar vanilat. Se framanta bine iar cand
aluatul este aproape gata, se adauga si uleiul. Acoperim aluatul cu
un prosop si il lasam la dospit la loc caldut aproximativ o ora.
Umplutura: Separam albusurile de galbenusuri. Galbenusurile se
freaca cu un praf de sare. Albusurile se bat spuma cu 4 linguri de
zahar. Branza de vaci se freaca cu furculita, apoi se adauga
stafidele, galbenusurile, zaharul vanilat, esenta de rom, coaja de
lamaie, o lingura de gris si se amesteca pana la omogenizare. La
final, adaugam albusurile, avand grija sa omogenizam incet pentru a
nu pierde aerul din albusurile batute spuma. Aluatul crescut se
imparte in doua. Fiecare jumatate se imparte la randul ei in opt
parti egale. Cu ajutorul unui sucitor, intindem bucatile de aluat,
avand grija ca la mijloc sa ramana putin mai gros. In mijloc se
pune cate o lingura de umplutura si se unesc marginile opuse doua
cate doua, pana cand se acopera toate umplutura. Se pun intr-o tava
unsa cu unt si se lasa la crescut inca 30 de minute la loc cald. Se
ung cu ou batut cu zahar si se dau la cuptor la foc potrivit
aproximativ 40 de minute. Primele 10 minute dam cuptorul la o
temperatura mai mare (200 grade C). Se scot de la cuptor, se ung cu
apa cu zahar si se acopera cu un prosop gros. Se lasa aproximativ
15 minute dupa care se pudreaza cu zahar si se servesc calde.
Compoturi,gemuri,dulceuri,serbeturi,peltele i tot felul de
prjituri,torturi completeaz bogata
buctrie romneasc.
-
Copiii notri sunt implicai n activitile casnice ,de pregtire a
meselor,de formare a unui stil de
via sntos dar i prin activiti colare i extracurriculare.
Buctria romneasc a fost remarcat de muli cltori strini care au
cutreierat de-a lungul secolelor meleagurile romneti. Preparatele
buctriei satelor noastre, dei simple i nediversificate, au gust
deosebit i pentru fiecare mas se poate spune cu satisfacie: am
mncat ca la mama acas.
Octombrie 2013
nv.Hulub Anioara
Elevii Ababei Claudia i Ciutacu Iustin