Supliment gratuit la ziarul E P O C A MAILW2i11111111111 A. S. R. Principele Ferdinand Palatal dc la Cotroceni La capätul BulevarduluT Elisabeta, departe, dincolo de cheiul Dimbovitel, in mijlocul unuT parc ca din povestT, se aflä Palatul CotrocenT, altä data resedinta de toamnä si de primä-varä a perechel regale romine, azI resedinta continua a printuluT si printesel Rominiel. E incïntätor parcul si castelul acesta, si cind te afli in inima Bucurestiulul, la eel alt cap&t al marelul Bulevard, cap&t ce da in Calea Victoriel, si lasT ochil s& pätrundä zarea ce se Intinde spre CotrocenT, par'cä prin ceata itT apare resedinta viitornluT rege, sus In culmea unul deal, dupa ce sinele tramwayuluT elec- tric, coborind o vale si urcind o colin&, se apropie din ce in ce, eu cit se depärteaz& de ochiul omenesc, vine lucil peste care lunecä, fulger, vagonul scín-, teind si ziva si noaptea. Te surprinde pozitia pitoreasc& a castelulul si pentru strein saü chiar pentru Bucuresteanul care n'a park- sit centrul, cind se aflä in locul acesta, remine uimit, el care credea cä Bucurestiul e oropsit de natura, färä niel un farmec, färä niel o priveliste. Si minune de architectura este Castelul ascuns intre pomi si florT, minune eu atit mal draga noua cä restaurarea-T, recentä, este opera unul maestru ro min, architectul Gotereau din BucurestT. E cu neputintä de descris, in seurte cuvinte, in lo- cul rezervat aci, bogätia si din afara si dinäuntrul Castelulul si trebue o cunostintä specialä pentru a insira podoabele de arta cari 's asvirlite, ici si colo, cu o imbelsugare eu adevarat orientala. Numal sosind la scara de onoare, simti ca te afli inaintea monument, in care e pusä toatä conceptia unuT artist, pentru a fi fäcut vrednie adäpost al aceluia ce va conduce odat& un popor. Pe eft de modest e palatul regal din mijlocul zgo- motulul si falniculul Pod al MogosoaeT , pe alit de somptuos e Castelul' din mijlocul singurätätel Co- trocenilor. Si numeroasele cazarme din apropriere, si vastul poligon, cimp de defilare al viitorilor eroi. si biserica din curte, par'cä te-ar face s& reträestl, cu gindul, o clip& din viata EvuluT media, linistitä, retrasa in pie- tate si setoasä doar dewitejil. A. S. R. Principele Ferdinand Mowtenitorul Tronulaiï RmaT i, i c i Aci, iatä citi-va ani, de cind, adevärat castelan, ze- los doar In studil, traeste In tihnä, cu familia-I iu- bitä, Principele Coroanel Romine, modest, constiin- cios in datoril, dorind aproape sä fie uitat. Si a trebuit sa vie crunta boalä ! ca lovind in Prin- tul Hominiel, s& se arunce neliniste si sfìsiere de inimT In acest de tihnä locas, imprástiind nelinistea si :tulburarea de sufiete in casa intregel Rominil. Niel o dátä Castelul Cotrocenl n'a gemut de atita lume,de o lume ce si ea gemeast poate nicäerl, tntr'o clipä data, nu s'a simtit atita durere durerea until Intreg popor. In parcul incintätor, printre douä alee de nisip, pe unde toatä ziva se joaca micil printisorl, copilasil RominirT, intre doua alee de nisip, vezl straturl de florT, in culorl vil saa discrete, si din aceste florl unele aä fost rupte, de mina gingasä a PrinteseT Romi- niel, pentru a fi impr&stiate pe patul AugustuluI bol- nav, semn täcut si elocuent de pietate, al unul suflet iubitor, infricosat de desnädejde, Si in biserica din curte, ascunsä si ea de frunze si ramurT, luminärl de cearä aä ars necurmat si cea- surT IntregT, in cucernicä ruga, dinaintea Fecioarel Maria, Principesa Maria a stat ingenuchiatä, rugin- du-sP fierbinte pentru iubitul sot si pentru ferici- tea RominieT. ... Totul in tara se misc& plin de viatä numal Prin- tul mostenitor, cäläuza tuturor, sä stea pironit pe patul de durere ? Un popor întreg dovedeste' actiunea, doreste sä meargä cu pasT marl pe calle de progres si prin- tul mostenitor sä nu mearg& odatä eu el ? Cuteza-va chiar Dumnezeirea s& desparta lunga vreme un popór de conducätorul säa ? * * Dinspre Castelul Cotrocenl bate un vint de li- nistire si alinare. Copacil din falnicul parc, chiar el rosi -sl, in dulce soapt &, par a'sI spune fericirea ce simt iar Rominil Isl luneca din gura in gura o vorbä mal bunä, descretind frunti, dind voie unul suris s& se nasca pe buze. Palatul de la Cotrioceni Fa(ada din spre gràdinà M