Crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat, toleranţi la secetă şi arşiţă, rezistenţi la boli şi dăunatori, cu însuşiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol Contractor: INCDA Fundulea Parteneri: 5 Statiuni de cercetare agricola Proiectul ADER 112/2015 Finanţare: Buget de Stat – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Plan sectorial pe anii 2015-2018 Valoarea proiectului: 962.850 lei
30
Embed
(MADR), Plan sectorial pe anii 2015-2018 Valoarea ...D1-D2 Umid.la rec.% Densit. 1 Umid.la rec.% Densit. 2 1 PO 412 11322 10931 931 18,2 15,8 2 DK 4590 10593 11464 -871 15,6 13,9 3
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat, toleranţi la secetă şi arşiţă, rezistenţi la boli şi dăunatori,
cu însuşiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol
Contractor: INCDA FunduleaParteneri: 5 Statiuni de cercetare agricola
Proiectul ADER 112/2015
Finanţare: Buget de Stat – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR), Plan sectorial pe anii 2015-2018Valoarea proiectului: 962.850 lei
Obiectiv
Îmbunătăţirea germoplasmei culturii porumbului privind potenţialul genetic de a acumula
componente de calitate esenţiale, rezistenţă la secetă şi temperaturi extreme, sporirea eficienţei de utilizare a nutrienţilor
şi a toleranţei la condiţiile nefavorabile de sol, pentru îmbunãţãţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale
şi a inputurilor tehnologice, pentru o agriculturã durabilă,
în contextul schimbãrilor climatice
Fazele proiectului• Faza 1 . Obiectiv: Stabilirea reacţiei genotipurilor de
porumb la stres abiotic şi biotic. Anul 2015• Faza 2. Obiectiv: Imbunătăţirea rezistenţei la stres
hidric şi termic şi creşterea eficienţei utilizăriisubstanţelor nutitive. Anul 2016
Imbunătăţirea rezistenţei la secetă, arşiţă,fuzarioza ştiuleţilor şi sfredelitorul porumbului
Imbunătăţirea capacităţii de captare a resurselor este asociată cu creşterea longevităţii frunzelor (caracterul stay green), un sistem radicular mai activ (lungime rădăcină principală, volumul radicular mare şi unghiul de creştere al rădăcinilor seminale ascutit), o mai bună sănătate a plantelor (rezistenţa la factorii de stres abiotic) şi valorificare a substanţelor nutritive (determinări de producţie). Cresterea diversitatii materialului genetic prin hibridari si obtinerea liniilor DH
Selecţie în câmp pentru uniformitate, stay green,pierderea apei, rezistenţă la boli si daunatori,
producţie
Stabilirea reacţiei la diferite condiţiile climatice pentru cei mai reprezentativi hibrizi ai ofertantului
doi hibrizi de porumb (HSF 880-13 şi HSF 1096-13) înscrisi pentru testare şi înregistrare la ISTIS
Propunere pentru testare şi înregistrare la ISTIS a altor doi hibrizi de porumb
Secetă, arsită controlată pentru caracterizarea materialului genetic/selecţie indirectăCold test pentru caracterizarea
materialului genetic/selecţie indirectăMultiplicarea hibrizilor HSF 880-13 şi HSF 1096
Asigurarea necesarului de sămânţă pentru introducerea rapidă în producţie
Obtinere material biologic nou (hibridari, linii DH)
Realizarea dispozitivelor experimentale pentru îmbunătăţirea capacităţii de captare a resurselor, concretizate prin:
• Evaluarea materialului genetic pentru caracterulstay green, rezistenţa la fuzarioza ştiuleţilor şisfredelitorul porumbului, ritmul de pierdere a apeidin boabe, calitate şi producţie;
• Obţinerea de material biologic nou (crearea de noilinii consangvinizate);
• Evaluarea hibrizilor aflaţi în diferite faze deameliorare pentru rezistenţă la frig, secetă, arşită.
Umiditatea medie la recoltare a hibrizilor semitimpurii a fost de 16,5 % la densitatea de 65.000plante/ha şi de 14,4 % la densitatea de 80.000 plante/ha. Umiditate mai scăzută au avuthibrizii HSF 1096-13 (12,4 %), Oituz și Milcov (13,9 %). Hibridul HSF 1096-13 (aflat în testarela ISTIS, an I) este cel mai precoce dintre hibrizii din aceasta grupa, pierde apa uşor din bob,are potențial productiv bun atât în anii secetoşi cât și în anii normali: diferențe mici între celedouă densităţi, doar 200 kg/ha.
Capacitate de producţie Producţia de boabe (kg/ha) la diferite densităţi a hibrizilor semitimpurii
Producţia medie a hibrizilor semitardivi (FAO 401-500) a fost de 9716 kg/ha ladensitatea de 65.000 pl/ha şi de 9310 kg/ha la densitatea de 80.000 pl/ha, cu o diferenţăde 406 kg/ha în favoarea densităţii mai mici.Producţia mai bună la densitate mare au avut hibrizi HSF 580-15 (+602 kg/ha), HSF734-13 şi HSF 880-13 (aflat în testare la ISTIS, an I).
Producţia de boabe stas a hibrizilor semitardivi FAO 401-500 la densităţi diferite, Fundulea 2017, neirigat
Toleranţa la temperaturi ridicate (arşiţa) este asociatǎ cu o bună stabilitate a conţinutului de clorofilă. Hibrizii cei mai stabili privind conţinutul de clorofilă au fost: HSF 1096-13, HSF 571-15, HSF 1121-14 şi HSF 1191-14
Temperaturi scăzute Facultatea germinativă a genotipurilor de porumb studiate la temperaturi scăzute (4°C)
Hibrizii HSF 1183-14, HSF1096 -13, HSF 1121-14, HSF1156-14 au avut o capacitatede germinare mai redusă la4°C (sub 85%).
Cu rezistenţă foarte bună latemperaturi scăzute au fosthibrizii HSF 1191-13, HSF 734-13 şi HSF 570-15, care auprezentat o facultategerminativă superioară (99-100%) la temperaturi scăzute.
Scala de apreciere/notare pentru rezistenta la Fuzarium spp.Clasa Scala de notare Clasa de toleranţă
1 1 2 FS - foarte sensibil 2 3 4 S - sensibil 3 5 6 MR – mediu rezistent 4 7 8 R - rezistent
Distribuţia claselor de toleranta pentru rezistenţă la Fuzarium pentru hibrizii
analizati in anul 2017
Clasele de rezistenta pentru Ostrinia nubilalisClasa Clasele de rezistenţă (valori)
R - rezistent 7.22 9.48 MR mediu rezistent 9.49 11.74 PR – puţin rezistent 11.75 16.26
S - sensibil 16.27 24.73 FS – foarte sensibil 24.74 33.20
Distribuţia de frecvenţă pentru hibrizii infestaţi artificial cu Ostrinia
Indicii de calitate
Tabelul 5. Conținutul de proteină, grăsimi și amidon la hibrizii semitimpurii FAO 301-400, Fundulea 2017, neirigat
• Reproducerea liniilor consangvinizate forme parentale în câmpul de înmulţire sub izolator• S-a realizat multiplicarea formelor parentale, linii consangvinizate (500 parcele,fiind lucrate peste
7500 de plante). Pe parcursul perioadei de vegetaţie până la înflorit s-a urmărit uniformitatea şitipicitatea plantelor, eliminându-se prin purificări biologice plantele netipice începând de la stadiulde 4-5 frunze. Plantele tipice s-au autopolenizat, iar la recoltare s-au reţinut numai ştiuleţii tipicişi care nu au prezentat boli.
• Reproducerea combinaţiilor hibride sub izolator: au fost semănate 287 combinaţii hibride, 761parcele şi plante lucrate 19.100. În acest compartiment s-a realizat producerea de sămânţă pentruhibrizii aflaţi în experimentare în reţelele ecologice, la care se adaugă formele parentale, hibrizisimpli, ale hibrizilor omologaţi şi de perspectivă.
• Reproducerea de noi combinaţii hibride între linii elită şi linii provenite de la alte institute decercetare, linii noi create în ultima periodaă la SCDA Turda 385 linii, 800 parcele fiind lucrateaproximativ 4700 plante. Experimentarea acestor încrucişări se va efectua în Culturi Comparativede Orientare de tipul 24 variante x 3 repetiţii, în anul 2018, în vederea evaluării genetice din punctde vedere a capacităţii generale şi specifice de combinare
• Reproducerea liniilor consangvinizate, populaţii locale şi populaţii sintetice• Menţinerea tipicităţii şi uniformităţii liniilor consanvinizate s-a efectuat prin autopolenizare pentru
păstrarea homozigoţiei acestora şi prin Sib în vederea menţinerii vigorii în cadrul liniei. In timpulvegetaţiei, s-a urmărit uniformitatea plantelor eliminând-se cele care s-au abătut de lacaracteristicile liniei. Menţinerea popuţiilor locale şi a populaţiilor sintetice s-a realizat prinamestec de polen, 550 parcele şi lucrate 8.300 plante.
Selectie - Turda
• Evaluarea fenotipică a liniilor consangvinizate a constat în efectuarea deobservaţii în cursul perioadei de vegetaţie asupra caracteristicilor plantelor, a fiecăruigenotip la 1100 linii consangvinizate (2.200 de parcele). Asocierea mai multorcaracteristici valoroase la aceeaşi linie va permite precizarea unor linii elită care sevor folosi prioritar pentru noi progreme de încrucişări.
• Verificarea liniilor consangvinizate (linii/2017) privind capacitatea de restaurare afertilităţii polenului sau de menţinere a 2-4 tipuri de androsterilitate (cms -C, cms –ES,cms-T, cms-M) în perspectiva utilizării acestora ca forme mamă sau tată.
• Studiul formelor parentale ale hibrizilor omologaţi şi de perspectiva, studiulcoincidenţei înfloritul formei paterne şi apariţia stigmatelor la forma parentalămaternă, în vederea elaborării tehnologiei producerii de sămânţă. Pentru aceasta s-aurmărit coincidenţa la mătăsitul formei materne cu data înfloritului la formapolenizatoare şi starea de maturizare a seminţelor (exprimată prin umiditatea larecoltare). Aceste observaţii se realizează pentru a face analiza oportunităţii unormodificări în tehnologia semănatului decalat, precum şi pentru studierea posibilităţiica formele parentale materne să fie depozitate temporar după recoltare la staţiile deuscare şi condiţionare a seminţelor
Înfiinţarea culturilor comparative de porumb şi efectuarea de observaţii şi determinări la
SCDA LIvadaSCDA Simnic
SCDA Valul lui TraianSCDA Braila
P2. Staţiunea de Cercetare -Dezvoltare Agricolă (SCDA) Livada
Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în zona de nord-vest;
S-au evidenţiat din punct de vederea al producţiei hibrizii timpurii din grupa 301: HSF 1096-14, HSF 1121-14, HSF 1154-14, HSF 160-11, HSF 1158-14 - patru din grupa CC 401: HSF 880-13, HSF HSF 151-14 (> 8000 kg/ha). - unul din grupa 501: HSF 498-14, HSF 259-14.
P3. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Şimnic
Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în zona de sud a ţării;
Dintre hibrizii studiaţi s-au remarcat prin producţii bune faţă de media grupei din care au făcut parte hibrizii F 376, F 423 şi hibrizii nou creaţi HSF 1121-14, HSF 1154-14, HSF 160-11, HSF 1158-14, HSF 1191-14, HSF 734-13, HSF 880-13, HSF 151-14, HSF 863-13, HSF 1156-14, HSF 498-14, HSF 259-14. Pentru rezistenţă la secetă s-a remarcat hibridul HSF 880 – 13 (cu cel mai mic decalaj ASI – înflorit:mătăsit).
P4. Staţiunea de Cercetare -Dezvoltare Agricolă (SCDA) Valu lui Traian
Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în zona d Dobrogea
Producţiile obţinute în acest an (2017) au fost uşor inferioare anului 2016, la toţi hibrizii şi s-au situat între 6187 kg/ha şi 12157 kg/ha. Capacitatea de producţie la hibrizii timpurii din cultura CC301 a fost cuprinsă între 6187 kg/ha (Oituz) şi 10613 kg/ha (HSF1172-14). Capacitatea de producţie la hibrizii din cultura CC401 a fost cuprinsă între 8627 kg/ha (Iezer) şi 11778 kg/ha (HSF734-13). Hibrizii HSF 580-15 cu 8741 kg/ha şi HSF 3937-15 cu 8849 kg/ha au avut cele mai mici producţii.
P5. Staţiunea de Cercetare -Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila
Rezultate privind reacţia hibrizilor de porumb în în condiţiile de la SCDA Brăila
S-au remarcat pentru producţie hibrizii timpurii: HSF 1096-14 şi HSF 571-15, semitardivi: HSF580-15 13,03 to/ha, HSF 4070-15 14,6 to/ha si HSF1125-14 14,10 to/ha şi tardivi: : HSF569-15 (12,33 to/ha), HSF3525-15 (12,65 to/ha), HSF 141-14 (12,74 to/ha), HSF 1156-14 (13,14to/ha) si HSF 498-14 cu o productie de 14,29 to/ha.
ConcluziiSelectie pentru caractere fiziologice utile pentru rezistenţa la seceta
laborator si camp),arsiţă şi temperaturi scăzute, productie, rezistenta la boli si daunatori.Analiza calitate (proteină, grăsimi, amidon).
Creare material genetic nou
Testările şi studiile efectuate în cadrul proiectului au evidenţiat doi hibrizii, care au fost înscrisi spre testare şi înregistrare la ISTIS începând cu anul 2017,
cu denumirea de HSF 880-13 şi HSF 1096-13. Primul face parte din grupa FAO 400-500 iar al doilea din grupa FAO 300-400 şi se caracterizează prin capacitate bună de producţie în condiţii de secetă, rezistenţa la principalele boli şi prin pierdere relativ rapida a apei din boabe.