I Brusca s[alucire de culori izbi dureros ochii tinerei femei atunci cind ea 169ni pe usa din spate a casei de Fra $i se arunca ln lumina orbitoare. O lui la fuga 9i talpile ei goale lipaiau pe dalele de piatra, iar parul ii cadea in cascade de bucle rogii de pe umerii goi. O voce aspra fu intrerupB brusc atunci cand usa se renti in spatele femeii, izoland-o de r€shrl casei. Trecand ln goana de-a lungul gradinii, ea rascoli praftl de pe cararca cu lespezi a caror umezeala fusese absorbita gi inghitita de soarc. O tufa de trandafui de un rogu aprins se intindea de-a curmezigul potecii, pana h jumataE, iar, cand tlecu pe lAnga e4 un spin ii sfasie pielea branrlui; dar abia daca simli durerea. - Agtea a! sfiga ea. insa vechea poana de lemn cu arc a gradinii se inchise cu zgomo! inainte ca femeia I ajungA la ea- Se arunca pe muchia zidului de piatra, intinzand bratul pentru aJ apuca de maneca hainei pe baffinul de pe partea cealaltA" Acesta purta o jacheu de l6na, in ciuda caldurii de afar4 iar sub bucau de fesantra bratul lui parea ferm 9i viguros. Tanara se trudi sa-l apuce mai bine si simti mugchii barbatului alunecind pe hnga oase, sub degetele ei, ca si cum si-ar fi infipt degetele ad6nc in camea lui. Harry Dickinson se opd, finut pe loc doar de mina carc ii atingea bragul. iOi intoarse privirea, evitind rugaminlile din ochii nepoatei sale. Singura schimbare evidenta pe chipul lui
5
Embed
lui - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Cainele negru Stephen...aproape imperceptibile din iarba, schimbarea directiei ventului, pleoscaitul unui pette in ap2r. insa nu auzise
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
I
Brusca s[alucire de culori izbi dureros ochii tinerei femei
atunci cind ea 169ni pe usa din spate a casei de Fra $i se
arunca ln lumina orbitoare. O lui la fuga 9i talpile ei goale
lipaiau pe dalele de piatra, iar parul ii cadea in cascade de
bucle rogii de pe umerii goi.
O voce aspra fu intrerupB brusc atunci cand usa se rentiin spatele femeii, izoland-o de r€shrl casei. Trecand ln goana
de-a lungul gradinii, ea rascoli praftl de pe cararca cu lespezi
a caror umezeala fusese absorbita gi inghitita de soarc. O tufa
de trandafui de un rogu aprins se intindea de-a curmezigul
potecii, pana h jumataE, iar, cand tlecu pe lAnga e4 un spin
ii sfasie pielea branrlui; dar abia daca simli durerea.
- Agtea a! sfiga ea.
insa vechea poana de lemn cu arc a gradinii se inchise cuzgomo! inainte ca femeia I ajungA la ea- Se arunca pe
muchia zidului de piatra, intinzand bratul pentru aJ apuca de
maneca hainei pe baffinul de pe partea cealaltA" Acesta purta
o jacheu de l6na, in ciuda caldurii de afar4 iar sub bucau de
fesantra bratul lui parea ferm 9i viguros. Tanara se trudi sa-l
apuce mai bine si simti mugchii barbatului alunecind pe
hnga oase, sub degetele ei, ca si cum si-ar fi infipt degetele
ad6nc in camea lui.Harry Dickinson se opd, finut pe loc doar de mina carc ii
atingea bragul. iOi intoarse privirea, evitind rugaminlile dinochii nepoatei sale. Singura schimbare evidenta pe chipul lui
STEPHEN BOOTH
fu o ugoara increlitura yizibila la collurile gurii, in timp ce
privirea ii aluneca dincolo de Helen, cahe randul de casute
din piatra. Zidurile din piatra si fereshele cu tocuri albe dinspate lncepeau in sfir$it sa se racoreasca in umbra amurgului;insa soarele continua sa straluceasca la asfinlit deasupra
acoperigurilor de ardezie, prost dispus 9i fara a da nici cel maimic semn ca ar vrea sa cedeze. Pupilele ochilor lui Harry se
ingusta.ra, devenind nigte puncte negre, lipsite de expresie,
pdna cAnd el i$i lasa capul intr-o parte, pentru a-gi intoarcecozorocul sepcii catre soare.
Helen simli mirosurile de pamant, sudoare Si animale,
mirosuri care se irnpregnasera in lana si la care se adaugase mi-rosul familiar qi persistent de ft]m de ligara.
- $tii, n-are nici un rost sa pleci. Pana la urma va trebuisa dai piept cu realitatea. Nu poli fugi la nesfArgit.
Un sunet putemic, trepidant il facu pe Harry sa Fesara inmomentul in care sFabatu yalea din spatele lui. Era deja o ora
de c6.nd acel zgomot strabatea in sus 5i in jos tinutul impa-durit, cu copaci de5i ce acopereau panta. ajungand pana jos.
in adAncurile vaii. Ecoul se izbi de coasta de deal din fa1a,
precum o bataie de aripi a unei pasari mdnioase, rascolindtufele de ginistru pi de iarba neagra 9i speriind oileirnprasdate pe pantele superioare,
- Noi o sa inlelegem, il asigura Helen. Doar suntem
familia dumitale. Macar de ne-ai spune despre ce e vorba...Batrinul i5i tinea bratul drept intr-o poziie nefireasca,
ceea ce facea ca mineca jachetei sale sa se sFanga, formando increlitura urata de material. Tanara Stia ca Harry se simlea
ca si cum ar fi fost tras efectiv catre padurea ce se intindeade-a lungul vaii: trupul i se incordase din cauza efortului pe
care il facea penhu a rezista sFansorii ferei. Din punct de
vedere emolional insa, el se simlea tras in doua dircctii. Luptacare se dadea in el pirca doar sa-l intareasca $i sa-l faca mai
Cainele negru
putemic, umerii devenindu-i rigizi 9i linia maxilarului inas-
prindu-i-se. Pur 5i sirnplu nu se putea intoarce de la ceea
ce-si propusese sa faca'
- Bunicule?.'. Te rog...
Muchiile ascutite ale zidului de PiaFa ii patrundeau in
coapse prin pantalonii scudi' iar pielea din palma mdinii st6ngi
o ustura in locul unde se zgAriase in pienele zirnlate din
panea de sus a zidului. Fusese un satt brusc, disPetar' o clipa
de emotie coplegitoare, iat acum nu mai $tia ce sa spuna'
Simlea neputhla convenfilor care ingradeau comunicalea
dinfe un adult $i un altul, fie ei 9i membri ai aceleiasi familii'
lmpanasea cu bunicul ei o incapacitate innascuta de a-$i ga'si
cuvintele de care avea neYoie pentru a-gi putea exprima sen-
timentele fala de cei aProPiatri.
- Bunica este foafte suparata, spuse Helen' Dar o sa-i
Helen nu avusese niciodata nevoie de prea multe cuvinte'
nu in relalia cu Harry. El stiuse intotdeauna exact ce-si dorea
ea, raspunsese intotdeauna la mesajul din ochii ei, la zimbe-
tul timid, plin de adoralie, la reflexia soarelui pe valul de par
rosu ca flacam si la gestul unei maini mici, increzatoare' care
se shecura il m0na lui. Ea nu mai era coPila de altadata - nu
mai era de mulli ani' Un profesor invala o metoda diferita de
comunicare, o mi$care calcula$, care nu e decdt o aParenla
superficiala, 9i nu ca5dga puncte la capitolul,,sentiment"' Dar
Harry continua totusi sa inteleaga. $tia ce ar fi vrut ea de la
el. Dar era prea greu Pentru el, un lucru care contraYenea
complet obiceiurilor lui de o viala.
Zgomotul trepidant se stingea Eeptat, devenind aproape
insesizabil, inabusii intr-un fosnet monoton de copaci 5i de
denivelarile terenului. Absenla lui temporara descatu$a
sunetele mai subtile ale serii - un curent de aer ce raYasi
copacii cle pe Plaja, o vaca ce gemea duPa hurul aflat in
12 STEPHEN BOOTH
cealalta parte a yaii, o ciocarlie care-Si revarsa cantecul pestecampul cu flori de purpura. Harry ciuli o ureche, ca $i cum arfi ascultat o voce pe care nimeni altcineva n-o putea auzi. Erao voce care ii adancea histelea din ochi, insa h acela;i timpii incorda spatele 9i ii accentua inclestarea pumnilor, facindu-lsa stranga gi mai tare lalul de piele neagt.- lzat pe care iltinea intr-una din maini.
* intoarce-te Si vorbeste cu noi. Te rog, rosti ea.Helen nu auzise niciodata vocea aceea. incercase adesea,
privind cu insistenfa la chipul bunicului ei, urmarindu-ischimbarea expresiei, neindraznind sa-l ?ntrebe ce anumeauzise, ci incordindu-gi ea insigi auzul, cautand cu disperaresa surprinda un ecou cdt de slab. Ca majoritatea celor caremuncisera in ad6ncurile pamantului, Harry petrecea cat maimult timp afara, in aer liber Stdnd in preajma tui, Heleninvalase sa auda sunetele padurii Si ale cerului, migcArileaproape imperceptibile din iarba, schimbarea directieiventului, pleoscaitul unui pette in ap2r. insa nu auzise nicio_data ceea ce auzea bunicul ei. Cu tinpul, ajunsese sa creadaca era vorba despre ceya ce avea strict de-a face cu conditiade bffbat.
- Daca nu wei sa disculi cu bunica, nu-mi spui macar miedespre ce e vorba?
Apoi, zgomotul incepu iar sa creasca in intensitate, tlep_tat, huruind catre ei pe masura ce urma linia invizibila a dru_mului care gerpuia de-a lungul fundului vaii. Se apropia dince in ce mai mult, trayersand pantele stancoase de pe Raven,sSide, ocolind o stanca de bazalt negru ce-i statea in cale sivirAnd inca o daa spre nord, catre sat, pana cand deveneaaproape asurzitor. Larma era suficienta ca sa acopere odisculie purtata pe un ton fresc. in acel moment ins4 Harryse decise sa vorbeasca, ridicand sfidator vocea impotriva
Cainele negru
huruielilor 9i a vdjdielilor care se pogorau asupra lui din
cemri.
- Nememici galagiogi! spuse el.
Elicopterul se inclina intr-o parte, laturile sale albashe
pilpdind prinne umbrele fragmentate ale elicei. O silueti i$i
facu aparilia, aplecandu-se inainte in cabina pentru a privi
catre sol. Pe u$a elicopterului se putea citi cuvantul
,"POLITIA*,
- O caum pe fata aia care a fost data disParuta, il informa
Helen, cu o voce difuza, pierduta in vacarmul facut de eli-
copter. Fata de la Piciorul Muntelui.
- Da, ma rog... $i chiar nebuie sa faca atata hannalaie?
Harry igi drese glasul cu zgomot, adundndu-gi flegma in
vOrful limbii. Apoi igi luguie buzele subtiri 9i scuipa intr-un
palc de rujina care cre$tea langa poarta.
Ca Si cum s-ar fi simtrit jignit de acest gest, elicopterul se
indeparta mpid de marginea satului, alunecand cafte un $ir de
conifere inalte care cresteau in vecinatatea unei case mari,
albe. inaltimea sunetului se schimba, acesta modificandu-$i
intensitatea pe masura ce trecu de casa, tasand conturul
acoperi$urilor $i al coiurilor de fum precum un sonar care
sondeaz a fundul oceanului.
- Macar o sa-i hezeasca $i Pe aia de acolo...
- Bunicule...
- Nu mai e nimic de spus. Cel pulin deocamdam.
Helen ofta, in mintea ei ingramadindu-se gdnduri pe care
nu le putea exprima si sentimente pe care nu era in stare sa le
comunice. Baranul nu facu decXt o grimasa aunci cand
braiul sau ajunse inh-o pozitie ri mai incomoda.
- Trebuie sa plec, iubito, spuse el. Altfel, Jess o sa-mi
rupa bratul.
Helen scutura din cap, dar, cu toate astea, dadu drumul
mdinii batr0nului si il lasa sa plece. Un firicel sublire de sdnge
l3
1514
ii giroia pe bral in jos, de la zgdrietura. Lucea dens pe pieleaei rozalie, inchegindu-se $i uscdndu-se rapid in caldura
soarelui. Fata privi in urma bunicului ei, urmtrindu-l cumcobora pe coasta dealului, catre padurea de la poalele stdn-cilor. Jess, labradorul lui negru, ii deschidea calea, merg6nd
de-a lungul cararii bine cunoscute, smucind cu nerabdare de
capatul lesei, abia a$teptand sa i se dea drumul sa zburde,
dupa ce vor fi ajuns la pdr6u.
,J.,lu, nu poti tugi la nesfirgit", chibzui Helen. insa intot-deauna ai posibilitatea sa te dai la fund $i sa mergi si plimbicdinele o vreme.
Undeva pe pantele mai joase ale dealului, pe Ben Cooperil treceau toate apele. Transpiralia ii curgea in qiroaie prinuefrele de pa.r fine de pe piept, form?nd o pelicula lucioasa Si
lipicioasa pe mu$chii abdomenului. Lateralele 9i spatele tri-coului erau deja imbibate de apa, iar in crestetul capuluisimtea ni$te intepaturi deranjante.
Nici o adiere nu-gi facuse pana acum drum printre copaci,
penhu a mai domoli caldura staruitoare a soarelui de dupa-
arniaza. Fiecare luminig era o capcana solara, care atragea
caldura, ridicdnd temperatura de la sol la aproape treizeci de
grade. Chiar gi la ciliva metri dincolo de marginea padurii,umiditatea era suficient de ridicata pentru a-i da mAncarimipe tot trupul; niste musculile negre roiau pe sub copaci in norienervan , atrase de mirosul transpiralei lui.
Fiecare ba6at din rand era echipat cu un larus de lemn cucare sa scormoneasca prin iarba inalta $i sa dea la o parte
tufele dese de ferigi $i de maflcini. Frunzigul strivit emana unmiros de verdeaF umeda, iar ghetele maro din piele ale luiCooper erau innegrite vreo doi centimeni si jumatate dea-
supra ta.lpilor- Tarusul sau iegi de prinne tufe plin de vege-
talie, iar ni$te ornizi gi nigte insecte mici se catarau pe toata
lungimea lui. La hecare cdteva minute' trebuia sa se opreasca
ain mers pentru a le izgoni, izbind Erusul de pamdnt sau de
uunchiul vreunui copac. De la un capat la altul al sirului se
auzeau zgomote carc dovedeau ca !i ceilald barbati procedau
la fel, pocnetele si loviturile punctand nemulfumirile lor abia
5optite si inceputurile sporadice de convenalie'
Cooper descoperi ca, dupa o vrcme, mersul cu ochii ln
pamant ii dadea dureri de gat. Astfel ca' atunci cand $ilul se
opri din mers cateva clipe Pentru a-i oferi cuiva din mijloc
ragazul necesar sa cerceteze un Petic de pamant Plin de
miracini, Cooper profita de ocazie si isi ridica Privirile' uitan-
du-se in sus, deasupra liniei coPacilor' Se surprinse privind cu
insistenB la coasta dealului Win Low, din Partea cealalta a
vaii. Acolo sus, pe excrcscentele gola$e, st6ncoase, pe care
oamenii le numeau Vrajitoare, era mult mai multa racoare'
Era un vdnt proaspat care i$i facea drum dhspre apus' un vdnt
care parea s; vina tocmai din Muntii Cambrieni' traversind
cdmpia Cheshire.
De doua orc incoace lsi dorea sa fi aYut mai multa minte
si sa-si fi luat cu el o tapca, sa nu-l mai bam soar€le in caP'
De data asta, ii inYidia pe colegii lui in uniforma - aflati si ei
ln rand, undeva mai ln spate -, carc aveau chiPiurile inchise
la culoare trase Peste ochi si insigne in forma de stea ce
luceau in razele soarelui. Uneori, calitatea de membru al
CIDI avea $i dezavantaje.
- La dracu'! Cnta risiPa de efort!
Polilistul de hnga Ben Cooper era de la Sectia Matlock -un politist de la pa[ula rurala, intre doua virste' care odi-
nioara spera sa intre in Grupul de Asistenli OPerationala din
Chesterfield. lnsa membrii acestuia erau desfasurad ceva mai
lncolo, de-a lungul coastei, chiar la Piciorul Muntelui' in timp
Ciinele negruSTTPHEN BOOTH
I criminal Investigarion nePafinenl Dircc$a pcntsu Investigatii criminale (n r')
t7Ciinele negru16 STEPHEN BOOTH
ce politistul Gamen se afla alaturi de un detectiv dinEdendale, facand parte dintr-un grup de cAutare improvizat,care mai cuprindea weo doi paznici ai rezervafiei naturale.
Gamen igi puna salopeta albastra inr-un mod mai degraba
confonabil decat elegant, si, in tirnp ce mergea, igi balansa
Fru$d atat de violent, incat colegii se indepanasera treptat de
el, pentru a-gi proteja fluierele picioarelor.
- Aga crezi?
- Da' sigur, intari Gameft. Oamenii spun ca fatuca a fugitin lume cu vreun iubit,
- Nu stiu, ezita Cooper. Eu n-am auzit aga ceva. Nu reiese
din informaliile pe care le-am primit la instructaj. Acolo nis-a spus doar ca a fost dau disparuta.
pe undeva cu vreun pugtan plin de coguri. Cin'gpe ani! La ce
sa te mai astepli in vremurile noastre?!
- Poate ca ai drcptate. Cu toate aste4 trebuie sa inde-plinim toate formalitalile.
- line rninte ce-1i spun: daca vreunu.l din cei doi copii ai
mei ar face asa ceva, l-a5 omori cu mina mea.
Gamett izbi atat de tare in aunchiul unui soc tanar, incattulpina acestuia plesni in doua, iar ramurile fragile cazura lapament, Si din ele incepu sa curga un firicel sublire de seva
lipicioasa. Apoi, omul calca tulpina rupta fi o strivi sub
ghetele sale de polilist, ingro$nd-o in iarba. Cooper spera ca,
in caz ca undeva, in padure, exista vreo proba delicata, avea
s-o descopere inainte ca Gamett sa ajunga la ea.
Apoi il privi pe politist 9i incepu dinn-odata sa zam-beasca, ddndu-gi seama cA omul acela era absolut inofensiv.Poate ca era un pArinte intre doua v&ste, ale carui ambidipaleau pe masura ce linia taliei lua propo4ii, insa nu era
c6tugi de pulin periculos. Cooper aproape ct sesiza micilenirnicuri care migunau prin mintea lui Garnett - de la linia
parului care incepea sa se re[aga, la durerea recurenta de la
Laza sirei spinarii si pana la madmea facturii telefonice'
- Fii recunoscator pentru orele suplimentare' spuse el'
Tuturor ne pica bine din c6nd in c6nd'
- ,q,, aa, aici ai drePtate, tinere. Chiar aqa' in vremurile
astea, doar a$a ceva ii mai poate face pe nenorocidi aia sa mai
slabeasca baierele Pungii, nu?
- De vina sunt reducerile de buget'
- Buget!
Gamett rosti cuYantul cu patima, ca pe o injuratura' 9i
amandoi facura o pauza de cateva clipe pentru a asculta acel
sunet, clatindnd din cap in semn ca mai mult de atat nu ltiau'
- Contabili! Eu, unul, ma Pot liPsi de ei, spuse Gamett'
Noi nu mai avem nici o valoare in ochii lor, nu suntem decdt
o gramada de cifre pe o coala de hartie' Totul se reduce la
nigte operaliuni superficiale 9i la rate de lichidare' Nu mai e
loc pentru politristii de moda veche in ziua de azi'
Zicand acestea, arunca o privire PUna de amaraciune
de-a lungul coastei, care locul unde o echipa a GruPului
Operativ igi facea drum cu F.ru$ul prin lastarigul din spatele
unui sir de plopi negri, precum un set de Piroane inchise la
culoare, pierdute in Peisaj.
- DesiSur, tu stii toate astea, tinere' Tu esti altfel' O aschie
din butucul vechi, cum considera ei' Bravo [ie! Ili doresc suc-
ces, totusi.
- Mda, mulfumesc.
Cooper tocmai revenise dintr-un concediu de odihna de
doua saptamani. Chiar din prima zi de lucru se hezise imPli-
cat in operatiunile de cautare a Laurei Vemon, o fetiscana de
cincisprezece ani carc disparuse de acasa samban noaptea'
Cautau o fata tunsa scurt, cu Par inchis la culoare, acurn vop-
sit ro$cat, caxe purta un cercel de argint in nas, avea in jur de
1,65 metri inal$me, aratand matur Pentru varsn ei' Nereusind