STG. AN IIHaranth HelmutStagiar an II, sem II
FISCALITATESEM II 2014
1. Cheltuiala cu sponsorizarea, in cazul persoanelor juridice
platitoare de impozit pe profit, areurmatorul regim fiscal:a.
deductibila la nivelul a minim intre 3%o din cifra de afaceri si
20% din impozitul peprofit datorat b. deductibila la nivelul a 5%
din cifra de afaceri c. nedeductibila integral dar se scade din
impozitul pe profit datorat in limita aminim intre 3% din cifra de
afaceri si 20% din impozitul pe profit datoratRaspuns: C
2. Prima de fuziune se calculeaz:a) ca diferent ntre valoarea
nominal a aciunilor i valoarea contabil a acestorab) - ca diferent
ntre capitalul propriu i cel socialc) - ca diferent ntre valoarea
contabil a aciunilor i valoarea nominal a acestora.Raspuns: A
3. SRL inregistrat ca platitor de impozit pe veniturile
microintreprinderii inregistreaza la31.03.2014 urmatoarele
date:Venituri totale 15000 leiCheltuieli totale 12000leiCheltuieli
de protocol de 120 lei.Ce declara in declaratia 100 ca impozit pe
veniturile microintreprinderii la 31.03.2014?
Raspuns: 15.000 x 3% = 450
4. O societate comercial realizeaz urmtoarele venituri i
cheltuieli aferente trimestrului I 2013:- venituri din vnzarea
mrfurilor: 50.000 . lei;- venituri din prestri servicii: 20.000 .
lei;- venituri din dividende primite de la o societate comercial
romn 1.000 lei;- cheltuieli cu mrfurile vndute: 30.000 lei;-
cheltuieli cu serviciile de la teri: 10.000 lei;- cheltuieli de
protocol: 1.000 lei;- cheltuieli salariale: 2.000 lei- cheltuieli
cu amenzile datorate autoritilor romne: 3.000 lei- cheltuieli cu
tichetele de mas: 800 . lei, din care 200 lei peste limita
legalDeterminai impozitul pe profit datorat de societatea
comercial.
Venituri impozabile = 50 000 + 20 000= 70 000Venituri
neimpozabile = 1000 (dividende)TOTAL VENITURI= 71 000
Cheltuieli deductibile = 30 000 + 10 000 + 2 000 +600 (tichete
ded ) =42 600Cheltuieli partial deductibile (protocol)= 1
000Cheltuieli nedeductibile = 200 (tichete ned) + 3 000=3200TOTAL
CHELTUIELI= 46 800Rezultat contabil = 24 200Limita deductibilitate
cheltuieli protocol = (24 200 + 1000(protocol) - 1000 (venit
dividende) )x 2% = 484Rezultat fiscal = 71 000 - 46800 - 1000 +
3200+ (1000-484)=26916Impozit pe profit = 16% x 26 916=4 306.56
5. O societate comercial A produce o cantitate de 2.000 sticle
de vin spumos a 0,75 l/sticl laun pre de producie de 8 lei/sticl.
Societatea A vinde ctre societatea B cele 2.000 de sticle nluna
aprilie 2013. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este
de 34,05 euro/hl. produs,iar cursul de schimb este de 4,4
lei/euro.Determinai valoarea accizei i a TVA aferente lunii aprilie
pe care trebuie s le declaresocietatea B la administraia financiar,
dac B nu mai realizeaz nici o alt operaiune n lunaaprilie 2013.
Societatea B este comerciant, nu productor, ca urmare ea nu are
obligaii declarative n ceea ce privete accizele.Pentru determinarea
TVA-ului de declarat trebuie s determinm preul fr TVA la care B va
cumpra de la A. Acest pre = Pre de producie + AccizaPre de achiziie
fr TVA = (2.000 x 8) + (34,05 x 4,4 x 2.000 x 0,75 / 100) = 16.000
+ 2247.3 = 18.247.3 leiTVA deductibil = 18.247.3 x 24% = 4379.35
leiDeci societatea trebuie s declare un TVA de recuperat de 4379.35
lei.
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
EVALUARESEM. II 2014
1. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea
bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor
ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Care este
valoarea substantial brut a ntreprinderii ?
VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei2. Se cunosc
urmtoarele date din bilanul contabil al unei ntreprinderi pe care-l
vom folosi pentru a determina diferitele valori patrimoniale:
Nr.crt. PosturileSold la
N0 N1
1Imobilizri necorporale17.00030.000
2.Imobilizri corporale2.2956421868716
3Imobilizri financiare3296040684
IACTIVE IMOBILIZATE TOTAL(1+2+3)2.345.6021.939.400
4Stocuri i producie n curs de execuie603.1781.666.680
5Alte active circulante (creane, casa i banc n
lei)943.3001.453.686
IIACTIVE CIRCULANTE TOTAL(4+5)1.546.4783.120.366
IIIDATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN LA UN
AN1.224.0521.524.400
IVDATORII CE TREBUIE PLTITENTR-O PERIOAD MAI MARE
DE500.4001.000.054
VProvizioane pentru riscuri i cheltuieli47.68050.240
6Capital2.000.0002.000.000
7Rezerve119.948485.072
8Rezultatul exerciiului financiar295.904375.550
9Repartizarea profitului295.904375.550
VITOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)2.119.9482.485.072
VIITOTAL CAPITALURI2.119.9482.485.072
Pentru exerciiul financiar ncheiat:Din cele 30.000 lei,
imobilizri necorporale, 8.000 lei reprezint cheltuieli de nfiinare,
iar indicelemediu calculat pe baza cursului de schimb folosit n
reevaluare este 1,0429.S se determine activul net reevaluat.
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
ANALIZ DIAGNOSTICSEM. II 2014
1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de
societatea X desprecare se cunosc informaiile financiare din
tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valoriiadugate pe
destinaii.
Indicatoru.m
Venituri din vnzarea mrfurilor2.000
Producia vndut30.000
Producia stocat1.000
Cheltuieli cu materii prime10.000
Costul mrfurilor vndute1.200
Cheltuieli salariale7.000
Cheltuieli cu amortizarea3.000
Cheltuieli cu chirii1.500
Cheltuieli cu dobnzi1.400
Impozit pe profit1.000
Rezolvare:
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 -
sunt evaluate la pret devanzare, exclusiv reducerile comerciale
acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitieaferent
marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale
primite ulteriorfacturarii).Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800
leiValoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului -
Consumatia exercitiuluiprovenind de la terti (din conturile
600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)Consumatia exercitiului
provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica
deconsum intermediar si include toate consumurile din exterior,
oricare ar fi destinatia lorfunctionala (interna):- cheltuieli cu
stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);-
cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari
si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii,
redevente,locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare,
cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cucolaboratorii,
reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli material. Consumatia
exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime +
cheltuieli cu chirii+ cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 =
12900 leiProductia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont
707) +/- Productia stocata (cont711) + Venituri din productia de
imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 leiValoarea adaugata =
800 + 31000 -12900 =18700leiValoarea adaugata reprezinta surplusul
de bogatie adaugat prin valorificarea potentialuluiuman si
contributia sa la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara
performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de
crestere alvalorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al
productiei exercitiului si sa fie intr-ocrestere continua. Valoarea
adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii.
Acest indicatorreprezinta o valoare adaugata bruta deoarece
cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatiidin exterior si,
deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este
luata inconsiderare, rezultand o valoare adaugata bruta, care
include si amortizarea. Diminuareavalorii adaugate brute cu
amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite
obtinereavalorii adaugate nete.
2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul
societii ale crei informaiifinanciare sunt prezentate mai jos i s
se analizeze evoluia acestora:
Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.)
Venituri din vnzarea mrfurilor01.000
Producia vndut20.00022.000
Producia imobilizat01.000
Cheltuieli cu materii prime3.0004.000
Costul mrfurilor vndute0800
Cheltuieli salariale7.0007.800
Cheltuieli cu amortizarea300400
Cheltuieli cu chirii1.5001.500
Cheltuieli cu dobnzi1.4001.500
Impozit pe profit1.0001.000
Rezolvare:
Definitii si formule :Metoda SIG (Solduri intermediare de
gestiune) realizeaza o retratare a elementelor dincontul de profit
si pierdere si consta in agregarea si calculul indicatorilor la
nivelul unor trepte successive deacumulare in formarea profitului
net al perioadelor, marjele de acumulare corespunzatoare fiind
urmatoarele:
Indicator31.12.n31.12.n+1
1.Productia exercitiului sau/si marja comerciala dupa
caz20.00022.000
2.Valoarea adaugata17.00018.200
3.EBE12.00011.900
4.RE10.20010.000
5.RC8.80085.00
6.Rnet7.8007.500
Nu in toate cazurile societatea inregistreaza evolutii
crescatoare pe toate categoriile de solduri intermediarede gestiune
.Daca la nivelul productiei exercitiului se observa o crestere de
22,2%, observam ca la valoarea adaugataaceasta creste cu numai
7,06%, ceea ce denota ca sporul de valoare rezultata s-a realizat
pe seama utilizariimai putin responsabile a factorilor de
productie, respective s-a realizat un ritm mai putin sustinut al
plusuluide valoare adaugat la bunurile intrate in circuitul
economic ca urmare a prelucrarii si transformarii acestoraconform
specificului obiectului de activitate al agentului considerat.Ca si
indicator de performanta, EBE permite sa se masoare capacitatea
crescanda de a genera si de aconserva fonduri in conditii de
functionare, chiar daca acesta este independent de politica
financiara, fiscalasi de cea in domeniul amortizarii.Rezultatul din
exploatare masoara performanta industriala si comerciala a firmei,
de asemenea independentde politica financiara, fiscala de
amortizare si provizioane.Rezultatul curent tine cont de politica
de finantare insa nu este influentat de elementele extraordinare.In
sfarsit, rezultatul net constituie soldul final inclusive dupa dupa
influenta fiscalitatii. Acest indicatorcaracterizeaza performanta
generala a activitatii, reflecta cresterea acumularilor
intreprinderii in cursulexercitiului.Tendiinta este de micsorare a
ritmului de crestere a soldurilor intermediare de gestiune pe
fiacer categorie pemasura ce inaintam in treptele succesive de
acumulare in formarea profitului net al perioadelor. Acest
lucrureflecta o mai slaba eficienta a utilizarii resurselor, o
lipsa de preocupare pe seama utilizarii eficiente afactorilor de
productie cu influenta in erodarea valorii adaugate in urma
proceselor de transformare siacumularea de pierderi pe masura
obtinerii rezultatului final.
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
STUDII DE FEZABILITATESEM.II 2014
1. Ce presupune o investiie de nlocuire?
Investiiile destinate nlocuirii servesc pentru nnoirea
utilajelor i instalaiilor de producie uzate, avnd ca obiectiv
meninerea niveluluicapacitii de producie a societii.Investiii de
nlocuire sau reutilare sunt iacelea fcute pentru utilajele care din
cauza unor defeciuni de proiectaresau a unei exploatri
necorespunztoare se deterioreaz iremediabil itrebuie nlocuite.
2. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un
proiect investiionaleste rentabil?
Intotdeauna cand vrem sa realizam o investitie ne gandim daca
merita. Acest merita iltraducem in fel si chip: cati bani imi
aduce, in cat timp imi recuperez banii initiali, etc. Din punctde
vedere economic, evaluarea investitiilor presupune compararea
efortului investitional cuefectele obtinute. Practic, avem la
dispozitie cativa indicatori (ei sunt mai multi, eu am selectatdoar
cativa):
Rata de rentabilitate a proiectului de investitiiEste un raport
clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul
(brut sau net) saucash-flow-ul (brut sau net) iar efortul este dat
de cheltuielile de investitie.Aceasta rata de rentabilitate, daca
este privita n termeni de profit net trebuie sa fie mai maredecat
rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste
media sectorului de activitatein care s-a facut investitia. Este
evident faptul ca incidenta timpului nu este luata n calcul
iarreferintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau
prost sunt relative. Un altdezavantaj al acestui indicator este dat
de faptul ca nu face legatura cu costul de oportunitate albunurilor
ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In
literatura de specialitate se aratafaptul ca rata de rentabilitate
a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei
economice ainvestitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata
de executie sub un an.
Randamentul economic al investitiilorOrice investitie se executa
intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu duratade
viata economica.Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta
presupune clar raportareaprofitului net la valoarea investitiei. Ca
si formula de calcul finala avem:randamentul economic = (profit
total/investitie) 1Termenul de recuperareReprezinta perioada de
timp (calculata de la momentul in care investitia se pune
infunctiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama
profiturilor anuale. Este de preferatun proiect care asigura o
recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.Acest
indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind
diversitatea tipurilor deinvestitii. De exemplu, pentru o
investitie noua vom avea raportul dintre:valoarea investitiei si
profitul mediu anual
Valoarea actualizata neta (VAN sau net present value
NPV)reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in
departajarea proiectelor de investitii.Astfel, daca prin procedee
de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile,
profitulviitor si se compara intre ele, aceasta inseamna practic
aplicarea regulii VAN.Formula de calcul a valorii actualizate nete
este:Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al
investitiei; se actualizeaza toatesumele obtenabile in viitor
pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea
acestorsume. Fireste ca, din punct de vedere teoretic, se poate
face actualizarea in orice moment de pe axatimpului; utilizarea
momentului 0 este conventionala.Valoarea viitoare neta (VVN)
reprezinta suma, la o data viitoare, a cash-flow-urilorviitoare si
a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN
capitalizata la un anumitmoment din viitor.Apar aici o serie de
probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este
foarteimportanta.In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o
rata de referinta egala, in conditii de piataperfecta, cu costul
capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare
a unei ratede rentabilitate viitoare). Conducatorii
intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilordisponibile
sau restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le
pot asigura acestora o ratacel putin egala cu transpunerea in
termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru
acestia.Daca valoarea actualizata neta este mai mare decat zero
aceasta inseamna ca totalitateacash-flowurilor viitoare vor putea
acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie
caun supraprofit. La VAN zero rezulta o remunerare a creditorilor
si actionarilor in integralitate;din contra intreprinderea nu mai
beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat
gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil
pentru autofinantari ulterioare).Daca VAN este mai mica decat 0
proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca
profiturileviitoare nu acopera cheltuielile.Criteriul VAN conduce
la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege
acelacare are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista
situatii cand se accepta un proiect cuVAN negativ, el constituind o
premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN
semnificativ.Criteriul VAN are o importanta deosebita in orice
evaluare a unui proiect de investitii.Avantajul major al metodei
este acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si
cunoscand,evident, cheltuiala investitionala initiala, calculele
sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida
sieficienta.Valoarea actualizata neta presupune ca actionarul este
concomitent si managerulintreprinderii care cauta sa-i mareasca
acesteia valoarea de piata (practic averea sa, ca actionar);daca el
a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta din urma
poate avea uncomportament diferit.Pentru criticii metodei se poate
aduce argumentul conform caruia, dacadoresti sa demolezi ceva este
normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate
maivaloroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a
gasit un instrument de analiza maifiabil decat VAN.Rata interna de
rentabilitateCa definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este
acea valoare care, utilizata ca rata deactualizare in calculul VAN,
conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a
cheltuielilorinvestitionale si a sumei fluxurilor financiare
actualizate generate de proiect. Rata interna de rentabilitate se
calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in cemai
apropiate de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN =
0.Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de
simpla. Daca ea este superioaracostului capitalurilor permanente,
atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat ratade
rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul
este respins.Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile
in care decizia se face doar dupacriteriul RIR, acel proiect ce
asigura maxim RIR.Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt
constante in timp, atunci se fac tatonarisuccesive pana la
determinarea unei RIR acceptabile.Practic, atat calculul RIR cat si
cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe
aceleasiipoteze.Ipoteza cea mai realista este aceea ca, odata
generate fondurile de iesire ale unui proiectde investitii, acestea
se reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor
permanente.Astfel, daca aceste cash-flow-uri se utilizeaza pentru
rambursarea datoriilor sau pentru platadividendelor, la fel ca si
pentru investitii in noi proiecte, ele vor fi remunerate la costul
capitalului.O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc
pe piata monetara sau financiara (certificate detezaur, obligatiuni
de stat, etc
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
ADMINISTRAREA I LICHIDAREA INTREPRINDERILORSEM. II 2014
1. Care sunt prevederile legale si profesionale legate de
administrarea viitoarei intreprinderi de care profesionistul
contabil va tine seama in efectuarea unei misiuni de consultanta
pentru crearea unei intreprinderi ?
Profesionistii contabili joaca un rolsocial important.
Atitudinea sicomportamentul acestora in legaturacu serviciile
prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a
colectivitatii si a intregii tari. Inplus, lucrarile prestate de
acestia in domeniul salarizarii si alstabilirii venititurilor
membrilor societatiisunt indispensabile societatii. Investitorii,
donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din
lumeaafacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg,
trebuie saaiba inredere in capacitatea acestorade a pune
infunctiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa
asigure o gestiunefinanciara eficienta, si de a oferi sfaturi
avizate asupra unui numar mare de probleme,asupra
gestiuniiafacerilor sau de ordin fiscalControlul calitatii este
abordat la trei niveluri:-La nivelul misiunii-La nivelul firmei-La
nivelul organismului profesionalSistemul de control la nivelul
firmei(controlul intern)trebuie sa includa politici si proceduri
care sa faca referiri la:-Responsabiliatea conducerii pentru
calitatea din interiorul firmei;-Cerintele etice - stabilirea de
politicicare sa asigure respectarea de catre personal a
cerinteloretice relevante: integritatea,obiectivitatea, competenta
profesionala, confidentialiatea,profesionalismul si
independenta;-Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si
misiuni specifice;-Resursele umane politicicare sa asigure
recrutarea personalului, evaluarea performantei,capacitatile,
competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente
etc;-Monitorizarea asigurarea ca procedurile si politicilecuprivire
la sistemul de control alcalitatiisunt relevante, adecvate,
functionale si suntrespectate.Obligatiile membrilor IFAC cu privire
la asigurarea calitatii se refera la:Existenta unui program
obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;-Depunerea celor
mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa
implementeze prevederile standardelor internationale de
calitate.
2. Construiti un plan de trezorerie previzionat pentru primul an
de activitate al unei intreprinderi conform normei 3925.23 din
standardul profesional nr.39 emis de CECCAR
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
CONTABILITATESEM. II 2014
1. Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un
autoturism la preul total de66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa
de furnizor se achit dintr-un credit bancar pe termen
lung.Autoturismul se transmite n regim de leasing financiar ctre SC
Y SRL. Avansul pltit este de 4.000lei, iar dobnda aferent
contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate
contractuale, sefactureaz ctre client principalul n sum de 1.800
lei, dobnda asociat n sum de 144 lei i TVA24%. La expirarea
contractului de leasing, odat cu facturarea valorii reziduale, n
valoare de 2.000 lei,se consemneaz i transferul dreptului de
proprietate. Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att
n contabilitatea locatorului, ct i n cea a locatarului n
conformitate cu OMFP nr. 3055/2009.
Rezolvare:nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009n
contabilitatea locatorului X sunt:-achiziiaautoturismului:% = 404
66.960 2133 54.000(66.960/1,24) 4426 12.960- achitarea furnizorului
din creditul bancar pe termen lung:404=1621 66.960- transmiterea
autoturismului n regim de leasing financiar:2678=2133 54.000-
facturareaprincipalului i a dobnzii la scadena unei rate:461 = %
2.410,56 2678 1.800 766 144 4427
466,56((1.800+144)*24%)nregistrrile contabile conform OMFP
3055/2009 n contabilitatea locatarului Y sunt:- nregistrarea
avansului achitat ptr autoturismul luat n leasing financiar: % =
404 4.960 409 4.000 4426 960(4.000*24%)- nregistrarea
autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:2131=167
54.000i dobnda evideniat nconturi extrabilaniere pentru total:Debit
8051 Dobnzi de pltit 4.320 lei-nregistrarea facturii la scadena
unei ratecontractuale: % = 404 2.410,56 167 1.800 666 144 4426
466,56((1.800+144)*24%)Concomitent, se diminueaz dobnzile
evideniateextrabilanier:Credit 8051 Dobnzi de pltit
144lei-transferul dreptului de proprietate la valoarea
rezidual:167=404 2.000
2. Exist indicii c un echipament tehnologic a crui valoare
contabil net este de 700.000 lei sadepreciat. Acesta face parte din
aceeai UGN mpreun cu un teren, a crui valoare contabil este
de200.000 lei i o cldire cu o valoare contabil net de 1.100.000
lei. Valoarea de utilitate a UGN esteestimat la 1.400.000 lei, iar
valoarea just net la 1.000.000 lei. Nu exist fond comercial care
poate fi ataat raional acestei UGN. S se determine i s se
nregistreze n contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic n
conformitate cu tratamentele specifice IAS 36.
Rezolvare:Conform IAS36 valoarea recuperabil a unui activ este
definit ca fiind cea mai mare valoare dintrevaloarea just a unui
activ minus costurile generate devnzare i valoarea sa
deutilizare.Valoarea de utilitate a UGN =1.400.000 leiValoarea just
net a UGN = 1.000.000 leiValoarea recuperabil a UGN = max(1.400.000
lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 leiValoarea de utilitate a UGN
=echipamentul tehnologic + teren + cldire1.400.000 lei =
echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000Valoarea recuperabil a
echipamentul tehnologic = 1.400.000 200.0001.100.000 = 100.000
leiValoarea contabil net a echipamentului tehnologic = 700.000
leivaloarea recuperabil < valoarea contabil net ceea ce determin
o depreciere a echipamentuluitehnologic in suma de 600.000 lei
(700.000100.000)nregistrarea reducerii valorii contabile nete la
nivelul valorii recuperabile
este:Chelt.cupierderidindepreciere=Echipamentetehnologice
600.000lei
3. Se dau urmtoarele elemente patrimoniale ale unei
ntreprinderi: imobilizri 70.000 RON,debitori diveri 50.000 RON,
capital social 20.000 RON, amortizri 30.000 RON, materii
prime30.000 RON, rezultatul reportat (pierdere) 50.000 RON,
furnizori 30.000 RON, credite de trezorerie30.000 RON, rezerve
10.000 RON, credite bancare pe termen lung 50.000 RON.a) Determinai
indicatorii de echilibru financiar.b) Comentai rezultatele
obinute.
4. . O organizaie nonprofit prezint urmtoarea situaie financiar
la 31.12.N: Situaia veniturilor:- Venituri din cotizaii i taxele de
inscriere ale membrilor organizaiei nonprofit: 18.000 lei-
Contribuiile bneti ale membrilor i simpatizanilor: 3.000 lei-
Venituri din fonduri europene nerambursabile: 40.000 lei- Venituri
din activiti comerciale: 20.000 lei Situaia cheltuielilor:-
Cheltuieli aferente activitii nonprofit: 40.000 lei- Cheltuieli
aferente activitii comerciale: 7.000 leiCursul de schimb valutar la
31.12.N este de 4,5 lei/euroS se determine impozitul pe profit.
Rezolvare:Total venituri scutite = 18.000 + 40.000 + 20.000 =
78.000 leiConditii de scutire a veniturilor comerciale: 20.000Euro
x 4,5 lei/euro = 90.000 lei 10% x Venituri neimpozabile=10% x
78.000= 7.800 leiRezulta ca din totalul veniturilorcomerciale doar
suma de 7.800lei este neimpozabil, restul de 12.200 lei fiind supus
impozitului pe profit.Cheltuielile comerciale aferente veniturilor
impozabile sunt:8.000 x (12.200/20.000) = 4.880 leiImpozit pe
profit = 16% x (12.200 4.880)= 1.171 lei
5. La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport
complet amortizat a carui valoarecontabila era de 160.000 lei.
Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma
specializata,care, pentru serviciul prestat, emite o factura in
valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma dezmembrarii activului, se
recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5%
si respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii.
6. Situatia stocurilor unei societi comerciale este:01.08. stoc
iniial 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.;intrri: pe 05.08 2.000 buc. x
6.000 lei/buc.,pe 09.08 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,pe 25.08 6.000
buc. x3.000 lei/buc.,pe 30.08 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.;ieiri: pe
18.08 8.000 buc. si pe 28.08 4.000 buc.Care este valoarea ieirilor
din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului
mediu ponderat calculat dup fiecare operaie de intrare?
Rezolvare:dataintrareiesirestoc
1.085.000 x 4.000 = 2.000.000
5.082.000 x 6.0007.000b x 4.571 = 31.997.000
9.083.000 x 7.00010.000b x 5.300 = 53.000
18.088.000.000 x 5.300 = 42.400.0002.000b x 5.300 =
10.600.000
25.086.000 x 3.0008.000b x 3.575 = 28.600.000
28.084.000 x 3.575 = 14.300.0004.000b x 3.575 = 14.300.000
30.081.000 x 1.5005.000b x3.160 = 15.800.000
final15.800.000
7. O ntreprindere cumpr de pe piaa financiar 2.000 de aciuni
proprii avnd valoareanominal de 8.000 lei/buc. i cea de rscumprare
de 9.000 lei/buc.,i le distribuie salariailor la 10.000lei/buc.Care
sunt nregistrrile ce se impun?
8. Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii
prime: stoc iniial 2.000 buc. a500 lei/buc.; intrri 1.000 buc. a
800 lei/buc.; ieiri 1.800 buc. Care este valoarea iesirilor si a
stocului final determinate dup metodele: preului mediu (PM) si
FIFO.
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
EXPERTIZ CONTABILSEM. II 2014
1. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale
privind expertiza contabila?
Sediul reglementarilor profesionale privind expertizele
contabile judiciare si extrajudiciareseaflain:a) regulamentul de
organizare si functionare aCECCAR (aprobat prin Hotarea Conferintei
Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati
nr.1/1995, modificat si completat prin Conferinta Nationala a
Expertilor Contabili siContabili Autorizati nr.99/44), care, la
pct.112 lit e), stipuleaza ca expertii contabili,inexercitarea
profesiei,pot efectuaexpertize contabiledispuse de organele
judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar
fi:- expertize amiabile (la cerere)- expertize
contabil-financiare-arbitrajeincauzecivile- expertize de gestiuneb)
Norma profesionala CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care
stipuleazaca acestea pot fi efectuate numai decatre persoanele care
au dobandit
calitateadeexpertcontabilinconditiilelegii,fiindinscrise,cuvizalazi,inpartea
activa a Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati
din Romania(CECCAR)
2. ntocmii raportul de expertiz contabil n care ai fost numit,
avnd urmoarele elemente:Dosar nr. 6/196/2013Prile n cauz: reclamant
DGFP Brilaprt: S.C. UMI S.R.L. BrilaDescrierea cauzei aflat pe rol:
S.C. UMI S.R.L. a achitat arenda n natur, conformcontractelor
ncheiate cu deintorii de terenuri agricole, cu cantitatea de 3.000
kg gruevaluat la preul de 0,67 lei/kg. Avnd n vedere c aceast
tranzacie este o livrare decereale firma a aplicat masurile de
simplificare prevzute la art. 160 din Codul fiscal,respectiv a emis
factura cu taxare invers. Inspectorii fiscali au procedat la
rencadrareatranzaciei pentru a reflecta coninutul economic al
acesteia, procednd la taxarea operaiuniii oblignd firma la plata
T.V.A.Pentru elucidarea cauzei instana ncuviineaz proba cu
expertiza contabil, creia i s-a fixaturmtorul obiectiv: s se
stabilieasc dac achitarea n natur a arendei se ncadreaz ncategoria
operaiunilor pentru care se aplic taxarea invers, n caz contrar s
sedetemine T.V.A care trebuie pltit de prt.Termen de depunere a
raportului: 28 septembrie 2013
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
FUZIUNI I DIVIZRI SEM. II 2014
1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce
fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date:Societatea A: active diverse
150.000 lei, datorii 25.000 lei, numr de aciuni 25.000 titluri,
valoareanominal a unei aciuni 8,75 lei/aciune. Societatea B:
capital social 75.000 lei, rezerve 25.000 lei,plusvaloarea din
reevaluarea imobilizrilor 22.500 lei.Care este numrul de aciuni ce
trebuie emis i prima de fuziune.
Rezolvare:
Societatea A:Active diverse datorii = 150.000 25.000 = 125.000
lei activ net contabilNr actiuni = 25.000VMCa = 8.75 lei/
actiune125.000 / 25.000 = 5
Societatea BCapital social + reserve+val din reevaluare =
75.000+25.000+22.500 = 122.500 activ net contabil
Nr de actiuni ce trebuie emise 122.500 / 8.75 = 14.000 actiuniLa
societatea A in urma fuziunii :Capitalul propriu creste cu 122.500
lei, iar capitalul social creste cu 14.000 actiuni emise x 8.75
lei/ actiune
2.Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce
fuzioneaz. Situaia celor dou societi este: Societatea A: capital
social 60.000 lei mprit n 6.000 de aciuni, rezerve 40.000 lei,
plusvaloareadin reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei. Societatea B:
active diverse 80.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 8.000
de titluri.Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac
ea absoarbe soc A.
Rezolvare:
Societatea AActiv net: 100.000Aport net: 100.000+20.000
=120.000Val ctb a act: 120.000 / 6.000 = 20 lei/actiuneSocietatea
BActiv net: 80.000 30.000 = 50.000Val ctb: 50.000/8.000 = 6.25
lei/actiuneRaport schimb: 20/6.25 = 3.2Societatea B trebuie sa
emita 3.2 actiuni pentru o actiune la societatea B60.000 x 3.2 =
19.200 actiuni
Haranth HelmutStagiar an II, sem II
AUDITSEM. II 2014
1. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti
utilizai n cadrulunei misiuni de audit de baz?
Necesitatea Codului const n :- necesitatea garantrii unei caliti
optime a serviciilor;-conservarea ncrederii publicului n
profesie;-asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct
i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor
acestuia;-confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de
profesionitii contabili;-necesitatea asigurrii aprrii onoarei i
independenei profesionistului contabil i a organismului din care
face parte.
2. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul
i importana dosarului exerciiului.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete
procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de
aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la
politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de
audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor
colaboratori ai auditorului.Natura, calendarul i ntinderea
politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana
activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare,
costuri etc.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate
de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:-exigenele
profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se
conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate,
confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic;-aptitudini
i competene: nivelul de instruire i formare al personalului
cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect
i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de
audit;-repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate
personalului care dispune de pregtirea i experiena
necesar;-delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor
realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri
rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate
stabilite
Rolul i importana dosarului exerciiului:Dosarul exerciiului
cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete
exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de
la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului.Dosarul
exerciiului este indispensabil pentru:-mai buna organizare i
control ale misiunii;-documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor
luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni;-nlesnirea
muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la
colaboratori;-justificarea opiniei emise i redactarea
raportului.
3. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de
audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare
ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a
ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli
profesionale i de deontologie.Aciunile intreprinse n aceast etap
permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii
deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:-cunoaterea
global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c
auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n
cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n
consecin);-examenul de independen i de absen a
incompatibilitilor;examenul competenei; -contactul cu fostul
auditor sau cenzor; -decizia de acceptare a mandatului; -fia de
acceptare a mandatului.Contractarea lucrrilor de auditNormele
legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor
contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr
a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care
presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a
intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.Standardul
Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul
trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de
audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit
(Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt
tip de contract adecvat.Auditorul poate s decid s nu trimit o nou
scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La
primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul
trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar
trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau
importanei activitilor clientului su.
4. Care sunt particularitile inventarierii activelor
imobilizate?
Evaluareaactivelorimobilizatese efectueaz cu ocaziainventarierii
anuale, iarvaloarea este denumit valoare de inventar. Aceasta este
stabilit n functie de utilitatea bunului, de starea acestuia ide
pretul pietei.Pentru activele imobilizate amortizabile se tine
seama de valoarea net contabil nregistrat pn lanchiderea
exercitiului financiar. Pentru titlurile imobilizate cotate la burs
valoarea actual este cea stabilit ca valoare bursier la 31
decembrie, iar pentru cele necotate ea este valoarea probabil de
vnzare. Conform standardelor contabile internationale, activele nu
ar trebui nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor
recuperabil. Valoarearecuperabilaunui active este valoarea cea mai
mare dintre preul net de vnzare i valoarea sa utilizare. Preul
netde vnzare este suma ce se poate obtine din vnzarea unui activ
minus costurile legate de vnzare.Valoarea de utilizare este
valoarea actual a fluxurilor viitoare de numerar ce se ateapt s fie
generate de utilizarea continu a unui activ i din vnzarea lui la
sfritulperioadei sale de viat util.In situatia n care valoarea
contabil depete valoarea recuperabil, trebuie recunoscut o pierdere
din depreciere.
5. Ce operaiuni presupune stabilirea rezultatelor
inventarieri?
Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse
urmatoaele etape: - confruntarea situatiei faptice cu cea
scriptica;- stabilirea lipsurilor imputabile;- compensarea
lipsurilor cu plusurile constatate;- aplicarea scazamintelor
legale.
1) Confruntarea fapticului cu scripticulRezultatele
inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate
faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta
operativa (fise de magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea
rezultatelor inventarierii se procedeaza astfel:se verifica
exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din
contabilitate pentru bunurile inventariate; erorile ce se descopera
se coreacteaza operativ;se confrunta cantitatile consemnate in
listele de inventariere cu evidenta operativa pentru fiecare
pozitie in parte;se preiau pozitiile cu diferente in lista de
inventariere centralizatoare;se preiau, de catre comisie,
explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii,
pentru plusurile, minusurile si deprecierile contatate, precum si
pentru pagubele generate de expirarea termenelor de prescriptie a
creantelor;se stabileste, in baza explicatiilor primite si a
actelor cercetate, caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor,
deprecierilor si plusurilor constatate;se formuleaza propuneri
privind modul de regularizare a diferentelor dintre datele din
contabilitate si cele faptice, determinate prin inventariere;se
inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari,
plusurile si minusurile rezultate in urma inventarierii, pentru a
se pune in concordanta evidenta contabila cu valorile
inventariate.
2) Stabilirea lipsurilor imputabileDaca se costata anumite
lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia masura
imputarii acestora la valoarea de inlocuire.Pretul de inlocuire
este costul de achizitie al bunului respective la data constatarii
pagubei.Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe
piata + taxe nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli de
transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea in functiune a bunului respectiv.Documentul prin care se
imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia de
imputare, care se intocmeste in doua sau mai multe exemplare in
functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa
si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control
financiar preventive si a compartimentului juridic.3) Compensarea
lipsurilor cu plusurile constatateDaca lipsurile constatate nu sunt
urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii
debitului se are in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu
eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun
material, din cauza asemanarii aspectului exterior; listele cu
bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc
anual de catre administratori;diferentele constatate in plus sau in
minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi
gestiune;lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din
sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita
vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor.
4) Aplicarea scazamintelor legaleSe aplica doar la bunurile
materiale la care sunt acceptate sczminte.In cazul compensarii
minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se
calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai
mari decat cele constatate in plus.Cotele de scazaminte se aplica,
in primul rand, la valorile materiale la care s-au costatat
lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai rmn
diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica
si asupra celorlalte valori admise in compensare, la care s-au
constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene.Normele de
scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea
existentei efective a lipsurilor si numai in limita
acestora.Diferenta constatata in minus in urma compensarii si
aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu
pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea
pagubelor constatate in gestiune se face la valoarea de
inlocuire.Rezultatele inventarierii se inregistreaza in evidenta
operativa si in contabilitate. Astfel, lipsurile se scad din
evidenta operativa (in fisele de magazine, coloana de intrari, cu
rosu) si din evidenta contabila (in fisele de cont, coloana debit,
in rosu), iar plusurile se inregistreaza in acelasi mod, dar in
negru.Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se
intocmesc situatiile financiare, ale caror posturi trebuie sa
corespunda cu datele din contabilitate, puse de accord cu situatia
reala a elementelor patrimoniale stabilita prin inventariere