7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-licenta-pregatirea-si-instruirea-reprezentativei-scolare-de-fotbal 1/73 CUPRINS CAP.I. Introducere I.1. Scurt istoric privind jocul de fotbal…………………………………….....3 I.2. Aspecte ale predării jocului de fotbal în şcoală la clasele gimnaziale......4 I.3. Norme metodice ale instruirii copiilor prevederi ale !"!.......................# CAP.II. Scopul şi sarcinile lucrării II.1. Scopul şi gradul de actualitate al lucrării...................................................$% II.2. &poteze şi sarcini.........................................................................................$$ II.3.'etode de cercetare descrierea lor............................................................. CAP.III. Fundamentarea teoretică, metodică şi ştiini!ică a temei III.1. (articularită)ile psi*o+fiziologice şi de pregătire ale elevilor.................$, III.2. -alită)ile motrice privind jocul de fotbal ..................................................$# III.3. egătura dintre calită)ile motrice )i deprinderile motrice..........................,$ III.". /nvă)area te*nicii şi tacticii în jocul de fotbal la nivelul copiilor............,3 III.#. egătura dintre pregătirea fizică şi celelalte componente ale antrenamentului la nivelul copiilor.......................................................................,0 CAP.I$. %r&ani'area şi metodolo&ia cercetării I$.1. 1rganizarea cercetării descrierea e2perimentului probelor şi măsurătorilor efectuate.......................................................................................,# I$.2. e*nologia ac)ionării..................................................................................,5 A. /nvă)area elementelor te*nice...........................................................3% (. /nvă)area elementelor tactice.............................................................4$ $
73
Embed
Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
I. /nvă)area tacticii individuale.....................................................4$
II. /nvă)area tacticii colective........................................................40
C. (regătirea fizică generală................................................................46
). 'odele de lec)ii de antrenament.....................................................0%*. 'odelul te*nico+tactic al jocului de fotbal la începători determinat
prin observa)ie.....................................................................................04
CAP.$. "ezultate prelucrarea şi interpretarea lor.....................................................0#
$.1. "ezultatele ob)inute şi prelucrarea lor.......................................................06
/n anul $545 încep să apară primele încercări de unificare a regulilor de joc
campanie începută de studen)ii de la -ambridge. /n anul $5#, a apărut pentru prima
oară în meciurile de fotbal mingea de cauciuc umflată cu aer.
<in Anglia jocul de fotbal este răsp;ndit în @uropa şi este înt;lnit în $563 în1landa şi <anemarca în $55, în @lve)ia în $54 la >iena şitreptatîn toate păr)ile
@uropei şi ale celorlalte continente.
!otbalul angrenează azi un număr tot mai mare de )ări în competi)ii cu caracter
mondial9 -ampionatul 'ondial olimpiade : cu caracter continental9 -ampionatul
@uropean -upa Americii de Sud etc. :.
(ractic astăzi nu e2istă continent sau )ară în care fotbalul să nu fie practicat şi
răsp;ndit pe o scară mai mult sau mai pu)in întinsă.
I.. Aspecte ale pred!rii jocului de fotbal "n #coal!$ la clasele %i&na'iale
-a urmare a popularită)ii mereu cresc;nde de care se bucura şi ca efect al
con)inutului sau care favorizează dezvoltarea şi afirmarea personalită)ii tineretului
fotbalul e2ercită o atrac)ie deosebită asupra elevilor.
!otbalul este prezent în joaca zilnică a copiilor face parte integrată din
ansamblul de activită)i ce concură la folosirea utilă a timpului liber reprezintă un
mijloc de men)inere şi întărire a sănătă)ii şi de valorificare socială a aptitudinilor
sportive ale tinerilor un factor care mijloceşte stabilirea rela)iilor de prietenie de
educare a solidarită)ii at;t între componen)ii ec*ipelor c;t şi din situa)ia din care fac
parte şcoala.
>alen)ele instructiv+educative ale jocului sunt e2primate sintetic în dictonul 7<um ludere viderum+discimus 8. /n sus)inerea dictonului latin 7 <eşi pare că ne
jucăm+învă)ăm 8 putem spune că jocul de fotbal ne oferă următoarele posibilită)iB
+ de a încadra copilul într+un colectiv de joc cu subordonarea intereselor
personale celor colectiveC
+ de a transmite copiilor cunoştin)e de a forma priceperi şi deprinderi
motrice igienice individuale şi colectiveC
+ de a dezvolta calită)i psi*ice caB aten)ia imagina)ia g;ndirea
4
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
+ de a dezvolta calită)i de voin)ă şi caracter 9spiritul de ini)iativă
perseveren)a curajul etc.:C
+ de a folosi recreativ şi util timpul liberC
+ de a valorifica aptitudinile sportive ale elevilorC+ de a contribui la întărirea sănătă)ii şi dezvoltarea fizică armonioasă.
!otbalul şcolar ca factor instructiv+educativ la clasele gimnaziale poate fi
reprezentat concret înB
+ programa de educa)ie fizicăC
+ campionate între claseC
+ campionate organizate la nivelul şcoliiC
+ campionate organizate la nivelul jude)uluiC
+ campionatul na)ional şcolar de fotbal.
/n alcătuirea unei reprezentative şcolare trebuie avută în vedere mereu
perspectiva şi de aceea selec)ia şi pregătirea trebuie începute cel t;rziu la terminarea
claselor >+>& şi continuate bineîn)eles la clasele >&&+>&&&.
@c*ipa reprezentativă a şcolii generale nu constituie un scop în sine rupt de
organizarea întregii activită)i fotbalistice în şcoală. Activitatea acesteia trebuie
conjugată str;ns cu preocuparea pentru cuprinderea tuturor elevilor dornici să practice
fotbalul fie în scopuri recreative şi de fortificare a organismuluifie în vederea ridicării
performan)ei sportive.
rebuie avut în vedere permanent faptul că elevii parcurg o v;rstă biologică
cu remarcabile sc*imbări calitative şi pot proba aptitudini pentru fotbal în condi)ii
diverse.
Nu este o garan)ie faptul că cel ce este ini)ial selec)ionat în lotul ec*ipeireprezentative a şcolii nu va putea fi înlocuit cu altul care la momentul ini)ial părea
mai pu)in dotat.
(reocuparea pentru antrenarea unui număr crescut de elevi în practicarea
fotbalului este impusă de faptul că anual prin absolvirea şcolii mul)i jucători titulari
nu vor mai putea evolua în ec*ipa şi în aceste condi)ii instruirea sc*imbului de m;ine
constituie o problemă la fel de importantă ca şi cea de pregătire a lotului de bază.
0
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
I.(. Nor&e &etodice ale instruirii copiilor ) prevederi ale *.R.*.)
A. &nstruirea copiilor urmăreşte în primul r;nd formarea fotbalului de
cunoştin)e şi de deprinderi te*nico+tactice necesare practicării organizate a fotbaluluişi în planul al doilea constituirea unor reprezentative al căror )el principal să+l
reprezinte victoria în diferite competi)ii.
&nstruirea nu se limitează la cerin)ele te*nico+tactice imediate impuse de
desfăşurarea jocurilor ea trebuie să concure la însuşirea cu răbdare dar temeinic a
principalelor e2ecu)ii te*nico+tactice a te*nicii individuale privită în legătură cu
celelalte componente ale antrenamentului.
=ucătorii ec*ipelor de copii cu e2cep)ia portarilor trebuie feri)i de
specializarea e2cesivă pe posturi. 'otiva)ia se găseşte în faptul că pubertatea poate
produce numeroase modificări morfologice şi func)ionale dar şi unei caracteristici a
fotbalului modern potrivit căreia acelaşi jucător trebuie să ac)ioneze cu rezultate bune
pe mai multe posturi.
o)i copiii trebuie obişnui)i cu stăp;nirea elementelor fundamentale ale
jocului 9atacul şi apărarea: şi totodată cu educarea capacită)ii de a le folosi adecvat
variatelor situa)ii ivite în timpul jocului.
(onderea instruirii copiilor cade asupra însuşirii corecte a principalelor
procedee te*nice şi mai ales aplicării lor în condi)ii variate de joc.
-opiii trebuie obişnui)i cu o te*nică proprie cerin)elor competi)ionale încă
în primele începuturi ale instruirii.
<ezvoltarea imagina)iei copiilor asigurarea caracterului labil al te*nicii aşa
zisa măiestrie ini)ială nu pleacă de la e2ecu)ii mai rar înt;lnite la sportivii consacra)ici la procedeele reale ale joculuiB lovirea mingii cu piciorul lovirea mingii cu capul
preluările conducerea mingiifentele 9mişcări înşelătoare:.
Numai pe fondul însuşirii mecanismului de bază al acestor procedee se
poate asigura corectitudinea iar treptat caracterul multilateral al stăp;nirii
principalelor e2ecu)ii te*nice în condi)ii de joc.
#
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
@2ecu)iile te*nice vor fi e2ecutate în ritm rapid obişnuindu+i pe copii de
timpuriu cu rapiditatea desfăşurării fazelor de joc caracteristică importantă a
fotbalului modern.
@2ecu)iile rapide integrate în ac)iunile de joc vor alterna cu cele efectuateanalitic mai lent în scopul însuşirii corecte a mecanismului de bază al procedeelor
te*nice.
@2ecu)iile te*nice rapide şi folosirea difersificată a acestor ac)iuni asigură
pregătirea treptată a copiilor pentru dinamica deosebit de crescută a jocului modern ce
se practică astăzi.
(aralel cu e2ersarea procedeelor te*nice se acordă o deosebită aten)ie
dezvoltării ec*ilibrului capacită)ii de stăp;nire multilaterală a aparatului locomotor
educării vederii periferice şi dezvoltării orientării în spa)iu.
@fectuarea procedeelor te*nice cu ambele picioare în sensul stăp;nirii
mingii mai ales în situa)ii dificile trebuie avută în vedere deoarece sporeşte
considerabil randamentul jucătorilor.
<ezvoltarea calită)ilor motrice+ for)a rezisten)a viteza de deplasare se
asigură prin e2erci)ii analoage sau prin jocul propriu+zis dar nee2cuz;nd nici
e2erci)iile speciale în acest sens.
Argumentul acestei norme metodice se întemeiază pe particularită)ile
dezvoltării organismului la această v;rstă corespunzător cărora rezisten)a şi for)a sunt
slab dezvoltate iar for)area sporirii indiciilor lor ar avea consecin)e negative asupra
evolu)iei viitoare a copiilor.
a această v;rstă dezvoltarea armonioasă a indicilor morfologici este
impusă de doi factoriB $. (rimul constă în creşterea relativ vertiginoasă a corpului în lungime
şiacest fenomen trebuie favorizat.
,. Solicitările specifice fotbalului ac)ionează unilateral mai ales asupra
creşterii masei musculare a membrelor inferioare influen)ă ce trebuie prevenită.
<ezvoltarea armonioasă implică ac)ionarea sistematică a tuturor grupelor musculare.
@fectuarea e2erci)iilor se va realiza cu prepoderen)a prin intermediul unor
jocuri atractive şi stimitulative.
6
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
e: folosirea în joc a unor sc*eme tactice care vor valorifica calită)ile
individuale ale jucătorilor.
=ocul va fi colectiv cursiv se varespecta disciplina de joc şi sportivitatea.
Ac)iunile de atac se vor desfăşura variat pe tot terenul într+o mişcaresincronizată în jurul mingii devenind mai încinsă ăn fazele de finalizare aduc;ndu+şi
contribu)ia şi jucătorii fără minge.
Ac)iunile defensive vor începe după pierderea mingii pentru a stopa
înaintarea adversarului şi se vor organiza în ad;ncime pe a2a por)ii.
a mijlocul terenului vor căuta să intercepteze mingea fără acreşte inutil
numărul participan)ilor. &mproviza)ia individuală va fi cultivată dar aceasta va servi
interesele ec*ipei.
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
/n această perioadă de transformări a întregii societă)i c;nd în toate domeniile
de activitate se caută rentabilitatea şi eficien)a educ)ia fizică un domeniu practic
formatic încearcă să se racordeze la cerin)ele noi căut;nd cele mai potrivite mijloace
de realizare a sarcinilor pentru ca activitatea să fie eficientă şi performantă.
/n acest sens avem în vedere eficien)a lec)iei care constituie forma de bază a
educ)iei fizice şcolare prin intermediul căreia se realizează obiectivele de bază
stabilite de programa şcolară.
'ai concret tema vizează o problemă de mare importan)ă aceea de optimza
procesul instructiv+educativ al jocului de fotbal la copii.
Din;nd cont de disponibilitatea de timp efectuată prin programa şcolară av;nd
în vedere şi baza materială profesorul trebuie să cuantifice şi să folosească acei
algoritmi de lucru care să permită alcătuirea unei reprezentative şcolare.
ucrarea de fa)ă are ca scop îmbunătă)irea procesului de instruire a ec*ipei
reprezentative şcolare la clasele de gimnaziu.
Actualitatea lucrării decurge din problematica abordată ce are în vedere
următoarele aspecteB
+ alcătuirea unei reprezentative şcolare condi)ionată de timpul disponibil
afectat prin programa şcolarăC
+ elaborarea celor mai potrivi)i algoritmi de lucru care să favorizezeaccelerarea învă)ării te*nicii şi tacticii jocului de fotbal la nivelul copiilor de $%+$4 ani.
II.. Ipote'e #i sarcini
/n lucrarea de fa)ă am plecat de la următoarea ipotezăB
$%
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
!olosind o structură riguroasă a planificării optimiz;nd şi standardiz;nd
mijloacele de instruire se poate alcătui o ec*ipă reprezentativă şcolară de fotbal la
nivelul ciclului gimnazial.
&poteza ia în considerare modele de pregătire 9te*nic tactic şi fizic: realizateîntr+o concep)ie modernă ce vizează pregătirea în legătură cu con)inutul concret al
III.1. +articularit!ile psi2ico)fi'iolo%ice #i de pre%!tire ale elevilor de
13)14 ani
/n această perioadă de v;rstă şcolară asistăm la mari transformări de ordin
psi*ic dar mai ales fiziologic. Ecolarul înceteză treptat de a mai fi copil dar nu poate
fi considerat matur deşi el începe să creadă acest lucru şi c*iar să se impună printr+un
comportament de opozi)ie.
Acestă perioadă de v;rstă este contradictorie at;t în sine c;t şi în părerea
specialiştilor despre ea mul)i dintre ei în)eleg;nd prin termenul 7criza juvenila8
diferitele psi*ico+afective şi de comportament ale preadolescen)ilor. /ntr+adevăr aceste
manifestări sunt mai spectaculoase şi dacă nu le acordăm aten)ie ar fi o serioasă eroare
pedagogică dar după cumarată F. Ec*iopu Gisulescu de această criză sunt
responsabili în cea mai mare măsură facorii sociali şi educa)ionali. /n condi)iile unui
climat corect favorabil psi*o+pedagogic preadolescen)ii traversează această epocă cu
un bun ec*ilibru psi*ic şi în condi)ii de deplină integrare socială.
>;rsta aceasta a preadolescen)einumită şi pubertară marc*ează începutul
maturizării fizice a individului fiind o perioadă de intesă formare a personalită)iide
constituire a conştiin)ei morale. @ste destul de greu pentru a stabili nişte repere
temporare cu precizie în ce priveşte aceste transformări psi*o+fizice deorece e2istă
diferen)ieri datorită mediuluietc. Sc*imbării de atitudine a preadolescen)ilor fa)ă de
părin)i cărora nu li se mai adresează cu încredere av;nd preferin)ă pentru prieteni i serăspunde de multe ori cu un plus de autoritate pe care tinerii preadolescen)i nu o mai
acceptă.
<e multe ori conflictele sunt ad;ncite de condi)ii precare pedagogice s i
social+morale ale familiei ceea ce conduce la îndepărtara preadolescentului de mediu
familial de şcoală c*iar concretizăndu+se prin fuga de acasă absentarea de la oreetc.
-apacitatea intelectuală a elevului preadolescent creşte spiritul critic şi mai
ales curioziotatea. Afectiv şrul este marcat de o erotizare a conduitei şi atitudinii fa)ă
$,
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
de se2ul opus. @l este tulburat de noua stare determinata de unii factori care ii intretin
erotismul9filmele lectura: si acest lucru il face sa caute sa cunoasca mai mult.
Sting*ereala datorată unor aspecte mai pu)in estetice ale dezvoltării 9m;ini
lungi: precum şi comple2ul provocat de maturizarea se2uală fac din preadolescent untimid în fa)a se2ului opus. a preadolescent emotivitatea se manifestă viu în e2presiile
e2terioare ale mimicii prin trecerea de la starea de e2cita)ia mare la înc*iderea în sine.
(rieteniile se leagă între partenerii de acela)i se2 însă sentimentele de dragoste se
îndreaptă spre persoanele de se2 opus de regulă de v;rstă mai mare 9fete în special:.
@ste perioada descoperirii de sine a trezirii interesului pentru propria persoană
preadolescentul începe să se intereseze de )inuta sa şi caută să fie c;t mai îngrijit ba
c*iar la modă dacă se poate. -aracterul instabil al sentimentelor se e2primă şi prin
conflictele protestele abandonurilor şi retragerile din grup. otuşi adolescentul este
sensibil la manifestările de afectivitate acum din familie sau microgrupul de prieteni
fiind capabil la nevoie de sacrificii. Apare acum idealul de via)ă primele g;nduri
despre profesia viitoare primele orientări spontane spre activitatea de interes social.
A. +articularit!ile so&atice
/n perioada $%+$4 ani distingem două perioade distincteB
+ etapa prebubertară 9$%+$, ani:
+ etap pubertară 9$3+$4 ani:
!enomenele specifice acestor perioade sunt sistematizate mai jos după cum
urmeazăB
+ accelerarea şi intensificarea din ce în ce mai mare a creşterii statualeCcreşterea mai accentuată a membrelor inferioare apoi a celor superioare care de cele
mai multe ori crează dezarmonii. 'ajoritatea specialiştilor vorbesc despre o fază
caricaturală caracterizată prin forma alungită a oaselor şi muşc*ilorC
+ oasele se dezvoltă în urma creşterii în lungime devin mai rezistente la
ac)iunile mecanice şi presiuniC
+ articula)iile sunt dezvoltate iar ligamentel nu asigură în suficientă măsură
rezisten)a la trac)iune la răsucireC
$3
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
+ îndem;narea comple2itatea şi precizia mişcărilor.
/n activitatea practică nu se poate ac)iona izolat asupra unei singure calită)i deobicei mijloacele folsite acşioneză cu efecte pozitive şi asupra unei singure calită)i
motrice.
@ducarea calită)ilor motrice impune o riguroasă obiectivitate a procesului de
pregătire iar procesul trebuie să aibă în vedereB
+ cunoaşterea nivelului de pregătire a elevilorC
+ stabilirea probelor şi normelor de control specifice fiecărei calită)iC
+ planificarea precisă pe i perioadă mai îndelungată a activită)ii
destinateeducării calită)ilor motriceC
+ elaborarea unor sisteme de ac)ionare şi ac)ionare şi asigurarea continuită)ii în
aplicarea lorC
+ asigurarea unui număr optim de repetări cu intensitate corespunzătoare în
raport cu particularită)ile ramurii de sport şi cu cele ale sportivuluiC
+ evinden)a activită)ii şi înregistrarea rezultatelor.
'ijloacelecare asigură educarea calită)ilor motrice pot fi grupate înB
$. e2erci)ii specifice pentru calită)ile motriceC
,. e2erci)ii pentru însuşirea şi perfec)ionarea deprinderilior motrice de bazăC
3. procedee te*nico+tactice specifice ramurii de sport.
&nfluen)a e2ercitantă de aceste e2erci)ii este în str;nsă legătură cu dominan)a
efortului care poate fi modicată în raport cu scopul urmărit cu ajutorul următorilor
factoriB + ritmului şi tempoul de e2ecu)ieC
+ amplitudinea mişcăriiC
+ greutatea şi dimensiunile obiectuluiC
+ durata şi con)inutul pauzelorC
+ procedeele metodice utilizate.
(erioada de v;rstă c;nd se poate ac)iona în educarea calită)ilor motrice nu are
limite.
$6
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
+ viteza de e2ecu)ie este sinonimă cu repetarea în viteză a unor mişcări într+o
unitate de timp dată.
>iteza depinde de mobilitatea proceselor nervoase care este condi)ionată de
sc*imbul rapid dintre e2cita)ie şi in*ibi)ie şi capacitatea de reglare a sistemului neuro+muscular care duce la o frecven)ă motrică ridicată.
@lasticitatea musculară reprezintă capacitatea de rela2are a muşc*ilor care
lucrează în e2erci)iile de viteză.
Atingerea unei viteze ma2ime depinde în mare parte de capacitatea de încordare
a voin)ei.
Hioc*imic viteza depinde de rezervele de energie din muşc*i şi ritmul de
mobilizare a energiei c*imice.
D. 7nde&8narea
/ndem;narea este acea calitate care ne permite să realizăm coordonarea unor
mişcări complicate condi)ionează însuşirea rapidă a deprindelor şi perfec)ionarea lor
precum şi folosirea acestora în func)ie de cerin)e şi de adaptarea la situa)ii variate.
/ndem;narea este de două feluriB
+ generalăC
+ specifică.
/ndem;narea specifică este str;ns legată de factorii care determină performan)a
într+o ramură sportivă.
-ondi)ionată de celelalte calită)i fizice îndem;narea depinde de volumul de
mişcări însuşite anterior. (relucrarea precisă şi variată a aparatului locomotor uşurezăînvă)area unor deprinderi noi. /ndem;narea bine dezvoltată influen)ează pozitiv
formarea deprinderilor motrice şi scurtează timpul de instruire.
/n dezvoltarea şi perfec)ionarea îndem;nării activitatea analizatorilor joacă un
rol *otăr;tor prin prelucrarea informa)iilor ajut;nd la cunoaşterea mai detaliată a
desfăşurării mişcării.
,%
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
III.4. 7nv!area te2nicii #i tacticii "n jocul de fotbal la nivelul copiilor
(rin te*nică în)elegem un sistem special de mişcări care se e2ecută simultan ori
succesiv dirijate în scopul organizării ra)ionale a modificării de for)e interne şie2terne astfel înc;t să permită atingerea de performan)e superioare.
(rocesul însuşirii te*nicii sportive se numeşte instruire te*nică şi se realizează
în două etapeB de învă)are şi de perfec)ionare.
<in punct de vedere metodic învă)area te*nicii este instruirea conştientă a
deprinderilor şi ac)iunilor motrice iar perfec)ionarea te*nicii reprezintă fi2area
conştientă a lor.
/n jocul de fotbal ac)iunea motrică constă în e2ecutarea unei suite de mişcări
cu ajutorul cărora se realizează direct o anumită te*nică necesară pentru performan)a
sportivă.
a baza ac)iunii motrice sau calită)ile fizice psi*ice şi constitu)ionale care se
intercondi)ionează reciproc.
/nsuşirea te*nicii în jocul de fotbal se bazează pe mişcările învă)ate anterior.
inia metodică ar fiB
$. e2ersarea acelei te*nici care este în măsură să rezolve c;t mai ra)ional
e2erci)iul şi care nu necesită modificări anterioareC
,. o aten)ie deosebită se acordă pregătirii teoretice a elevului în ceea ce priveşte
te*nica respectivă optimiz;nd func)iile de reglare ale conştien)eiC
3. pentru evitarea greşelilor de te*nică calită)ile motrice trebuie să fie în
corcondan)ă cu dinamica mişcăriiC
4. elevul trebuie avertizat c;nd se abate de la parametrii mişcării greşeala fiindcomparată parmetrii obiectivi.
/n învă)area şi perfec)ionarea unei ac)iuni se urmăreşte însuşirea şi stabilirea
celei mai potrivite te*nici. Stabilitatea se ob)ine c;nd s+au format elementel
automatizate de ac)iune specifice joculuide fotbal.
/n momentul însuşirii te*nice se formează un sistem complicat de legături care
se stabilesc în func)ie de scopul ac)iunii şi procesul e2ecu)iei.
,3
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
-apacitateade crea situa)ii avantajoase în timpul sc*imbărilor rapide produse de
desfăşurarea jocului ca şi stabilirea momentului pentru aplicarea te*nicii este o
importan)ă deosebită.
(regătirea tactică reprezintă cea mai dinamică componentă prin careelevul îşiînsuşeşte modalită)ile organizării pregătirii şi desfăşurării ac)iunii corespunzător unei
anumite concep)ii în vederea ob)inerii unor rezulate remarcabile.
actica se concretizează în organizarea şi conducerea întrecerii sportive.
@2istă c;teva elemente de bază şi anumeB
a: acţiune tactică reprezintă activitatea îndreptată spre ob)inerea unui
1. (entru dezvoltarea capacită)ii de manevrare rapidă şi cu fine)e a mingii
e2ecutăm joc ,B$ 3B, 4B, pe suprafe)e reduse stabilite de profesor.
II. 7nv!area lovirii &in%ii cu capul :< stucturi;
1. @2erci)ii efectuate individual elevul îşi aruncă singur mingea şi o
loveşte cu capul.
2. ovirea mingii suspendate.
&ndica)ii metodiceB
+ lovirea să fie corectă cu frunteaC
+ se dă direc)ia mingii în momentul loviriiC
+ înăl)imea mingii fiind reglabilă nu trebuie să apară greşeli în e2ecu)ia
sărituriiC
+ profesorul tebuie să coordoneze greşelile ce apar în timpul e2ecu)iei.
3. @2erci)ii în doiB unul arucă mingea iar celălalt o loveşte.
". (ase în doi de pe loc şi în deplasare.
#. ras la poartă cu adversar pasiv.
8. ras la poartă din centrări.
+. ras la poartă cu adversar activ în condi)ii de joc.
9. =oc şcoală 9sunt valabile numai golurile înscrise din lovitura de cap:.
III. 7nv!area pas!rii #i prelu!rii &in%ii :< structuri;
1. @levii sunt încolona)i iar la distan)a de # m distan)a în fa)a coloanei esteun elev. Acesta aruncă mingea cu m;na iar primul elev din coloană trebuie să oprească
mingea cu talpa cu latul cu riscul interior e2terior şi o retrimitere celui ce o aruncă.
<upă pasă elevul aleargă in spatele coloanei.
&ndica)ii metodiceB
+ c;ştigă ec*ipa care a efectuat e2erci)iul mai repede mai corect şi la cărui
prim jucător a ridicat mingea deasupra capuluiC
+ la fiecare repetare jucătorul care aruncă mingea va fi sc*imbat.
33
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
a: fiecare ec*ipă are un număr egal de elevi 94+0: aşeza)i fa)ă în fa)ă to)i
trebuie să arunce mingea cu m;naC
b: aşezarea este ca la e2erci)iul din !ig.4 dar pasa se face cu piciorul şi
apoi se aleargă la spatele celuilalt din şirC în acest fel elevii se deplasează mult.@2erci)iul se termină c;nd to)i elevii au pasat şi au ajuns la locurile in)ialeC
c: elevii celor două grupe îşi pasează mingea fără să se oprească în
prealabil. <istan)a dintre jucători va fi de $%m.
2. (reluarea şi pasarea mingii în cerc. (atru elevi aleargă uşor pe
circumferin)a unui cerc cu diametrul de $%m păstr;nd intervalele egale între ei. (rimul
pasează mingea următorului care o preia în mişcare şi apoi o transmite imediat celui
de+al treilea ş.a.m.d. 'ingea este preluată pe r;nd şi pasată o dată cu piciorul drept şi
o dată cu piciorul st;ng. <in c;nd în c;nd se sc*imbă direc)ia de alergare.
$ariante7
+ mingea poate fi oprită şi pasată cu acelaşi piciorC + migea poate oprită cu piciorul drept şi pasată cu piciorul st;ngC
34
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
+ mingea poate fi pasată din 7întoarcere8 la partenerul aflat în spate.
3. (reluarea şi pasarea mingii în 7elipsă8. rei elevi aleargă încet pe un
traseu elipsoidal imaginar a cărui lungime este de circa $0+,%m iar lă)imea este de #+
5m. a început mingea se afla la jucătorul din mijloc. Acesta o pasează celui din fa)asa şi aleargă pentru a+i ocupa locul. -el căruia i se transmite mingea aleargă în
înt;mpinarea ei o pasează imediat cu partea interioară şi ia locul coec*ipierului.
&ndica)ii metodiceB
+ pentru a nu se micşora distan)ele se aşează jaloanele care trebuie
neapărat ocolite.
>arianteB
+ după ce mingea a fost preluată poate fi pasată celui din fa)ă 9lovitura din
întoarcere:C
+ mingea se pasează prima dată în jos iar a doua oară la semiînăl)ime sau
înăl)imeC
+ mingea poate fi pasată diferit fără a fi preluată în prealabil.
". (asarea şi preluarea mingii în pătrat.
@levii se aşează în col)urile unui pătrat imaginar cu laturile de $%+$0m.
(rimul pasează mingea unui coleg şi aleargă în locul acestuia. -el căruia i se transmite
mingea o preia din mişcare apoi o pasează celui de+al treilea în locul căruia aleargă.
#. (reluarea conducerea şi pasarea mingii.
@levii sunt aşeza)i în coloană. (rimul din coloană conduce mingea cu
riscul primului elev din cealaltă coloană şi aleargă la spatele coloanei unde a pasat.
30
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
Se pot folosi două mingi mărind rapiditatea e2ecu)iei. Se îmbină astfeldiferite elemente e2ers;ndu+se driblingul centrarea şutată lovitura la poartă etc.
8. (asa şi trasul la poartă.
<oi elevi sunt la mijlocul terenului la distan)a de $%+$0m plec;nd în
alergare şi pas;ndu+şi mingea după prealabile preluări. -;nd ajung la marginea
careului unul trage la poartă.
&ndica)ii metodiceB
+ după e2ecu)ie se reintră prin lateral spre centru eliber;nd spa)iul pentru
deplasare celorlalte perec*iC
+ la repetare va trage la poartă celălalt elev.
+. =oc bilateral 3B3 4B4 etc. cu sarcini precise pe teren de dimensiuni
reduseB
+ pase din prima
+ preluare pasare
+ lovirea mingii numai cu piciorul st;ng.
9. enis cu piciorul.
Se poate juca ,B, 3B3 4B4. 'ingea nu poate atinge păm;ntul dec;t o
singură dată însă elevii unei ec*ipe îşi pot pasa cu piciorul p;nă se creează o situa)ie
favorabilă pentru a o trece în terenul advers.
Acest e2erci)iu trebuie practicat c;t mai mult de copii deoarece permite
învă)area cu mare succes a loviturilor din volei a plasamentului în terenetc.
3#
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
3. Fnul dintre parteneri conduce mingea în mers în direc)ia celuilalt.
-;nd se află la $m de adversar acesta îl deposedează folosind aceleaşi mişcări ca în
e2erci)iul de mai sus. <upă c;teva repetări e2reci)iul se desfăşoară în alergare uşoară.
". Fnul dintre parteneri conduce mingea în viteză în direc)iaadversarului care se pregăteşte să+l atace. -;nd adversarul prinde momentul potrivit
declanşează atacul printr+o mişcare energetică încerc;nd deposedarea sau respingerea
mingii în lateral.
&ndica)ii metodiceB
+ rolurile se sc*imbă mereu astfel înc;t to)i jucătorii să aibă posibilitatea
de a e2ersa.
#. -;te doi unul l;ngă celălalt umăr la umăr cu bra)ele în jos. /n această
pozi)ie se deplasează centrul de greutate pe piciorul e2terior şi jucătorii se împing
reciproc. /mpingerea se face de pe loc apoi din mers şi în cele din urmă din alergare.
8. -onducerea mingii în mers normal pe o linie dreaptă urmărită
îndeaproape de adversar care se lasă la un moment dat cu umărul pe lateral şi îl
deposedează de minge. <upă c;teva repetări e2erci)iul se e2ecută în alergare uşoară
apoi în viteză.
+. @levul stă la ,m de mingeC făc;nd doi paşi împinge mingea prin
alunecare cu partea interioară a piciorului sau cu talpa.
9. @levul conduce mingea din mers fiind urmărit din spate şi din lateral
de un adversar. -;nd elevul împinge uşor mingea adversarul e2ecută deposedarea prin
alunecare ridic;ndu+se imediat. Acelaşi e2erci)iu se poate e2ecuta în viteză.
:. =oc bilateral. (e o suprafa)ă de $02$0m joacă două ec*ipe a 0 jucători
conform regulilor fotbalului. @c*ipa care încearcă prin pase şi driblinguri să men)inămingea c;t mai mul în posesia sa în timp ce adversarii caută prin deposedare corectă
să o recupereze. -;ştigă ec*ipa care a )inut mingea mai mult.
Indicaii metodice7
+ jocul se desfăşoară pe o suprafa)ă mică pentru ca fiecare jucător să
poată veni c;t mai des în contact cu mingea.
35
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
@2ersarea elementelor te*nicii portarului reclamă mişcări rapide şi
comple2e. Av;nd în vedere acest fapt este necesar ca organismul să fie pregătit prine2erci)ii de încălzire. (ortarul va efectua alergări sărituri întoarceri rostogoliri
porniri bruşte.
(rin aceste mişcări se evită accidentele musculare şi în acelaşi timp se
dezvoltă calită)ile psi*o+fizice cu precădere îndem;narea şi suple)ea necesară însuşirii
te*nicii specifice portarului.
1. <e la distan)a de 6+5m poartă profesorul trimite mingi pe jos la
semiînăl)ime şi înăl)ime pe care portarul le prinde şi le transmite imediat cu m;na.
2. (rofesorul trimite mingea încet fie în lateral fie direct la portar pentru
ca acesta să o prindă. Apoi îi aruncă mingea cu m;na pe care portarul o va prinde din
mişcare.
3. @2ersarea cu două mingi. (rofesorul trimite alternativ mingi una după
alta portarului care le prinde şi imediat le retransmite.
". <e la $%m profesorul trimite la început mingi uşoare apoi
rostogolitoare fără să indice partea. /n felul acesta portarul este obligat să plonjeze în
ambele păr)i. Apoi mingile se vor e2pedia la semiînăl)ime şi înăl)ime.
#. (ortarul se plasează pe linia por)ii cu spatele la profesor. a semnalul
profesorului se întoarce şi prinde mingea fără mingea cu şi fără plonjon. 'ai t;rziu se
cere portarului să plonjeze din pozi)ia pe genunc*i şi apoi să se ridice rapid.
8. <e la $0+,%m un elev trimite mingea cu boltă în direc)ia por)ii. Al)ii
doi sar în acelaşi timp cu portarul încerc;nd să lovească mingea cu capulC portarulîncearcă să o prindă sau să o bo2eze.
+. <e la $0+,%m de poartă doi portari e2ersează loviturile de drop
încerc;nd să+şi trimită mingea c;t mai precis. @i se deplasează în permanen)ă pentru a
învă)a transmiterea mingii în toate direc)iile.
3
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
1. <oi elevi se deplasează alături cel din fa)ă e2ecută c;teva pase înalergare lentă apoi sprintează brusc se opreşte şi sc*imbă direc)ia de alergare
încerc;nd să se desprindă de urmăritor care îl marc*ează stric efectu;nd aceleaşi
mişcări.
&ndica)ii metodiceB
+ la început învă)area marcării se e2ecută face fără minge astfel ca
elevii să în)eleagă mai bine mecanismul ei.
11. =oc 0B0. @c*ipa aflată în posesia mingii caută să o men)ină c;t mai
mult prin pase cu piciorul şi demarcării continue.
Sc2i&barea direciei de aler%are
12. Alergarea printre obstacole 90+#: aşezate în zig+zag. =ucătorii ocolesc
de c;teva ori obstacolele în alergare rapidă. /n final se pot organiza întreceri între
grupe 9!ig. :.
13. Acelaşi e2erci)iu de mai sus dar cu conducerea mingii din alergare
uşoară.
1". Fn atacant conduce mingea în ritm lent iar altul îl urmăreşte pe
partea dreaptă la 0+#m. <upă c;)iva paşi e2ecutantul o pasează partenerului său şialeargă în partea st;ngă sc*imb;ndu+şi astfel direc)ia deplasării 9!ig.$%:.
43
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial
&poteza de la care am plecat în realizarea cercetării s+a confirmat şi prin
rezultatele ob)inute de reprezentativa şcolii în competi)iile şcolare.
Av;nd în vedere baza materială c;t şi disponibilitate de timp afectată prin
programa şcolară 9doar două ore de educa)ie fizică pe săptăm;nă: consider căstructurile de ac)ionare elaborate şi e2perimentate au condus la însuşirea de către elevi
a elementelor te*nico+tactice de bază ale jocului de fotbal care pot constitui modele
folositoare şi altor cadre didactice cu mai pu)ină e2perien)ă în procesul de formare a
unei reprezentative şcolare.
(entru a putea alcătui o reprezentativă şcolară la acest nivel am lucrat în
afara celor două ore de educa)ie fizică în timpul liber al elevilor 9s;mbăta şi vacan)a
de primăvară:.
Av;nd în vedere rezultatele ob)inute şi în urma concluziilor desprinse
propun următoareleB
+ orele de educa)ie fizică la clasele primare 9a &&&+a şi a &>+a: să fie )inute de
profesori califica)i pentru a asigura 7bagajul motric general8 at;t de necesar ini)ierii
în diferitele ramuri sportiveC
+ să se asigure o mai bună bază materială în şcoli specifică jocurilor
9mingi ec*ipament teren:.
+ la întocmirea unei ec*ipe reprezentative de fotbal consider că elevii ar
trebui să promoveze mai multe probe pentru a ne face o mai bună părere despre
posibilită)ile lor.
#5
7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial