LUC5.pdf

Masini-unelte. Lucrari de laborator

LUCRAREA 5. ANALIZA CINEMATICÃ ŞI CONSTRUCTIVĂ A STRUNGURILOR, MAŞINILOR DE FREZAT ŞI RECTIFICAT

5.1 Analiza cinematicã şi constructivă a strungurilor

5.1.1 Consideratii teoretice

Strungul normal este masina unealta pe care se desfasoara procesul tehnologic

de prelucrare aschietoare a semifabricatelor, carora li se impune miscarea principala de

rotatie, aschierea efectuindu-se cu ajutorul unor scule(cutite de strung), carora le

asigura miscarile de avans. Cele doua miscari sunt simultane, rezultanta lor, numita

miscare de aschiere, genereaza suprafete de rotatie (cilindrice, conice, profilate, etc.)

sau plane, functie de directia miscarii de avans fata de axa de rotatie a semifabricatului,

cit si de forma partii active a cutitului.

Datorita unei game largi de operatii ce se pot executa pe strung, ele constituie

grupa cea mai raspindita de masini unelte care se utilizeaza, atit in industria

constructoare de masini, cit si in industria electotehnica, electronica, de automatizari

precun si in celelalte ramuri industriale.

5.2.2 Descrierea masinilor

Ansamblele, subansamblele, mecanismele, sistemele si instalatiile strungului

normal (fig. 4.1) sunt.:

Batiul strungului, compus din :

- Patul 9, format din doua grinzi longitudinale rigidizate cu nervuri, este turnat din fonta

si are rolul de a sustine celelalte parti componente ale strungului. la partea superioara

are doua perechi de ghidaje pentru deplasarea ansamblelor mobile. se impune sa aiba

rigiditate mare si rezistenta ridicata la uzura a ghidajului.

- Doua picioare prismatice 8, constructie cheson, au rolul de a sustine patul;

- Cremaliera, fixata pe pat, situata deasupra surubului conducator, serveste la

deplasarea caruciorului 12 in miscare de avans longitudinal;

- Tava 13 , are rolul de a colecta lichidul de racire-ungere si aschiile.

Papusa fixa 1 (cutia de viteze) este compusa in esenta din mai multe

mecanisme de roti dintate baladoare, montate intr-o carcasa, prin care se realizeaza

miscarea principala de aschiere. Cel mai important element al cutiei de viteze este

arborele principal, un tub de otel cu proprietati speciale, rigid si rezistent la uzura. El are


rolul de a sustine si antrena semifabricatul in miscarea de rotatie, pe el montindu-se

universalul 3 ce foloseste la fixarea semifabricatelor cu ajutorul unor gheare de

prindere.

Fig. 5.1. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, vedere generala

1. Papusa fixa (cutia de viteze) 10. Surub conducator2. Dulapul electric 11. Sania transversala3. Universal cu 3 gheare 12. Sania longitudinala (carucior)4. Sania port-cutit 13. Tava pentru aschii5. Lineta fixa 14. Cutia de avansuri6. Aparatoare 15. Capac lateral7. Papusa mobila8. Picior9. Batiu


Mecanismul de avansuri si filete cuprinde

- Cutia de avansuri si filetele 14, care realizeaza avansurile si pasii filetelor normalizate

curent folosite.

- Surubul conducator 10, utilizat numai pentru. transmiterea miscarii caruciorului la

filetare;

- Bara de avansuri, situata sub surubul conducator, prin care se transmite miscarea de

avans la saniile caruciorului;

Aici trebuie mentionate si:

- Cremaliera (fixa), situata deasupra surubului conducator, si care prin intermediul unui

pinion realizeaza avansul longitudinal, fig. 5.1 sau 5.2.

- Bara de suport a limitatoarelor de cursa, situata sub bara de comanda pe care sint

montate cele 2 manete M1 de pornire a arborelui principal, fig. 5.1 sau 5.2.

Caruciorul, serveste la sustinerea si deplasarea cutitului in miscarea de avans.

El se compune din:

- Sania longitudinala 12, care contine angrenajele si organele prelucrarii si transmiterii

miscarii de avans si filetare si asigura deplasarea longitudinala a caruciorului pe

ghidajele exterioare ale patului strungului;

- Sania transversala 11 realizeaza deplasarea transversala a cutitului. perpendicular pe

axa arborelui principal, prin intermediul unui mecanism surub-piulita.

- Sania port-cutit 4 serveste la deplasarea manuala a cutitului. Se foloseste in general

la deplasari fine si la strunjirea suprafetelor conice, pe ea montindu-se placa rotitoare,

ce permite rotirea cutitului in plan orizontal.

- Port-cutitul multiplu, se utilizeaza la prinderea cutitelor in cele 4 locase decalate cu

90. se poate roti in jurul unui pivot central cu ajutorul unei manete (MB3), pentru a

aduce oricare din cutite in pozitia de lucru.


Fig. 5.2. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, elemente de control

Controlul mecanic:M1 Maneta pentru controlul rotatiei arborelui principal (sens trigonometric, invers si pozitie

neutra)M2, M3 Manete pentru selectarea vitezei de rotatie a APM4 Maneta pentru selectarea pasului normal sau maritM5 Maneta pentru selectarea filetului pe dreapta sau stingaM6, M7, M8 Manete pentru selectarea avansurilor, pasilor la filete si tipurilor de fileteM9 Maneta pentru inversarea directiei de avans (pe carucior)M10 Maneta pentru cuplarea surubului conducator sau barei de avansM11 Maneta pentru selectarea avansului longitudinal sau transversalRM1 Roata de mina pentru avans longitudinalRM2 Roata de mina pentru avans transversalRM3 Roata de mina pentru avans sanie portcutitRM4 Roata de mina pentru avans ax papusa mobilaMB1 Maneta pentru blocarea axului la papusa mobilaMB2, MB4 Maneta pentru blocarea rapida a papusii mobileMB3 Surub de blocare rapida a cutitului pe sania portcutitMB5 Rozeta pentru blocarea elementului de reglare a numarului de inceputuri in cazul

prelucrarii filetelor

Control electric:1SS Intrerupator de cuplare/decuplare lichid de racire2SS Intrerupator de cuplare/decuplare lampa de lucru1PB Buton ciuperca STOP de avarie pe papusa fixa2PB Buton ciuperca STOP de avarie pe papusa mobila1PBL/2LT Buton iluminat pentru pornirea/oprirea motorului principal3PB, 4PB Butoane pentru avans rapid stinga-dreapta3LT Bec indicator al pozitiei deschise a aparatorii universalului4LT Bec indicator al atingerii capetelor de cursa transversala5LT Bec indicator al atingerii capetelor de cursa longitudinala

Papusa mobila, serveste la sustinerea semifabricatelor prin intermediul virfurilor

conice, cit si la fixarea se deplasarea axiala a sculelor de tipul burghielor, alezoarelor,

tarozilor, filetelor, etc. Ea se compune din:


- placa suport pe ale carei ghidaje se poate deplasa transversal corpul papusii

mobile 7 in vederea strunjirii suprafetelor conice. Placa suport poate glisa pe ghidajele

interioare ale patului, putindu-se bloca cu ajutorul unei ancore MB4 sau blocare rapida

cu ajutorul pirghiei MB2.

- pinola 15, este un corp cilindric, gol la interior prevazut in partea din fata cu un

alezaj conic pentru. fixarea virfurilor 14 de sustinere a semifabricatului si a sculelor, el

se poate deplasa axial cu mecanism surub-piulita de la roata de mina RM4. Sint

prevazute ghidaje separate pentru sania longitudinala si papusa mobila pentru. ca

uzura provocata de prima sa nu influenteze coaxialitatea intre arborele principal si

pinola.

Strungul e prevazut cu o lineta fixa 5 (fig. 5.1) si una mobila, fixata de carucior,

pentru a sustine semifabricatele cu lungimi mari.

Actionarea strungului se realizeaza cu un motor electric trifazat, prin intermediul

unei transmisii cu curele trapezoidale. Pe dulapul cu aparatura electrica 2 se gaseste

intrerupatorul principal. Elementele de comanda ale strungului sint prezentate in fig.

5.2.

Cinematica masinilor unelte fiind in general complexa pentru. studiul constructiv

si functional al acestora, in locul desenelor constructive desfasurate, se utilizeaza

reprezentari desfasurate de principiu, numite scheme cinematice, in care componentele

sunt reprezentate prin simboluri standardizate. Pentru cunoasterea parametrilor

tehnologici de functionare a unei masini unelte este necesara studierea lantului

cinematic al masinii.

Lantul cinematic cuprinde prin definitie totalitatea elementelor (organe de

masini), prin care se transmite, cu sau fara transformarea ei, obisnuit pornind de la un

element de intrare initial numit conducator, pina la elementul final de iesire, condus.

Transmiterea acestor miscari (fig. 5.3) reprezinta schema cinematica a strungului si fig.

5.4 diagrama de viteze a arborelui principal (a cutiei de viteze).

Lanturile cinematice ale strungului sunt formate din:

- Lantul cinematic principal are ca element de intrare un motor electric (fig. 5.3) si

element de iesire arborele principal AP. De la arborele motorului, miscarea se transmite

printr-o transmisie cu curele trapezoidale si a unor roti de curea. De aici, miscarea se

transmite prin intermediul ambreiajelor electromagnetice 2 pentru. rotirea lui AP in

sens direct de prelucrare, respectiv prin 1 pentru. obtinerea turatiei inverse la AP (prin

inversorul de turatii 93-92-91). Comanda ambreiajelor 1 si 2 se realizeaza de la

maneta M1 (fig. 5.2). La deconectarea angrenajelor 1 si 2 se alimenteaza frina


electromagnetica FE. Se remarca cazul cind doua roti dintate in spatiu pot angrena, dar

in schema desfasurata acestea nu sint tangente; ele se unesc cu linia intrerupta (vezi

fig. 5.3) rotile 26 cu 28, 16 cu 25, etc. Prin intermediul manetelor M2 si M3, se pot

obtine 24 de turatii diferite la arborele principal: maneta M2 avind 6 pozitii, iar M3 avind

4 pozitii.

- Lantul cinematic de filetare si avansuri. Miscarea pentru. filetare si avansuri se

culege din cutia de viteze si este comuna, atit pentru. lantul cinematic de filetare cit si

pentru. avansuri de la roata baladoare 26, prin intermediul inversorului 26-28, fiind

transmisa la arborele Ia. In continuare, miscarea e transmisa prin cuplajul K1 sau prin

roata intermediara 34-35 la 36-37-38 sau direct la 38 prin cuplajul K2, pe arborele IIa.

De la 39, miscarea se transmite la 40, apoi prin cuplajul K3, la 43-42 sau 40-41-42-43.

De la 44 se transmite ori prin K4 la arborele VIa, arborele Va avind 10 viteze

suplimentare fata de VIa, datorita a 5 roti baladoare, fiecare cu 2 pozitii, ori la arborele

Va, prin intermediul 45, in acest caz arborele VIa avind 10 viteze suplimentare fata de

Va datorita celor 5 roti baladoare. Roata baladoare 64 separa miscarea dintre surubul

conducator si bara de avansuri cuplind ori bara de avansuri VIIIa, ori surubul

conducator VIIa, caz in care se va roti si bara de avansuri.

Transmiterea miscarii de filetare de la surubul conducator la carucior se

realizeaza printr-o piulita actionata de M10.

Miscarea de avans se transmite de la bara de avansuri la roata 73, apoi prin

inversorul 74-75-76 la melcul 86 si roata melcata 87. In continuare, miscarea se

transmite printr-un cuplaj ori la pinionul cremalierei pentru avansul longitudinal, ori la un

surub pentru avansul transversal.

Deplasarile rapide ale saniei longitudinale sau transversale se realizeaza de la

motorul electric situat in carucior. La pornirea motorului cu butoanele 3PB sau 4PB,

miscarea de avans e decuplata de catre cuplajul electromagnetic de pe axul VIIIa.


Fig. 5.3. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, schema cinematica


Fig. 5.4. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, diagrama de turatii

La strungurile mai vechi, exista lira cu rotile de schimb si inversorul de filete,

protejate de cutia aparatoare a motorului, ce serveau la trecerea si deplasarea de la un

tip de filet la altul, respectiv la obtinerea filetelor pe dreapta sau pe stinga, dar in

aceasta varianta a strungului, lira a fost eliminata, selectarea tipului de filet si sensului

acestuia facindu-se de la manetele M4…M8.

5.3.1 Desfasurarea lucrarii


a) Se identifica partile componente ale strungului.

b) Se urmareste cinematica miscarilor principale, de avans si filetare, identificind

elementele din schema cinematica cu cele reale ale strungului.

c) Bazat pe cunoasterea semnelor conventionale de reprezentare a pieselor

componente a masinilor in cadrul schemei cinematice se va prezenta schema fluxului

cinematic a strungului studiat.

d) Se manevreaza comenzile (cu strungul deconectat de la retea) pentru. diferite

turatii si avansuri, rotind manual arborele de intrare in cutia de viteze.

e) Se realizeaza functionarea practica cu diverse reglaje ale parametrilor de

aschiere.

5.2 Analiza cinematicã şi constructivă a maşinilor de frezat

5.2.1. Consideratii teoretice

Aceste masini sint destinate prelucrarii prin frezare in ateliere, avind posibilitatea

de adaptare la productia de masa. Un mare numar de accesorii face ca masina sa se

preteze la operatii foarte complexe, aceste accesorii dind un grad mare de

universalitate al masinii.

Prelucrarea pieselor mici, care necesita o varietate mare de operatii se executa pe

masini de frezat cu consola. Acestea formeaza categoria de baza a masinilor de frezat

asigurind prelucrarea suprafetelor plane, fasonate, a canalelor drepte sau elicoidale,

rotilor dintate, etc., avind caracteristic faptul ca ele sunt prevazute cu o consola, care

sustine masa pe care se fixeaza semifabricatul. In continuare se va prezenta masina de

frezat pentru scularie FUS 32, ea fiind una din cele mai des utilizate masini de frezat.


Fig. 5.5. Masina de frezat universala pentru scularie FUS 32

1. Actionare manuala a AP vertical 10. Roata de mina a suportului mesei2. Blocarea AP vertical 11. Dispozitiv de ungere3. Mecanism de asigurare a sculei 12. Roata de mina a mesei de baza4. Roata de mina a culisei 14. Blocarea culisei5. Locul tijei filetate pentru transport 15. Pana pentru reglarea jocului la ghidaje6. Masa verticala (de baza) 16. Deplasarea contrabratului7. Blocarea mesei verticale 17. Blocarea contrabratului8. Suportul mesei 29. Lampa de lucru9. Blocarea suportului mesei C. Pupitrul de comanda

A. Controlul vitezelor AP D. Pupitrul de comanda auxiliarB. Controlul avansurilor

Pe ghidajele coada de rindunica verticale (frontale) ale batiului masinii se afla

suportul mesei, care sustine masa de baza (verticala) prin intermediul unor ghidaje

longitudinale. Pe masa verticala se poate monta o masa orizontala. Pe ghidajele

orizontale ale batiului, (deasupra), se afla culisa, iar deasupra acetseia se afla

contrabratul. Masa masinii poate executa deci miscari de avans pe 2 directii,

longitudinala si verticala, iar culisa poate executa miscarea pe cea de-a 3-a axa,

transversala.

Structura masinii e astfel conceputa incit miscarea principala e complet separata

de miscarea de avans. Aceasta din urma se poate realiza cu ajutorul cutiei de avansuri,

sau manual, cu ajutorul rotilor de mina.

Actionarea principala a masinii de frezat universale pentru scularie FUS 32 se face de

la motorul electric M (fig. 5.6), prin intermediul cutiei de viteze. Aceasta poate da

arborelui principal 18 turatii diferite, cu ratia =1.25. Mecanismul (manual) de fixare a

sculei este prevazut cu un surub de fixare a sculei in arborele principal, acest lucru

realizindu-se prin intermediul unor roti dintate conice, care in pozitia normala sint

decuplate.


Fig. 5.6. FUS 32, cutia de viteze

Fig. 5.7. FUS 32, diagrama de viteze

Miscarile de avans sint obtinute de la cutia de avansuri (fig. 5.7), avind 18 viteze diferite

de avans, conform unei diagrame identice cu cea de la cutia de viteze. Avansul rapid e

obtinut de asemenea din cutia de viteze, prin suprapunerea avansului rapid de la axa V

cu avansul de lucru de la axa VII prin intermediul unui cuplaj bidirectional in sistem

torpedo, fara oprirea miscarii initiale de avans de lucru. Practic in acest cuplaj intra 2

miscari, una mai lenta si una rapida sau nula, la iesire avind viteza cea mai mare din

cele 2. Miscarea de avans a culisei e transmisa prin intermediul rotilor Z20 si Z21, cu

ajutorul cuplajului C1, la surubul culisei VI.


Miscarea de rotatie e transmisa de la cutia de avansuri prin intermediul unui

cuplaj de siguranta C5 montat pe arborele VII, prin niste roti dintate intermediare, axului

canelat, punind mecanismul de avans longitudinal in miscare.

Miscarea de rotatie a axului VIII e preluata printr-un cuplaj de siguranta la

suprasarcina C6 prin roata aflata in suportul mesei. Aici miscarea e distribuita prin

cuplajul electromagnetic dintat C2 la piulita pentru avans vertical, si prin axul IX la axul

conducator al mesei longitudinale. Miscarea verticala manuala a suportului mesei se

obtine cu ajutorul rotii de mina de pe axul XI’, cuplajul C2 fiind decuplat.

Pentru miscarea longitudinala a mesei, miscarea vine de la axul XII prin cuplajul

electromagnetic C3 care atunci cind e inchis, transmite miscarea surubului XIII.

Fig. 5.8. FUS 32, cutia de avansuri si sistemul de avans


5.2.2 Accesorii speciale

Masina poate fi prevazuta cu o serie de accesorii speciale, cum ar fi: cap de frezare

rapida, cap de mortezat, cap de gaurit si frezat cu avans de lucru, cap

transversal, masa universala, masa rotativa, masa rotativa cu cititor optic,

cap divizor inclinabil, cap divizor cu contrabrat, etc. In continuare sint

prezentate citeva din aceste accesorii:

5.2.1.1 Cap de mortezat

Fig. 5.9. Cap de mortezat

Acest accesoriu se monteaza in locul capului vertical, pe culisa. Miscarea de rotatie se

preia de la axul V, fiind transformata in miscare de translatie verticala prin intermediul

unui mecanism biela-manivela reglabil atit ca directie (90 fata de verticala), cit si

cursa de lucru. Cu surubul 2 se regleaza cursa, surubul 3 servind la blocarea in pozitia

reglata.


5.2.1.2 Cap de cap de gaurit si frezat cu avans de lucru

Fig. 5.10. Cap de gaurit si frezat cu avans de lucru

Acest accesoriu se monteaza pe capul vertical. El are rolul de a face o legatura

intre miscarea de rotatie a axului principal si deplasarea pinolei din capul vertical,

realizind avansuri de 0.02-0.2 mm/rev. El se poate roti impreuna cu capul vertical,

putindu-se astfel prelucra alezaje inclinate cu avans de lucru. Cu rozeta 5 se

slabeste tamburul 4, apoi acesta se roteste pina la indexul dorit, dupa care este blocat.

Pentru pornirea avansului mecanic se trage de maneta 6. Dupa ce adincimea a fost

atinsa, tamburul revine pe pozitia 0 iar avansul mecanic este decuplat. Realizarea

avansului manual fin se face cu ajutorul rozetei 7. Prin tragerea a doua manete 8 se


poate deplasa pinola cu mina, pe timpul avansului de lucru cele doua manete fiind

blocate (impinse).

5.2.1.3. Masa universala

Fig. 5.11. Masa universala

Cu ajutorul mesei universale e posibila prelucrarea a 4 fete ale unei piese dintr-o

singura prindere, permitind rotirea in jurul a 3 axe si deplasarea dupa o axa. Masa de

lucru poate fi deplasata cu ajutorul rotii de mina 3 si blocata in pozitie cu surubul 1.

Platoul mesei se poate roti manual cu 360 in jurul axei verticale si se poate bloca in

pozitie cu ajutorul surubului 2.

Cu ajutorul suruburilor 5 si 6, platoul se poate inclina dupa doua axe, cu –

45/+15 si respectiv 30, iar blocarea in pozitie se face cu suruburile 4 si 7. Unghiurile

de inclinare se pot citi pe scalele gradate 8 si 9.


5.2.1.4. Masa rotativa

Fig. 5.12. Masa rotativa

Masa rotativa e destinata prelucrarii circulare cu sau fara indexare. Indexarea

poate fi directa sau indirecta.

In cazul indexarii directe, platoul trebuie rotit cu mina, iar melcul trebuie scos din

angrenarea cu roata melcata, prin rotirea excentricului pe care se afla melcul. Prin

intermediul piulitei 5, tamburul gradat poate fi blocat pe excentric, apoi excentricul

poate fi rotit de la tamburul 6, daca se actioneaza maneta 4. Astfel, platoul devine liber

si se poate roti in pozitia dorita. Pentru blocarea si deblocarea platoului se folosesc

manetele 2.

In cazul indexarii indirecte, rotirea trebuie facuta prin intermediul melcului. Astfel,

melcul si roata melcata trebuie cuplate (angrenate), prin rotirea tamburului gradat 6 fara

joc, apoi blocarea cu ajutorul manetei 3. Indexarea se face cu tamburul gradat 6, dupa

slabirea piulitei 5.

5.2.1.5. Capul divizor inclinabil


Fig. 5.13. Capul divizor inclinabil

Cu ajutorul unui astfel de accesoriu, se pot indeplini urmatoarele operatii:

- indexare directa, indirecta si diferentiala

- frezarea spirala si elicoidala

Capul divizor se monteaza pe masa masinii cu ajutorul unor suruburi T.

Indexarea directa presupune rotirea axului cu mina, daca minerul 8 e scos in

pozitia de rotire libera, dupa care axul trebuie blocat cu maneta 7 (aflata chiar pa ax).

Indexarea indirecta se face prin intermediul unui angrenaj melcat. Melcul se

cupleaza cu roata melcata cu ajutorul manetei 5, blocarea si deblocarea facindu-se cu

maneta 7.

Indexarea diferentiala presupune intercalarea unor angrenaje intre ax si platoul

de indexare, pe arborii I si II, angrenajul melcat trebuind sa fie decuplat.

Frezarea spiralelor arhimedice si elicoidale se face prin combinarea miscarii de

rotatie a piesei in jurul axei sale cu miscarea de translatie a mesei. Miscarea de rotatie

a axului provine de la rotatia surubului mesei, printr-o serie de angrenaje. Cepul

minerului 9 trebuie introdus intr-una din gaurile platoului capului divizor, pentru a putea

transmite miscarea angrenajului melcat. Capul divizor trebuie deblocat, folosind maneta


10, iar manetele 7 si 8 trebuie scoase afara. In vederea realizarii unei game cit mai mari

de pasi pe diferite diametre ale piesei, pot fi schimbate rotile din lira rotilor de schimb.

5.2.3 Desfasurarea lucrarii

a) Se identifica partile componente si organele de comanda ale masinii de frezat

de scularie FUS 32.

b) Se urmareste cinematica miscarilor principale si de avans, identificind

elementele din schema cinematica cu cele reale ale frezei.

c) Pe baza cunoasterii semnelor conventionale de reprezentare a pieselor

componente ale masinilor in cadrul schemei cinematice, se va prezenta grafic schema

fluxului cinematic a masinilor de frezat studiate.

5.3 Analiza cinematicã şi constructivă maşinilor de rectificat

5.3.1. Consideratii teoretice

Masinile de rectificat sunt destinate prelucrarii, de obicei finale, a pieselor, pentru

obtinerea preciziei de forma si dimensionale relativ ridicate si a unor calitati superioare

a suprafetelor. Adaosurile de prelucrare sunt de cca. 0,3...0,8 mm, iar indepartarea lor

se realizeaza in urmatoarele faze:

Degrosarea, prin care se elimina cca. 80% din adaos;

Finisarea, prin care se elimina restul de 20% din adaos;

Destinderea, in timpul careia masina functioneaza fara avans de patrunde re

indepartind insa materialul de pe piesa, ca urmare a tensionarii sistemului

tehnologic elastic pina cind nu mai apar scintei.

Clasificarea masinulor de rectificat este urmatoarea:

Masini de rectificat rotund exterior

- intre virfuri

- fara virfuri

Masini de rectificat rotund interior

Masini de rectificat universale

Masini de rectificat plan;

Masini de rectificat speciale.

Scopul lucrarii de fata este studierea organizarilor constructive pentru masinile de

rectificat si a posibilitatilor de prelucrare ale masinilor de rectificat plan RPO-200, in

interior RI-80 si universal RU-350.


5.3.2. Organizari constructive, cinematice si parametrii caracteristici

Schemele de principiu ale organizarii constructive pentru masinile de rectificat universal, interior si plan sunt reprezentate in fig, 5.14 a,b respectiv c.Principalele subansambluri componente sunt urmatoarele:

Penrtru masinile de rectificat universal si interior : batiul 8, ghidajele 6 , papusa

port-piesa Pp papusa port-scula Ps, papusa mobila Pm, sania longitudinala Sl, sania

radiala Sr.

Pentru masinile de rectificat plan: batiul B, masa M, papusa port-scula Ps,

instalatia de filtrare si racire IFR, limitatorii de cursa LC, panoul de comanda PC.

Fig. 5.14. a) Mașina de rectificat universala; b) Mașina de rectificat interior; c) Mașina de rectificat plan


Principalii parametri caracteristici sunt :

- Dimensiunile masei de lucru (mm)

- Diametrul maxim al piesei de rectificat (mm)

- Diametrul maxim al sculei abrazive (mm);

- Cursa maxima longitudinala si transversala a masei (mm)

- Cursa maxima verticala a capului de rectificat (mm)

- Viteza maxima si minima a capului de rectificat ;

- Puterea motorului de antrenare a piesei (kW);

- Puterea instalata a masinii (kW)

Structurile cinematice ale masinilor permit realizarea urmatoarelor miscari:

Pentru masinile de rectificat universal si interior:

- Miscarea principala de rotatie a sculei (I)

- Miscarea de avans circular a piesei (II)

- Miscarea de avans longitudinal a sculei sau a piesei (III)

- Miscarea de avans radial (de patrundere ) (IV)

- Miscarea de inclinare a piesei sau sculei (V), in vederea prelucrarii suprafetelor

conice

Pentru masina de rectificat orizontal:

- Miscarea principala de rotatie a sculei (I);

- Micarea de avans longitudinal a piesei (II);

- Miscarea de avans vertical a sculei (III)

- Miscarea de avans transversal a piesei (IV).

Pentru realizarea acestor miscari structurile cinematice au in compunere

urmatoarele lanturi cinematice:

- Lantul cinematic principal, dispus de regula in papusa port-scula, pentru realizarea

miscarii principale I si format in general dintr-un motor de antrenare si o transmisie prin

curele cu 1...6 trepte;

- Lantul cinematic de avans circular (intilnit numai la masinile de rectificat rotund) ,

pentru realizarea miscarii de avans circular II si format fie dintr-un motor de curent

continuu, fie din cutii de avansuri cu bloc/baladoare;

- Lantul cinematic de avans longitudinal, a sculei sau piesei, realizat in varianta

mecanica sau hidraulica;

- Lantul cinematic de avans transversal (radial, de patrundere), a sculei sau piesei,

realizat in varianta mecanica sau hidraulica, si prezentat in fig. 5.15.


- Lantul cinematic de avans vertical (intilnit la masinile de rectificat plan) realizat in

general in varianta mecanica , cu actionare manuala si format in general din roti dintate

conice si mecanism surub-piulita.

Fig. 5.15. Lantul cinematic de avans transversal al masinilor de rectificat

5.5.3. Reglarea si deservirea masinilor de rectificat

Executarea unor rectificari de precizie ridicata si cu regimuri economice, impune

efectuarea urmatoarelor reglaje:

- Pozitionarea precisa a subansamblurilor unele fata de altele (coaxialitati ale

papusilor, instalari precise la diverse unghiuri ale meselor si papusilor, etc.) care se

executa prin intermediul elementelor precizate in cartea tehnica a masinii si utilizind

pentru verificari compensatoare cu valoare diviziunii de 1 m;

- Fixarea sigura si corecta a piesei, care asigura cresterea preciziei dimensionale

si de forma, precum si obtinerea unei suprafete de calitate superioara, concomitent cu

o buna protectie a muncii.

- Instalarea parametrilor regimului de aschiere, care la rectificare prezinta unele

particularitati datorate faptului ca pe elementele de reglare nu sunt indicate marimile

parametrilor. Din acest motiv in multe cazuri instalarea parametrilor de aschiere are la

baza experienta rectificatorului sau se poate stabili prin tatonari;

- Preluarea jocurilor la arborele principal in mecanismele de ghidare, in

mecanismele surub-piulita care se realizeaza in conformitate cu instructiunile din cartea

tehnica a masinii.

La deservirea masinilor de rectificat se vor avea in vedere urmatoarele:


- Verificarea nivelului de vibratii (cauzele acestora putind fi: dezechilibrarea

pietrei, jocuri mari la arborele pietrei, fixarea necorespunzatoare a masinii pe fundatie),

care conduc la obtinerea de arsuri pe suprafata de prelucrat.;

- Verificarea functionalitatii instalatiei de racire si filtrare a lichidului de racire. O

racire insuficienta, cauzata de reglarea necorespunzatoare a debitului sau imbicsirea

conductelor sau filtrelor, conduce la arsuri ale suprafetei si abateri mari ale

dimensiunilor piesei prelucrate;

- Verificarea instalatiei hidraulice de actionare si ungere, etc. care se realizeaza

conform instructiunior din cartea tehnica a masinii.

5.5.4. Posibilitati de prelucrare pe masinile de rectificat

Pe masinile de rectificat rotund exterior se prelucreaza piese cu suprafete de

revolutie exterioare, generarea suprafetelor realizindu-se prin combinarea urmatoarelor

miscari:

Fig. 5.16. Posibilitati de prelucrare pe masinile de rectificat

- Miscarea principala de rotatie a sculei (ns);

- Miscarea de avans circular a piesei (np);

- Miscarea de avans longitudinal alternativ executata de piesa sau scula(ss)

Pentru rectificarea exterioara:

- Avansul transversal (st) se alege functie de caracteristicile discului abraziv si

calitatea materialului;

- Adaosurile de prelucrare se aleg functie de duritatea materialului si rigiditatea

piesei

Pentru rectificarea rotunda interioara

-Viteza de aschere (vs) se alege ca si la rectificarea rotunda exterioara;

-Avansul longitudinal (sl) se alege functie de material si raportul dintre diametru

si lungimea alezajului;


-Viteza de rotatie a piesei (vp) se alege functie de diametrul alezajului sl si

st(vp=40…150 m/min)

Pentru rectificarea plana:

-Viteza de aschere (vs) este de 20...25 m/s

-Avansul longitudinal (sl) se alege functie de material viteza de deplasare a

mesei

-Adincimea de aschiere la degrosare este de 0,005...0,15 mm, iar la finisare de

0,01...0,015 mm.

5.5.5. Modul de lucru. Interpretarea rezultatelor

Lucrarea se va desfasura prin parcurgerea urmatoarelor etape:

a) Se va studia materialul bibliografic pus la dispozitie (diapozitive, planse,

prospecte, carti tehnice);

b) Se vor identifica principalele elemente componente si se vor intocmi schite de principiu ale masinilor studiate;

c) Se vor studia structurile cinematice ale masinilor studiate, se va pune accentul

pe studierea lanturilor cinematice hidraulice, identificindu-se elementele lor de

componente si rolul acestora;

d) Se vor efectua citeva reglaje ale masinilor studiate, conform paragrafului 3.

e) Se vor efectua prelucrarea unor piese, conform paragrafului 4.

f) Se vor studia practic si alte tipuri de masini de rectificat pentru care se vor

identifica principalele elemente componente si se vor intocmi schite de principiu ale

acestora.

LUC5.pdf

Documents