. FA~M~(;IE CLINIC.\. ANUL V ..•• Luc:'};rea practicii Dr. 9 INFORMAREA ~I CONSILIEREA PACIENTULUI PRIVIND MODUL CORECT DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Timpul optim de administrare raportat la mese In general, daca nu exi'sta alta recomandare, medicamentele trebuie sa fie administrate pe stomacul gol, adica intre mese (0 ora inainte de masa ~i 2-3 ore dupa masa anterioara), in scopul favorizarii absorbtiei ~i a biuJispunibilitatii per as, printr-un contact direct cu mucoasele absorbante ale tubului digestiv $i prin evitarea interactiunilor cu alimentele, cat $i cu aciditatea sucului gastric $i enzimele digestive. La unele substante medicamentoase, absorbtia ~i biodisponibilitatea per os sunt diminuate foarte mult de prezenta alimentelor. In aceste cazuri, regula generala de administrarea a medicamentelor pe stomcaul gal devine obligatorie. Exemple: antihipertensivele IECA, administrate in forma activa, cum este captoprilul, biodisponibilitatea lor se reduce de la 70% pe nemancate la 30-40% in prezenta alimentelor. IECA administrate sub forma de ester, in forma inactiva deci, prezinta avantajul de a nu ave a biodisponibilitatea influentata de prezenta alimentelor. Pirenzepin, inhibitor al secretiei gastrice de tip parasimpatolitic, are caracter slab lipofil $i astfel biodisponibilitatea lui pe namancate este de 30%, iar in prezenta alimentelor devine nesemnificativa. Unele substante antiulceroase (sucralfatul, subcitratul de bismut coloidal) se transforma in produ~i activi protectori la nivelul ni~ei ulceroase, exclusiv in mediul acid gastric (pH mai mic de 3,5) $i astfel este obligatorie administrarea lor pe stomacul gol, inainte de mese. Formele farmaceutice enterosolubile se administreaza exclusiv pe stomacul gol, deoarece trebuie sa ajunga tara intarziere in intestin, unde sunt programate sa elibereze substanta activa. Exceptie de la aceasta regula fac substantele medicamentoase iritante ale mucoaselor (neincorporate in forme faramaceutice gastro-rezistente) ~i 'care se absorb preponderent la nivelul intestinului. Aceste trebuiesc administrate ~e stomacul plio, adica ~imediat dupa masa, pentru a reduce contactul direct cu mucoasa gastrica: acidul acetil salicilic, antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi, cardiotonice digitalice, teofilina, aminofilina, . -- sarurile de fier antianemice, sarurile de potasiu . .... - _. - •••••• , "'0- ...- •__ -.. __ Indicatii precise privind momentul administrarii per os, raportat la mese: cu 30 de minute inainte de masa: antispastice, anorexigene, orexigene, stimulante ale secretiei gastrice, hipoglicemiante, coleretice, hepatoprotectoare. ~_at~~ 30 _~nute irullnte.deJUiCJJJ.de ·.lliLpurgativele, antihelminticele, diureticele. In timp,::! sal} imediat dupa m,ese: substituientii secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina).
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
. FA~M~(;IE CLINIC.\. ANUL V..•• Luc:'};rea practicii Dr. 9
INFORMAREA ~I CONSILIEREA PACIENTULUI PRIVIND
MODUL CORECT DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
Timpul optim de administrare raportat la mese
In general, daca nu exi'sta alta recomandare, medicamentele trebuie sa fie administrate pe stomacul gol,
adica intre mese (0 ora inainte de masa ~i 2-3 ore dupa masa anterioara), in scopul favorizarii absorbtiei ~i a
biuJispunibilitatii per as, printr-un contact direct cu mucoasele absorbante ale tubului digestiv $i prin evitarea
interactiunilor cu alimentele, cat $i cu aciditatea sucului gastric $i enzimele digestive.
La unele substante medicamentoase, absorbtia ~i biodisponibilitatea per os sunt diminuate foarte mult de
prezenta alimentelor. In aceste cazuri, regula generala de administrarea a medicamentelor pe stomcaul gal devine
obligatorie. Exemple:
antihipertensivele IECA, administrate in forma activa, cum este captoprilul, biodisponibilitatea lor
se reduce de la 70% pe nemancate la 30-40% in prezenta alimentelor. IECA administrate sub
forma de ester, in forma inactiva deci, prezinta avantajul de a nu ave a biodisponibilitatea
influentata de prezenta alimentelor.
Pirenzepin, inhibitor al secretiei gastrice de tip parasimpatolitic, are caracter slab lipofil $i astfel
biodisponibilitatea lui pe namancate este de 30%, iar in prezenta alimentelor devine
nesemnificativa.
Unele substante antiulceroase (sucralfatul, subcitratul de bismut coloidal) se transforma in produ~i
activi protectori la nivelul ni~ei ulceroase, exclusiv in mediul acid gastric (pH mai mic de 3,5) $i
astfel este obligatorie administrarea lor pe stomacul gol, inainte de mese.
Formele farmaceutice enterosolubile se administreaza exclusiv pe stomacul gol, deoarece trebuie
sa ajunga tara intarziere in intestin, unde sunt programate sa elibereze substanta activa.
Exceptie de la aceasta regula fac substantele medicamentoase iritante ale mucoaselor (neincorporate in
forme faramaceutice gastro-rezistente) ~i 'care se absorb preponderent la nivelul intestinului. Aceste trebuiesc
administrate ~e stomacul plio, adica ~imediat dupa masa, pentru a reduce contactul direct cu mucoasa gastrica:
acidul acetil salicilic, antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi, cardiotonice digitalice, teofilina, aminofilina,. --sarurile de fier antianemice, sarurile de potasiu .
.... - _. - ••••••, "'0- . ..- •__ -.. __
Indicatii precise privind momentul administrarii per os, raportat la mese:
cu 30 de minute inainte de masa: antispastice, anorexigene, orexigene, stimulante ale secretiei
Alimentele cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile, prin cre~terea timpului de contact (griseofulvinei),
dar din acele~i motiv scad absorbtia medicamentelor degradate in stomac (peniciline).
Prezenta alimentelor este uti Iii In cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor, care· se administreaza de
obicei dupa mese sau In '.lsociere cu laptele (sarurile de fier, sarurile de potasiu, AINS, cafe ina, teofilina).~ tY ~.~.Intre medicamente pot aparea 2 tipuri de interactiuni: directe ~i indirecte. Ambele duc la modificarea
biodisponibilitatii substanleor medicamentoase, cu variatii din punct de vedere farmacoterapeutic cu modificarea
intensitatii efectului, latentei, duratei de actiune, dar ~i modificari ale potentialului farmacotoxicologic cu cre~terea
intensitatii ~i frecventei efectelor secundare.
Interactiunile directe medicament-aliment pot aparea prin mecanisme fizico-chimice (adsorbtie, chelatare, cu
eliminarea digestiva a medicamentelor), mecanisme de modificare a pH-ului la nivel gastric ~i intestinal (cu
influentarea absorbtiei medicamentelor acide sau bazice), mecanisme de competitie pentru sistemele de transfer
transmembranar specializat (cu intarzierea absorbtiei la nivelul intestinului. subtire), sau prin mec(j.nisme
2
farma\;odinamice sau farmacotoxicologice (sinergice sau antagonice) ce pot aparea intre medicamente ~i principiile
. active din alimente.
Exemple:
alimentele bogate in fibre vegetale, prin fenomene de adsorbtie, intarzie absorbtia digoxinei;
alimentele bogate in vitamina 86 (ficat de vita, carne de porc, ton, avocado, fasole verde),
consumate in cantitati mari, pot stimula biotransformarea levodopei, cu scaderea eficacitatii;
alimentele bogate in vitamina K (ficat, ceai negru, cereale, conopida, morcovi, brocoli, soia,
spanac, varza), pot reduce efectul anticoagulantelor orale, prin antagonism de efect.
b. Interaetiuni datorate induqiei ~i inhibitiei enzimatice Incruci~ate provocate de alcool. Alcoolul
este metabolizat la acetaldehida pe doua cai enzimatice: alcooldehidrogenaza (pe care 0 inhiba la
con sum acut, in cantitati marie, cu cre~terea concentratiilor plasmticea ale unor medicamente ~i
aparitia fenomenelor de supradozare ale acestora - fenitoina, anticoagulante cumarinice) ~i de
izoforma CYP2El a citocromului P450 (pe care 0 induce, cu scad erea efecctului unor
medicamente - halotan, clorzoxazon, izoniazida,paracetamol). Mai departe, alcoolul este
metabbolizat la acetat pe calea acetaldehiddehidrogenazei.
2. Interactiuni medicament-alcool cu mecanisme farmacodinamice
a. Interactiuni medicament-alcool, cu sinergism de potentare:
Alcoolul potenteaza periculos deprimarea SNC produsa de medicamentele deprimante SNC
(anestezice genera Ie, hipnotice, tranchilizante), dar ~i deprimarea SNC ce apare ca efect secundar- -
la administrarea de clonidina, bet-blocante lipofile de tipul propranololului, ketotifen,
prometazina.
Alcoolul concentrat, peste 10%, poate cre~te riscul sangerarilor ~i hemoragiilor la asocierea cu
anticoagulante orale ti salicilati.
Alcoolul poate intensifica vasodilatatia ~i hTA ortostatica, la asocierea cu antihipertensive. .vasodilatatoare (prazosin, nifedipina), antianginoase vasodilatatoare (nitroglicerina), precum ~i
vasodilatatoare cerebrale ~i periferice.
b. Interactiuni medicament-alcool cu antagonism: alcoolul poate diminua efectele antiulceroaselor.
Interactiuni medicament-tabac
La fumatori, profilul farmacocinetic al unor medicamente poate suferi modificari (viteza de biotransformare,
timp de injumatatire) cu consecinte asupra duratei efectului medicamentelor. Fumul de tigara contine berzopiren, 0
substanta ce produce inductie enzimatica la nivelul citocromului P450, cu cre~terea vitezei de biotransformare a
unor medicamente ~i cu scaderea eficacitatii acestora: teofilina, aminofilina, antidepresive triciclice
(tipamitriptilina), benzodiazepine din grupul diazepamului, propranolol.
4
u
. Eficacitatea altor medicmente poate fi Insa diminuata la fumatori pnn mecanism farmcodinamic de
• antfnism de efect datorat nicotinei:
nicotina este stimulant SNC cu antagonizarea efectelor hipnoticelor ~i tranchilizantelor;
nicotina induce tahicardie cu antagonizarea actiunii antianginoaselor;
nicotina are efect vasoconstrictor mediat de receptorii alfa-adrenergici, antagonizand astfel
efectele antihipertensivelor, cu excep~ia IECA ~i a antagoni~tilor AT-I.
Nicotina produce cre~terea secretiei gastrice, cu antagonizarea efectelor antiulceroaselor.
Interactiuni medicament-radiatii solare
Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, In cazul unei expuneri prelungite la soare: