literar - COnnecting REpositoriesrile secrete, încă una din tainicile pu ... Amintiri, — prea multe, şi care ar ... adeseori tristeţi cari nu trebuie si vadă.... Şt nu odată,

literar

334. - U N I V E R S U L L I T E R A R

c t i t o r i i G E O R G E R A N E T T I

Sunt mu l ţ i o a m e n i a că ro r u rs i t ă , a-p r o a p e t ragică , îi face să t r ă i a scă în t r 'o ha ină c a r e , — fă ră să fie d e împrumut,— le de fo rmează to tuş i i nd iv idua l i t a t ea , în­t u n e c â n d poa t e cele ma i d e s e a m ă din însuş i r i l e f u n d a m e n t a l e .

O p r o b l e m ă d i n cele ma i pa s ionan te ,— a că re i r ezo lva re es te , poa te , r e z e r v a t ă p re t en ţ ioase i ş t i in ţe ca r e se n u m e ş t e ps ichanal iza , — o cons t i tue des igur de ­t e r m i n a r e a condiţiu-nilor î n car i c ineva se h o t ă r ă ş t e p e n t r u o a n u m i t ă a t i t ud ine în v ia ţă .

O a t i t ud ine d o m i n a n t ă l u a t ă faţă d e publ ic , n u d ă t o t d e a u n a şi no ta r e a l ă a fondului suf le tesc respect iv .

Şi g e n e r a ţ i a respec t ivă , ca şi cele ur­m ă t o a r e , ab i a d a c ă b ă n u i e s c p e omul adevăra t . . .

I s to r ia pomeneş t e câ ţ iva m a r i pontifi cavi oficiau cu fast şi cu o s e v e r ă disci­pl ină cu l tu l d iv in i t ă ţ i i , l u p t â n d , — p r i n t r ' u n r iguros formal ism — î m p o t r i v a une i sfâ-ş i e toc re şi p e r m a n e n t e îndoeii tocmai a-s u p r a d iv in i tă ţ i i în nume le căre ia p red i ­cau.

Si tot i s tor ia consac ră pag in i , de o iz­b i t o a r e c iudă ţen ie . î n c h i n a t e câ t eoda t ă e-roilor cu n u m e r ă s u n ă t o a r e şi îmbrăca ţ i în zale, c a r i a s cundeau totuşi , în rea l i ­t a t e un de l ica t şi potol i t suflet i ub i to r a l l iniştii casnice şi a l t u r m e l o r domoale ce pasc pe câmpia î nvă lu i t ă în u m b r e l e serii . . .

A t i t ud inea adop ta tă , ţ i nu ta pe ca r e ne -am ales-o în v ia ta d e toa te zilele, ne re f lec tează foar te r a r , în î n t r eg ime , pe no i cei ca r i s u n t e m în rea l i t a te , şi dacă nu d e n a t u r e a z ă d i rec t s t r u c t u r a noas t r ă in t imă , de cele mai m u l t e or i o ex t e r i o ­r izează n u m a i f r agmen ta r , înfă ţ işând-o doar în u n a din feţele sa le .

N ' am crezu t n ic ioda tă că îmi va fi d a t să s c r i u , ,un ar t icol ' ' , în l e g ă t u r ă cu m o a r t e a lui G. Rane t t i .

Gonim, t o tdeauna , — cu un gest defi­nit iv, — gându l morţ i i , ori de câ teor i el se a p r o p i e de ougetul nos t ru , r a p o r t a t la noi înş ine s a u la eei ce n e t r ăesc împre ­j u r .

P o a t e că aces ta e s t e încă unul din ma­r i le secre te , încă u n a d i n ta in ic i le pu ­ter i pe c a r i F i r e a le-a pus în a l că tu i r ea n o a s t r ă : Să t ră im, — şi s ă ne p u r t ă m a-tâ t t i m p câ t t ră im, —• caşi cum noi n 'ur t r e b u i să m u r i m niciodată. . .

Şi cu toa t e aces tea , i zb i tu ra v ine , des -mimţind, s in i s t ru şi fundamen ta l , toată n ă l u c i r e a în v i r t u t ea c ă r e i a găs im uşu­r in ţa inconş t ien tă şi . d e a t â t e a o r i u imi­toa re de a face tot ceeace face u n om în c u r s u l une i vieţi ac i p e Pământ . . .

In î m p r e j u r a r e a In care , — cu toa te aces tea , — îmi r ev ine sa rc ina de a vorbi d e s p r e G. Rane t t i ca d e s p r e ,,un mor t" , n o ţ i u n e a c a r e m ă s t ă p â n e ş t e m a i pu t e r -n i t ca o r i c a r e a l ta es te aceea a a t i tud i ­

ni i voi te pe ca r e el a avu t -o în v ia ţă . Amin t i r i , — p r e a mul te , şi c a r e a r

p u t e a fi c i ta te ca document , p e n t r u evo­c a r e a e x a c t ă a pe r sona l i t ă ţ i i sale, — a-min t i r i d e s p r e G. Rane t t i , n u a m .

D a r am d e s p r e e l o a d u c e r e a m i n t e to­tală, o i m p r e s i u n e g e n e r a l ă d e s p r e felul său d e a fi, a m acel s en t imen t in t im şi a p r o a p e insesizabi l pe c a r e ţi-1 d ă pe r ­c e p e r e a to ta lă a une i pe r sona l i t ă ţ i sau a unei s i tuaţ i i .

C a d e s p r e că r ţ i l e a l c ă ro r subiec t şi c ad ru n u reuşeş t i şi n ic i n u s imţ i nevoia să ţi-1 amin te ş t i , d a r c a r i t e mişcă a d â n c pr in r e f l ec ta rea a tmosfe re i lor, or i ca d e s p r e locur i le d e p ă r t a t e , cu n u m e şi de ­tali i topograf ice neş t iu te , da r a că ro r r e -

i

G E O R G E RANETTI

p e r c u s i u n e o păs t rez i , aşa îl a m îna in tea cuge tu lu i , as tăzi , pe Rane t t i .

P o a t e că e u nu-1 văd pe , ,Ranet t i , zia­r is tul incisiv şi polemis tu l necruţător ' '—• polemist , ce e d r e p t în t r ' o v r e m e de fe­rici tă memor ie , c â n d cal i f icat ivul nu ţi­n e a locul ideei, şi nici t r iv i a l i t a t ea nu înlocuia a r g u m e n t a ţ i a , — cum, d e a s e m e -nea , b ă n u i e s c că nu-1 văd pe „Rane t t i cel plin de sp i i i t s cân tee to r şi p ă r i n t e a l celor mai cop leş i toa re c a l a m b u r u r i " , d in t r ' o epocă în ca r e sp i r i tu l n ' a v e a ca obiect n u m a i n u d u r i l e de femei, ia r ca pe r spec t ivă i n t e rven ţ i a p a r c h e t u l u i , pen­t ru a t e n t a t la b u n e l e m o r a v u r i .

C red că imag ina g e n e r a l ă pe ca re o păs t rez , es te imag ina d e s p r e „Ranet t i , om" , a şa cum t r e b u i e să fi fost faţă d e s ine însuşi , când n ' avea nevo ie d e „ati­t u d i n e a p rofes iona lă" şi nici de „poza" î na in t ea ga le r ie i c a r e îl a ş t ep ta n u m a i s'o facă să râdă .

P e n t r u mulţ i i să i ci t i tori , t r ebu ie să fie o m a r e nou t a t e şi o no tă a p r o a p e ne-verosmi lă de t a l i u l că „polemis tu l necru­ţ ă t o r " şi „sp i r i tu l scân tee to r ' ' e r a , în fond, poa te , un t imid .

Sens ib i l i t a tea sa, în n u a n ţ e câ te o d a t ă exces ive , şi s imţul său de au toc r i t i c ă m ' au făcut să v ă d în e l , a p r o a p e d e câte o r i a m s ta t de vo rbă în an i i d e după război , un sfios şi un modest .

Din a d â n c u l persona l i t ă ţ i i s a l e d e o f ac tu ră e x t r e m d e de l ica tă , se d e g a j a o i m p r e s i o n a n t ă rezervă , de c a r e omul era

dep l i n conş t ien t şi p e ca re ашімм va ţ i unea nu făcea decâ t s'o măreaţa

L-am văzut , de al tfel , şi în câteva c u t o a r e m o m e n t e dificile, — de cari i-nu d in noi nu e cruţat,—momente a un d e m e r s ca r e n e p ă r e a nouă foarte t u r a l , pe el îl ţ inea înde lung locul»,

T r e b u i e negreş i t adăoga t , — la a« n w t e a s u p r a omulu i c a r e a fost G. ne t t i , — g r i j a sa p e n t r u forma p r e o c u p a r e a es te t ică , văd i tă în ca re i-a fost o d a t ă de o neuitată In seţo, în c r a v a t e l e pe ca r i , tânăr Щ a r b o r a cu o a l u r ă d i rec t romantici s c i i su l său care , d e câ t eo r i îl ve a m i n t e a pe a l lui Edmond Rost

A fost o urs i tă specia lă , ursita suflet boga t înzes t ra t , c a r e iubea şi a r m o n i a , c a r e cred că se oprea ll r a t a d â n c în faţa u n u i costeliv cal d e un neomenos c ă r u ţ a ş fiindcă nu pi u r n i p o v a r a mai m a r e decât puterile

Rep rezen t a t a l celei m a i omeneşti t r e îndu ioşe r i l c car i au înflorit viaţi n e m ţ i e i d i rec t l ega te d e a noastf zioe că el şi-a sch i ţa t l inii le unei fila pe r sona le , în forme ce a p a r uneori a pro tes t , —- un p ro t e s t ţ>oate, în pá rând, împo t r iva sa însăşi...

Nu e. c iuda t d e cons ta ta t , — şi a se poa te dovedi , — că Ranetti era zolat . că a v e a o soc ie ta te atât de) vizibi lă în cât ab ia se poate spunt exis ta

Multa veselie, veselia afişată, asa adeseor i t r i s te ţ i car i nu trebuie si vadă....

Şt nu oda tă , e x u b e r a n ţ a şi voioşia,f ga te p r e t u t i n d e n i zi şi nopte, sunt în c a r e îmbrac i melancol i i ce nu vine s ă fie ş t iu te d e nimeni de cit t ine .

In r â su l zgomotos şi pcrmanicntil nora , nu greş im d e loc când vedei copi lul ca re , s i ngu r şi păt runs de î n t u n e r i c u l u i odăi lor goale, cântă t a re , c ât poa te d e t a r e , ca să-şi cura j . .

De là s t r ă v e c h i u l Aristofan, şi, u r m ă , d e l à n e m u r i t o r u l Molière, ştia dacă râsu l es te d o a r apanajul zeik a l oameni lo r , scr isul vesel este oda tă ref lexul une i des tu l de triste sonal i tă ţ i , c a r e găsea, în această mi j locu l d e a p ro tes t a şi în acelaş thnj de a se a p ă r a .

In aceas tă î m p r e j u r a r e , când seim că o r econs t i t u i r e a note i generale,« teşt i a lui Rane t t i , e r a poate maii decâ t uti l , e r a obl iga tor iu , pentru o r e nu a m d e s p r e el „ a m i n t h t i a l e " sau „ c a l a m b u r u r i " , menite si-i l ungească pos tum a t i tud inea ce-şi-sese, să înce rc să evoc şi puţin di m u l " ca r e t r e b u i e să fi fost RaneU,

MIHAIL NB

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 335

GEORGE RANETTI DESPRE DEBUTUL S A U LITERAR

La ancheta pe pare acum câfiva ani ) gazetă a lăcut-o în lumea scriitorilor, tercetându-le debuturile l iterare. George Saw'lli a scris rândurile de mai jos : „Am fost de o precocitate desnădăjelui­

toare, căci nimeni nu acordă prea multe şanse de viabilitate copiilor născuţi în a şeaptea lună. Eu. deşi lumina zilei am tămt-o la timpul normal, totuşi pe aceea a tiparului am văzut-o la vârsta de doi-ipttzccc ani. Atunci, eram în clasa treia a Liceului SI'. Petre şi Pavel dela Hoesti şi indignat că un ziar din Bucu­reşti atacă pe tatăl meu. avocat şi ajutor de primar din orăşelul meu natal Mizil, ales în opozi(ie, am apucat plaivazul cu o mână viguroasă, ani mâzgălit o apărare revoltată pe câteva pagini de „dictando", am iscălit cu pseudonimul Holla (ceeace 'ftemncază că citisem deja pe Alfred Musset), şi am trimes proza mea la ..Ca­teta Buzăului", o mică foiţă săptămânală a partidului d-lui Marghiloman al cărui paitinin era răposatul meu părinte,

tEi bine! peste câteva zile, am avut mândria să contemplu şi să recitesc de teci de ori articolaşul care in i fusese ti­părit, fără nici o intervenţie şi protecjie. ti jur, că era anonim. lAespre valoarea lui numi fac nici o i lu / ie , fireşte. Mi-ai!uc vag aminte că scriam despre ..şan­dramaua guvernamentală oare începea si se clatine", despre cadavrul partidu-ki colectivist care trebue înmormântat", despre ..vântul de primăvară ce începe să sufle'*, şi alte trufandale (?!) stilistice d'astca ce-mi rămăseseră în micul dovle-

Шnecopt de căpşor al meu, frecventând cu alţi colegi tot a.şa de timpuriu ca şi ttine întrunirile opoziţiei unite delà 188S te se ţineau în sala mare de jos a ve-(kiului meu liceu ploeştean şi dela cari au lipseam nici odată. Ah, dacă „Gazeta Buzăului'' nu tni-ar

li imprimat primele inele si labisiţ i zia­ristice ce nu aveau decât meritul senti-Hfinului de dragoste filială ce le inspi­

rase! Ah, dacă mai cu seamă, după ce scumpul meu tată, descoperind că eu sunt autorul, in loc să se simtă măgulit şi să aă resfeţe ca pe un pitiu de prinţ, să-mi titras o sfântă de bătaie şi să mă fi tri-besucenic la сімішгіе ori băiat la o bă-Bue!,.. Ah, ce om chiabur aşi fi fost eu [astăzi !...

Dar consecinţele [lacătului originar (i-a urmat fatal cursul lor ncmilosţiv.

I SESILA

In clasa patra gimnazială, crezând că » vocaţiunc irezistibilă mă avântă spre ftlmi mat înalte de artă, am publicat MW tei patru „şarade" în ziarul „Uni-

îttsă aut pe numele meu ci pe al iaci şcolărife de aceiaşi vârstă ca şi line, domnişoara Sesuia T., care venise •a Bucureşti să-şi petreacă vacanţa la • umehiu, care era şeful oficiului tele-ifo-poştal clin Mizil. Era din parte-mi un »Igalant şi o surpriză agreabilă ce fa­

ltam adoratei nude de a-şi vedea numele pârit sub una din acele poezioare care kepeau invariabil cu formula : „Cuvân-ilcevoi a spune, din două părţi se

wune, prima parte e...", etc. Văzând •si că cedându-t paternitatea şaradelor

melc nu izbutesc să-i cuceresc inimioara care era o enigmă mai anevoie de ghi­cit decât ele , m'am decis să-i dau asalt cu arme mai perfecţionate. Am început să-i dedic d'adreptul versuri, pl ine de foc şi probabil pline şi de mai multe gre­şeli gramaticale şi prosodice. N'am în-(băsnit să le trimet spre publicare, de frică să n'o compromit, mai ales să nu compromit pe autor, primind la „Poşta redacţiei'' vreunul din acele barbare ad­monestări ce taie aripi le plămândelor talente : „D-lui G. R., Mizil. — Mai las-o Popescu cu poezeaua şi mai vezi de s in­taxa lui Manliu, că o să rămâi repetent, şi te ia tat'tu de urechi'' ! Spre a evita asemenea eventuale ofense, înmânam di­rect dragei mele „ahturile şi ofurile'' ce -mi inspirase, nu i l e tr imeteam nici mă­car prin poştă al cărei director, unchiul ei, ar li putut să le intercepteze, trans­formând o gingaşă idilă în cine ştie ce grozavă tragedie de familie.

DI DINA

In vacanţa următoare, trecusem în clasa cincea (aveam cincisprezece ani) şi deja eram la al doilea amor şi la al doilea caet d e versuri cu cari doream să zăpăcesc de data aceasta pe altă bucureşteancă, venită în vi legiatură la Mizil, d-ra Didina N., o nostimă brună, cu cinci ani mai mare ca mine, şi mai înaltă cu două palme, pe cari mă mir că nu mi le-a tras pe obraji dela întâia declaraţie, mai cu seamă că era curtată în acelaş timp şi de răposa­tul căpitan Carol Scrob, — deşi era om matur însurat şi cu copii. Pentru ce d-ra Didina avea aerul să agreeze mai mult sf ioasele omagii ale micului copil de trupă şi de trup care eram, decât pe acelea a le falnicului căpitan de cavalerie oare îi făcea cu asiduitate cavalcade şi cu roibul său de cazarmă şi cu ol impi­cul Pegas ? Cochetărie, perversitate, compătimire ? Sunt mistere ale psieliolo-giei femenine ce nu am reuşit să le pă­trund nici până azi. D-ra Didina, proba­bil excitată de lirismul erotic cu care o tămâiam până la ameţeală căpitanul şi e 1;, s'a măritat chiar în vara aceea cu un brav învăţător rural, un flăcău voinic şi practic care în loc de versuri i-a făcut copii.

Î N C H E I E R E

In sfârşit, să scurtez poli loghia aminti­rilor mele.

In clasa şaptea, am trimes la „Adevă­rul Literar", condus de Tony Bacalbaşa, şi mi s'au publicat, diferite glume, o tra­ducere a unui admirabil sonet intitulat „Calul'' al lui Edmond Harauoourt, e tc . . Le iscăleam — pe toate „Namuna", un alt erou al lui Musset pentru care aveam — şi mărturisesc cu ruşine că o păstrez şi'n pragul bătrâneţii — o mare slăbi­ciune.

De la „Rolla'', scribul dela fiţuica „Ga­zeta Buzăului", şi până la „Namuna", colaboratorul „Adevărului", dirijat die Tony care era foarte sever cu începăto­rii, făcusem un | K I S gigantic de care ju ­venila mea vanitate era îndreptăţită să se măgulească.

Aceasta a pecetluit definitiv soarta

mea. Am svârlit , după două examene la Drept, nesuferitele ceasloave ale lui Démangeât şi indigestele , ,Digestae" a le lui Justinian — şi restul cititorii con» timporani îl cunosc.

Am început la „Lupta'' lui Gheorghe Banii cu versuri epigramatice, am conti­nuat la „Moş Teacă" cu Tony, care a fost adevăratul meu naş literar, deş i el era de obicei „fin", am fost alături de Caragiale la „Moftul Român", seria doua... Şi aşa mai departe.

Am ajuns la un stadiu al carierei mele când nici laudele nu mă mai îtngâgifă, nici ocările nu mai mă supără. Amj sorbit până la fund şi nectarul unora şi veni­nul celorlalte.

O singură emoţiune cred însă totuşi ca ar găsi nervii mei încă virgini pentru a se înfiora de o delicioasă vibraţiune. A-IIunie să aud pe Sesila, pe Didina, mu­zele copilăriei mele, şi pe... dar acest nume nu-mi e îngăduit să-1 d ivulg căci este al aceleia pentru care a m simţit în­tâia şi veritabila dragoste serioasă ; aş dori, zic, să aud din gura lor că băerţa-şul şi apoi adolescentul carre le-a cinstit altădată, cu naivitatea ridicolă dar sin­ceră, nu le-a făcut prea din cale afară de râs mai trâziu...

GEORGE RANETTI

NOTE BIOGRAFICE George Ranetti sa născut la 1875 în

ziua de 19 Octombrie, în orăşelul Nuzii din judeţul Buzău.

Cursul primar l'a făcut în orăşelul său natal, iar cel secundar la „Liceul Petru şi Pavel" din Ploeşti.

A început să scrie chiar din Uceu. Când era în clasa 7-a, a publicat în „A-clevărul Literar" conclus pe atunci de Tony Bacalbaşa, al cărui elev a devenit niai târziu.

După ce a terminat l iceul s'a înscris la facultatea de drept. Dar după al doi­lea e x a m e n momit d e succesele dobân­dite se apucă de literatură. începe la „Lupta'' lui Gli. Panu cu versuri epi­gramatice şi continuă cu Tomy Bacal­başa la revista „Moş Teacă",—en vogue pe atunci — şi la „Moftul Român 1 ' ală­turi de Caragiale. Tony Bacalbaşa, a fost, după cum spunea însuşi Ranetti, — naşul lui literar.

Mai târziu a fondat revista „Furnica", care apare şi astăzi.

A scris : „Romeo şi Julieta la Mizil*', comedie

într'un act în versuri, care s'a jucat cu succes şi a făcut serie mare pe atunci , bucurându-se de-o critica elogioasă.

— Deasemenea şi comedia ,,Săracu Dumitrescu". Ambele au fost reprezen­tate pe scena Teatrului Naţional din Bu­cure'ti.

A mai scris : „Fasonel § Comp,", „De inimă albas­

tră", „Scrisori din Italia", toate în ver­suri. Apoi. : „Schiţe vesele", „Nenea Maladie Pisălog" etc., în proză.

336. — U N I V E R S U L L I T E R A R

щш €» e ж • e CICERONE M. THEODORESCU.

A D Â N C U L Goi, umer i i pu te rn ic i , doi numii pleşuvi în soa re . Ş i î n t r e ei a d â n c u l , de-a i v r e a să-1 ma i desmierz i , Lumib|a-i veş te jeş te — suci tă p r in răcoare . . . Vezi î n t r e munţ i cum creş te p la tou cu i e rbur i verz i .

Cu sar ice lu toase — b les temul să nu-mi s imtă — Se 'na l ţă dur , d e s tâncă , mi fund ce nu e ra . S t r â n s d i m p r e j u r , s ă lba t ec încercui t , de-o s t r i m m t a P r ă p a s t i e 'nienată de u m b r ă , v ia ţa mea .

Şi nu inai e, să f iarbă ca d e p ă r t a r e a 'n soa re A d â n c u l Iară noap te , sfârşi t sau începu t . Act, pe când lumina se t r ece ca o floare, P e fund în bloc stă p ia t ra , pe en un bloc de lut !

îmi s cân t e i a r ă aş t r i i , să umi lească visul . C e coborau d rep t r a z e . e r a u că ldu ţe dung i Şi f ire lung i de u m b r ă ipiezişă, pes te abisul S t ră luc i to r de a r d e i i ascunse , î nde lung i .

So rbeam s i n g u r ă t a t e a - m i , fluid e t e rn în noul Po t i r ce î n t r e munţi i să lba tec i l-am feri t . Ş i n u s imţ iam că u r c ă — de s tânpi şi lut — pla toul In c a r e ' n g r o p s t r igoi i vecii lor , mâhn i t .

Spre t emni ţe le vieţii n i 'n lungă dâ rz Gigan tu l D u ş m a n , şi-mi smulge şoimul uel iniş te i crescut , î m i t r i m e t e a şe rp i ga lben i ... s ă ' nven inez neantul . . . , Şi s t r ă b ă t e a u a d â n c u l în tâ i i şe rp i — de lut !

Ca s t ropi i mici pe frigul sub ţ i re i gene s t r ânse Nel in iş t i to r r a n ă ipe i e r b u r i s'a deschis . Cu i oa re , ad ie re , p r i n i e r b u r i l e p l ânse Vrei să desfaci po teca în toa rce r i i în vis ?

T ă c e r e a , ca o moa r t e , nu o s imţ isem înotă. P e lespezi s o a r b e - a m u r g u l v e n i n u r i auri i . . . Sub bol ta ce dc-oda tă e-o cenuş ie s t âncă \ ş v r e a să fie a d â n c u l şi nu mai poa te fi.

L u m i n a ' nv ine ţeş te s t r iv i t ă şi se p i e r d e Se 'nch ide 'nce t , în suflet, sub u m e r i i ce c run ţ i îmi s t r â n g din. l a tu r i p iep tu l şi pa r , p leşuvi , doi mun ţ i , Cu u m b r e ' m b r ă ţ i ş a t e pes te p l a tou l v e r d e .

GH. IVASCU

A S P E C T N u sun t n a l t e case le î n sa t I a r m a r e p a r t e d i n t r e e l e Ş ă d zi lnîc sp r i j in i t e în p r o p t e l e Şi n u s e t em câjid v â n t u r i l e b a t .

Nici g a r d u r i l e n u sun t p a r a l e l e D e - a l u n g u l Ulieoarelor în sat , In f iecare p o a r t ă s tă p leca t Un p lop ca re ' np l e t e ş t e r ă m u r e l e .

C â n d m u g u r i i t r e sa l t ă ' n p r i m ă v a r ă , Sen inu l se f r ă m â n t ă la f e reas t ră , Tăr i i l e şoptesc în z a r ea a l b a s t r ă Şi p â l p â e iub i rea pe a fa ră .

MATEI C. ALEXANDRESCU

C O P I L A Ş l IRIŞI I Irişi a lbi ,

Irişi mul ţ i , Irişi a lb i î n g emăn a ţ i Adormi ră - ţ i legănaţ i De-o rază.. .

I rişi albi , Irişi mul ţ i , Vor veni copii descul ţ i Să vă r u p ă să vă ia ; O feti ţă cu nuia

Siă de pază .

N. FURCĂ

Î N C E P U T Exc lusă orice in ten ţ ie de iub i re cău ta tă , Serv i te ve r su r i l e aces tea p e n t r u m ă r t u r i e fardată Căci ma i sus de genunfchi p ic ioare le goale, Vopsesc obraj i i cu tonur i de ' n se ră r i o r ien ta le .

Nedor i t e pauze mici în l u m i n ă Şi sch in ju i te n o t e ţâşnesc din p iep t de vioară blajini. Ges tu r i ab sen t e s t r â n g m ă r u n t rochi i întoarse Şi ochii par p u ţ u r i adânc i cu a p e l e s toarse ,

T r a s ă p u n t e ipesc cel ce te a r e şi ce rea să trăiasf», T u t e l a r î n d e m n u l t ă u n ic ioda tă n 'o să-1 plictisească, Deaceea , d o a m n ă , leg i t imă înso ţ i re p â n ă acasă Iată , p rov inc ia adormi tă , bună , f rumoasă .

MARIUS SOLIT ARU

P A S T E L D E PRIMĂVARA Stropi de pe t a l ă pe r a m u r i se ncing. Pe bol ta ce rească se ' n t i nde a m u r g u l ; Iar ape le d o r m ;n l acu l t ăcu t . Şi s t r ă j u e bă rc i pe ţ ă r m u r i dealungul. . .

Scânte i a r g i n t a t e încep să s t r ă luce . Şi l una -domni ţ ă din ba sme s t r ă b u n e S u r â d e t ăcu t ă şi 'n lac se răsfa ţă , O b r u m ă a rg in t i e pe ' n t in su r i ea pune...

Se a u d e c â n t a r e a de a p e în scocuri . Brotaci i pe m a l u r i î ncep să concerte. . . Pa r fum de pe t a l ă şi b r azdă j i l avă In l iniş tea nopţii încep să se certe. . .

S t r ă b a t e din m u n t e o doină şopt i tă Ş i -aş te rne covorul de v r a j ă mocnită.. . O l u m e de visur i t r ă i t e aevé Şi in ima cu rge îu p icur i topită. . .

U N I V E R S U L L I T E R A R , — 337

N A T Á L I A D A V I D O V N A ALEX. C U P R I N

Timp deşasesprezece uni ea ц fost ре-dagogă într'un insitut d e fete nobi le , bu-rarându-se de raspec tu l exc lus iv , i a r , il directoarei .şi al p e r so n a lu lu i concili­ator. In ea era r espec ta tă s e v e r i t a t e a ti pedagogică, d e v o t a m e n t u l întreg; fa lă • serviciu precum şi e x p e r i e n ţ a ei de юі iniil|i ani. .Cele la l te pedagoage şop-Ku că ea se bucură (Ic p r i l e j u l r e fe ra te -kr intime pe c a i c ca le -ar face d i r ec toa -иі dnpă ceaiul! de scară . D e aceia e le Иo iubeau, se fereau de ea şi ch iar se bau. [levele tremurau în faţa ei, şi c lasa

« e r a întotdeauna e x e m p l a r ă eu b u n e l e ftrtati ii c u succesele la î n v ă ţ ă t u r ă : la fid ea a ajuns însă fără s t r igă te , fă ră fedepse, chiar fără p l ânge r i pă r in ţ i l o r Hor precum şi conducă to r i lo r ins t i tu­iţi. Ачм ceva efominant în p r i v i r e a • rece. fixă. — s e s imiia p u t e r e în vo­ita ci liniştită. Fetele nu i-uu p u t u t (la uci o poreclă, nec ru jând în sch imb pe Melalte pedagoage. Terminând institutul p r e m i a n t a intuia,

I I rămas aici ca pedagoagă . h a n a irut nici copilărie, nici t recu t , nici ceva asemănător c u i cel m a i inocent r o m a n ЫагебС — ca şi cum ea s 'ar fi născu t pe lumea lui Dumnezeu d inad in s p e n t r u i M e n i pedagoagă.

Şi totuşi ea era f rumoasă . Avea o fată ru trăsături subţiri, pa l idă şi negr ic ioa-á,presărată c u a l u n i t e d r ă g u ţ e . Asemenea fete, de t ipu l celor uşor of-

titiese, plac în todeanna b ă r b a ţ i l o r . In tief institutul îi inv id ia ta l ia . Totuşi іиепі nu îndrăznea sâ-i facă c u r t e . Fiecare credea că cel mai neser ios {inii ar putea j igni p e aceas t ă fată, d e -ntată toată numai educaţ ie i c o p i i l o r . Cineva din tutori i cu vază ai ins t i tu-

tiloi ;0 numise „caraulăj n e s c h i m b a t ă " . Ir'adevăr, douăzeci (le o re d in zi şi

•apte e a le dădea s lu jbe i sa le — cele-dte patru le dădea somnulu i . Ia r câ te -rială, trezindu-se noap tea , ea d ă d e a o É cu paşi uşori p r i n d o r m i t o a r e , insă ca întotdeauna b ine î n corset , şi

Kheiată la toti nas tu r i i roch ie i -un i for -à Nu se putea a scunde do ea nici cel n i m i c amănunt din v ia ţa m ă r u n t ă a l i itgtului, ca şi c u m ea a r fi poseda t irul fă citească gândur i l e ch ia r în ger-wele lor. In tot timpul lungulu i său servic iu , palia Davidovna numa i o d a t ă s ' a f o ­ii! de lung concediu — şi a n u m e a tunc i

tkl după sfatul doc tor i lor ea a fost ioită să plece t imp de p a t r u luni pen-imhunătă(irea sănă tă ţ i i sa le zdru.n-

mată de serviciu, c a să se sca lde în pele de marc delà Odesa .

ilară de cazul acesta , ea i ra pă r ă s i t

k jape niciodată pe re ţ i i ins t i tu tu lu i , nai arareori, dar nu mai des decâ t

fclâ la două sau trei luni , e a cerea per­na să petreacă noap tea de S â m b ă t ă iDuminică la o m ă t u ş ă a s a bo lnavă ,

wind undeva depar te la m a r g i n e a o -ni şi suferind de câţ iva a n i pe r â n d

l a u d ă boală femeiuşcă, n e p e r m i ţ â n d Kitei onorabile doamne să p ă r ă s e a s c ă rreodaiă jilţul. Dar, petrecând o noap te c h i n u i t o a r e

k patul bolnavei care su fe rea de o in­

somnie groaznică , fiind pe l ângă a-ceas ta şi foar te capr ic ioasă şi i r i tab i lă , Na tá l i a Davidovna îşi făcea apa r i ţ i a în ins t i tu t dis de d iminea ţă , ca să p o a t ă as is ta î m p r e u n ă c u e leve le sale la ser ­viciul u t r e n e i . D u p ă t e r m i n a r e a s l u j ­bei, când d i r ec toa rea , s ă r u t â n d cea d in ­tâi c rucea , lua lo tu l p r inc ipa l la s t ra ­nă, i a r ce le la l te p ro fesoa re i n t e r n e în-to rcându-se dlupă să ru tu l crucii cu faţa s p i c (-a ca să-i facă r eve ren ţ e l e , ea cu un semn al capulu i c h e m a ia s ine p e Na tá l i a Davidovna :

- En bien ! C o m m e n t se po r t e ma­d a m e vo t r e t a n t e ?

— Pr incesse . Dien seul peut la sauve r . Elle souffre beaucoup . — r ă s p u n d e a Natál ia D a v i d o v n a . s u s p i n â n d şi p r i ­vind c u recunoş t in ţă pe şefa sa.

— P o u r q u o i n 'ê tes vous pas r e s t ée u ip r è s d 'el le ?

suis v e n u e t n c o r e _ - . J

devoir , p r incesse . — Mais vous même,

avez l 'a ir maladif . —• Ma t a n t e n'a pas

poui r empl i r mon

, mou enfant , vous

"c.riiiő l 'oeil pen -

Vous p e r d e z vo­yons reposer , ma ti se t r i m i t ă bri­

dan t tou te la nui t — Pauivre einfallt !

t i e san té . Allez v i te chér ie . Voi o rdona să lion şi vin.

Tu aces te Dumin ic i î n fă ţ i ş a i ea Nutn-Iiei D a v i d o v n a era cu totul bolnăvic ioasă . P ă r e a că s 'ar fi scula t mai c r i d u p ă o boală g rea , sau că s 'ar fi t rez i t d u p ă o org ie n e b u n ă : a t â t e ra de pa l i dă şi i s ­tovită, fata ei, cu ochii căzuţ i în fund şi î n c o n j u r a ţ i d e u m b r ă , cu buze le us­ca te şi m u ş c a t e .

D a r v o r b a o că Na tá l i a D a v i d o v n a nici n 'a avu t v r e o d a t ă m ă c a r v r e o m ă ­tuşe. Şi ceea ce e ma i d e mi r a t es te că în t i m p d e şa i sp rezece an i d e zile ni­meni nici n u a b ă n u i t as ta .

O d a t ă la d o u ă sau la t re i luni , Sâm­băta , d u p ă s lu jba de noap te , Na tá l i a Dav idovna î n t r e b a modest pe d i rec ­toa rea :

— Me permet t rez . vous. p r incesse , d 'a l le r voir ma t a n t e ?

—• Mais c e r t a i nemen t , mon enfant . Seu lemen t ne vous fat iguez pas t rop .

Şi Na tá l i a Davidovna , c ţ invingăn-du-se , ca d e obicei, că p ă s ă r e l e l e ei do rm du.se. somnul, t ine re ţ i i , obos i te do o zi, ea eşia u şo r p r in p o a r t a in s t i t u tu ­lui pe l ângă păz i tor i i şi po r t a r i i ca r i i se înc l inau respec tuos .

Şi î n d e p ă r t â n d u - s e binişor de z idul ins t i tu tu lu i , ea scotea din b u z u n a r un voal des şi negru , îşi învă lu ia faţa şi d i n t r ' o d a t ă se sch imba toa tă . D e v e n e a o cocotă, o a v e n t u r i e r ă , o c u s ă t o r e a s ă ( i i n t r ' i i n bun magazin , — tot ce v re i , n u m a i nu pedagoga punc tua l ă si se­veră . Mergea cu pas l iber , des f râna t , uşor l egăna t ca pasu l femeii d e s t r ă b ă ­la te , ob i şnu i t ă să a p a r ţ i n ă la o su tă o* bă rba ţ i . P r i vea p rovoca to r în ochii t re ­că tor i lor de pe s t radă , râdea i m i t a t i v c â n d cineva se Itega de ea în t reacă t , şi totuşi foar te a t e n t ă şi cu ocini în p a t r u m m ă r e a să nu o v a d ă d e a p r o a p e ci­neva din cei ce o văzuse ră mai na in t e .

S t a t u r a ei f rumoasă a t r ă g e a pe bă r ­

baţ i , d a r la toa te p r o p u n e r i l e ea răs ­pundea nega t iv d in cap , s c ă p â n d de la cei n ia i ins i s ten ţ i cu o e s c l a m a r e ob raz ­nică, c â t e o d a t ă cinică, l u â n d u - o la fugă când o acosta v r e u n bea t . Eu cău ta . î n de lunga ei e x p e r i e n ţ ă şi i n s t inc tu l ei f ă r ă g r e ş d e d e p r a v a t ă mis t e r ioasă îi a r ă t a p r i n t r e su te le d e p e r s o a n e c a r e îşi î n d r e p t a u sp re ea feţele lor pofti­cioase, a n u m e p e aceia , d e ca r e ea a-vea t r e b u i n ţ ă . In p r iv i r i , în prof i lu l r apace a m a x i l a r u l u i infer ior , în zâm­be tu l concepiscen t a l d in ţ i lor a lb i şi m ă r u n ţ i , a cea s t a Messa l ina r ecunoş t ea t r ă s ă t u r i l e mascu lu lu i 1 pas iona t , nesă­ţios şi neobos i t şi-1 a l egea p e el. Ea ră ­m â n e a cu d e s ă v â r i r e i nd i f e r en tă fa ţă de f r u m u s e ţ e a e x t e r i o a r ă , fată de vâ r s ­tă şi d e cos tum ; se î n t â m p l a câ te odată să fie un b ă t r â n , un ghebos , câ t eoda tă un ado lescen t încă ve rde . Vict ima a-leasă n ic ioda tă nu- i s căpa d in mâin i . A-t inge reâ î n t â m p l ă t o a r e a cotu lu i ei, p r i ­v i rea fugit ivă, însuş i tonu l cu ca r e ea p r o n u n ţ a f raze b a n a l e d e s t radă , forţa pe om să-i d o r e a s c ă a p r o p i e r e a . F ă r ă îndoia lă , e x i s t ă c ine şt ie ce a t e mis te ­r ioase şi nevăzu te , p r i n ca r e g â n d u r i l e unu i om se pot în t r ' o c l ipă t r a n s m i t e g â n d u r i l o r a l tu ia , de -ab ia ec l a i î n t â l n i t pe s t r adă .

Şi pe aces t a les al s ă u , ea îl ducea undeva la m a r g i n e a o raşu lu i . î n t r ' un hotel m u r d a r cu cea mai p r o a s t ă r epu­taţie, şi t oa t ă noap tea , fă ră odihnă , se lăsa vo lup tă ţ i lo r , p e c a r e le p u t e a nu ­m a i i nven t a imag ina ţ i a ei ne în f r âna t ă .

D iminea ţa , când p r i e t e n u l ei î n t â m ­plă tor , istovit de org ia mons t ruoasă , a-d o r m e a tun, t r e m u r â n d din când în când, ea a l u n e c a uşor d in pa t , se îm­brăca , şi p l ă t ind p re ţu l de n o a p t e a l hote lu lu i , lua o t r ă s u r ă şi se înapo ia g r abn i c în ins t i tu t . Nic i -unui b ă r b a t n 'a dat ea un al do i lea r endez -vous , deşi toţi în i n t e r v a l u l d i n t r e două m â n g â i e r i , o r u g a u cu ins i s ten ţă .

O d a t ă a m a n t u l ei s'a î n t â m p l a t să fie un soldat , cam în vâ rs tă , îndesa t , p a -re-se nu impiega t al s t a tu lu i ma jo r a l r eg imen tu lu i .

As ta s'a î n t â m p l a t în D e c e m b r i e . I n spre zori , când p e r d e l u ţ u l e î n c e p u s e r ă a se d e s e m n a p e g e a m u r i l e a lb i t e , el , t rezi t d e a l i n t ă r i l e ei, a îmbră ţ i ş a t -o , şi punându- ş i capul pe p i ep tu l ei, d i n t r ' o ­da t ă î ncepu să sforăie, r ă m â n â n d n e ­mişcat. Pes te câ teva s ecunde , în t impu l c ă ro ra Na tá l i a D a v i d o v n a îl î n t r e b a n e ­l inişt i tă ce a re , so lda tu l î n c e p u să se răcească . Ea 'şi d ă d u s eama ce s'a î n t â m ­plat , şi îngrozi tă , î ncepu s ă s t r ige cu o voce a t â t d e d i s p e r a t ă , încât se rv i to r i i ho te lu lu i au a l e r g a t şi au s p a r t uşa.

D u p ă j u m ă t a t e de oră, pol i ţ ia , j u d e ­cătorul de i n s t ruc ţ i e au ven i t la fata locului . Judecă to ru l , om în vârstă, şi în­ţelept, recunoscu imedia t p e Na tá l i a Dav idovna , pe ca r e el o v e d e a în fie­care Joi în sa la de a ş t e p t a r e a institui­tului , u n d e venea să-şi v iz i teze fata. A vrut să muşama l i zeze is tor ia , d a r a fost impres iona t de n e r u ş i n a r e a p e d a g o ­gei. Scăpând d e groaza în ca r e o a r u n ­case mor tu l ce-i s t r â n g e a sânu l gol, şi văzând că în cele d in u r m ă s i t u a ţ i a e i în ins t i tu t e p r ă b u ş i t ă , Na t á l i a Dav idov -

338. - U N I V E R S U L L I T E R A R

G U I G N O L A N A T O L E F R A N C E

E i i , ara dus-o pe Suzanne la Guignol. Ne-a făcut la a m â n d o i mul tă p lăce re ,

căci e un t e a t r u pe în ţe lesu l nos t ru . Dacă aş fi fost a u t o r d r a m a t i c , aş fi scr i s pen­tru păpuş i .

T e a t r u l , cum îl înţeleg persoanele mari, este un lucru oarecare, foarte com­pl ica t p e n t r u mine . Eu nu în ţ e l eg nimic din in t r i g i l e b i n e t ic lu i te . Toată a r t a m e a va fi d e a de sc r i e pa t imi , şi voi a-lege p e ce le m a i s imple . As ta n ' a r în­s e m n a n i m i c p e n t r u Gy jnnase , V a u d e ­ville s au F r a n ç a i s , d a r va fi n imer i t p e n t r u Guigno l .

Ah ! cât d e s i m p l e şi de p u t e r n i c e sun t pa t imi l e acolo. Bas tonul e s t e in­s t r u m e n t u l lor ob i şnu i t . E s igur că bas ­tonul a r e o m a r e p u t e r e comică. P iesa p r imeş t e de là aces t agen t o t ă r i e admi ­rab i lă ; ea se p r e c i p i t ă s p r e „ m a r e l e des -i i o d ă m â n t f inal" . Şi d e aceea , lyonezi i , car i au c re ia t t ipu l lui Guignol , de sem­nează a m e s t e c u l g e n e r a l c a r e s fâ r şeş te toa te p iese le r e p e r t o r i u l u i său.

Acest „ m a r e d e s n o d ă m â n t " , e u n lu­cru veşnic şi fatal . Aces ta - i 10 Augus t , aces ta- i T h e r m i d o r , aces ta- i W a t e r l o o .

V 'am spus deci că a m dus-o, er i , p e Suzanne , la Guigno l . P iesa , p e c a r e a m văzut-o . păcă tu ie ş t e , fă ră îndo ia lă în li­ne le pă r ţ i ; i -am găsi t m a i a les u n e l e î n t u n e c i m i ; d a r ea t r e b u e să p lacă u-nu i spir i t med i t a t iv , căci ea d ă mul t de gândi t . Aşa c u m am în(cle»-o, es te fi­lozofică ; c a r a c t e r e l e ei s u n t a d e v ă r a t e şi a c ţ i unea p u t e r n i c ă .

V r e a u să v'o poves tesc cum a m au­zit-o :

C â n d s'a r id ica t co r t ina , a m văzu t a-p ă r â n d p e însuş i Guigno l . Eu l -am r e ­cunoscut ; e r a el d e b u n ă - s e a m ă . F a ţ a lui l a rgă şi b u n ă p ă s t r a u r m e l e vech i lo r lov i tu r i de bas ton , ca r i i -au t u r t i t na ­sul, f ă ră să-i s t r i ce n a i v i t a t e a d r ă g u ţ ă a p r iv i r i i şi a z â m b e t u l u i s ău .

Nu p u r t a nici h a i n a păcă toasă d e se r j , nici t ichia d e b u m b a c , ca în 1815, pe a-l ee l e d i n Bro t t e aux , pe c a r e lyonez i i nu p u t e a u s'o p r i v e a s c ă f ă r ă să r â d ă . D a r , dacă un o a r e c a r e s u p r a v i e ţ u i t o r a l a-celor copilaşi , ca r i a u văzu t l ao la l tă , p e m a l u r i l e Rhonu lu i , pe Guigno l şi p e Napo­leon, a r fi veni t , î n a i n t e d e a m u r i do b ă t r â n e ţ e să se aşeze er i , î m p r e u n ă cu noi, la C h a m p s - E l y s é e s , a r fi r ecunoscu t p e fa imosul „ b a r b a c a p r e i " a l păpuş i i

lor scumpe, coada mică, fă ţăia a t â t de ca ragh ios pe ceafa lui Guignol .

Res tu l cos tumulu i , h a i n a v e r d e şi b i ­cornul negru , e r a u în t r ad i ţ i a veche pa -r i s iană , c a r e face d in Guigno l u n fel de fecior.

Gu igno l n e p r i v e ş t e cu ochii lu i m a r i , şi eu fui î n d a t ă cucer i t d e în fă ţ i şa rea de nev inovă ţ i e n e r u ş i n a t ă şi de s impl i ­c i ta te văd i tă a suf le tului , c a r e d a u vi­ciului nu fel de inocen ţă . P e n t r u euflet şi e x p r e s i e Guignol gu ignolan t , pe ca re omule ţu l Mourguet . d i n Lyon. îl însuf le­ţea cu a t â t a fantezie .

Guiguo lu l nos t ru nu spusese încă n i ­mic ; coada lu i mică se fâfâia pe ceafă. Se şi r âdea . Gr inga le t , fiul lui , v ine să-1 în tâ lnească şi îi d ă cu o g ra t i e n a t u r a l ă , o l ov i tu ră p u t e r n i c ă d e cap în pân tece . Publ icul n u se supă ră de loc, d in con­tra, izbucni în râs . U n ast fe l d e d e b u t este cu lmea a r t e i . Şi d a c ă d -voas t r ă n u ştiţi de loc p e n t r u ce a r euş i t î n d r ă z n e a l a asta , vă voi s p u n e eu : Guigno l es te fe­cior şi p o a r t ă l iv rea . Gr inga le t , fiul lui , p o a r t ă b luză ; el nu se rveş te p e n i ­men i şi nu- i b u n de n imic . S u p e r i o r i t a ­tea a s t a îi î n g ă d u e să d e a t a t ă l u i s ă u lovi tur i do bas ton , f ă r ă să ca lce b u n a -cuvin ta . С ѳ е а с ѳ d-ra S u z a n n e î n ţ e l e se d e m i n u n e şi p r i e t e n i a ei p e n t r u G r i n ­gale t nu fu de loc micşora tă . I n t r ' a d e v ă r Gr inga le t este, un pe r sonag iu s impat ic . El este uscă ţ iv şi p l ă p â n d ; d a r e p l in de r e su r se . El b u r d u ş e ş t e p e j a n d a r m i .

La şase an i , d - ra S u z a n n e îşi a r e p ă ­rerea ei fo rmată a s u p r a agen ţ i lo r a u t o ­r i t ă ţ i lo r : es te c o n t r a lor şi r â d e când sun t bă tu ţ i cu b ă ţ u l P a n d o r e i . F ă r ă în ­doială , că e n e d r e a p t ă . M ă r t u r i s e s c to­tuşi, că m ' a r supă ra , ca ea să n 'aibă d r e p t a t e . E p lăcu t ca la or ice v â r s t ă să fii pu ţ i n r ăzv ră t i t .

Dar a m a j u n s să n e c e r t ă m p e n t r u Guigno l şi Gr inga le t . D- ra S u z a n n e d ă d r e p t a t e lui Griigalet. Fu d a u d r e p t a t e lui Guignol . Ascul ta ţ i şi j u d e c a ţ i .

Guignol şi Gr iga l e t a u u m b l a t m u l t ă v r e m e , ca să a j u n g ă la u n sa t mis ter ios , p e c a r e ei s ingur i l 'au descoper i t şi în­cotro a l ea rgă o gloată de oamen i îndrăz­ne ţ i şi lacomi , pe c a r e e i îi cunosc. D a i sa tu l ăs ta es te ma i ascuns , cum n 'a fost n ic iodată , t imp d e o su t ă d e ani , cas te ­lul F r u m o a s e i din P ă d u r e a Adormi t ă . Sunt o a r e c a r e f a rmece acolo, căc i locul e s t ăpân i t de u n v ră j i to r , c a r e p ă s t r e a z ă o c o m o a r ă p e n t r u acela c a r e va b i ru i în

m a i m u l t e înce rcă r i , a c ă r o r idec nu face să t e înfiori de groază .

Ce i doi că lă tor i a i noş t r i intrară in u n t u r i l e fe rmeca te , cu h o t ă r î r i deose! G u i g n o l e r a obosit, el se culcă. Fiul il d o j e n e ş t e p e n t r u t r â n d ă v i a asta.

- O a r e astfel , s p u n e el, vom pune m â n a pe comori le , ce-am veni t să le Iii 111.

I a r Guigno l r ă s p u n d e : — Oare nu-i o c o m o a r ă ??

fini p lace r ă s p u n s u l ăs ta ! Eu văd Guignol u n în ţ e l ep t c a r e înţelege d t ă c i u n e a t u t u r o r l u c r u r i l o r şi aspiră od ihnă ca la s i n g u r u l b u n după fră ţ ă r i l e v inova te sau s t e r p e a l e vieţii. U d-ra Suzanne îl socoteş te bădăran, i d o a r m e la t imp nepo t r iv i t şi va pieri d in cauza greşel i i lui , avuţiile, pe ei venise s ă le caute", a v e r i mari poak rub ine , p r ă j i t u r i şi flori . Ea I G r i n g a l e t p e n t r u ze lu l s ă u de a pu m â n a pe ace le comor i minunate.

Înce rcă r i l e , a m spus-o, sunt grozn Lrebue să în f run ţ i u n crocodil şi eă< mor i pe Diavol .

Eu s p u n Suzanne i : — Suzon, uite ; Sala na.

Ea îmi r ă s p u n d e : — Ce, dar aceli un n e g r u !

Răspunsu l acesta , p l in de judecată: mâhn i t pes te m ă s u r ă . D a r cu, careI la ce să m ă aş tept , as is t cu interes lup ta d iavo lu lu i cu Gr inga le t . Luptai f io ră toare , c a r e s fâ r şeş te prin moai d iavolu lu i . G r i n g a l e t 1-a ucis pe

Po l i ch ine l l e v ine să ne facă o ol< cuine , co r t i na a căzu t şi băeţaşii : ţ e le au p leca t ; i a r eu rămân cufni iu g â n d u r i l e me le . Suzon, care mări dus pe gândur i , mă c r ede trist. Ea cn de obicei că oameni i , car i gândesci nenoroci ţ i . C u o mi lă delicată, îmi m â n a şi m ă î n t r e a b ă d e ce sunt mâl li m ă r t u r i s e s c că sun t eupărat , cădi galet a ucis pe Diavol .

Atunci , ea îmi t r e c e braţele ei 1 î m p r e j u r u l gâ tu lu i şi. apropi indw zele ele u r e c h e a m e a : — Vreau » spun ceva : Griigalet a omorît pe Щ d a r 'nu 1-a o m o r â t cu adevărat.

C u v â n t u l acosta m 'a liniştit} № spus că D r a c u l nu- i mor t şi ampli etmândoi mu l ţumi ţ i .

T r a d . de PAUL B. MARII

na deven i de o s ince r i t a t e cinică. Stă­tea în p ic ioa re în fafa j u d e c ă t o r u l u i a-p r o a p e goală, îşi s t r â n g e a p ă r u l l ung , şi p u n â n d u - ş i la s p a t e mâ in i l e goale fără să scoa tă d in b u z e acele d e cap , ea ii v o r b e a :

— Vă m i r a ţ i cum t imp d e şa sesp ie -zece a n i n i m e n i n u a a v u t nici m ă c a r o u m b r ă d e b ă n u i a l ă ? Vai , d a r tocmai asta îmi făcea cea ma i s t r a şn ică p lă­cere . Ştijii dv., că r ă m â n â n d câ te oda tă s i n g u r ă în oda ia mea , m ă î n ă b u ş e a m de râs , când îmi a m i n t e a m d e as ta . Admi­rab i l ă a f ace re ! Să t r ec a p r o a p e o s fân tă iar în t i m p u l nop ţ i lo r o cocotă o rd i ­n a r ă ! D a ce eă vă ma i s p u n ! Dv., bă r ­

baţ i i î n s u r a ţ i , î n ţe lege ţ i m a i b ine ca mine aces te vo lup tă ţ i t a in ice .

C r e d e ţ i - m ă ; n imănu i nu i-a t r e c u t pr in cap că m'a in d u s la Odesa nul p e n t r u băi d e m a r e , ci p e n t r u c ă e r a m însă r ­cinată .

J u d e c ă t o r u l o p r i v e a cu cur ioz i t a t e a-mes teca tă cu frică.

— Şi nu te-a i î n t â ln i t n ic ioda tă cu cunoscuţ i de a i dumi t a l e ? — î n t r e b ă el gând i to r .

Ea începui s ă r â d ă . — Nu. d in fer ic i re , nu m ' a m în tâ ln i t .

De al t fe l m i - e r a ega l ; n u r i scam nimic , ch iar dacă aş fi î n t â ln i t pe c ineva . I-aş fi p r o p u s să m e a r g ă cu m i u c — şi a t â t .

Dar , ia spunc ţ i -mi , dv., om onorall cap d e familie... O a r e o astfel de) p u n e r e din pa r t ea mea nu \ 'ar fi fi să fugiţi d u p ă m i n e măca r numai| t ru o r ig ina l i t a t ea ci ? Sunt sigure n-ţi auz i t din g u r a fiicei dv. adejij l egende d e s p r e v i r tu ţ i l e mele.

Apoi. v â r â n d p i ep t ene l e în părul• şi a ş e z â n d u - s c p e scaun, ea nişt i t :

— Vă rog, o r d o n a ţ i să vină unu sioner . Vreau să-1 t r imi t în să-mi aducă l u c r u r i l e şi documenta propos : d i s p u n e ţ i să mi se sert| d e j u n u l .

T r a d . d e G. M. IVA

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 339

dA<4<&gù<, аал ş> romului diöiuo Moniuieanu î n c e p u s e un d i s c u r s :

Nici odată t i r a n i a n ' a p u s p re ţ pe Btişti. Chiar să ne fi poft i t la cafea ni tot nu m'as fi dus . — Fără. dreptate, ai fi făcut a ş a , în-ţrupse Anton. Aceş t ia s u n t boer i i , a-

Muzei, iar n u ciocoii l i nge - t ă lp i , Mttfi peste noapte. I a t ă , eu a m s ă - m i benin întâia car te u n u i boer . Fia prima r ă s p â n t i e s ' a u d e s p ă r ţ i t , netul Paris Momuleunu n ' a r mai mai fi

li să se ducă la cu l ca r e . De a c e e a în-mi să-1 reţină pe A n t o n . -Ba nru. coane. Ui t ă - t e l a t r u p u l

buţaşa matahală a r e nevoe de o d i h n ă , nui dimineaţa. Se îndepărtă. A p r o a p e fugind, a j u n s e casa lui modestă ce d o r m e a î m p r e j ­

muita cu gard înalt l â n g ă b i se r i ca Olar i , ibii deşteptaţi. î n c e p u r ă s ă se dea stăruitor spre fundul cu r ţ i i . - Cine poate fi la ceasu l aces t a , a l

limdjieţii. in bă tă tu ra m e a , g â n d i a p r o a -'ţt cu glas, Anton.

Щ cum privea l a a p u s u l î n r o u r a t a l toii, dascălul deosebi pe c r e a s t a g a r ­dului un bărbat c a r e d i spăru , i u t e cu u n

scurt in spre c i m i t i r u l biserici i . . . . . laton se opri. par ' că s t r ăpuns . •Ibovnicul Zamfirei . . .

Gândul acesta c rescu t în creer i i b ă t u ţ i lijelios de beţie, îl mo leş i cu to tu l .

XX

Petre Ivfesiul îşi î m p ă r ţ e a z i u a î n t r e raala delà biserica Nico lae Ş e l a r i şi t i -•rafia ce înfiinţase. Nu e r a c ine ş t ie li instalaţie aceas tă t ipogra f ie î n c a r e Beiul singur zeţuia c u m â n a c â n t e c e l e litea si tălmăcirea v ise lor . D a r c ă m a -Іксееа mirosind a c e r n e a l ă , a j u n s e s e pfel de Academie u n d e e r a u d e s b ă t u t e pe problemele biser ic i i şi şcolii ro -nâneşti di1 pe a tunc i . Veneau la tipografia ce se b u c u r a de

Botirea înalt P rea S f â n t u l u i Mi t ropol i t Misie I.u'pea. o s e a m ă de car t u r a ' ; Ipreoţi, printre c a r i G h e n a r i e Prorto-iutul poet de rugăc iuni şi compo­s a cărui faimă se l eagă de A n a s t a -•irul şi Doxasiisticarul, d a t e l a i v e a l ă (liman mai îna in te do 1821.

• talon Pann pierdea câ teva ceasu r i pe •In discuţii lungi e u aces t e feţe i n t e ­n e , şi nu odată î n d r ă z n e a să a i b ă o-prii potrivnice s a u n u m a i deoseb i t e Іміе cebrlaliţi. iBesiul tocmai s t r â n g e a cele d i n u r m ă •Nmtr'o psalticbie. c â n d Anton veni

-- Siuga domniei Tala, m e ş t e r e E te ­lt Aii n'aroi făcut p â n ă a ic i d n i m u l Iţealia. Aduc o veste grea în t ra i s tă , teiul întoarse l in iş t i t c a p u l şi r ă s p t m -« surâzând :

Л veste adevă ra t ă î n t r ' o t r a i s t ă cu kdrăvănîi şi cu m i n c i u n i , nu - i p r e a m lucru. Şezi pe l a i ţ a aceea şi s p u -

И vestea. Anton luă locul indicat şi vorb i :

- î n a l t P r e a S f â n t u l M i t r o p o l i t Dio-nis ie a h o t ă r î t să t r i m i t ă l a P a r i s şi la P i s a p e n t r u î n v ă ţ ă t u r ă , t i ne r i s â r g u i t o r i c a r i o d a t ă î n to r ş i de -aco lo cu c a p u l p l i n s ă î n d r e p t e d r u m u r i l e b i se r ic i i la no i . Ce zici, m e ş t e r e E fes iu?

Eifesiul î n c e t ă l u c r u l şi i nd rep tânc lu - ş i s p a t e l e rost i f ă r ă s ă g â n d e a s c ă p r e a m u l t :

— I a t ă o veste ce n u m i s e p a r e d i n ­t re ce le m a i b u n e . şi nici ' m a r e b u c u r i e n u m ă u m p l e a u z i n d - o . Nu m ă îndoesc de c u r ă ţ i a g â n d u l u i î n a l t P r e a S f â n t u ­lui, d a r t o t o d a t ă c red c ă şi la a s t a to t m i s i o n a r i i ca to l i c i a u une l t i t . Te î n t r e b n u m a i ce-ar p u t e a să î n v e ţ e t ine r i i a ce i a în şcol i le P a p e i d e l à p reo ţ i i ce s u n t m a i m u l t o a m e n i ai şcolii şi ai l u m i i d e c â t ai lu i D u m n e z e u . Am să î n d r ă z n e s c s ă s p u n a c e s t g â n d M i t r o p o l i t u l u i şi c r ed că m ă v a p r i cepe î n d a t ă şi n u v a m a i î n c r e d i n ţ a şcol i lor s t r ă i n e suf le te le a-celor t i ne r i . Ascu l t ă , ce-ţ i « p u n e u , An-t o a n e : t iner i i a ceş t i a îşi golesc su f le te le pe-acolo şi v in apo i cu c a p u l a t â t d e zăpăc i t că n i m i c n u m a i g ă s e ş t e loc î n e l .

Amton n u s e d ă d u b ă t u t şi s t ă r u i de a l t ă d a t ă s p u n â n d făţ iş ce g â n d e a :

— Meş te re Efes iu , m ă m â h n e ş t e ceea -ce-oni spu i , d a r n u m ă î m p i e d e c ă s ă te rog m a i d e p a r t e s ' ascu l ţ i şi s ă m ă a j u ţ i .

P e t r e Efes iul p r i c e p u ab ia a c u m de ­m e r s u l r u g ă t o r a l t â n ă r u l u i c â n t ă r e ţ .

— T e - a m p r i cepu t , d r a g u l m e u . Eş t i .şi tu p r i n t r e a c e i a ce r â v n e s c l a şcol i le d i n P a r i s şi P i s a . Ti s'a u r â t . se v e d e cu c r e d i n ţ a n o a s t r ă şi v re i s ă s c h i m b i r u g a n o a s t r ă cu a p a p i s t a ş i l o r . î m i p a r e r ă u , A n t o a n e , d a r n i c i o d a t ă n u v o i u l u a a s u p r a c a p u l u i m e u a ş a g r e u t a t e d e p ă ­cat , ab ia să-1 po t duce . N u spot, t o c m a i eu, fuma u n suf le t d i n o r t o d o x i a n o a s t r ă s p r e a-1 î n c r e d i n ţ a î n v ă ţ ă t u r i i a s p r e a ca tol ic i lor , ace l e i şcoli c a r e î m b ă t r â ­neş te d u h u l si- l s t r â n g e în ch ing i s ă se usuce , n u a l t .

- Dar , p r e a afirite, p o p o r u l îşi acre c r e d i n ţ a Iui p e c a r e noi n u o p u t e m nici î n t ă r i , nici d ă r â m a . Cu tez a s p u n e î n ţ e l e p c i u n i i t a l e c ă e t r e b u i n c i o s a ş t i c u m c r e ş t e suf le tu l c r e ş t i n şi p r i n ailte locur i s t r ă ine . . .

— S t r ă i n e , d a s c ă l e , s t ră ine . . . — S t r ă i n e , d a r to t î n t r ' u n D u m n e z e u

c red inc ioase , p ă r i n t e . S u n t u n e l e c u v i n ­te ca.ri ce r m ă r i n i m i e m u l t ă p e n t r u a le î m p ă c a î n t r e ele. N e a m u l r o m â n e s c n u e n u m a i B i se r i ca R o m â n e a s c ă , ci t o a t ă l ao l a l t ă a l c ă t u i r i l o r noas t r e . . .

Efes iu] se î n c r u n t ă . O fuse u s c a t ă îl făcu să-şi a c o p e r e fa ţa cu b a s m a u a lu i roş ie . î n n o d a t ă Irt co l ţu r i .

— R ă t ă c e ş t i , băete,. s p u s e el sever , d u p ă ce s e poto l i . Nici o î n b u n a r e , şi nici o î n d r e p t a r e n u e de dor i t a c e s t u i t r a i n i c n e a m , d e c â t p e ca lea i n i m e i . Ni ­mic d i n ce n u s u f e r ă i n i m a n u t r e b u e s ă se î ncu ibeze în c a p . Şi şcoli le p a -iwetaşe pe ca r i ţ i - a n ă z ă r i t s ă le u m b l i şi să le cunoş t i , a u s t â r p i t m u c e n i c i a t r u p u l u i , m i c ş o r â n d c r e d i n ţ a la s i m p l e c u v i n t e î n ţ e l ep t e . Ce r o s t m a i pot g ă s i

astfel cuv in te le Hr i s tosu lu i Mân tu i to r : , ,Aces ta-mi e s t e t r u p u l , c a r e p e n t r u voi se f r ânge" , l u a t e ca p i l d ă '.'...

— P ă r i n t e , a i m i n t e a l e a s ă şi eu s u n t u n n e t r e b n i c t o r t u r a t . D a r to t n u voiu u i t a că n e a m u l n o s t r u t r e b u e s ă p r i ­m e a s c ă b ine le o r i de u n d e a r ven i , c h i a r de l à m u s u l m a n i şi d e l à g r e c i , t o t a ş a c u m noi a v e m î n d a t o r i r e a d e a face bi­nele o r i c u i , c h i a r m u s u l m a n i l o r ş i g r e ­cilor, c ă c i m u l t e de l à ei n e - a u fost s p r e folos inţă .

— Ce v re i s ă s p u i ? — Că a d i c ă n u tmi-a p l ă c u t să af lu

că b inec red inc ioş i i noş t r i a u t r a s c u p lu ­gul pes te d r u m u r i l e f ăcu te d e t u r c i , la 1812, c â n d s a zvon i t c ă începe s t ă p â ­n i r e a r u s e a s c ă . D r u m u r i l e , p r e a s f in te , s u n t v a d u r i d e t r a i m a i b u n şi e le t r e -buesc b ă t u t e de cei m i n t o ş i şi c u r a ţ i la suf le t . Ai b u n ă t a t e a d e a m ă socoti , meş te re , p r i n t r e ei. Ştii p r e a b ine , Sfin­ţ i a t a , c ă sa te le n o a s t r e fug d e p a r t e d e d r u m u r i şi ca lea poş te lor e pus t i e d in p r i c i n a d ă r i l o r p r e a m a r i ş i a zahe re l e i . Ştii că d o m n i i cai s t r ă i n i ce t r ec d i n c â n d î n c â n d ( pe la no i s u n t jefui ţ i la d r u m u l , c e l m a r e şi pus t iu p r i n c a r e n u ne p o a t e ven i n ic i o î n v ă ţ ă t u r ă m a i b u n ă d i n A p u s . I a t ă dece t r e b u e s ă n e d u c e m noi acolo, p e n t r u a n e l u m i n a . . .

E fes iu l t ă c e a s u p ă r a t c â n d u ş a se desch i se şi a p ă r u G h e n a r i e P r o t o p s a l t u l , u n p r e o t î n n a l t , c u f a ţ a l u m i n o a s ă de blândeţev, î n v e l i t î n t r ' u n a n t e r i u roşca t , c ă n i t î n foi d e n u c , p e s t e c a r e a t â r n a o c o a d ă s u b ţ i r e d e p ă r c a s t a n i u . D u p ă ce s a l u t ă po to l i t pe cei do i b ă r b a ţ i , se a ş e z ă ob i c inu i t p e u n soauni p ă t r a t de ca r e se î m p i e d e c a s e l a i n t r a r e .

Efes iu l s u p u s e p ă r i n t e l u i G h e n a r i e p r i c i n a .

— Mai b i n e dspra.va g r e ş i t ă a î n ţ e l ep ­t u l u i d e c â t t r e a b a p r o s t u l u i , zise a c e s t a S f in ţ i a s a m i t r o p o l i t u l D ion i s i e n u pen­t r u c a r t e a b i s e r i c e a s c ă t r i m i t e p e cei p a t r u t i ne r i în A p u s .

S p u n â n d aces t ea i s c o d e a cu s p a i m ă uş i l e şi fe res t re le .

— C u toa t e că ucen i ee ş t i î n t i p a r n i ţ a Efes iu lu i , d a s c ă l e Antone n ' a i p r i c e p u t d e s t u l de b i n e u r z e a l a i z b ă v i t o a r e ce se p r e g ă t e ş t e î n m a i m u l t e ţ i n u t u r i ro­mâneşt i . . . P o a t e tu n 'a i aflat că încă d i n a i n t e d e fuga mestecmatuilui d e Ca-ragiea la V iena . s 'a a ş e z a t aloi l a no i u n dască l ce s 'a o s t e n i t î n t r ' o c a r t e cu n u m e r e şi socotel i p r i n s te le .

Ii zice L a z ă r şi s ă r ă c e ş t e d ă s c ă l i n d la S f â n t u l S a v a p e feciorii de r o m â n i . P o a t e n ' a i a f l a t c ă in t o a t e ohinoviefle şi m o n a s t i r i l e n o a s t r e , şi m a i c u s e a m ă fia CnUdăiruşani. C e r n i c a ş i l a N e a m ţ u . s u n t c â n t ă r i b i se r i ceş t i f ăcu te pe ro ­m â n e ş t e de un i i d a s c ă l i ce nic i n u <d-au sc r i s n u m e l e de fr ica greciltar s t ă p â n i .

N'ai af lat d e c e în a c e s t t imp, c r u d lo-ediiotaţii g rec i î n v a ţ ă p e feciori i de boe r Minin a ide théa, s a u Andra, m l e n e p e Musa pol i tropon o s m a l a pola, a c e s t b ă t r â n P e t r e Efes iu l , ce -ş i s t u p e ş t e în f iecare zi bojocii în b a s m a se r i e zodia-

10)

3Ú. - UNIVERSUL LITERAR

ce t ă l m ă c i r i şi p sa l t i ch i i r o m â n e ş t i . P ă r i n ţ i i s f e t ago re ţ i ca r i v in m e r e u d i n ('•rochia ne s u g r u m a , da scă l e . S. S. Di-on is ie , mi t ropol i tu i i , b ine a ch ibzu i t c â n d a î n t e m e i a t ş coa la de m u z i c ă e-cl-asiaistică, d i r i g u i t ă de iero.diaeonu] Macanie . Cunoş t i pe p r e a c ins t i t u l M a ­ca r ie , da scă l e '.'

An ton tăcea l u m i n a t de u n g â n d vechi l i ce a b i a i se l ă m u r e a .

Tu , cel d i n t â i t r ebue să-1 cunoş t i , f i indcă el coiul i n u ă şcoala î n c e p u t ă în s ă r ă c i e , la Şe la r i , de b u n u l E ies iu a-c u m p a t r u an i şi1 pe care. ai u r m a t - o cu r â v n ă . I a t ă c u m cădea i la păca t , « u ne­ş t i i n ţ a ta.

• - S ă m e a r g ă A n t o n cu Sf in ţ ia ta, p ă r i n t e . î n t r u n a d i n zile, la p r e a cin­s t i t u l m e u p r i e t e n Macar i e , zise s t i n s Kfesiiul s t e n g â n d u - ş i cu b a s m a u a un oeh iu ee-i l ă c r i m a .

— Se vor î n t â m p l a i s p r ă v i m a r i . d a s ­căle , c o n t i n u ă G h e n a r i e . Ъп * u r â n d vei a f l a ' că aceeace noi facem cu vorba p e n t r u i n i m ă si suf le t , va fi făcut de a l t c i n e v a cu sab ia , p e n t r u t r u p şi pen ­t r u cuget . T â l h a r u l de C a r a g e a . c a r e p r o m i s e s e Por ţ i i că va sta la d o m n i e n u m a i t re i a n i . a s ta t şase şi a fugit a n ţ ă r ţ l a Viena cu t o a t ă v i s t c r i a . El p l ă t e ş t e E t e r i a g recească . El p o r u n ­ceşte d o m n i l o r veni ţ i cu r â i e pe ei clin F a n a r , să ne j u p o a i e şi s ă яле- a r d ă , după. ce ne -au lăsat, l ipi ţ i p ă m â n t u l u i , d u p ă ce n e - a u a d u s b u b a n e a g r ă p r i n muieri şi a r g a ţ i , d in Ţ a r i g r a d . O l u p t ă de m o a r t e se dă î n t r e noi şi ei. I a t ă de ce Dioni.sie t r i m i t e t i ne r i î n v ă ţ a ţ i la P a r i s şi de ce noi n u ş t im a răzb i pe d o m n i i ce se s c h i m b ă a t â t de des , de câ t cu g r a i u l .

F i i ca m e z i n ă a lui Ca ragea , D u d u c a R a l u a făcut t e a t r u l de là C i ş m e a u a Ro­şie cu cele m a i o t r ă v i t e g â n d u r i . Măs ­că r ic iu l ace la grec şi beţ iv . Aris t ia, p r i n tot soiul de bârfel i a căutat , să ne facă r ău . Acolo se vo rbeş t e n u m a i greceş te si f r an ţuzeş t e . Toţ i Moruz i i . Ca l imaeh i i si Şut i i aui la b r â u p i s toa le p e n t r u noi . Pe toa te căi le u m b l ă să n ' a v e m un d o m n r o m â n . D u p ă fuga l u i C a r a g e a , t o a t ă s u f l a r e a a c e r u t P o r ţ i i să nu ­mească, d o m n pe b ă t r â n u l P r i s e o v e a m i de là Cra iova , Dece n u l 'a numi t . ? S'au d u s g rec i i de-au. p l ă t i t f i r m a n u l m a i soumn , n u m a i să -1 î n l ă t u r e .

I a tă . An ton ie , o siumă de p r i c in i pen­t ru cnre Dionis ie a lua t h o t ă r î r e a cea n e î n ţ e l e a s ă .

Se făcuse de tot, n o a p t e şi l in i ş te . E-fesiull cu m i ş c ă r i d o m o ale a p r i n s e o lu­m â n a r e . G h e n a r i e obos i t de vo rb i r e se r i d i ca se s ă plece, N u m a i An ton n u se "urnise. Şi s ' a u d e s c h i s uş i le şi p reo ­tul a eşi t u r m a t d e E i e s i u . d a r el nu - ş i r e v e n e a d in t r i s t e ţ e . Abia când meş te ­rul c â n t ă r e ţ si t ipograf se î n t o a r s e s in­gur , el se s c u l ă , îi s ă r u t ă m â n a u sca t ă şi şopt i :

— . . I a r t ă -mă , s f in ţ ia t a ' . — Eişt.i i e r t a t , A n t o n i e . Du-te. . . R ă m a s s ingu r , P e t r e Kfcsiul scoase

d in b u z u n a r u l a d â n c a l a n t e r i u l u i o coajă de p â i n e u s c a t ă şi n e a g r ă , o s t rop i cu apă. des făcu noduil de s a t e al ba t i s t e i , şi d u p ă ce î n m u i e de câ teva ori se î n c h i n ă şi se trat inse pe l a d a de s c â n d u r ă pe ca r e s t ă t u s e An ton . A d o r m i î n a i n t e ea l u m â n a r e n să s ' fi topit cu to tu l . In s o m n u l lu i î n t r e r u p t de tuse . cerul d e s p r i n d e a scăr i d r e p t e de m ă t a s e şi înger i i coborau cu pâini-,

XXI

Nu era l i n i ş t e în c a s a lui Anton P a n n Zamfira t iu suferea p r e a mul t de pe

u r m a m u s t r ă r i l o r b ă r b a t u l u i , r i a r bă­t ă i l e a p r o a p e zilnice., o î n v e r ş u n a u . N u îşi p ă s t r a a m a n ţ i i l u n g ă v r e m e şi mici n u î n t â r z i a mult . să- i a l eagă . F ă p t u r a ei m i ş c a t ă d e pofte, a junsese a c u m foar­te c ă u t a t ă şi p e n t r u u n c e n s s fârş i t în­cet in l u a t e s t r ă i n e , cele c â t e v a l o \ i :

tu.ri die bici a le b ă r b a t u l u i , v e n e a u a-p r o a p e ca. im c a l m a n t dor i t , nici (le­c u i m , ca, p e d e a p s ă . Cu câ t î n ş e l a r e a ei creştea, şi t recea toate 'marg in i l e n e r u ş i ­năr i i , în A n t o n se săpa. a l ă t u r i de r a n a a m a r ă a su f e r i n ţ i i . acea p r i m e j d i o a s ă dor in ţă , u i t ă din î n t u n e c i m i l e c ă r n i i , de-a.ş p ă s t r a femeea n u m a i p e n t r u el.

Nici, o cl ipă An ton n u se gând i la d e s p ă r ţ e n i a m â n t u i t o a r e ' , ba se împo­tr ivi cu de.snădejde î n c e r c ă r i l o r ei re­pe t a t e , de a-1 Jiâiăisi cu шсііѵііг.рнгеа mi t ropo l i e i . După. f iecare n o u ă aven­tură), u r m a u ace leaş i s i l in ţ i de-a recă­pă t a i n i m a î m p ă r ţ i t ă a Zamf i re i , p r i n bă t a i e . Când î n t i ' o zi, An ton greş i m ă ­s u r a ob i c inu i t ă , şi b i c iu l se a b ă t u pe obra.z, l ă s ând un s e m n c u m a r fi u n dege t ce s'a p l i m b a t şi a r ă m a s . Z a m ­fira sui în tâ ia d a t ă .dealul mi t ropo l i e i , c e r â n d h o t ă r î r e n e î n t â r z i a t ă de d e s p ă r ­ţ i r e .

De i n d à t u s'a ml um ni soboru l preo­ţesc , î m p r e u n ă cu toţi c ă l u g ă r i i de p r in

In m a n u a l e l e de l i m b a r o m â n ă se m a i vorbeş te î n a ă do l i cen ţe poet ice def in in-d . i i - s c ca greşeli de e x p r i m a r e î n g ă d u i t e poeţ i lor . I n r e a l i t a t e l u c r u r i l e s t a u a l t ­fel : c h e s t i u n e a t i c lu ieş te c i r c u m s c r i s ă i s to i i ceş te . Aceste î n g ă d u i n ţ e a u fost a d ­m i s e o d a t ă — a t u n c i c â n d m e t r i c a ro­m â n e a s c ă m i e r a des tu l de per fec ţ io­n a t ă — cu u n c u v â n t : la poeţi i înce ­pă to r i , la aceia desp re car i Gr. Alexan-drescu zice :

...noi ti'L'bue să f o r m ă m . Să d ă m un aer , u n ton. l imbi i în ca re

l u c r ă m ; Pe n e b ă t u t e c ă r ă r i loc de trecut, s ă

g ă s i m . Şi i i e luora ie c â m p i i de g h i m p i să -le

c u r ă ţ i m .

Aşa d a r : l i cen ţe le poetice t r e b u e s c p u s e în a t m o s f e r a i s to r i că a fc.cepuiiu-r i l o r s i m e t r i c e — căci, să n u se u i ta , ele sunt to tdeauna d ic ta te d e necesi tă­ţile v e r s u l u i . I n felul aces ta şi a v â n d u - ş i t o t d e a u n a o b a z ă pe g r e ş i t ă i n t e r p r e ­t a re g r a m a t i c a l ă , ele vor a p a r e :

ii; în poezia poporană :

Ia tă vin in calc, Se cobor în vale. . .

b) la Gr. Alexandrescu :

De pe m u c h e , de po s t âncă , c h i p u r i neg re se cobor

c! la Alexandri :

Frunizele-i cad. sbor în aer . şi do c rengi se de s l ip esc.

Fu lg i i sbor . p lu tesc în a e r ca un ro iu de f lu tu r i albi....

d) si c h i a r la Eminescu :

chi l i i scoşi ou s i la şi o c a r ă de mol», chu l ' P a n g r a t i e . î n t r ' o încăpere inte eoaisă şi l u n g ă , e r au a şeza te dealungt z idu lu i ' l a v i ţ e g re le pe car i s'au ral duit. s f in te le l o r feţe . a ş t e p t â n d intrat» î n ţ e l e p t u l u i p ă r i n t e Maca r i e , delà scol­ia de c â n t ă r i . î m p u t e r n i c i t de Die»« Lupéin să facă d r e p t a t e în toate prici­n i l e d e c e a r t ă î n t r e soţi .

Când soa re le m a i era de trei sriiji d e a s u p i a se ivi Miu'ar ic c u mişcări i u ţ i , cu p r i v i r e a a scu ţ i t ă , .cu gestul]» ru ilicit or. El e x a m i n a deaproape pe fit ca re m o n a h şi in faţa vreunui obui t â n ă r sau u n e i bă rb i b londe, făcea fiii să spună, o vorbă , s e m n cu mâna spre uşe . Câlugăii ul s a u p r e o t u l astfel ll-s e m n a l se r id ica şi t şea umilit .

J u d e c a t a n u era î n to tdeauna plié coasă . P â r â t u l n u se r uga întotdeaun de i e r t a r e , ia r m a r t o r i i n u vorbea ceasu r i î n t r eg i p o v e s t i n d întâmplaţi fă ră l e g ă t u r ă , De p i l d ă procesul de ii t iezi.

Cât. de a t r ă g ă t o r ! Şi ce mai peni de î m p r i c i n a ţ i ! Zamf i r a , privea toate feţele acelea pof t ic ioase cu o asprimi ce a sc undica b ine v i n o v ă ţ i a , iar Anii c ă p ă t a s e o î n f ă ţ i ş a r e de inculpat m l i t şi r e s e m n a t ,

(cont inuă în n-ral viitor)

• T 31

I n vis ce işi iiioiie a r i pa 'n amar,

S u n t în g e n e r a l c a z u r i explicable r e z u l t a t u l l up te i d i n t r e să răc ia şi ned d a r e a la t i p a r e l e v e r s u l u i a limbii, d i fer i te le i n f luen ţe i n t e r n e sau eiti ea re .

I n astfel d e î m p r e j u r ă r i e naturali d o m e n i u l l icenţe i poet ice să fi irat o d a t ă cu p r i m i i paş i a i versului romi nese . Să m a i a m i n t e s c că — de unii cd fraţi — c h i a r l icenţe le lui Emineectl i a u judeca te cu toa t ă asprimea H zu l t ă de-aici că, a s t ăz i , licenţe poei (şi, îndeoseb i , as t fe l , de licenţele Щ\ ceh n u m a i s u n t î n g ă d u i t e '?

Că to tuş i se fac '.' I a t ă : E u te a d o r aşa p r e c u m credincioşi adu Să o ap r inz i ca pe o făclie...

...şi de a t u n c i ochii m e i nu işi fl î nce tează p lânsul . . . -

. . . . \a trebuii să iţi jer t fesc sauna m e u suflet ?

sp re a le a m i n t i n u m a i pe acei e x t r a s e d in t r ' o cânte luxos tipăriţii v e r s u r i t r a d u s e .

S a u : D r u m u r i ce u.roă, cobor şi iarăşi seu — - vers — e x t r a s d in ul t imul volum u n u i t .ânăr poet — în c a r e apar trei( zise l i cen ţe : cacofonia : urcă cobor,-i m a g re ş i t ă cobor ( = coboară) şi veri u rcă î n t r e b u i n ţ a t c â n d ac t iv , când,f şit. ref lexiv.

Hotă râ t , în astfel ()<• împrejurai impos ib i l să. m a i vorbim, despre lira U n u i poet, ca re ser ie d u p ă Emim Vlnhuţă,. Coşbtic şi Cerna,, astfel de t ă c i r i în d o m e n i u l expr imăr i i îi s fa ta le : ele dovedesc, definitiv că I f a m i l i a r i z a t c u g r a m a t i c a româna

Dacă to tuş i uni i c o n t i n u ă să vorl scă desp re l i cen ţe a s t ă z i , o fac na p e n t r u a-şi s a l v a a n u m i ţ i prieteni,! te ja ţi s a u p a r t i z a n i de cenaclu. Ni eut on re ace l a ş l u c r u şi Maioresctit S a m s o n B o d n ă r e s e u ?

LICENŢE ' P A U L 1. PAPADOPOL

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 341

Trăsătura dominan tă a fizononiiei (ilturalc a vreunii noas t r e es te fără in-Joială, misticismul. Bergsonisniul , poezia pară, înrâurirea c rescânda а cutolicisinu-hli in Apus asupra pe r sona l i t ă ţ i lo r <le nare euprafafa, totul dă o pece te an t i -Wcctualistă epocii. Psli ihologia îşi o-tkntează cercetările că t r e p rofunz iun i le nb conştientului, iar în l i t e ru i i t r ă nu «mai observă de cât r a r e ori , s t r ă d u i n -|ide a ordonanţa clar, idei c o n t u r a t e şi preriee ci se vădeşte t end in ţa de a da opresie, cu a ju torul muzica l i tă ţ i i un-élkse şi sugestiei nes imţ i te , s t ă r i l o r fceuflet estompate, ne l ămur i t e . Pe s t e tot Itpelsia pentru conceptul luminos şi d i s -агят ţn refugiul în intuif ie şi mist icism.

Stare de lucruri ce rcese d in î nc.ru-djuea mai multor cauze , d a r ca r e îşi ire motivaţia şi în r i tmul d e a l t e r n a n ţ ă , « defineşte evoluţ ia cu l tu r i i omenetf . Dapă epoca de ra ţ iona l i sm exces iv şi Bc&nism fără orizont de là j u m ă t a t e a «colului .trecut, e r a exp l icab i lă reac ţ ia uSmtelectualistă d in p rezen t . Un p r im hteput de revenire, a fost s ăvâ r ş i t d e HKI şi Podncaré, ca re d e n u n ţ a u îne ro -fclta nelămurită în atot p u t e r n i c i a şti-inţei ca o marcă de plebeis in in te lec tua l , lipit de nuanţe şi î n ţ e l ege rea re la t iv i ­ştii lucrurilor.

Dintr'o cauză sau din a l te le , misticis-nl prezent cviisrtu Jnsă şi dniiniîeşte. Der e tot aşa de cert că la rându- i , va

bce loc unei reacţii in te lec tna l i s t e şi feursive. Nu numai din cauza r i tmu lu i •ului care atrage d u p ă sine o r eac ţ i e d e Adine, dar şi din mot ivul legi t im că iflorescenţa crescândă a şt i inţei va do-krmina necesar şi expl icab i l , o epocă de betedere in capaci tăţ i le in te lec tua lu lu i menesc.

Ca o anticipare lucidă, in te lec tuu l iza-Memoţiei în ar tă sau c ă u t a r e a emoţ ie i pgetice în zonele u n d e se e x e r c i t ă p â n ă mm cercetarea ştiinţifică, a p a r e s imp­atică. Această o r i e n t a r e nouă a en­unţaţii poetice e profund înd rep tă ţ i t ă , beepând cu evul de mij loc, a r t a nu a HI însemnat o t r a n s p u n e r e în forme (hsţjce a „frumosului ' ' sau perfecţ ie i Kce, artistul îşi î n d r e a p t ă a ten ţ ia acolo üde natura .structurii sa le sufleteşt i îl uleamnă şi-şi culege astfel ma t e r i a lu l Û mai propriu resurse le sa le d e cx-fWC şi tonalităiţii lui emot ive . Şi şti-Іф oferă desigur, spec taco le des tu l de prpprii pentru a susci ta o emoţ ie capab i l ă ka ti transpusă în a r t ă . Dacă am frece

pe.sle poezia mecan i smu lu i şi i ndus t r i a ­l i smului m o d e m , a o raşe lo r „ t en tacu­l a r e " evoca toa re a p ropr ie i forţe a o m u ­lui, spec taco le le pe ca re le oferă ce ru l de pildă, depăşesc cu mul t , cel mai suges­tiv peisa j .

Poezia pe isa ju lu i e calmă, famil iară îu sensul că II ii zbuc iumă şi adânceş t e . Or icâ t a r fi de copleş i toare t ă c l u r a m a s ­siv a a lilipuţilor în f io rdur i con templa ţ i a e a d m i r a t i v ă .şi pu ră . Nu anga j ează în­t r eaga pe r sona l i t a t e . Nu in te r io r izează şi t rezeş te insul d in p r o m i s c u i t a t e a coti­dianu lu i . Dar s impla p e r i n d a r e a câ to rva p lanşe a s t ronomice în ca re miile de sori împânzesc d e n s şi compact placa foto­grafică, în ca re nebuo lase le îşi a r u n c ă în n e m ă r g i n i r e p â n z e l e lo'r v a p o r o a s e de ma te r i e p u l v e r u l e n t ă u n d e co rpu r i l e imense şi î n t u n e c a t e apa r s t r an iu şi e-n igmat ic . i n t e r c e p â n d l u m i n a a s t r e l b r s i tua te dincolo de ele, s c r u t a r e a a t e n t ă a ceru lu i cu simfonii le a s t r a l e po l ic ro­me, cu se l i in tecrea sor i lor în adâncu r i , p r ă b u ş i n d u - s e p r ă p ă s t i o s în golur i , a-' ceas ta p r ive l i ş te a m e ţ i t o a r e pr in d i m e n -sii, s t r a n i e pr in inedi t şi neve ros imi l ă p r in niăreţ,ie, d ă s t imul imagina ţ ie i şi a r ip i gându lu i .

Brusc pus în faţa unui alt p lan de rea­l i ta te , poe tu l se smu lge din viaţa obiş­nui tă şi-şi î ngemănează sufletul cu in­finitul, î n c o n j u r u l imed ia t d i s p a r e şi-i ţ in teş te a b s o r b a n t gândul în sferele i-mensi tâ ţ i i . T r ă e ş t e în a l t ă viaţă , cu r i tm amplu , vast . cosmic. S imţ i rea se afinează şi viaţa suf le tească se a d â n c e ş t e . Supe­r ior i /u t . t r ans fo rmat , se va în toa rce din aces te evadă r i cu a l tă v iz iune , cu a l te pu t in ţ e de v ibra ţ ie şi c r ea re .

f e c u n d e pr in posibi l i tă ţ i le ce le oferă, e v a d ă r i l e e x t r a t e r e s t r e d a u noi a v â n t u r i e lanu lu i poetic, energ i i c r ea toa re , forjei de i luz ionare . T u m u l t expans iv redat de Ver l iae reu în \ ersu iile :

Je m a r c h e avec- l 'orguei l d ' a imer l 'air et la t e r r e .

D ' ê t r e in immense et d ' ê t r e fou

Et de mê le r le mpiu le ie t tou t

A cet e n i v r e m e n t de vie é l émen ta i r e .

üxot is inul міреіТісіаІ іхеа/ă şi descr ie decoru l e x t e r i o r şi rece. II îmbracă în suflul poeziei , d a r nu reuşeş te să p r i ndă t o t d e a u n a pa lp i tu l nedesluş i t al vieţij ce svâeneş te subi a p a r e n ţ e . Ştiinţa sfâşie voiul a p a r e n ţ e l o r , despică şi ainănu?ii-ţeşte. Nn d i s t r u g e îiir-ă vţ-ajn j inetică a rea l i tă ţ i i decâ t p e n t r u in te l igen­

ţele mărg in i t e şi obişnui te să nu depă­şească c l emen te l e b r u t e a le ana l ize i . P e n t r u suf le tul comprehens iv însă, rea l i ­t a t e a a p a r e în ur ina aces te i fă răni i ţ i r i d i scurs ive î n c ă r c a t ă de suf lu l p u t e r n i c al vieţi i un ive r sa le . P o e t u l nu se mărg i ­neş te să desc r i e conven ţ iona l .şi decora ­tiv ; el t r e ime să se ident i f ice cu real i ­t a t ea şi să î nca rce reze în m a r m u r a re ­be l ă a cuvân tu lu i , tot r i tmu l ei fugitiv şi şe rpu i to r .

De là decor se t r ece la adânc ime , de là desc r i e r e la i n t u i r e a e sen ţe lo r p ro funde , de là ar t i f ic iu la s incer i t a te .

Şt i in ţa nu r i s ipeş te n imic d in poezia na tu r i i . A s p u l b e r a t o a r e poezia pădurev ca ta logând a r b o r i i ,şi e x p l i c â n d leg i te d u p ă ca re se des f ă şu ră v ia ta v e g e t a l ă ? A zădărn ic i t p r i n obse rva ţ i i l e neobos i te a s u p r a a lb ine lo r , e l anu l mis t ic şi es tet is­m u l subt i l cu ca r e Mae t c r l i uk s'a a p r o ­p ia t de a c e s t e v i e ţu i t oa r e p e n t r u a în­vălu i de sc r i e r ea v ie ţe i lor în mant ia t r a n s f i g u r a t ă a poezie i ?

Făiră îndoia lă , in te l ' ee tua l izarea poe­ziei, nu e o n e g a ţ i e a poeziei însăşi . D i m p o t r i v ă e o a f i r m a r e a ei, d a r n u m a i în m ă s u r a în c a r e p u r c e z â n d d e l à rea l i ­t a tea e x t e r i o a r ă , r euşeş t e s ă r e d e a ome­nescu l a t i tud in i i , cu toa t e sfâşieri le şi chinuiriile ei l ăun t r i ce .

ION BIBERI

NOTE BIBLIOGRAFICE Au a p ă r u t :

RITMUL VREMII, a n u l 4, n u m ă r u l 4, cu c o l a b o r a r e a domni lo r Mihai l D r a g o m i -rescu. Pau l Teodoreseu . G e o r g e D u m i ­t rescu . George Acsi-nteanu, Va l e r i a G r e ­cii, etc.

F A L A N G A , a n u l 11, n u m ă r u l 39, cu co­l a b o r a r e a domni lo r Mihai l Dragomi re scu , G e o r g e D u m i t r e s c u , Paul Teodoreseu , 1. Pir-şciişu. etc .

I.a sfârş i tul lui Mai, a p a r e în ed i tu ra . .Lassa Şcoale lor" , vo lumul de poeme . .Cerbul de lumină" , al d-lui Radu G y r .

D. Po i sena ser ie cu meş teşug şi t a l en t istoria unu i D o n - J u a n r o m â n î n a r m a t pânâ 'n d in ţ i cu cele mai subt i le g a i a n ţ i i <ie victorie şi se ci teşte cu in te res şi emo-|ie. mai ales în par tea finală zgudui to r de d ramat i că .

SPRL FERICIRE, roman de N. Po r sena . un volum de 400 pg. cu dese innur i în text .

crrtic« litcr €••••• POEZIA INTELECTUALIZATA

342 - U N I V E R S U L L I T E R A R

t e ci f r ii c r o n i c a d r a m a l i c u

TEATRUL NAŢIONAL

BAVA AFRICANUL, p a t r u ac te de B e r n a r d Z immer .

U n a d in cele mai b u n e comedii din câ te s 'au r e p r e z e n t a t anu l acesta , pe scena Naj ionalu lu i .

încă un c u v â n t buni deci p e n t r u d. Cor -neliu Moldovan şi fel ici tăr i c a m a r a d e ­reşt i , t r a d u c ă t o r u l u i piesei , d. losif Nă­de jde .

Umor sănă tos , umor n a t u r a l . Bava e un mincinos . E din ga le r ia

m a r e a lui D o n Quichot t şi T a r t a r i n . Plac , încân tă , emoţ ionează t i pu r i l e a-

cestea, furnică foar te adesea c ă u t ă m , do­rim, r âvn im a l in t a rea minciunei , m â n ­gâ ie rea i luziei . Şi apoi , în m a r e p a r t e , senzaj ia ar t is t ică se b izue pe i luzie, c a r e e î n t i e a g ă şi s t ă p â n i t o a r e , când e de t e r ­m i n a t ă d e e l e m e n t e rea le , d e s tă r i şi fapte rea le .

Bava e a ju to r de no ta r . E copi lul na­t u r a l al unu i bogat , p e ca re nu-1 ştie. Şi d e aci . delà ta ina aceas ta începe desfă­ş u r a r e a imagina ţ ie i lui şi se mani fes tă la el t r e b u i n ţ a d e a fi p e r s o n a j . Are p a r c ă o idee fixă să î n s e m n e ceva, să se i m p u n ă şi ca a t a r e se a r a t ă fost l up t ă ­tor şi fost erou în Africa, — deşi n'a fost.

EI c r ede însă ce spune . Şi s p u n e ne­conteni t d e 20 d e ani , d e când a poposi t î n t r ' u n sat, poves tea că lă to r ie i lu i în Л-frica ; s p u n e i sp răv i l e lui, s p u n e iz-bânzi-le expedi ( ie i cuce r i toa re , d in ca r e a fă­cut p a r t e ; s p u n e f rumos şi cu a m ă n u n t e p i toreş t i . Spune cu p r e s t a n ţ ă şi i m p u n e p r in m i n u n ă ţ i a poves t i r i i .

Se a r a t ă e r o u şi d o b â n d e ş t e au reo lă . U m b l ă î m b r ă c a t ea u n soldat d in colonii şi toţi locui tor i i s a t u l u i îl a scu l t ă ca pe un erou. ca re a pa r t i c ipa t la î n făp tu i r ea u n o r ep i soade de e[K>pee.

P a t r o a n a cafenelei , u n d e se a d u n ă lu­mea , î l ' i u b e ş t e .

Sfa tur i le lui sunt r e spec ta te . Recoman­dă r i l e Iui f inanc ia re se t r a n s f o r m ă în fapt.

D a r şeful găr i i suferă , căci s imte p re ­fer in ţe le , pe ca re le a r e faţă de Bava, p a t r o a n a cafenelei . Şi apoi . unu l d in su­ba l t e rn i i şefului, un can ton ie r , ca re a fost cu a d e v ă r a t se rgen t în exped i ţ i a din A-frrea, nu n u m a i că p u n e la îndoia lă , d a r t ăgădueş t e e x a c t i t a t e a poves t i re i lui Bava în ce p r iveş te î n t â l n i r e a cu S tan ley Şi to tuş episodul aceas ta este cel ma i d r a g — c u m să zic ?— a l mi tu lu i lui Bava.

Şi în r ' o zi, la o r a ape r i t ivu lu i . şeful aduce pe can ton ie r la cafenea si-1 p ro ­voacă să d e s m i n t ă pe Bava.

Scena e pen ib i l ă p e n t r u Bava. E în­frânt . R ă m â n e izolat . Medicul ar voi să-1 s tud ieze ca pe un pac ien t , v ic t imă a vor­băr ie i nebuneş t i — boa lă p r i c inu i t ă d e nişte c iuperc i . Doa r p a t r o a n a cafenelei i-a r ă m a s c red inc ioasă . Bava sc ho tă ră ­şte să plece în Congo.

In t impul aces ta , can ton ie ru l , incul t şi p ros t neş t i ind să poves tească ce-i în Africa, cum s'a des făşura t exped i ţ i a , cade

în d isgra ţ ie . Un cl ient al cafenelei face p e gaze ta ru l şi izbuteş te să facă p e Bava cunoscut .

G u v e r n u l r e p a r ă n e d r e p t a t e a ignoră r i i su fe r i t ă d e Bava. Şi iată-1 d in nou Ia o rd inea zilei, pe Bava, t r iumfă to r , poves­t ind cu fa rmec , ascul ta t cu ev lavie .

• E în p iesa lui Zimmer , cel пцаі fru­

mos omagiu, pu te r i i cuvân tu lu i , c a r e frumos spus . apo teozează minc iuna şi d ă p res t ig iu fptelor.

Ce folos, că a fost c an ton i e ru l iu Afri­ca şi că a l up t a t acolo, d a c ă nu poa te să povestească , ducă nu poate să emoţ ione ­ze, d a c ă nu-i în s t a r e să mul ţumească , doru l de a af la al cunoscuţ i lor .

Pe când Bava ştie să spună . î n c â n t ă poves t ind .

El împodobeş te şi se a r a t ă cen t ru l u-nor ac ţ iun i e x t r a o r d i n a r e . El ampli f ică şi în f rumuse ţează .

Ampl i f icarea rea lu lu i , in tens i f icarea şi romanti izarca ex i s ten te i , invenţ ia , — în călzi te toa te aces tea d e i luzie, co lorează şi î na l ţ ă viaţa , pes te b r u t a l i t ă ţ ţ i l e şi ri­g idi tă ţ i le exac t i t ă ţ i l o r zilnice.

Se îmbină în această piesă, poves tea şi idila, d i v e r t i s m e n t u l şi îuvăţamân/tul , fantezia şi a m i n t i r e a , c r edu l i t a t ea şi mi­ra jul , i luzia şi p u t e r e a cuvân tu lu i .

D. Bulf inski a fost Bava Afr icanul . Poa te că d. Bulfinski a da t ro lu lu i , p r e a a c c e n t u a t ă notă de penstunţă r ig idă şi nu l a şlefuit cu mai m u l t ă fantez ie a v e n ­tu r i e r ă .

Ne-a p lăcu t d. Mărcu lescu în rolul can­tonieru lu i .

D. Victor Antonoscu a colorat cu » gen ioz i ta te ro lu l şefului d e gară.

Toa te cuv in te l e b u n e despre interpre­ţii r i lc d -ne lor Agcps ina Масгі-ЕИщ Cluce.ru, G h e o r g h i u şi a l e d-lor Dn|i loscu, Săvulescu , Romano , Finteste« Baldovin , e tc .

TEATRUL REGINA МАЩ

P R O C U R O R U L HALLERS, patru é de Pa ui L indau .

Nu cerdem, n u / p u t e m nici să fiiu, Ш să ne lăsăm convinşi de subiectul Am aprec ia t fără îndoia lă şi meşteşuji a u t o r u l u i şi m a r e l e t a len t al d-lui Sfori, d a r n 'am fost emoţ iona ţ i .

I n t r e spec ta to r şi scenă a fost o plai d e s t ic lă a b u r i t ă .

P rocesu l dedub l ă r i i personalităţii e i si,gur foar te i n t e r e san t .

D a r e s t r an iu , e neverosimil şi e a t a r e g e r n d e rea l iza t ca posibilitate» nică, d e d u b l a r e a u n u i exce len t procura, ziua. şi borfaş o r d i n a r noaptea.

Din cauza unei emoţ i i tar i , integri p rocu ro r , c a r e z iua c o n d a m n ă în numd cinstei , n o a p t e a fură, ba fură c a s a sa .

Nu în ţe legem. E p r e a cumplită boii aceas ta a d e d u b l ă r i i personalităţii,' i s'o î n ţ e l e g e m de pe scenă, deşi cazul li înfăţ işat exce l en tu l a r t i s t Storin.

T r a d u c e r e a bună e făcută de ziarişti Al. Pe t rovic i .

B. CECROPIDE

I N S T R A l i W T A T E

U N E H E U R E A V E C . . . Repe ta te l e i n t e r v i e w u r i a l e lui F r é d é ­

ric Lefèvre , ce a p a r în rev is ta Les Nou­vel les L i t t é r a i r e s au fost, t i n t a unor vio­lente a t a c u r i în u l t i m u l t imp.

Nu s 'a mai a d u s r e d a c t o r u l u i v ina că s emnează eu n u m e l e său, ceeace , de fapt scr i i tor i i scriu, p r e f e r ind a c e a s t ă confe­s iune în ce rnea lă , une ia în ae r l iber şi cura t , p r i n g răd in i , p a r c u r i , sau v e r a n ­de. Nu. D e da t a aceas ta Lefèvre e acu­zat de pros t ie , de incu l tu ră , de mi tocă­nie, d e in t imi ta t e exces ivă cu cei ca r i b inevoeac să-i vorbească , etc.... T o a t e cu ocazia i n t e r v i e w u l u i eu E d v a r d I l e r r io t .

I a tă ce scr ie în L 'Act ion F r a n ç a i s e , Leon Daaidet :

U l t ima i nven ţ ie a lu i , ,Uneureavec" , a i ueua rab i lu lu i F r é d é r i c Lefèvre constă în a se duce să sugă labe le Iui I l e r r io t , i n t imp ee aces ta îşi suge pipa. Aces t lu­cru se poate, citi în , . H e b d o m a d a r u l de cr i t ică şi b ib l iograf ie" în cure s e r i s ipeş­te ana l fabe tu l F r e d e r i c , sp re m a r e a b u ­cur ie a lui Be raud (du Rhone) , a lui Gal t ie r -Boiss iè re şi a lui R o n v e y r e .

Eu cunosc e r u d i ţ i u n e a lui F r e d e r i c U-neureavec . Mi-a a r ă t a t - o d i n t r ' o d a t ă în ziua când a ven i t şi în n n t r e u l meu, cu mii d e p r e c a u ţ i u n i , t e m â n d u - s e ca a-ceas tă vizită să nu-1 coste c u m v a r e t r a ­

gerea Legiuni i de onoare , pe care elj d i r ec to ru l său d. M a r t i n Dugard, (Di gardon , Dugairdavous sau Dugard-tó fone) o vor p r imi d u p ă cincisprezecet le de là podosucer ia lui I lerr iot .

Or i eu a m găsit p e b iu rou l meu Iu de n u m e şi d e căr ţ i d e p e care zisulli fevre îşi e t a la erudi ţ ia" . . .

P e d e a l t ă p a r t e R e n é Iohanet scrie Le Gaulo i s u n art icol de o rară frâu sete . jud ic ioz i t a te şi v io lenţă împotr» lui Lefèvre , d e n u n ţ â n d şi moda şarlaii nească a revis te i d e a ut i l iza critici rioşi, j i lăti ţ i scump, p e n t r u plasare l ansa rea u n o r căr ţ i mediocre, ca* va r să b u n ă p a r t e din drepturi le del b r ă r i e la cas ier ia revis te i .

, .Totul e venal , î nehee Iohanet. Cee» in te resează însă es te siăuiătatea litera a ţări i . Ea e compromisă în ziua inœ orice s ince r i t a t e m o a r e , în ziua dl francheţi i ucisă face loc spiritului discret şi d e comerţ- I a t ă deci indigii po rn i t e în con t ra d-lui Lefèvre suall n e veni te . Să le î n c u r a j ă m .

La toa te aces te a t acu r i , . revista ll Nouvel les L i t t é ra i r e , n 'a răspuns pi p â n ă as tăz i în nici un chip . Tuturor euzafi lor li s'a r ă s p u n s cu o elocvei l in iş te .

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 343

C R O N I C A P L A S T I C A SALONUL ATENEULUI. _ î n t r ' o por­

át de pilduitoare so l ida r i t a t e profes io-nlă, cunoscuţii s cu lp to r i I. I o rdunescu ţ George Diniitriti, (membri i în j u r i u ) , liti asumat n e î n c h i p u i t e l e os tenel i Irăspunderea o rgagn iză r i i aces te i e x -|вг|іі în asentimentul ce lor la l ţ i c a m a ­razi pictori şi sculptor i , p e car i a l ă t u r i k ei, înfiinţarea unu i min i s t e r al a r t e ­te-eu amestecul so l ic i tudinei lui b iu-»cratice în i e ra rh iza rea va lor i lor —• îi Ssise întăriţi j)o p r ime le poziţ i i , cucer i -(ein stima publicului, d a c ă nu î n tot-kim prin asal tur i i m p e t u a s e a l e u n o r mperamente prea p u t e r n i c p e r s o n a l e , far prin rezultatul unei ac t iv i t ă ţ i r ă b d ă ­toare potrivit căreia succesu l u r ina în (eneral, unei l abor ioase p r egă t i r i . Intervenţia . .Salonului oficial", p r i -

lil la început ou c ă l d u r ă d e toa tă lu-lea interesată la p rog re se l e p las t ice i «numeşti, oferi o nouă a r e n ă d e î n t r e ­ite şi emulaţie, care s p r e d e c e p ţ i a spi-

•r obiective însă. delà î ncepu t ia uraeterul unor c r â n c e n e răsboe l i î n t r e tabere cc-şi d i spu tă p r e p o n d e r e n ţ a , mncipial, pe temeiul d i r ec t ive lo r idea­li a triumful, în u l t im rezul ta t , a l protagoniştilor cu ren te lo r zise noi, spr i -

i în avânturile lor do j u v e n i l e po r ­ni revoluţionare pe jocu l i n t e re se lo r politico-artietice a l e u n o r a r t i ş t i -furnetio-uri ai ministerului a r t e l o r cu însă rc i -liri ce pot influenţa decis iv în m a t e r i e fi direct interesaţi, în dubla lor ca l i t a te , ko anumită s tare de luc ru r i . Esiţi din expectat iva în c a r o au p ă r u t

orreme să se resemneze , —• d o p a r t e d e »toul oficial deven i t cc tă ţu îa s b u r d a l -licilor privilegiaţi—..bătrânii" (evident , k fieurat) ne servesc Sa lonul A tcneu -áDacă pentru nu m o m e n t acos ta poa-It prezintă numai va loa rea semni f ică­rii unor veleităţi r eac ţ iona re . împl ineş -leinsă pentru viitor p r i m e j d i o a s a lacu-lice constitue lipsa unui corecitiv — ti­ni organ de c o n t r a p o n d e r e — p e n t r u «întinerea echi l ibrului e v o l u t i o n ä r , a-

«eninjat să fie i r emediab i l r ă s t u r n a t . n de modernism ca re e s t e o rea l i t a t e idenegabiln cu cău t ă r i l e lui c ins t i te •j drumurile cele mai pu ţ i n b ă t u t e , în Htnnzişurile — dacă vre ţ i — vi rg ine în-ide orice explorare , alo sensibi l i tă ţ i i •meneşti — dar do consac ra rea avor to -lilor unor atari s t r ădan i i e x p e r i m e n t a l e tbiar rând acestea au scuza celor mai iwere viziuni nova toa re , n e c u m a-tanci când — aşa cum a fost în cea ma i ure narfe cazul — a b e r a ţ i i l e în m u n c ­ii modernism ului sân t .voite p e n t r u su-Impilf snobismului, or i p u r si s implu . Mulfate ale ne îndemânăr i i , fatal isbi-taare prin bizareria lor p roz in la t ă a m a ­torilor în pilula comodă a . .or iginal i tă ţ i i , jersonalităţii etc. .

Salonul Ateneului s'a b u c u r a t d e so-ün'fudinea ocrotitoare a d-Iui min i s t ru litfclescu. încercat a n i m a t o r a tot ce iste manifestare cu l tu ra lă , c a r e a c ins­tit inaugurarea expozi ţ ie i cu p r e z e n ţ a We, lucru pc caro nu ' l făcuse d. L a n c ­ent, titularul de la. a r t e la d a s ' J d d e -rea. „Salonului oficial", deşi l ipsa d-sale

AUREL BAEŞU : A U T O P O R T R E T

delà a c e a s t ă so lemni ta te , e r a f i resc să pri lo ju iască comen ta r i i d e n a t u r ă să pu ­nă la î ndo ia l ă i n t e r e s u l d-lui min i s t ru al a r t e l o r p e n t r u l u m e a a r t i s t i că .

Tată însă că d e u n ă z i , d. I , apcda tu s'a os teni t să viz i teze Sa lonul A t e n e u l u i şi... mii do bombe ! t ună furioşi exc lus iv i s t ă Sa lonulu i oficial — a oferit , g e n e r o s a-p roba to r . s u m a de p a t r u sau cinci su t e mii d e lei p e n t r u p r e m i i şi c u m p ă r ă t u r i . Dacă nu s 'ar p u t e a s p u n e decâ t că d. La pod a tu a făcut 'o păr inteş te , : „să t r ă ­iască t o a t ă l u m e a " , exp l i ca ţ i a ges tu lu i în aces t chip a r a d u c e m ă c a r o u ş o a r ă conso la re p e n t r u suf le te le a l in ta ţ i lo r de p â n ă a c u m la ..oficial", cu toa t e că nu şi ci sunt d e p ă r e r e a min i s t ru lu i „ lor" . Cîurile r e l e însă discută , i n t e r p r e t e a z ă ges tul in c h i p u r i ca r i s g â n d ă r e s c r a n a acestora, d in u r m ă . şi-i p u n p e g â n d u r i pen t ru vi i tor . Se face co re la ţ i e î n t r e a-iiiimite fapte car i dacă izo la te p ă r e a u

de-o med ioc ră i m p o r t a n ţ ă , p u s e însă în­tr 'o o r d i n e p a r să cons t i tu ie u n s is tem o n o r â n d ca u n foarfece a s u p r a a r ip i lo r m o d e r n i s m u l u i a v â n t a t cu s u p r a u m a n ă s u p e r i o r i t a t e în v ă z d u h u r i l e a b s t r a c t u l u i

in tegra l . Aşa., de pi ldă , a b ţ i n e r e a minis ­

t ru lu i a r t e l o r d e la so l emni t a t ea deschi ­der i i s a l o n u l u i oficial» vizi ta a c e l u i a ş min i s t ru l a A t e n e u însoţ i tă d e s u b v e n ţ i e d u p ă ce de c u r â n d d. Ix tpeda tu îşi afiir-niase în p r e s ă n e m u l ţ u m i r e a d e , , farni-en fe - l e" m a j o r i t ă ţ i i func ţ ionar i lo r d-sa le ca şi i n t e n ţ i u n e a d 'a modif ica r e g u l a ­m e n t u l Sa lonulu i , etc., surnt l u c r u r i d'o p r e a e v i d e n t ă semni f ica ţ ie .

Aşa d a r , d. L a p e d a t u n u e n e p ă s ă t o r — c u m m ă r t u r i s i m că î n c e p u s e m să c redem — (facem cu p l ă c e r e m e a cu l ­pa) faţă de p r e o c u p ă r i l e ca r i fao r a ţ i u ­nea ex i s t en ţ i i unu i min i s t e r n u m i t a l a r ­telor. E a d e v ă r a t p o a t e ce s'a s p u s d e mul t e ori , că d-sa e d o a r p r i z o n i e r u l b iu roc ra ţ i l o r şi r e g u l a m e n t e l o r î n c r i m i ­nate. . . Ii u r ă m i s b â n d ă în aces t e î ncepu­tu r i de e m a n c i p a r e .

Am vorb i t de Sa lonu l A t e n e u l u i p r i ­vind d e o c a m d a t ă ches t iunea n u m a i d in -fr 'un punc t d e v e d e r e exp l i ca t i v al ge-nez i i şi a sp i ra ţ i i lo r lui .

R ă m â n e d e d i scu ta t în mod cr i t ic , a s u ­p r a p r e z e n t ă r i i ace t e i expozi ţ i i colect i ­ve sub r a p o r t u l va lor i lo r a r t i s t i ce .

C. V L A D

3 4 4 . — U N I V E R S U L L I T E R A R

z e t t l n CATECHISMUL SCRIITORULUI

H O N D A UDEI

I Sa nu scrii decâ t dacă ai de s p u s ceva. T r e b u e să ai foar te m u l t e de spus, p e n t r u ca să «pui puj in .

li) Fe re ş t e - t e d e cafenele . <le cenac lu r i , die m â n c a r e în oraş . de sa loane , de Aca­d e m i a franceză şi de j u r n a l u l in t im, ră­mas să fie pub l i ca t sau nu d u p ă moar t ea ta.

31 l e s l a t u c c să nu iei mici odată note şi dacă ai luat , câ tă v r e m e mai eşti încă sănătos , să urzi to tul . Este lucru l , pe ca re îl fac şi eu.

4) Alege-ji soţia —e. foar te impor t an t— şi n u c rede că cu o femeie i gno ran t ă este ma i uşor de t ră i t decât cu o savan tă . A fost greşeala lu i Goe the . Se căsă tor i se cu o pe r soană , al că ru i spir i t nu era cu mul t d e a s u p r a ace lu i une i b u c ă t ă r e s e şi, u-prorpiat p â n ă a t u n c i de iun a n u m i t n u m ă r d e femei cu l t iva te , şi-a imag ina t că d in clipa aceea va avea pace. E r o a r e ! Fe­mee a unu i scr i i tor t r e b u e să ştie să scr ie : ea t r e b u e să aprec ieze munca b ă r b a t u l ii i.

5) Să ştii — as ta osie p e n t r u d - t r ă doamne lo r , da r n u e o improv iza ţ i e ; a m crezut-o t o t d e a u n a — s ă ştii că .numai cu o inteligenţă, ega lă o femee îl depăşe ş t e p e b ă r b a t . II depăşeş te p r i n tact. fi indcă es te l ega t ă d e n a t u r ă pr in copil .

6) Aş t eap tă să împl ineş t i t re izec i d e an i ca să încerc i să pictezi femeea — şi ch iar o femeie.

7) Ascul tă , p r iveş te , •ghiceşte. j udecă , p r eves t e ş t e şi, d u p ă t e m p e r a m e n t u l tău. n o t e a z ă sau amin teş te - ţ i . Dă a ten ţ i e as­pec te lo r curs ive şi obl ice ale l uc ru r i l o r şi oamen i lo r ; aici es te adesea esen ţ ia lu l . Vi s'a în t âmpla t , în au tomobi l , să în­

tâlni ţ i p r ie ten i , pe faţa cărora aţ i cetit deoda tă o g r a v ă p r eocupa re , pe ca re nu o cunoaş te ţ i ; este ver i tab i la lor exp res i e . Cea nuri b u n ă observaţie; es te în micul ungiir e x t e r n al och iu lu i nos t ru . Nn in l uc ru r i l e şi nu în pe r soane le , c a r e ţi s e a r a t ă d in faţă găseşti a spec te l e lor cele mai r eve l a toa re .

8) Nu cerc şi nici n u da v reoda tă un sfat l i t e ra r . întâi p e n t r u c ă nu va fi u r ­ma t şt pe u r m ă fi indcă e r ău să falsifici o n a t u r ă . Ceeace va lorează p e n t r u unu l nu va lorează pen t ru a l tu l . N ' a i n să-ini îngădui nic iodată să d a u un sfat l i t e r a r unu i t ânăr . Dacă mă in te resez de el îi spun : „Cit i ţ i -mi ce am făcut" si în cinci m i n u t e văd, dacă -mi p lace . Mi s'a în­t âmp la t în p r iv iu ja asta , cu o d o a m n ă a u t o a r e un luc ru , pe cure am să vi-1 povestesc . Cucoana as ta a scris mul t . î n t r ' o zi mi-a adus — nu o cunoş team, da r îmi fusese r e c o m a n d a t ă d e un p r i e ­ten — un m a n u s c r i s s p u n â u d u - m i : „ la tă ,

voi veni să iau r ă spunsu l d - t r ă pe s t e opt zile' ' . Nu îmi «pusese că m a n u s c r i s u l tir fi al ei ; spunea că e ra al unu i cu­noscut , ia c a r e {(inea. C u c o a n a r even i pes te op t zile. Ci t i sem m a n u s c r i s u l şi i-aiu spus : „Cred că es te i nex i s t en t şi că persoa.mt, ca re a scris asta nu t r e b u e să p e r s e v e r e z e în ca r i e r a l i t e r a ră . Fa îmi rep l ică fur ioasă : ..E«te d e mine , domnule . D. Ana to le F r a n c e mi-a afir­mat ieri că am m u l t ta lent ' ' . Plecă, cu mie de b les teme, t r ân t indu- in i u ş i l e l a tă istoria .sfaturilor l i t e r a re .

9) Nu întfe{ine co responden ţă regu­la tă cu nici o p e r s o a n ă de sex fenienin. In felul acesta se în t âmplă după moar t e—

.sy ti u ingâdtiiji-ini s'i: prost i i .

10) Nu primi acei şi pe ace de zece ani .

11) Nu băga r e n / ă elogiile... mul t .

î-'î Nu ie înc rede iu sonal . după o a n u m i t ă

cele mai mai

in in t imi ta tea ta decâtj I c pe care le citait

în s eamă <-ii t ici le, sau Iară să le crezi

p e t c i i ţ e . (Pe e x p e r i e n ţ ă a lit

iii nu mai cred în ele). Nu te lă asa « beste i n scann а unui avocat , a unui c i / m a r .

!">) Păs t renză- ţ i

nici a unui medic, m nici a unu i croitor, ші nici ch iar a unui

to tdeauna perspicaj taten ta, ciliar d a t ă te -ar străpunge.

14) Ref lectează puţ in înainte de scrie da r . nu p r e a mul t , altfel nu aii scr i i sau ce ai să serii va fi artificial închis.

14) Să ai o b u c ă t ă r e a s ă bună, я p r a v e g h i a t ă de soţia ta , care trebui fie îndemâii i i tecă în aceas tă artă inaji ră. Să ai o masă b ine îngrij i tă, linii lemn b u n şi un t bun .

16) Păzeşt i ' - te de a v e n t u r i sentimental mai a les ele cele olabwiice : în gena nu lasă — punându- i deopa r t e pe Dai şi P e t r a r c a — decât necaz şi ccnnj Ce le la l t e cel puţin.. .

17) Nu vei ceti n ic iodată destul anii vechi , bun i i au to r i din al XVI-lea ţi W l l - l e a veac france.'., proză şi «i Şcoala es te acolo.

1H) Fii l impede sau fii complex, à nu fii n i c ioda tă pl ic t is i tor ; plictisei este; c o n t r a r i u l a r t e i .

19) Păsi i -ea/ă- j i independenţi i ; ea comoara , do unde te vei adăpa continui ea îi es te scr i i toru lu i ceeace aerul p îi es te ag r i cu l to ru lu i .

2 0 ) Aju tă - ţ i t ineri i confraţi vorbii d e s p r e ei : ai li fost foar te muljn dacă d in t ru începu t ai fi ajutat şi iu rn j at.

2 1 ) Vorbeş te o a m e n i l o r delu ţară oi (deşte plicticoşii d e or ice categorii dar nu c rede că exis tă ceva de invit de la nu impor tă cine. T re i sferturi i oameni sunt goi sau nu sunt decâtf con ri.

EPIGRAMA

ARMATA

..Noi, înnapoi deloc nu dăm —

..Suntem în stare să luptăm ,,Pân' la ultima picătură

(... De băutură).

George Ranetti la „table" cu Petre Liciu şi alji doi prieteni. N. CIlEYEDIi

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 345

litertirci l o s e f i i i i i i d e

c u m i n t e

l i tere lor , cu r ă m ă s e s e u n

nenoi'oci'u Il­de două - t r e i

u n p i i e t e n i! fi \ op-

a i unei

liarbey d 'Aurevil ly. Icul Itotă vârsta, sa îna in ta t ă .

. Perii lui albi -fi De aceea ii v o p s e a

|iri pe săptămână.. Într'o dimineaţă , to tuş i .

Inirprinse în pa t imáimé <!<• o-şt IM pârul. i Scriitorul luat. <te scur t , c ă u t a

| i scuză. • Oh ! dragul m e u . d a c ă ai ştii ce

g l s'a întâmplat. ! - Ce. scumpe m a e s t r e ? -Am avut un vis... un v i s î ng roz i t o r • Adevărat ? - 0 viziune îngroz i tea re Mă v e z i

І И impresiona f... Doar p ă r u l m e u î(i |wdovedi aceasta.. . . , - Părul1 d-voastră. . . c u m ? i — Hei, îl vozii... a a lb i t î n t r ' o s i n g u r ă

•şoapte l

_ P l c l T e Benoit, ofiţer al l ega ţ iuu i i de •«oare, după câ teva s ă p t ă m â n i mi re-|m|a să-şi înşele con t imporan i i . LT a Wm „tânărul poznaş ' ' , c a r e p r e s ă r a cu Wune romanele sa le . sp r e m a r e a nemul -• N e a unor critici t ip icar i . Anul t r ecu t , ІКafla la Cano — unii p r e t i n d e a u ch ia r

i trebuia să se î n soa re cu o sy r i ană . lere stătea în A l e x a n d r i a — unde se-IjUa adesea î a valea de jos a Nilului , p ruz i , pe când vizita un muzeu a r h e -Iwicla o depărtare- de ven-o 60 k lm. I* Cairo, tânărul eg ip t ean — ca re îi. ilijade călăuză — îi i s tor isea cu m u l t e •«munte povestea unei o a r e c a r e um­i l i înţepenită în b a n d a j e l e sale sacre .

„A trăit în a n u l 2100 sau 2000". [ Dar Pierre Benoit iubeş te preciz i t tnea . Ştară să clipească : I - Scuzaţi !... Îna in te sau d u p ă - Istts forclos ?...

IPianistul englez Mark H a m b o u r g se iin oraşul Day ton din A m e r i c a d c

IÎntr'o seară, pe când s e afla î n t r ' u n b, unde juca la ru le t ă , o t â n ă r ă şi jălaşe fenice c a r e nu-1 cunoş tea d e

|il diu vedere, se a p r o p i e de s c a u n u l

-Dragă prietene. îi zise ea, sunt com­ut curăţată. I m p r u m u t ă - n i i o mie d c lari.

ЦЬгк Hambourg, care fără a fi toe-fi ceeace se numeş te sgârci t , t ine to-

t foarte mult la lxani. r ă s p u n s e : -Te rog să mă scuzi d r a g ă p r i e t enă ,

trmd-e cu neput in ţă . [-Se vede că te temi r ă spu nse t â n ă r a

, totuşi nu in | e lcg ele ce te-ai t eme . Gintleşte-te, o să pierzi s u m a pe c a r e < cer. pe când d a c ă mi-» î m p r u m u ţ i , •«restitui mâine. -Prefer să-i p ie rd la ru le ta , zise p iá ­ltál, fiindcă-i mai sigur.. .

f. AL.

i > c a z c a a *

PIAŢA MUNCII

în t r ' o confer in ţă ţ int i tă dc <!. prof'. F Şte lă i iesc i i -Goangă, s ena to ru l Uni­vers i tă ţ i i clin C l u j . la F u n d a ţ i a Regele Corol , făcând p a r t e din ciclul p r e l ege r i ­le,!' o rgan iza t e de . . Ins t i tu tul Social"', d i s t insu l profesor a p ropus înfliinţaroa Piej i i Muncii , ca re să indice Univers i t ă ­ţilor şi Şcolilor S u p e r i o a r e funcţ iuni le o c u p a t e şi vacan te , p recum şi p robab i l i ­ta tea funcţ iuni lor în viitor.

Avem b u n ă o a r ă 10.000 (le doctor i şi 20 ing ine r i rad ioe lec t r ic ien i . Ţ a r a mai a r e nevoie d e încă 20.000 (le doctor i , d a r nu mai o nevoie d e nici un ing ine r r a -cHeelectrician.

CRFŞTEKEA P O P U L A Ţ I E I ORAŞULUI BUCUREŞTI

Popu la ţ i a Bucureş t i lor s'a măr i t de 12 ori î n t r ' o s u t ă de ani . I a t ă cum a cres­cut popu la ţ i a de l à 1831 p â n ă azi :

c a r i c a t u r a z i le i Î N D O I A L A ?

1831 1852 1 8 " 1894 1912

70.CCO locui tor i 102.000 locui tor i 177.000 locui tor i 232.000 locui tor i 541.000 locui tor i

1927 850.000 locui tor i

E prc-l.-abil ea în a n u l 19" l Bucureşt i i va avea 1.000.000 locui tor i .

C O N G R E S U L I N T E R N A Ţ I O N A L DE T A L A S S O T H E R A P I E DIN 1828

L u n a aceas t a se va j ine în R o m â n i a un congres i n t e r n a ţ i o n a l d e Ta lasso te -rap ie .

C o n g r e s u l va avea loc la Cons tan ţa , sub auspic i i le Min i s t e ru lu i Sănă tă ţ i i şi congresiş t i i vor vizi ta p l a j a delà Mama­ia, i n s t a l a ţ i un i l e de là Tech i rgh io l şi apoi vor face o excu r s i e la Cons tan t inopo l .

N ă d ă j d u i m că savanj j i i congresiş t i vor p leca cu cele mai f rumoase impres i i d in t a r a noas t ră .

..Este un asas ina t , sau o s inuc ide re ? (Le r i re)

C E R T I T U D I N E

•— E cert , d r a g a mea : că lă r ia te face să s lăbeşt i .

Negreş i t ! P r iveş t e calul D-nei con­tese, cât e de s lab. (Life)

LA G H I C I T O A R E

Mi se a r a t ă , D o a m n ă , că veţ i suferi o m a r e p i e r d e r e ; — d a r n 'aş p u t e a să precizez dacă e vo rba d e u m b r e l ă sau de soţul D-voas t ră .

(D imanche I l lus t rée)

SIS. — U N I V E R S U L L I T E R A R

carii redute in еж!га$с V I A T A DE TRÂNDĂVIE A

RIVAROL, FRUMOSUL Lou i s La tzar i i s

LUI ABATE

O viată dezordonată de boem îndârjit care înţelegea să trăiască nobil, numai ne făcând nimic, — viaţa unui visător, a unui leneş genial, de-o frumuseţe rară şi de-o inteligenţă sclipitoare.

Rivarol, frumosul abate, cum i-se zicea pe drept, idolatrizat de femei şi răsfăţat şi alintat de regi, — a strălucit şi prin elocvenţa şi spiritul său viu, apărător la regelui în epoca mar ei revoluţii franceze, şi prinţ al saloanelor literare ale Franţei, Angliei şi Germaniei.

La S e m i n a r u l S a i n t - G a r d e d 'Avignon, a b a t e l e Rivavol , e r a „cel ma i f rumos a-dolesoent d i n l u m e " ; î n a l t , b i n e făn eut, cu faţă du l ce şi m â n d r ă ; cu o p r i ­v i r e p l ină de duioş ie c a r e t u r b u r ă a t â t d e uşor i n i m m e l e s l abe . Avea o fa ţă de l i ca tă şi n iş te o b r a j i b ine modela ţ i .

T â n ă r u l a b a t e a v e a v â r s t a d e 17 a n i şi n u i n t r a se în Semina r d i n voca ţ i une ci ma i mul t d e a ven i în a j u t o r u l săr ­m a n e i sa le familii .

S'a n ă s c u t în 1753 î n t r ' u n h a n d i n Baq-noLs, în h a n u l „La t re i p o r u m b e i " . A-tâ t bunic i cât şi pă r in ţ i i săi fuseseră hang i i . I n t r ' o zi t a t ă l s ă u d ă d u jos fir­ma. Aceas ta d in cauza unuii m a r c sen io r c a r e în t imp ce e r a serv i t la h a n c e r u no ta d e p l a t ă c a r e e r a foa r te î ncă rca t ă . G e n t i l o m u l plă t i , d a r pes te c â t eva zi le i se înch ise hanu l . De aci încolo începe mizer ia . P e n t r u a face faţă a t â t o r nevoi , t a t ă l se a n g a j a la o fermă, însă p u ţ i n u l s a l a r iu ab ia sa t is făcea nevo i le casei . F u nevoi t , cu tot r e g r e t u l a r e t r a g e pens iu ­nea lu i Anton , c a r e p e a t u n c i a v e a 11 an i şi î nvă ţ a la şcoala p r i m a r ă a Josefi-ţ i lor d in Bagnols .

T a t ă l s ă u c ă p ă t a s e o f rumoasă i n s t ruc ­ţ iune . C u n o ş t e a la t ina , c i tea p e Virgi l şi H o r a ţ i u şi făcea versur i . An ton , d a t a-fa ră d e Josefiţi , s e d u s e la ep iscopul d i n Bagnols şi-i zise : — Monseniore , v in să-mi deschid in ima . Şi-şi desc r i se în­t r e a g a s a n e n o r o c i r e . P r e l a t u l priveţa, su rp r in s , pe g ra ţ iosu l sup l i an t . — Re­i n t r ă în colegiu, amicu l meu , m ă voi o c u p a de toa te . Şi ep i scopu l n u s'a că i t nici o d a t ă d e gene roz i t a t ea sa . A n t o n e r a u n b u n elev. î n t r ' u n a n făcu t r e i c lase şi u imi p e profesor i i săi . La vâ r s t a d e 17 an i e r a u n t â n ă r f rumos şi in te l i ­gen t şi t a t ă l s ă u pr iv indu-1 u i t a d e ne ­cazur i l e sale, ce s e m ă r e a u d in a n în an . A v e a 15 copii şi a l 16-lea u r m a în cu­r â n d . An ton ca r e e r a cel ma i în v â r s t ă îşi t e r m i n a s e s tudi i le . Ce s ă facă ? Nici u n b a n ! O s i n g u r ă ca le se desch idea : acea a biser ic i i . Se h o t ă r î şi i n t r ă în Semina r .

F r u m u s e ţ e a sa s e d u c ă t o a r e a t r a s e a t e n ­ţ ia femei lor f rumoase d i n Avignon. Il găseau „f rumos ca păca tu l " . Ce le t imi­d e se m u l ţ u m e a u să-1 p r ivească susp i ­n â n d ; a l t e le mai î n d r ă z n e ţ e s t r igau d u ­pă el „ ia tă p e f rumosul a b a t e " .

Colegul său de Seminar , a b a t e l e Cu-

bièrs , zicea de sp re el că e „f rumos şi e-l oquen t ca Alcibiade ' ' .

l n t r ' a d e v ă r e ra de o e loc in ţă unică. Vorbia cu o vo lub i l i t a t e s u r p r i n z ă t o a r e şi vocea s a era a t â l de a r m o n i o a s ă iu cât e r a i de l à î n c e p u t câşt igat .

Admi ra ţ i a femeilor îl lăsa ind i fe ren t şi el respec ta cu e x a c t i t a t e r e g u l a m e n ­tu l s e m i n a r u l u i . To tuş i când vorb ia d e vi i torul său, nu-1 înfă ţ işa ca o con t i nuă r e n u n ţ a r e . Ştia, delà colegii săi, m u l t e d e s p r e p re l a ţ i ca r i duceau o v ia ţă p l ină de a v e n t u r i . E r a epoca lu i Vol ta i re care , d in ex i lu l său, s t ă p â n e a sp i r i t e le .

Se m e r g e a la b iser ică , d e ochii lumei , nu p e n t r u a se ruga . I n c r e d u l i t a t e a e r a un ' lux şi o e l egan ţă . R iva ro l e r a şi e l in f luen ţa t d e c u r e n t u l cel nou. N u e r a voca ţ iunea ca r e 1-a a d u s la s emina r . E r a ambi ţ i a , nevoia . E r a f rumosul a b a t e şi nici d e c u m cuviosul a b a t e . C r e d e a în D u m n e z e u ca şi Vol ta i re . S tud iase an t i ­ch i t a t ea clasică, ş t i in ţe le şi geomet r i a . Acum s tud ia filosofia.

LA P A R I S

In t r ' o b u n ă zi, amicu l său, a b a t e l e C u b i è r e s îşi l uă r ă m a s b u n d e l à Rivaro l . P leca la Par i s , să-şi t e r m i n e s tud i i le la s emina ru l S a i n t - S u p l i c e . — Ne vom reve­dea , zise el , la Pa r i s . Sigur , va m e r g e şi Rivaro l . P romisese . D a r cum su facă ? N ' a v e a ban i . T r e b u i a să a ş t e p t e ocaz ia şi a ş t e p t â n d t r e b u i a să a ccep t e e x i s t e n ţ a e e v e r ă şi posomorâ t ă a p rov inc ie i .

A b a t e l e Cub iè re s , ab i a a j u n s la Pa r i s , deven i un obic inui t al sa loane lo r şi cu­noş tea o m u l ţ i m e de poeţ i .

C u b i è r e s nu e r a un poet , da r ştia s ă facă r ime . O d a t ă pub l i că un poem. Di ­rec tor i i de là Sain t -Sulpice se i n d i g n a r ă şi-1 d ă d u r ă a fa ră . C u b i è r e s e r a fericit . Se va consac ra poeziei şi l i te r i lor .

R iva ro l r ă m a s e la Avignon. P ă ţ a n i a a-micului s ă u îl en tuz i a sma . L ă s â n d să se vadă i n c r e d u l i t a t e a sa, fu şi el d a t a fa ră . Şi d i spăru . Nu se mai ş t ia n imic d e el . D i s p ă r u s e d in Avignon. Unii s p u n e a u c'a p leca t la Pa r i s , cocoţat la spa t e l e u n e i t r ă s u r i , d i s t r â n d oamen i i p e n t r u a-şi p lă t i umi lu l loc ; a l ţ i i că o b o g a t ă b ă ­t r â n ă la găzdui t şi h r ă n i t d i n d r a g o s t e . Mulţ i s p u n c ă l-ar fi r e cunoscu t s u b d i ­fer i te degh iză r i . Nu se p u t u afla n imic decâ t că „v ine la Par i s ' ' . Nu e r a î n să u-

şor să vii la Pa r i s fără un ban şi9 un pro tec to r . D a r Rivaro l era salai» plin de sp i r i t . Man ie re l e sale oranj mai g ra ţ ioase . Şi cu tot drumul ta junse. . . la Versa i l les , u n d e se d in t r ' o g r e şea l ă d e provincial Versa i l l es d r e p t c e n t r u l intelechul| r ega tu lu i .

C u m a j u n s e scr ise lu i Cubières) t r u a-l î nş t i in ţa ş i Cub iè re s sosi in N u mai e r a a b a t e l e ci cavalerul I b iè res . To t aşa şi Rivarol. . . deveni» va ie ru l d e P a r c i e u x . Cubières щ ce ru exp l ica ţ i i . Nu reuş i să afle i la u n om ce nu făcea niciodată cont ţe . A d e v ă r u l e ra , necesi ta tea de ii| î n lume . Rivaro l c rezu expeditiv í u n n u m e şi-şi a lese pe acel al i său, s a v a n t u l D e p a r c i e u x , de la | mia d e ş t i in ţe .

R ivaro l dor ia să fie prezentat \i\ l embe r t . C u b i è r e s t r e b u i a să-1 pre Spe ra ca d ' A l e m b e r t îl va ajuta.

T r e b u i a să t ră iască . Se zice căii m e e c a r e nu e r a nici tânără, mal moaşă se î nd răgos t i de el şi Ri\anl| s imţi în aceas t ă d ragos t e foarte i d a r î n t r ' o zi a p a r e r iva lu l care erai o m o a r e şi p e n t r u a scăpa Rivarol !| la P a r i s .

In s fârş i t a a j uns . Nu avea ban . C u b i è r e s şi al ţ i i îl ajutară. Щ cunoaş t e a d m i r a b i l a r t a dificilă

• face da to r i i . C u b i è r e s povestind mail ziu d e b u t u r i l e lu i s p u n e a că Rivaroll ţ u m e a cu a t â t a gra ţ ie , în cât cei cell d c a u b a n i îi m u l ţ u m e a u că prime)

Es te pr/szentat lui d'Alembert, ven i t p l ace foar te mul t . Se invente anecdo tă . Se poves teş te că, la b u r g , e r a m u l t ă l u m e adunată ina nou lu i c a d r a n solar , îl examinai! ceau o b s e rv a ţ i un i prosteş t i . Un tani cuvân tu l . E r a Rivaro l . El explicau soare lu i cu a t â t a l impezime şi eu fu a p l a u d a t . U n b ă t r â n mititel) p r o p i e d e el şi-i z ise : Vă осиря(іо in ţe le , d o m n u l meu. Rivarol răsptM ş t i in ţe le îi p l ac tot a t â t de mult te r i le . — Nici eu nu sun t un dusa l i te r i lor , r ă s p u n s e bă t r ânu l . Şi-i M dre sa sa... E r a d 'A lember t . Aceasiál| poveste m a r c h e a z ă surpr iza ce o'i ra con t emporan i l o r această notorij A d e v ă r u l es te că debutan tu l primi la n a t u r ă d a r u l d e a plăcea.

D'Alembert, ia t i n e r e ţ e a sa, fusese un ii dc lume, făcea l u m e a să m o a r ă d e ris, imitând pe c u t a r e a c t o r ce l eb ru . Bă­trânul geometru v e d e a în t â n ă r u l Riva­li verva sa t r ecu tă , caus t i c i t a t ea s a şi toate ştrengăriile t ine re ţ i i sa le . Găsea de «menea şi fondul se r ios a l sp i r i tu lu i via, marea dragos te d e l i t e r e şi ş t i in ţe . Jisărăcia era o a s e m ă n a r e în p lus . Riva-rol poseda ceva m a i mul t : f a r m e c u l ca r e mage amorul. B ă t r â n u l s avan t se ve-èape sine nu n u m a i c u m a fost d a r şi tira ar fi voit să fie. Dă-ne o o p e r ă fru­moasă, îi spuse el, şi-ti p romi t Academia . ; 0 strălucită pe r spec t i vă se desch idea iiaintea sa. Jşd a lese sub iec tu l m a r e i o-pere care-i va desch ide por ţ i l e s avan te i societăţi. Va s tudia p e Gal i le i . Parisul cu sa loanele şi ca fene le le sa le

literare reclama t a l e n t e noi. P i ron m u r i -ie. Rivarol devine d e m n u l său u rmaş . Toţi il ascultă, î n t r e a b ă d e n u m e l e său... Cavalerul de P a r c i e u x ? R u d ă cu acade -«loaniil ? Nepotul său. II a scu l ta cu gu­ri căscată. Se povesteş te scena, că unu l intre auditori, fe rmeca t , s e r id ică pen­na a-1 vedea mai b ine . Acest cur ios e r a dacele d'Orléans. Parisul fu cuceri t . C a v a l e r u l d e Pa r -

tieux devine omul ziloi. Se cita cuv in te l e •le, admirau spir i tu l , i n t e l igen ţa , şt i-i|a sa şi farmecul i ncomparab i l a l vor­bitei sale. Faima aceasta a j u n s e p â n ă - n cab ine-

nl unui veritabil D e p a r c i e u x , c a r e se credea unicul nepot a l a cademic i anu lu i , •nmet Acesta nu e r a un necunoscu t . Era un distins profesor d e fizică e x p e ­rimentală. Apari ţ ia v ă r u l u i s ă u î l i r i t ă filin ordinul său oameni i legei s e p r e -rttară la cavalerul de P a r c i e u x , i n t e r -

ncindu-i a mai u z u r p a aces t n u m e . Ri-se duse la vă ru l său s p r e a-1 îm­

bla. Profesorul se în fur ie şi-1 d ă d u a-

I Se simţi umilit şi j e n a t . Ce să facă ? Să (aamească , ,domnul Rivaro l" . E r a p r e a anal. începu să s tud ieze geneologia fa­dei sale. }i plin de înd răznea lă c a v a l e r u l d e

Itteieux se proc lamă cava le ru l de Ri-L Nu avea d r e p t u l . D ' A l e m b e r t el

buşi nu-şi fabricase n u m e l e său t r e c â n d jrle Lerontl la d 'Aromberg , apo i la d 'A-rmbert şi în sfârşit, d ' A l e m b e r t ? Trimise versuri lui Vol ta i re s e m n a t e

I numele său r e s t au ra t . Vol ta i re îi r ă s ­ărise printr'iin madr iga l . Era conside-ipunea .uimi bă t r ân om de l i t e re ca r e Slneşte un talent. î n c u r a j a t s e dec ide scrie opera sa Gal i le i .

MUNCA G R E A

ilare vâlvă la Paris . Vol ta i re r e v e n e a I exilul său. î n t r e a g a l u m e e r a co-wă de delir. Rivarol d o r i a să s e a p r o ­prie marele om. D ' A l e m b e r t îl condu-[Rcu o bitnă impres ie . Şi r e v e n i d e li multe ori. Vol ta i re îl a p r e c i a mul t . io zi,'discuţia-se a n g a j a a s u p r a lu i Ée. Voltaire cons idera o p e r a mon-tocasă şi .pe au to r un n e b u n , lirarol admira p e D a n t e şi se gândeş -jtla o bună t raducere , lie puse pe lucru. P ă r ă s i p e Gal i le i a-ţ început. Lucrul însă m e r g e a foar te Щ. Rivarol era născut o r a to r . C â n d «Beste, frazele curg a b u n d e n t e şi pa r ­ler preceda gândirea . C â n d scr ie e x -tonilc fug şi cuv in te le sun t fă ră ИІ Este supliciul unu i om e loquen t ulamnat lâncezelii sc r i su lu i . Dar nu se teme de d i f icu l tă ţ i l e sem­

na la t e de Vol ta i re . Se ştie ingenios . în ­t r e p r i n d e o v e r s i u n e ma i anevo ia să c a r e să-i a d u c ă faima. D a t o r i t ă aces te i t r a ­duce r i c rede să-şi mlăd ieze s t i lu l , să-şi î m b o g ă ţ e a s c ă v o c a b u l a r u l şi va podea, în sfârşi t , să scr ie p e cont p rop r iu .

Şi astfel m u n c a a c e a s t a o poa t e a b a n ­dona şi apo i r e l u a d a t o r i t ă vieţei ce o duce .

In f iecare zi p r imeş t e d i fer i te invi ta ţ i i . Pa r i su l a f lase că u n o m de sp i r i t sosise. C e i a c e i s e cerea , e r a d e a amuza . Şi el amuza , a m u z â n d u - s e .

C â n d un a b a t e îi ce ru u n epigraf pen­t r u b r o ş u r a sa, el îi r ă s p u n d e : — P e c ins tea mea, n u vă pot oferi d e câ t un epitaf. Un domn c a r e tot t impu l vorb i se , pl ic t is ind lumea , s u s p i n ă : — C â t îi d e cald ; asud groaznic .— Vă ascu l ta ţ i p r e a mul t , îi spirse Rivarol . Şi l u m e a r âdea .

C â n d vorbeş te , vo rbeş t e a t â t d e b ine , că toa tă l u m e a tace . O astfel de s u p e ­r io r i t a t e , es te obos i toare , m u r m u r a u unii car i voiau să supeze fă ră a face e for tu r i d e gând i r e . Şi î n t r ' o s ea r ă , d u c e l e d e Guiche , zise : — D a c ă va con t inua tot aşa, s a loane le vor deven i academi i . Ri varo l r ă s p u n s e , p r i v i n d p e m a r e l e se­nior : —• Ar t r e b u i ca s a loane l e s ă fie compuse d i n o a m e n i d e m n i de Academie . E r a şi g r e u cu un as t fe l d e a d v e r s a r . Şi deven i în c u r â n d idolul sa loane lor .

F e m e i l e îl i ubeau . E r a f rumos. 11 iu -beuu p e n t r u ochii să, p e n t r u vocea sa şi e l egan ţa m a n i e r e l o r sale.

E ra iubi t şi p e n t r u d iscre ţ ia sa. Nici­o d a t ă nu vo rbea de succese le sa le . Şi a-vea n u m e r o a s e .

P e n t r u c ă z iua î n t r e a g ă o d ă r u i a a l to ra , n u m a i n o a p t e a îi r ă m â n e a p e n t r u s ine. N u m a i a tunc i poa te a d ă o g a câ teva r ân ­d u r i la I n f e rnu l . Şi n u m a i a tunc i îşi t r ă -eş te m a r e a lui p lăcere , d e a visa.

Tot ce-i t r e c e p r in minte , î n s e a m n ă p e foi vo lan te . Abia i n t r a t în c a m e r a sa, se aşează în pa t . La masa sa de là căpă t â i s u n t foi şi un creion. T o a t e aces te fiţuici vor con t r ibu i ma i tâ rz iu la o p e r a sa , la glo­r ia sa.

Nu a r e nici un b a n . Es te cel maifru­mos, cel mai e loquen t , da r şi cel ma i să­rac. L u x u l ce s e des fă şoa ră în fiece sea­r ă î n a i n t e a sa, t r e b u e să-1 p l ă t ească cu vorbe le s a l e f rumoase .

Simt zile când s ă r ă c i a îl face me lan ­colic. Adesea c h i a m ă în a ju to r , filozofia. Şi a tunc i scr ie , u m p l e f i ţuici le sa le ; „Nu es te s u r p r i n z ă t o r de a v e d e a un om de sp i r i t fără ban i şi un b a n c h e r fără spi­r i t" .

T r ă e ş t e s ă r ac p â n ă la o r a p r â n z u l u i şi apoi t r ă e ş t e fastuos, mizer ia nu-1 revol tă . N u es te avid. A r e pu ţ ine nevoi . C a m e r a sa îi a j u n g e , d a r s ă fie c u r a t ă : , ,Cură­ţen ia a s c u n d e mize r i a" .

C u toa t ă mizer ia , e r a în t â ln i t în fie­ca r e s e a r ă în case le bogate , pud ra t , coa­fat m inuna t , cu frac roşu ga lona t cu au r , invidiat d e oameni a d m i r a t d e femei, cu ochiul s t r ă luc i to r , cu l imba s a iroinieă, fericit de a t r ă i şi a vorbi . Al tul a r fi sol ici tat un post, un beneficiu l una r . Oa ­m e n i i d e l i t e re e r a u p ro te ja ţ i .

Ce le mai de l ic ioase cl ipe, le t r ă i a în lenea sa. In def ini t iv , ducea v ia ţa oare-i convenea mai b ine . Se culca t â rz iu , în­semna pe f i ţuicele sale câ teva re f lex iun i . c i tea şi nu a d o r m e a d e cât când n a t u r a îl forja. Şi d o r m e a toa t ă d i m i n e a ţ a . D e ş ­tep ta t nu se scula. îş i c i tea inv i t a ţ i i l e sale, r ă s p u n d e a la ele , c i tea o c a r t e şi visa m e r e u . Se scu la şi î ncepea o toa­le tă l ungă c a r e d u r a mai m u l t e o re .

î n t r ' o zi fu so l ic i ta t să sc r ie , ba Mercu-

ITNIVÈRSUL L I T E R A R . — 347

re d e F r a n c e , e x t r a c t e a s u p r a că r ţ i lo r p e n t r u 50 t a l e r i pe l ună . E r a o a v e r e . Imedia t îşi angaja un va le t . Ar t i co le le sale l e scr ia fă ră a le s emna . O făcea fă ră p l ăce r e . I a r s e a r a îşi făcea î n s e m ­năr i l e sale ; supa , vo rb ia şi visa în t ins în pat .

O C Ă S Ă T O R I E P R O A S T A

In c u r â n d se plictisi d e v ia ţa frivolă. Nu se p u t e a însă gând i să s e în soa re cu o femee de lume .

— P e n t r u c e , scr ie el, s e p r e f e r ă un prost cu nume , unu i om de spir i t ? Şi tot el r ă s p u n d e a : — Avan tag i i l e p ros tu lu i s e î m p a r t ; un d u c e face o ducesă , un om de sp i r i t nu face o femee d e spir i t .

Cunoscu u n scoţ ian Ma the r -F l in t c a r e compusese o g r a m a t i c ă exce len tă . In modes ta- i locuin ţă , cunoscu fica sa. î n ­t r ' o zi ea îi căzu în b r a ţ e . T r e b u i s ă s e căsă to rească p e n t r u a o sa lva d e dezo-n a r e .

Deşi fără ban i , soţ ia sa s p e r a ca el să luc reze . Via ţa lui R ivaro l t r e b u i a r egu­lată , îi t r e b u i a o discipl ină. Ea cons idera t imp p i e r d u t convorb i r i l e i n t e r m i n a b i l e cu p r ie ten i i săi. Se ind igna când pleca cu ei. E ra şi geloasă . Scene le şi l a c r ămi l e soţ iei îl făcură în c u r â n d să r e g r e t e de ­p l ina l i be r t a t e de od in ioară . El scr ie că d e când s'a căsă tor i t , t r ă e ş t e n u m a i cu r eg re t e : „Să te fe rească D-zeu d e d r a ­gostea une i englezoaice ' ' .

Soţia sa născu un copil. Nu res imţi d e cât cu r ioz i t a t ea ce i-o insp i ra aces t fe­nomen al n a t u r e i .

Şi când în t r 'o b u n ă zi o pă răs i , nu făcu decâ t să t r a d u c ă în fapt o s e p a r a ţ i u n e ca r e e r a complec tă în in imi le lor.

In aoelaş t i m p se c e r t ă cu cei d e la M e r c u r . Astfel r upse cu două j u g u r i , cu j u g u l munce i şi cu a l căsnic ie i . L ibe ra t îşi regăs i toa tă voioşia sa.

CERTURILE L I T E R A R E

In epoca acea a b a t e l e Del i l le s e bucu­ra d e o m a r e r epu ta ţ i e . T r a d u s e s e Geor -gicele şi e r a m e m b r u al Academie i .

E r a cons ide ra t ca un Virgi l iu f rancez. Rivarol . e ra u n s t raşnic polemist, publ i ­

că o cri trcă care făcu senzaţie. Rivarol prezicea căderea poe tu lu i î n t r ' u n verb ce era în g u r a tu tu ro ra : „gloria va trece, napi i vor r ămâne . O g r a v u r ă c i rcula în cure aba te l e contempla o farfur ie cu var ­ză şi nap i . In legendă : „Glor ia mea va trece, napi i vor r ămâne" .

Voltaire, Beaumarcha is , Bufron sunt en tuz iasmaţ i .

Soţia lui Rivarol o ducea greu de tot. El îi promisese o pensiune. E r a însă să rac şi negli jent . Soţia sa încercă sa î m p r u m u t e bani . î n c e p u să ce rşească p e n t r u ea şi co­pilul ei. Era cunoscută d e uşur in ţa cu care cerea bani . Nu se ştie unde a r fi a juns da­că servi toarea sa nu şi-ar fi chel tui t ult i­mul b a n şi apoi se î m p r u m u t a pen t ru a-şi în t re ţ ine s t ăpâna . Un devotament a t â t ele r a r deveni celebru. Academia franceză a-cordă aceste i devota te servitoare, p remiul Mont von.

Rivarol descoperi pen t ru p r ima d a t ă că este detes ta t de toa tă lumea.

Se consolează reflectând : „La douăzeci de p e r s o a n e car i vorbesc de noi, n o u ă s ­p rezece vo rbesc d e r ău şi a d o u ă z e c e i c a r e vo rbeş t e d e b ine , vorbeş te r ă u " . Apoi o r e g u l ă de c o n d u i t ă :

. .Dispreţul t r ebue să fie cel mai mis te­rios d in t re sent imentele noastre" . Este d e ­testat, lin om care-şi lasă femeea să m o a ­r ă de foame. D e p a t r u a n i vo rbeş t e d e

oiS. — U N I V E R S U L L I T E R A R

D a n t e şi n'a făcut nimic, însuşi Rivaro l scr ie :

„Este un marc avan t a j île a nu fi făcut nimic, da r n u t rebue să abuzezi" .

TREI LUNI D E MUNCA.

lai lumina scandalu lu i putea să se exa­mineze. Cine era el ?

ta lente le sale le-a chel tui t în nimicuri pe la mese. Ope ra spir i tu lui său consta în vorbe şi n u m a i vorbe. D a n t e r ămase ne-trudus. Pân ' acum era suspect, acum era dispreţui t .

Trebuia să d i spa ră d in societate şi să muncească . Trebuia să scrie pentru a ob­ţine sufragiile publ icului .

Pentru a se sus t rage distrucfiunilor pă ­răseşte Par isul .

Şi Rivarol scrie. Şi In fe rnu l este t radus . Academia din Berlin pusese la concurs

u r m ă t o a r e l e ches t iun i : Ce-a făcut l imba franceză universală , de ce meri tă această prerogat ivă şi dacă o va conserva.

Pent ru p r i m a da tă Rivarol se condamnă a duce gândi rea sa p â n ă la capă t Pl in d e en tuz iasm în t r 'un stil elegant şi c la r scrie un imn al limbei franceze şi-1 t r imi­se la Berlin,

Academia din Berlin îl p remia . Savan ­ţii t u tu ro r ţăr i lor şi ma i mulţ i suverani îl felicită.

1 a lentul său era de necontes ta t . Prinsese gust de muncă . In fe rnu l a p a r e

şi-i as igură definit iv faima. Buffon spu­ne : „Nu este o t raducere , ci o s e r i e de c rea ţ iun i" .

Se gândeş te să .scrie un d ic ţ ionar al lim­bei franceze.

Cei delà M e r c u r duc o s t raşn ică cam­pan ie contra sa. Rivarol r ă spunde în Epistola r ege lu i P rus ie i sfârşind cu ver­sul : „Voi p lângeţ i un succes, Jacrămile voastre sun t sincere".

Este numi t membru al Academiei din Berlin şi as t fe l definitiv consacrat .

Rivaro l căzu din nou în scumpa sa le­nevie. Tră ia fericit pe laur i i săi. O p e r a ce p iceota a oferi publ icului , faimosul d ic­ţ ionar, e ra o î n t r ep r inde re vastă . Îşi pe t r e ­cea v ia ţa cu pr ie teni i săi. E ra adesea invi­tat d e Buffon care-1 admi ra . Nu se cunoscu insă mot ivu l miei an t ipa t i i con t ra lui Buf­fon. In t r ' o pa rod ie a Visului Ata l ie i a t acă pe d-na de Genl i s şi pe Buffon. Des­p r e fiul lui Buffon spunea , — că „es te cel mai pros t capi tol din Is tor ia N a t u r a l ă a t a t ă lu i său" .

Anu l 17£S este anu l alinarnac-hurilor. Mici voi um 5 b ine t ipăr i te şi elegant legate, s e m n a t e d e a u t o r i obsourL Riva ro l pub l i că u n pamflet , Micul A l m a n a c h al Mar i lo r O a m e n i . Nici Beaumarcha i s n u fu cruţait. Amicul său deodimoară , Cubières , pen t ru ­că nici el n u fu omis, scrise o sa t i ră con­t r a sa. Ş i B e a u m a r c h a i s c o m p u n e u n q u a t r e n în ca r e îi r e a m i n t e a or ig ina sa. Şil , , toate insec te le l i t e r a r e " se a b ă t u r ă a s u p r a lui R iva ro l ou o p l o a i e d e ep i ­g r a m e . Alţ i i îi r ă s p u n s e r ă cu l ov i tu r i d e bas toane . In t r ' o s e a r ă e r a a p r o a p e să fie omor î t în b ă t a e .

Nu oe plânse. Publ ică Scr i sor i le că t r e Necker . Neckcr publ icase o operă a supra religiei. Nici oda tă stilul lu i Rivarol nu fu ma i s t ră luc i tor . P r o d u s e o e n o r m ă senza ţ ie . Ch i a r lui Volta i re aces te Scrisori p ă r u r ă excesive. Era u n revoluţ ionar intelectual . Predica o educaţ ie fără religie, mora la lai­că; ,.Religia IUI ar fi a t â t d e indispensa­bi lă pent ru cei săraci , dacă cei bogaţ i " »

. air fi lipsiţi a t â t de mora lă" . D a r catastrofa, Marea Revoluţie, se a-

p rop ia şi el nu-ş i da seama încă. inimicii Săi cont inuau să răspândească micile lor infamii. C e a r t a l i t e ra ră nu se sfârşi . Con­tra lui Rivarol circula un pamfle t foarte spir i tual . Ş i - a r fi obţ inut uu mare succes Căci conţ inea pe lângă falsităţi şi .detalii cari a r fi d is t ra t publicul .

Dar nu mai era t impul pentru d ispute li­te rare . Marca Revoluţ ie se anun ţa . înce­pea marea d r amă .

Rivarol iubea pe rege. P r in t r ' un memo­riu voia să-1 facă să înţeleagă pericolul si­tuaţiei sale.

Scoase un ziar. J u r n a l u l politic na ţ iona l . D a r Bastil ia căzu. Poporul era. s tăpân .

Rivarol se refugia. In refugiul său inten­ţiona să facă un expozeu impar ţ ia l al ca­uzelor Revoluţ ie i .

Regele e r a închis la Tui l le r ies . Revine la Par is . Simţea nevoia de a restabili au to r i ­t a t ea regală. Scrise o operă remarcabi lă : lupta pent ru monarchie . îşi p ropuse sa. scrie şi o istorie a Revoluţiei. O oboseală îl coprinse. D u p ă câteva numere se descu­rajă. Vedea răul , fără remediu.

Scrise d ic ţ ionarul mar i lo r o i inen i ai Revoluţiei, un pamflet pl in de cruzime ; d a r publ icul n u ma i râdea , t impul epigra. molor t recuse.

Revoluţ ia era în toiu. Pu te rea era î " mâinile poporului . Ludovic XVI pierdea pe fiece zi popular i ta tea .

Rivarol spera să p o a t ă opri aceas tă mi­şcare irezistibilă a poporulu i şi să resta­b i lească a u t o r i t a t e a rega lă . î n c e r c ă să se apropie de rege. Avu mai mul te în t reveder i ou de la Porte , in t imul regelui şi în me­moriile sale t r ime tea s fa tur i regelui.

Rivarol era bănu i t a fi în solda regelui. E ra acuza t de inamic al l ibertatéi şi Con­stituţiei . Emisari i lui D a n t o n îi făcură o perchezi ţ ie .

înce rcă r i l e sale de a restabili au to r i t a t ea regală e rau zadarn ice . E ra şi p rea târz iu . Juvar ol t r ebu i să fugă. Plecă la Os tende •şi d e acolo l a Bruxe l l e s . Aci o cea tă d e a d m i r a t o r i făceau ce rc în j u r u l lui . Aci scrise el Scr i soarea că t r e n o b l e ţ e a f rance ­ză în m o m e n t u l i n t r ă r e i sa le în F r a n ţ a , care este un model de bun simţ şi ra ţ iune .

La Par i s poporu l p ă t r u n s e la Tuileries. Regele fu inclus. P r i n t r e hâr t i i l e regelui d ă d u r ă şi peste memori i le lui Rivarol . [ se sigila casa şi uu m a n d a t de a r e s t a r e fu e-mis contra sa.

Regele fu ghi lot inat . Regina îl u r m ă pe eşafod.

Teroarea domnia . In Bruxel les Rivarol îşi t r ă i a lenea .şi

pl ict iseala. E r a mereu aeelaş. Medita, veci­nie o nouă operă pe care n 'o scria. Şi se descurca cum p u t e a d e încucă tur i l e sale băneşt i .

Trupele republicai îna in tau . Rivarol fuge în Anglia, s tabi l indu-se la H a m b u r g . Pen­t r u a nu duce lipsă se înţelese cu un l i­b r a r de a publ ica d i c ţ iona ru l l imbe i f ran­ceze, vechea lui idee de a c u m zece an i . Rivarol se bucu ra de o r epu ta ţ i e universa­lă, astfel că l i b r a ru l acceptă . Rivaro l va furniza t ex tu l unu i d i scu r s p r e l i m i n a r şi pr imele şease litere. Exprimi p u n c t u a l cei 50 de ludovici . Rolul l ib raru lu i e ra să a ş t ep te .

Ocupa ţ i i l e mondene îi r ă p e a u t impul necesar. Cont inua să t ră iască „nobi l" , ad i -

. că fără să facă nimic. Lucra rea sa nu îna­in ta şi t e rmenul expirase . L ib ra ru l îşi p iedu răbdarea . îl a t r a se la el şi-1 închise în casă. bine păzi t să nu fugă. Vrând , ne-vrând Rivarol se execu tă şi furniza zilnic câteva pagin i la impr imer ie . Rivaro l ge­mea : ,,'mă asemăn unui a m a n t obligat să-şi disece a m a n t a sa". D a r n u a v e a ce

face. .Şi p r ima p a r t e a discursuri"» l i i i i inare văzu lumina zilei.

SFÂRŞITUL

Rivarol plecă la Berlin. La Berlin aş tep ta t . Abia a a juns şi oameni del re, savanţ i , d iplomaţ i , femeile fron umpleau micul său apar tament Fu triumf.

F r é q u e n t a sa lonul pr inţesei DoIjM s t ră luc i toare în f rumuseţea sa огЙ cât şi 'n in te l igenţa sa. Faimosul Poto dăduse în cinstea ei p rânzul acela fi care se te rmina p r in t r ' un leseit dei man te servit cu l ingura în farfuriile! taţ i lor . Se svonea p â n ă în Francii îl iubea. Nici oda tă in cariera sa, s t â rn i t o mai m a r e a d m i r a ţie. Oameni lei e rau p r in t r e int imii săi. Înalta socii îl d i sputa .

Rivarol a r fi vrut să se roiiituarci f r a n ţ a . Plecă la Baden, unde prii» venţia Margrafului spera să-i inles» i n t r a r ea sa în F ran ţ a .

In t r 'o b a n ă zi se s imţi indispus, li Medicul care-1 examina , zise solemni ce umpleau salonul : — domnilor,Ti nun ţ cu regret că Rivarol este atinşi boală foarte periculoasă". Era o pnew infecţioasă. Era de necrezut ca une* în a j u n vorbea cu a t â t a farmec săli pus deoda tă să moară . Noapteai «mi re du re r i pu te rn ice se declarară, Ji eu, zicea Rivarol gâfâind, nu mai a gur sunt capabi l siă suport astfel t ferinţe. Din fericire plămânii mei d e b ronz" . . .

In t impu l boalei vorbea de Ы şi de amic i i săi cu mul t ă duioşie, ii cei prezenţ i ziceau despre el : ,,Ые* Cuvinte le sale răutăcioase nu pornii in imă" .

Nu se mai putea mişca din саіщі n l o r . Se declarase „gangrena pulmonari" săi începură să se turbure , cuvinf e rau dezordonate . E ra delirul. Un care d u r ă mai mul te ore. Abia mail ra . Pl in de sudoare , încercă să-şi den ochii săi ră tăci ţ i .

Rivarol îşi dădea sufletul şi se fixă pe faţa sa.

Edit . L ib ra i r e Pion.

O G L I N D a i ß v s . Vi va »und

ІІІаСйЕМЕ Síi HIC! USCATA. ПІСІ IUI

nu fardează, dar fiind m m pătrunde Intradevăr in рогіішИ

k înviorează epiderma, o ! si avantajează luciul naturii I

' al tenului Dv. Ea menţine A Pudra Dv.

PUDRA SIMON

T I P . Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U Nr. 11