MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Pentru instuţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale Clasele X-XII • Curriculum disciplinar • Ghid de implementare Chişinău, 2020
124
Embed
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - gov.md...Obiectivul fundamental al disciplinei Limba şi literatura română în instituțiilede în vățământ cu predare în limbile minorităților
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
Pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr.,hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Ion GUŢU, dr.conf.univ.,USM,expert-coordonatorpeariacurricularăLimbă şi
comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Alexandra BARBĂNEAGRĂ (coordonator),dr.,conf.univ.,UPS„IonCreangă”din
Chișinău• Lucia CEPRAGA,dr.,conf.univ.,ASEM• Ina DEACIUC,graddid.întâi,IPLT„AleksandrPușkin”,Fălești• Iulia IORDĂCHESCU, lector,UPS„IonCreangă”dinChișinău• Viorica POPA,dr.,conf.univ.,US„AlecuRusso”,Bălți• Veronica ROŞCOVANU,graddid.superior,IPLT„DimitrieCantemir”,Chișinău• Aliona SAVIUC, graddid.întâi,DGEFălești
Limba şi literatura română : Curriculum național : Clasele 10-12 : Curriculumdisciplinar : Ghid de implementare : Pentru instituțiile de învățământ cu predare înlimbileminoritățilornaționale /Ministerul Educației,Culturii și Cercetării alRepubliciiMoldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Natalia Grîu; grupul delucru:AlexandraBarbăneagră (coordonator) [et al.]. –Chișinău : Lyceum,2020 (F.E.-P."TipografiaCentrală").–124p.:fig.,tab.
EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU, dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Ion GUŢU, dr.,conf.univ.,USM,expert-coordonatorpeariacurricularăLimbă şi
comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Alexandra BARBĂNEAGRĂ (coordonator),dr.,conf.univ.,UPS„IonCreangă”din
Chișinău• Lucia CEPRAGA,dr.,conf.univ.,ASEM• Ina DEACIUC,graddid.întâi,IPLT„AleksandrPușkin”,Fălești• Iulia IORDĂCHESCU, lector,UPS„IonCreangă”dinChișinău• Viorica POPA,dr.,conf.univ.,US„AlecuRusso”,Bălți• Veronica ROŞCOVANU,graddid.superior,IPLT„DimitrieCantemir”,Chișinău• Aliona SAVIUC, graddid.întâi, DGEFălești
4
PRELIMINARII
Curriculumul ladisciplinaLimba şi literatura română pentru instituțiilede învăță-mântcupredareînlimbileminoritățilornaționale, învățământul liceal, esteundocu-mentnormativ,reglatorcedescriecondițiileînvățării,proceseleeducative,experiențe-ledeînvățareșimoduldeorganizareaprocesuluideinstruire.
PrezentulCurriculum,proiectatpentruafiimplementatladisciplinaLimba şi litera-tura românăînclaseleaX-a–aXII-a,estepartecomponentăaCurriculumuluiNațional,AriacurricularăLimbă şi comunicare.
Scopul Curriculumuluiconstăînvalorificareapoliticiloreducaționalenaționaleșieu-ropeneînpredarea-învățarea-evaluareadisciplineiLimba şi literatura română,sporireacalității învățării limbii româneîn instituțiilecupredare în limbileminoritățilornațio-nale,formareauneipersonalitățicapabilesăcomuniceeficientîndiversedomeniialevieții.
Curriculumulladisciplinăreprezintăunimperativdictatdeactualizareaactelornor-mativenaționaleșiinternaționale,adocumentelordepoliticieducaționaleșilingvisti-ce,Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în institu-ţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020),astandardelorîneducație,precumșideschimbărilesurveniteodatăcuadoptareapara-digmeloreducaționalecentrarea pe elev șişcoala prietenoasă copilului.
ProcesuldeelaborareaCurriculumuluidezvoltatlaLimba şi literatura română estefundamentatpeprevederilemaimultoractenormative: Codul Educaţiei al Republicii Moldova(2014),Standardele de eficienţă a învăţării(2012),Standardele de eficienţă a învăţării limbii române ca limbă nematernă în învăţământul primar şi preuniversitar din Republica Moldova(2012),Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020” (2014), Programul Naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale 2016-2020 (2015), Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional (2017),Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale,Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi: predare-învăţare-evaluare(2018),Recomandările Parlamentului European şi ale Consi-liului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi(2018).
Laproiectareadocumentuluicurriculars-aținutcontdesugestiileexperțilorîndo-meniulŞtiinţe ale educaţiei/Didacticii limbii şi literaturii române,precumșideopiniilecadrelordidacticeșimanagerialedinrepublică,deexperiențeleprogramelorcurricula-reanterioaredințarășidepestehotare.Respectiv,înprocesuldeelaborareaprezen-tului Curriculum s-auluatîncalcul:
Încontext,elementelededezvoltarecurricularălaLimba şi literatura română pen-truinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționalepentrutreap-talicealăsunt:
- compatibilizareaCurriculumuluiNaționalcuCadrul European Comun de Referin-ţă pentru Limbi,corelareacompetențelordecomunicareînlimbaromânăcalim-bănematernăcunivelurileeuropenedeperformanțălingvisticăconformCECRL,stabilireașidescriereanivelurilordeînvățarealimbiiromânecalimbănemater-năîninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale;
- corelareaabordărilorintra-șiinterdisciplinarelanivelulcompetențelorșiacon-ținuturilor educaționale raportate la ciclurile învățării limbii române ca limbănematernă(învățământprimar,gimnazial,liceal),altedisciplineconexedinAriacurriculară Limbă şi comunicare: Limbi străine, Limba și literatura rusă, Limbamaternă;
- restructurarea, reorganizarea unor domenii, descongestionarea programului curricular,prineliminareaunorconținuturiconsideratenerelevantepentrufor-marea/dezvoltareacompetențelorspecificedisciplinei;
- introducereaînadministrareadisciplinei,caelementdenoutate,aorelorpentruateliere de lectură, de discuţii/dezbateri; atelierelor interculturale, pentrupro-movareaabordărilorinterdisciplinare,interculturaleînprocesuldidacticetc.
ActualitateaprezentuluiCurriculum se impuneșiprinabordarea integratăasiste-muluidecompetențe,conținuturide învățare– studiul integratal limbii și literaturiiromâne,precumșiaactivitățilordeînvățare.
CurriculumullaLimba şi literatura românăesteadresattuturoractorilorprocesuluieducațional:elevi,cadredidactice,părinți,managerișcolari,autorideresursecurricu-lare,precumșialtorpersoaneinteresate.AutoriidemanualevordezvoltaunitățiledeînvățarealeCurriculumuluidupăcriteriilogice,operaționalizândunitățiledecompeten-țe,valorificândconținuturiletematiceladisciplinăînsarcinișicontextecomunicativedeînvățare,voroferipunctedesprijinelevilorînrealizareauneiînvățăriindependente,activeșiinteractive,iarprofesorilor–punctedeplecareînrealizareaunuidemersdi-dacticintegratdecalitate.
7
I. REPERE CONCEPTUALE
Disciplina Limba şi literatura română îninstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornaționaleareunstatutdedisciplinășcolarăobligatoriepentrutoatetrepteledeinstru-ire[CodulEducațieialRM,art.10,al(3)]șisefundamenteazăpedomeniuleducațieilingvistice.
Obiectivul fundamental aldisciplineiLimba şi literatura românăîninstituțiiledeîn-vățământcupredareînlimbileminoritățilornaționaleconstăîndezvoltarealaeleviacompetențeidecomunicare,familiarizareacuvalorilenaționaleșiuniversale,valorifica-reaexperiențelorlingvisticeșidelecturăîndiversecontextedecomunicare,învedereaintegrăriisocio-profesionale.
PrezentulCurriculumreprezintăunsistemdecompetențe,conținuturi,activitățidi-dactice,produseșifinalitățicareasigurăfuncționalitateașidezvoltareadisciplineiLim-ba şi literatura română îninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale,învățământulliceal.
CadrulconceptualalCurriculumuluisebazeazăpecâtevaprincipii fundamentale: • principiul motivării, stimulării interesului pentru învăţarea limbii române şi a co-
municării în limba ţintă(sevaurmăriînvățareapozitivă,valorificatăprintr-ogamădestrategiididacticeexperiențiale,activeșiinteractive,pentrustimulareaintere-suluideaînvățașicomunicaînlimbaromână,încurajareamotivațieiintrinseciaelevului);
• principiul sistematizării şi coerenţei demersurilor educaţionale(sevaluaîncon-siderarecă învățareaseaxeazăpeformarea/dezvoltareaeșalonată,gradualăacompetențelorspecifice,unitățilordecompetențedelaclasălaclasă);
• principiul învăţării centrate pe elev (sevapromovaundemersdidacticaxatpeîn-vățareaactivășiinteractivă,încareeleviisă-șidezvolteindependențadeacțiune,originalitatea,creativitatea,realizândactivitățileînpropriulritmdeînvățare);
• principiul învăţării bazat pe modelul funcţional-comunicativ (procesuldeînvățarealimbiisevaorganizacamodelalprocesuluidecomunicarerealăînsituațiicon-cretedeviață);
• principiul abordării integrate a conţinuturilor de învăţare (se va centra peînvățarealimbiișiliteraturiiromânecuprinseîntr-oarietematicăunitară,urmă-rindrealizareaunorcompetențeșifinalitățiconcrete);
8
• principiul învăţării experienţiale, prin acţiune (sevarealizaînvățareaprininterac-țiunecuceilalți,dinpropriileexperiențe,elevulfiinddirectimplicat înactivitățipractice);
• principiul accesibilităţii şi individualizării procesului de învăţare(sevaținecontînproiectareaconținuturilor,activitățilordeînvățareșiaproduselorcurriculare,carevorfialeseadecvatparticularitățilorindividualeșidevârstăaleelevilor);
• principiul corelaţiei interdisciplinare (sevapropunedemersdidactic interdisci-plinar, corelat cu alte discipline școlare: cu Limba şi literatura maternă, Limbi străine, Geografia, Istoria, Artele, Muzicaetc.,caremotiveazășicondiționeazăcaracterulsistemicalînvățării).
Studiullimbiișiliteraturiiromânelatreaptalicealăestefundamentatpecincicom-petențespecificedisciplineicevizeazăformarea/dezvoltareacompetențelordeaudiere,lectură,vorbire, scriereșiacompetenței interculturale, iar învățareaestecentratăpedimensiunile:cunoştinţe(aști),abilităţi (aștisăfaci), atitudini șivalori (aștisăfii,aștisărelaționezicuceilalți) casistemintegrat,ceformeazășidezvoltăocompetențășcolară.
Aceastăabordareconceptualărezultădindefinițiacompetențeișcolarepromova-tădeCodul Educaţiei [1],Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional [2,pag.16]:„Competenţa şcolară este un sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, dobândite, formate şi dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situaţii”.
înalt de abstractizare și generalizare, cemarcheazăașteptările societății privindpar-cursulșcolarșiperformanțelecelemaigeneralecarepotfiatinsedeelevilaîncheiereașcolarizării.Acesteareflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,prevă-zutedeCodul Educaţiei(2014),câtșidinceleinternaționale,stipulateînRecomandările Comisiei Europene(2018),precum:competenţe de comunicare în limba română; com-petenţe de comunicare în limba maternă, competenţe de comunicare în limbi străine, competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale; competenţa de a învăţa să înveţi; competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă; competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.
Competențele-cheie/transversalevizeazădiferitesferealevieții sociale,auopro-fundăinterconectare,poartăuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar,sepotconcretizaîn cadrul competențelor specifice disciplinei, unităților de competențe, unităților de
•Unităţile de competenţederivădincompetențelespecifice,reprezentândcompo-nenteleacestoraceurmeazăafiformate/dezvoltatedefiecareelevpeparcursuluneiclase/aunuianșcolar.
Sistemuldecompetențeproiectatreprezintăcomponenta-cheieaCurriculumului la disciplină.Competențelesunt obligatoriișiservescdreptreperînproiectareașirealiza-reademersuluididacticlaclasă.
Totodată,Curriculumul ladisciplina Limba şi literatura română, învățământ liceal,orienteazăcadruldidacticspreorganizareaprocesuluidepredare-învățare-evaluareînbazaunitățilordeînvățare.
•Unităţile de învăţare,elementedebazăaledocumentuluinormativ,seaflăînin-terconexiune:unităţi de competenţe – unităţi de conţinuturi – activităţi de învăţare şi produse șiservesccamijloacedeatingereafinalitățilordeînvățare.
•Unităţile de conţinut constituiemijloace informaționaleprincareseurmăreșterealizareasistemuluideunitățidecompetențeproiectate,acompetențelorspecificedisciplinei,darșiacelortransversale/interdisciplinare.
Unitățiledeconținutladisciplinăinclud:contexte tematice (ariidecomunicare), ele-mente de construcţie a comunicării, acte comunicative și texte recomandate, princareserealizeazăcomunicarea.
•Activităţile de învăţarereprezintămodalitățidelucruprincaresevalorificăuni-tățiledeconținutînvedereaformării/dezvoltăriiunitățilordecompetențeproiectate.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateanudoarsăutilizezelistadeactivitățideînvățarepropusă,darșisăocompleteze,personalizeze,înfuncțiedespecificulclaseideelevi,obiectiveleurmărite,resurseledisponibileetc.
•Finalităţile de studiisuntrezultatelemăsurabileobținuteîncadrulprocesuluideînvățare,princaresecertificăîncemăsurășilacenivelcompetențelespecificeaufostformate/dezvoltatelaetapadatădeînvățare.
RepereleconceptualealeCurriculumuluidezvoltatladisciplinaLimba şi literatura ro-mânăpentruinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale,învă-țământliceal,seaxeazăpemodelulfuncțional-comunicativșivizeazădezvoltareacom-petențeidecomunicareprinabordarea integratăaînvățăriilimbiișiliteraturiiromâne.
10
„Abordareaintegratăalimbiișiliteraturiiromâneînliceusereflectăînfaptulinter-dependențeidintreeducația lingvistică și educația literar-artistică, ce faciliteazăper-cepereatextuluiliterar,aceluinonliterarșicontribuielaproducereadiferitortipuridetexte,atâtsolicitateexclusiv însituațiiledeînvățare,câtșinecesareînviațadedupăabsolvireașcolii”[27,pag.21].
Competențade comunicare în limba română seva formaprioritar,pornindde latextulnonliterarsautextulliterar.Abordareatextuluiurmândafifăcută,înfond,dinperspectivă comunicativă. Se va urmări nu studierea textului în sine (hermeneutică,semiotică),cimoduldeatransmiteprinintermediultextuluiadiferitorvalori,aextragedintextdiferitevalori,iartextulsevasupuneuneiabordărifuncționale.
PrezentulCurriculum,careasigurăfuncționalitateașiextindereadisciplineilanivelliceal,prevedeînvățarealimbiișiliteraturiiromâneîncorespunderecuConcepţia didac-tică a disciplinei,documenteledepoliticieuropene,CadrulEuropeanComundeRefe-rințăpentruLimbi:învățare-predare-evaluare(CECRL-2018).
Conform CECRL, sunt stabilite nivelurile de competență lingvistică: Pre-A1, A1,A2,B1,B2,C1,C2,carecorespunddiviziunilordecunoașterea limbii:nivel incipient (Pre-A1)–utilizator/vorbitordebutant;niveldebază(A)–utilizator/vorbitorelemen-tar;nivelintermediar(B)–utilizator/vorbitorindependent;nivelavansat(C)–utiliza-tor/vorbitorexperimentat(videTabelul1.1).
11
Tabelul1.1
Nivelurile conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi
Pre-A1 A B CNivel incipient Nivel de bază Nivel intermediar Nivel avansat
Nivel Nivel Nivel Nivel-prag Nivel Nivel Măiestriedebutant începător elementar avansat autonom
Nivelurile conform Cadrului European Comun de referinţă pentru Limbi
Pre-A1 A B CNivel incipient Nivel de bază Nivel intermediar Nivel avansat
Nivel Nivel Nivel Nivel- Nivel Nivel Măiestriedebutant începător elementar prag avansat autonom
B2.1 B2.2 B2.3
Figura 1.1.ArborescențaflexibilăaniveluluiB2cureferirelaprocesul deînvățarealimbiiromânecalimbănematernălatreaptaliceală
Tabelul1.2
Nivelurile de învăţare a limbii române ca limbă nematernă corelate cu nivelurile CECRL
Etapa de învăţământ
Nivelul de referinţă conform CECRL
Nivelul stabilit cureferire la învăţarea limbii
române ca limbă nematernăClasa
Învăţământ liceal B2
B 2.1 X
B 2.2 XI
B 2.3 XII
12
PrezentulCurriculum la Limba şi literatura română reprezintăunconcept integrator al disciplinei,carevalorificăprocesulintercultural,intra-șiinterdisciplinar.Aceastasebazeazăpepatruelementeinterconectate–4C,careapar încontextespecifice:con-ţinut, comunicare, cunoaştere şi cultură.Înacestsens,învățarealimbiișiliteraturiinuesteprivităcaunscopînsine,cicaunmoddeaacumula,odatăcuînvățareaei,aunorcunoștințedesprecultura,obiceiurile,tradițiilenaționale,normelecomportamentale,valorileculturalenaționale/universaleetc.
Componenta culturalădinCurriculum asigurăpromovareadezvoltării personaleaelevului într-un cadru sociocultural lărgit, educația în șipentru valori, contribuind laformareaidentitățiinaționale.Înplus,menționămposibilitateadevalorificareaconți-nuturiloreducaționaleprinintermediulmaimultordisciplineșcolare(Limba maternă, Istorie, Geografieetc.).
Demenționat,căactualulCurriculumladisciplinăpuneladispozițiaprofesorilor,au-torilordemanuale,uncadruflexibildeorganizareademersuluididacticlaclasă,oferindmultălibertateșideschidereatâtînalegereaconținuturilor,acesteafiindrecomandate(cuexcepțiamaterieilingvistice),atextelor/fragmentelordetextepentruvalorificare,câtșiaintegrăriiunitățilortematice,proiectăriiprocesuluideînvățământ,alegeriistra-tegiilordepredare-învățare-evaluare.Aceștiavoravealibertateadeadecide,înlimitelenecesare,peclase,asupramodalitățiideabordaredidacticăamateriei,ținândcontdecriteriulvaloric,darșideinteresele, preferinţele, particularităţile de vârstă ale elevilor.
13
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutuldisciplinei
Ariacurriculară Clasa Nr. de ore
săptămânăNr. de ore
pe an1
Obligatorie Limbă şi comunicare
X 4 136
XI 4 136
XII 4 132
2.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT
UNITĂŢI DE CONŢINUTCLASA
X XI XII
Mediul personal 34 34 33
Mediul educaţional 34 34 33
Mediul social 34 34 33
Mediul cultural 34 34 33
dintre care:Activităţi integrate de învăţare a limbii şi literaturii române 101 101 97
Recapitulări 8 8 8Evaluări (inclusiv 1 iniţială) 9 9 9Ateliere de lectură, de discuţii/dezbateri, interculturale 8 8 8
• Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, demon-strândmotivare,flexibilitate,autonomieînrealizareaintențiilorcomunicative.
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
CurriculumulladisciplinaLimba şi literatura română pentruinstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornaționale, învățământ liceal,îșipropunedezvoltarealaeleviacom-petențelordecomunicareînlimbaromână,sensibilizareaacestorapentruapreciereaelementelorspecificeculturiiromâneșiuniversale,valorificarea experiențelorlingvisti-ceșidelecturăîndiversedomeniialevieții(personal,educațional,social),manifestânddeschiderepentruimplicareaactivă,responsabilăînviațasocial-culturalăaRepubliciiMoldova.
Abordareaintegrată,comunicativ-funcționalăsuntconcepte-bazăaleprocesuluideînvățarea limbii și literaturii române în instituțiilecupredare în limbileminoritățilornaționale.Instruireaseaxeazăpeformareaunuisistemdecompetențe;focalizareapelimbaînfuncțiune,peaspecteleconcretealeutilizăriilimbii;creareadesituațiiauten-tice de comunicare; abordarea flexibilă a faptelor de limbă, dar și cea predominantinductivă,experiențială,cuaccentpe înțelegereașiexersareaconținuturilor lingvisti-ce;învățareacontextualizată;abordareaholistică,integratoareadomeniilordisciplineiLimba şi literatura românăîndiversesituațiidecomunicare.
În acest sens,modelul comunicativ-funcțional urmărește dezvoltarea competen-țelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise, prin dezvoltarea celor patrudeprinderiintegratoarecareinteracționeazăînprocesulcomunicării:audierea, vorbirea, lectura, scrierea.Prinalegereamodelului comunicativ-funcțional, integrat,comunicareadevine„umbrelasubcareseașeazălimbașiliteratura”[55,pag.21].Fațădeabordărileanterioare,aceastaînsemnăoschimbareaaccentelor:dinsprestudiul despre literatură(ilustratdecomentariileliterareneinteriorizate)cătrestudiul litera-turii (favorizând formareadecompetențede lecturăbazatepecomprehensiunea și
40
interpretareatextului),dinsprestudiul despre limbă(abordareastaticăadomeniuluilimbiiromâne),cătrestudiullimbii în uz(favorizândoabordarepragmaticăafolosiriiadecvate,încontext,aachizițiilorlingvistice).Altfelspus,acumulareadecunoștințeafostînlocuitădeformareadecapacități,interiorizareaunorvalorișidezvoltareaunoratitudinicomunicative.
Textele/fragmentelede textepropuse înCurriculum poartă caracterde recoman-dare. Înprocesulproiectăriididactice, învederearealizăriiunitățilordecompetențe,vorfiselectate4-6texte/fragmentedetextenonliterare,literare,carevorcontribuilaformareaunorvalorișiatitudiniadecvate.Peparcursulanului, laclasă,sesugereazămemorizareaa3-4poeziiliricesauaunorfragmentedetexteepice.
ÎnimplementareanouluiCurriculumladisciplinăsevaurmărirealizareametodolo-gieirecomandatădeCadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL),învăța-reaîncontexteautentice,promovareacomunicăriiinterculturale,favorizareaperspec-tiveiacționaleinter-șitransdisciplinareademersuluididactic.
UnelementdenoutateaCurriculumuluiladisciplinăpentruclaselelicealeestein-troducereaAtelierelor de lectură, de discuţii/dezbateri şi interculturale.Încadrulaces-tororese recomandădiscuțiipemarginea lecturilor realizate,dezbateripe temedeinterespublicșipersonal,familiarizareacuvalorilenaționaleșiuniversaleetc.
Serecomandăutilizareape largatâtametodelortradiționale,câtșiaceloralter-native,valorificareaconținuturilorprin:învățareaprindescoperireșirezolvaredepro-bleme,învățareaexperiențială,învățareaînbazădeproiecte,învățareaprincercetare,învățarea în bazăde sarcini etc. În aceeași ordinede idei, sugerămcaprofesorul săutilizezematerialedidacticeilustrativeatractiveșimoderne(imagini,hărțiconceptuale,
41
produsedigitale,lucrărigraficecepresupundesene,postere,scheme,diagrame,ilus-trații), instrumente educativemoderne (calculatorul, tabletele, tabla interactivă, te-lefoane mobile), activități/exerciții cu caracter ludic (activități interactive, jocuri derol, studii de caz, simulări, dezbateri, discursuri motivaționale) și suporturi digitale (Website-uri,bloguri,filme,colajedigitale,posteredigitale,dicționareonline,materialeînformatmp3șimp4,soft-uri,platformeeducaționaleetc.).
Evaluareaesteodimensiuneesențialăademersuluieducațional,parteintegrantăaCurriculumului la Limba şi literatura română.Easereferălatoatecomponentelecurri-culareșicuprindedomeniile:cognitiv,afectivșipsihomotor.
Peparcursulprocesuluide învățare, în funcțiedemomentulactuluievaluativ,vorfiutilizatetreistrategiideevaluare: iniţială(predictivă);formativă(continuă);sumati-vă(finală).Evaluarea iniţialăserealizeazălaînceputulanuluideînvățământșivizeazăidentificareacondițiilorîncareeleviipotsăseintegrezeoptimalînactivitateadeînvă-țare.Evaluarea formativăsevafacepeparcursulprocesuluideînvățare,fiindutilizatediversestrategiipracticatedecadruldidacticlaclasă.Evaluareaformativăvafiraporta-tălaounitatedecompetențăsaucâtevaunitățidecompetențe,caretrebuiesăasigurepregătireaelevilorpentruevaluareasumativă,lafineleparcursuluideînvățare.Evalu-area sumativăserealizeazălafineleunitățiideînvățare,avândfuncțiadeconstatareaniveluluideformareaunitățilordecompetențeșiacompetențelorspecifice.
Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale elevului. Cadruldidacticvaorganizaevaluareaprocesuluide învățareadisciplineiLimba şi literatura românășiaproduselorșcolare,luândcabazăreperele; parametrii; cerinţele; criteriile/baremele de evaluare,descriptorii de performanţă, grila de notare. Înacestcontext,esteimportantcaînprocesuldeevaluaresăseurmăreascăcorelareadintrecomponen-teleactuluievaluativ:
obiectiv de evaluare → metodă de evaluare → instrument de evaluare → produs criterii de evaluare → descriptori de evaluare → note/calificative.
ÎnprocesuldeevaluarelaLimba şi literatura română,înînvățământulliceal,sevafaceapelatâtlametodeletradiționale,câtșilametodeleactiveșiinteractivedeeva-luareaatitudinilor,abilităților,cunoștințelorșiaînțelegeriicritice.Înacestcontext,sevaurmări:(a)evaluareaproceselordeînvățare,(b)acompetențelorachiziționate,(c)aprogresuluirealizat,(d)aproduseloractivitățiișiaînvățăriielevilor.Acesteainclud:probe orale, lectura cu voce a textelor, recitarea unui fragment sau a unui text memo-rizat, interogarea frontală, întrebările structurate (interogarea multiprocesuală), reali-zarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată, răspunsurile rezumative sau ample, interviul, probe scrise, teste, fişe de observare, liste de verificare, fişe de evaluare, fişe de evaluare reciprocă, jurnalul reflexiv, harta conceptuală, proiectul, portofoliul, tehnica 3-2-1, investigaţia, autoevaluarea, evaluarea reciprocă etc.
Produsul ladisciplinăreprezintăunrezultatșcolarproiectatpentruafirealizatdecătreelev.PrezentulCurriculum conține listedeprodusepentrufiecare competențăspecifică.Deex.:înclasaaX-a,laCompetențaspecifică3,suntproiectateurmătoareleproduse:fișadelectură,hartaconceptuală,organizatorulgrafic,apreciereapersonală,fișapersonajului,griladeautoevaluare,rezumatul,posteruletc.
Evaluarearezultatelorșcolaresevafaceprininstrumentevalide,cunoscute,pebazaunorcriteriiunice,transparente,prezentateelevilorînaintederealizareaactivității.Cri-teriiledesuccespotfiformulatecufocalizarepedimensiuneaoperaționalăși/saupeceaatitudinală.Criteriiledeevaluare trebuie formulate într-un limbajaccesibil,fiindutilizate,deregulă,verbelapersoanaaII-aplural.
Ghidulde implementareaCurriculumului ladisciplina Limba şi literatura română pentruinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale(înconti-nuareGhid)facepartedinsistemuldeprodusecurricularealeCurriculumuluiNațional.
Ghidul reprezintă un instrument de formare/dezvoltare a competențelor profesi-onalealecadrelordidactice,formatorilor locali,specialiștilorîndomeniu, îndeplinindfuncțiiledeinformare,formareșiîndrumare.
GhidulsereferălaaspecteledeimplementareaCurriculumului,ediția2019,ladisci-plinaLimba şi literatura română pentruinstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale,pentrutreaptalicealășiconține:
• referințeconceptualealeCurriculumuluiladisciplinaLimba şi literatura română (conceptuldecurriculum,demersuriinovatoare,sistemuldecompetențespecifi-ce);
În acest context, actualul Ghid propune strategii didacticemoderne, care contri-buieladezvoltareacompetențelordecomunicareaelevilorșiorganizează(inter)activprocesuldidactic,tipuridelecturi,menitesămotivezeeleviișisădiferențiezestudiul,interpretărialetextelorliteraredindiverseperspective,ceoferădeschideriînartalite-rară,esteticăetc.,tipuridescrieri,indispensabileîncontexteleviețiicotidiene,tipurideevaluări,cestabilescpotențialiiitemidinevaluareafinalăpentrutreaptaliceală(BAC).
1. Referinţe conceptuale ale Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare
în limbile minorităţilor naţionale
Curriculumul ladisciplinaLimba şi literatura română pentru instituțiilede învăță-mântcupredareînlimbileminoritățilornaționale,învățământliceal,ediția2019,esteun document normativ, reglator, parte integrantă a Curriculumului Național pentruînvățământul general din Republica Moldova, care reflectă atât cadrul conceptual,competențele,finalitățile,câtșiconținutuldisciplinei,moduldeproiectareademersu-luieducaționallaclasă.Înacestcontext,prezentulCurriculum,încalitatedestandardalînvățăriiladisciplinaLimba şi literatura română,realizeazădouăfuncții:
ropene înpredarea-învățarea-evaluareadisciplinei, sporireacalității învățării limbii șiliteraturiiromâneîninstituțiilecupredareînlimbileminoritățilornaționale,formareauneipersonalitățicapabilesăcomuniceeficientîndiversedomeniialevieții.
Prezentul document este elaborat în conformitate cu actele normative, strategii-leșipoliticilenaționaleși internaționalecureferire laprocesuleducațional,politicilelingvisticedestudierealimbiiromâne[1,13].Curriculumulvineînsusținerearealiză-riidocumentelor legislativ-normativenaționaleșistrategice:Codul Educaţiei (art.10, p.3,4),carestipuleazăcă:(a)Studierealimbiiromâneesteobligatorieîntoateinsti-tuțiiledeînvățământdeoricenivelșiestereglementatădestandardeleeducaționaledestat.(b)Statulasigurăcondițiilenecesarepentrustudierealimbiiromâneîntoateinstituțiiledeînvățământ,inclusivprincreștereaponderiidisciplinelorstudiateînlimbaromânăîninstituțiiledeînvățământgeneralcualtălimbădepredare[1];Programul na-ţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în instituţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale(2016-2020);Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
RelevămcădisciplinaLimba şi literatura română îninstituțiiledeînvățământcupre-dareînlimbileminoritățilornaționale esteundomeniucumaredeschidereformativășiinformativă,cuîncărcăturăculturalășicuimpactpozitivasupracomunicăriiînviațadezicuzi,integrăriișicoeziuniisociale.
49
Structura Curriculumului,ediția2019,cuprindeurmătoarelecomponente:Prelimi-narii; Cadrul conceptual al Curriculumului; Competenţele specifice disciplinei; Adminis-trarea disciplinei; Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut; Volumul re-comandat al produselor şcolare pe clase; Unităţi de învăţare(Unitățidecompetențe,Unitățideconținut,Activitățideînvățare,Produseșcolarerecomandate);Repere meto-dologice de predare-învăţare-evaluare; Bibliografia.
Scopul educației lingvistice în instituțiilecuprogramîn limbileminoritățilornațio-naleesteformareaunuivorbitorcultdelimbaromână,conștient,capabilsăînțeleagășisăproducăautonommesajeoraleșiscrise,îndiversedomeniialevieții,învedereaintegrăriisocioculturale.
Nouaperspectivăpedagogicăcepresupunestudiulintegratallimbii,alcomunicăriișialtextului,deplaseazăaccentuldepeacumulareadecunoștințepedobândireadecompetențe.Astfel,competențadecomunicarenureprezintădoarprocesulderecep-tare și reproducere amesajelor orale și scrise, ci se definește ca sistemde strategiicreativecepermitînțelegereavaloriielementelorlingvisticeîncontext,dezvoltândabi-litateadeaproducedesinestătătordiversemesajeoraleșiscrise,demonstrândmoduldefuncționarealimbajului.Dinaceastăperspectivă,princompetențadecomunicareseînțelegenuvolumuldecunoștințedesprelimbaj,textdeținutedeunvorbitor,civaloa-realorfuncțională.Totodată,comunicareanupoatefiabordatăînafarasocialuluiși,înconsecință,trebuieavutăînvedereșidimensiuneaintegratoareaprocesului.
ProcesuldeînvățareaLimbii şi literaturii româneînactualulCurriculumestefunda-mentat șipe învățareaCLIL (Content-and-Language-Integrated-Learning)carevizeazăînvățareaintegratăaconținuturilortematiceșiacelorlingvistice.CLILpoatefiprivitădreptometodologie,oabordarepedagogică,opracticăeducaționalăinovatoareîntr-uncontextpropriusau,efectiv,caoactivitate,unproiectinter/transdisciplinarceinte-greazădiversedomeniidestudiu.Deex.:învățareaLimbii şi literaturii, a Istoriei, a Ge-ografiei, a Muzicii, a Artelor plasticeetc.înscopulînsușiriidenoiconținuturi,formăriidiferitortipuridecompetențe.
ConformCurriculumuluiactual laLimba şi literatura română, învățământul liceal,predarea-învățarea se va fundamentapeparadigma funcțional-comunicativă adisci-plinei,învățarealimbii în funcţiune,învariantaeioralășiscrisă,normatășiliterară,iarnu limba ca sistem abstract.Sevaurmărinupredareaînșipentru sineaunornoțiunilingvistice(fonetice, lexicale,gramaticale),civiziuneacomunicativ-pragmaticăasupralimbii.Învățarealimbiivavizaaspectulpragmatic,aducândînprim-plancompetențadecomunicarevăzutăcafactorcepoatefacilitasubstanțialintegrareaînspațiulsociocul-tural.Aceastăabordarepragmaticăargumenteazăfaptulcăunenunțnuexprimădoarostaredelucruri,cișigândurile,sentimentelepecareideileenunțateleprovoacăatâtvorbitorului,câtșiascultătorului.
Competențadecomunicareînlimbaromânăesteocomponentăimportantăînsis-temuldecompetențe-cheietransversalealeCodului Educaţiei al Republicii Moldova[1]necesarăpentruîntreagaexistențăaomului,pentruinserțialuisocialășidesfășurareaactivitățiidecomunicarescrisășiorală.Respectiv,modelulcurricularaldisciplineise
51
modificăfiindsincronizatcumodelulpedagogicaleducațieiprivindpregătireaelevi-lorpentruînvățareapetoatădurataviețiișipentruintegrareaactivăaacestoraîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.Acestmodelvizeazădublacalitatealimbiiromâne,cadisciplinădestudiușicalimbădesocializare,necesarăelevuluipentruaseintegraso-cioprofesional,acontinuastudiileînlimbaromână.Dinaceastăperspectivă,desucce-sulșcolaralelevilorladisciplinaLimba şi literatura românăvadepindeînmaremăsurăniveluldeintegrareulterioarăaacestorapentruacomunicaîndiversedomeniialevieții(familial,social,educațional,profesional).
CurriculumulladisciplinaLimba şi literatura română,ediția2019,afostrealizatînconcordanțăcuCadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi,dinperspectivacă-ruia au fost proiectate competențele specifice, conținuturile de învăţare, abordareametodologică.ÎnnotăcustipulărileșirecomandărileCadruluiaufoststabiliteniveluriledeînvățarealimbiiromâne.Laabsolvireaînvățământuluilicealelevulvatrebuisăatin-gănivelulB2decunoașterealimbiiromâne.Astfel,lasfârșitultrepteiliceale,elevulvaputea:
primareaînlimbaromânăliterară;- apreciere, respect pentru valorile culturii naționale/universale, deschidere
pentruexprimareaidentitățiinaționale.În concordanță cu CECRL, învățarea Limbii şi literaturii române în instituțiile cu
predare în limbileminoritățilornaționaleesteproiectată înCurriculum,dinperspec-tivaabordării acţionale,elevul fiindperceputcaunactorsocialcearede îndeplinitdiverse sarcini comunicative în procesul de interacțiune interpersonală, în diferite domeniialeviețiisociale.LalecțiiledeLimba şi literatura română,eleviiîșiformează
• principiul motivării, stimulării interesului elevului pentru învăţarea limbii române şi a comunicării în limba ţintă;
• principiul învăţării centrate pe elev; • principiul sistematizării şi coerenţei demersurilor educaţionale; • principiul abordării integrate a procesului de instruire; • principiul învăţării bazat pe modelul funcţional-comunicativ; • principiul învăţării experienţiale, prin acţiune;• principiul învăţării realizat într-un mediu prietenos, în contexte diversificate de
comunicare;• principiul accesibilităţii şi individualizării procesului de învăţare; • principiul axiologic/valoric;• principiul comunicării interculturale; • principiul corelaţiei interdisciplinare;• principiul parteneriatului în învăţarea limbii române.
1.2. Demersuri inovatoare ale Curriculumului la disciplină Schimbărilerealizatelanivelglobal,europeanșinaționalaugeneratunansamblu
demodificări realizate în cadrulnormativ-legislativ,politicileeducaționale și curricu-lare, acestea au fost regândite în contextul dezvoltării sistemului de învățământ. Înnotă,dezvoltareaprezentuluiCurriculumaconstituitunimperativdictatdenecesitățileeducaționalemoderne.
ActualizareaCurriculumuluiademaratprintr-unprocesdeevaluaresistemicășiho-listicăaedițieianterioare,înbazaparadigmeicurriculareconstruităînCadrul de Refe-rinţă al Curriculumului Naţional[2].
CurriculumullaLimba şi literatura română pentruinstituțiiledeînvățământcupre-dare în limbileminoritățilornaționale, ediția 2019, își propune valorificareabunelorpracticinaționaleșiinternaționale,ofuncționalitatemaimareademersurilordidacticeladisciplină,creareacondițiiloradecvatedeînvățare,utilizareamaterialelorautentice,
− utilizarea pe scară largă a materialelor autentice, valorificate în situații/contexte autenticedeînvățaredinperspectivaacțiuniișimanifestăriipractice;
− valorificareastrategiiloractiveșiinteractive,îndiversecontexte: învăţare prin sar-cini; învăţare prin descoperire, învăţare prin cercetare, învăţare bazată pe proiect etc.,integrareaexperiențeianterioareaelevilorînprocesuldeînvățare;
Sistemul de competențe proiectat la disciplină se fundamentează pe taxonomiacompetențelorstructuratăîn: (a) competenţe-cheie/transversale/transdisciplinare, (b) competenţe specifice şi (c) unităţi de competenţe.
56
• Competenţele-cheie/transversaleconsemneazăașteptărilesocietățiiprivindparcur-sulșcolarșiperformanțelegeneralecarepotfiatinsedeelevilaîncheiereașcolari-zării.ConformCodului Educaţiei al Republicii Moldova,art.11:(1)Educațiaarecafinalitateprincipalăformareaunuicaracterintegrușidezvoltarea
• Competenţele specificeladisciplinaLimba şi literatura română îninstituțiiledeîn-vățământ cu predare în limbileminorităților naționale reprezintă un sistem inte-gratdecunoștințe,abilități,atitudinișivalori,dobândite,formateșidezvoltateprin învățare,acărormobilizarepermiteidentificareașisoluționareadiferitorprobleme
57
îndiversecontexteșisituațiidecomunicare.Competențelespecificesuntelaborateînbazacompetențelor-cheie/transversaleșiproiectatepentruafiformate/dezvolta-tepânălafineleînvățământuluiliceal.Actualul Curriculum ladisciplina Limba şi literatura română pentru instituțiile de
învățământ cupredare în limbileminoritățilornaționale stabileșteonouă formulăacompetenţelor specifice(CS)pentruînvățământulliceal:numărdecompetențe,conți-nutșistructură:
Competenţele specificeaucascopdezvoltarea competenţei de comunicare în lim-baromânăprinactivitățidereceptareșicomprehensiuneamesajului/textuluioralșiscris(audierea,lectura,vorbireașiscrierea),valorificareaexperiențelorlingvisticeșidelecturăîndiversesituațiicotidienedecomunicare,centrareaprocesuluideînvățarepeabordareaacțională,realizatăprindiverseactecomunicative.
Competențelespecificeauostructurătriadicăcompusădincapacităţi, cunoştinţe și atitudini, valori. Deex.:
Pentrua realizaundemersdidacticeficient ladisciplină,profesorul vaurmăripeparcursul întreguluiprocesdepredare-învățare-evaluareatâtdezvoltarea competen-țelorspecifice,câtșiformarea/dezvoltareacompetențelor-cheie/transversale.Încon-text,cadruldidacticvatrebuisăproiectezecumultărigurozitateprocesuldeînvățareladisciplină(atâtproiectareadelungădurată,câtșiceadescurtădurată),identificândpentrufiecareunitatetematică,secvențăde învățare legăturile inter-și transdiscipli-nare(Limba şi literatura română şi Istoria/Geografia/Educaţia muzicală/Arteleetc.).Înacestscop,profesorulvastăruiîndemersuldidacticpecorelațiadintrecompetențelespecificeladisciplinășicompetențele-cheie(vide Tabelul1.2).
Abordarea inter- și transdisciplinară a demersului didactic, realizată prin strategiiactiveșiinteractive,vastimuladezvoltareaintelectualășicreativăaelevului,vaincitacuriozitatea,interesul,motivațiapentruînvățare,vacreacondițiipentrurealizareadife-ritorsituațiiautenticedecomunicare:prinexersareaflexibilității,spontaneitățiivorbirii,corectitudiniiînexprimare,comportamentuluilingvisticautonometc.
Tabelul 1.2. Corelaţia dintre competenţele specifice disciplinei Limba şi literatura română şi competenţele-cheie transversale
2. Participarea la in-teracțiuniverbaleîndiversesituațiidecomunicare,demonstrândmo-tivare,flexibilita-te,autonomieîn realizareaintenții-lorcomunicative.
Modelulmodernalproiectăriididacticeesteaxatpeformarea/dezvoltareadecom-petențeșisebazeazăpevalorificareapotențialuluifiecăruielevînparte,peorientareaacestuiaspresucces.Încontextulîncareunproiectestebineconceptualizat,structurat,realizatdinperspectivasistemuluidecompetențe,aexigențelorprestabilite,eldobân-deștecaracteristicileunuiinstrumentdelucrumodernșioperațional,necesarcadruluididacticpentruasigurareacalității.Curriculumulactual laLimba şi literatura română stabileștedreptprioritateoptimizareaprocesuluideproiectare,organizareșievaluareademersuluididacticlaclasă,pentruasporicalitateaînvățăriilimbiiromâneîninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționale.
CurriculumulladisciplinaLimba şi literatura românăconstituiereperul,documentulnormativpentruproiectareadidacticăpersonalizată.Înnotăcucelespuse,valorifica-reaCurriculumului la clasăvafi realizată într-o formăcomprehensivă,asigurându-seinterdependențadintre toateelementeleconstitutive:competenţe specifice – unităţi de competenţe – unităţi de conţinut – activităţi de învăţare și produse, încorelarecuadministrareadisciplinei,repartizareaorientativăaorelorpeunitățideconținut.
Unităţile de competenţe sunt secvențe derivate din competențele specifice pro-iectatepentruafiatinsepână lafinelefiecărei clasede liceu.Sistemulunitățilordecompetențevaservidreptbazăpentruelaborareainstrumentaruluidestinatevaluăriisumativeanualepeclase.
Unităţile de conţinutconstituiemijloaceinformaționaleprincareseurmăreștereali-zareaunitățilordecompetențeproiectateînformareacompetențelorspecificediscipli-neișiacelortransversale/transdisciplinare.UnitățiledeconținutprevăzuteînactualulCurriculuminclud:contexte tematice, acte comunicative și elemente de construcţie a comunicării șivorcontribuiladobândireaachizițiilordeterminateprinsistemuldecom-petențeprestabilit.
Activităţile de învăţare şi produsele școlarerecomandateprezintămodalitățidefor-mare/dezvoltareasistemuluidecompetențelaclasă,iarproduseleșcolaresuntproiec-tatepentruafirealizateîncadruluneiunitățideînvățare.Cadruldidacticarelibertateadevalorificareaacesteilistedeschiseînmodpersonalizatînprocesulproiectăriididac-tice,înfuncțiedespecificulclaseiconcretedeelevi,deresurseledisponibileetc.
Acțiuneadeproiectareesteunprocescomplex, care se realizează lanivelmacro (generalalprocesuluideînvățământ)șimicro(alunitățilordeînvățare,contextelorte-maticeșialactivitățilordidacticeconcrete).Astfel,distingem:
• lanivel macro: proiectare didactică de lungă durată (anuală/semestrială);• lanivelmicro: proiectare pe unităţi de învăţare; proiectare didactică de scurtă
Identificarea modalităţilor optime de predare-învăţare:• selectarea meto-
delor şi a tehnici-lor eficiente axatepenecesitățileelevului;
• stabilirea forme-lor adecvate de organizare a in-struirii (individual,pegrupe,frontal)şi îmbinarealorpentruarealizaunprocesdeinstruirecentratpecelceînvaţă(diferențiat/individualizat).
Stabilirea unui sistem de evalu-are prin care se va aprecia pro-gresul în învăţa-re al elevilor:conturarea me-todelor şi tehnici-lor de evaluareîncorespunderecucompetențeleceurmeazăafifor-mate/dezvoltate,obiectiveleur-mărite,adecvateparticularitățilordevârstă.
Primaoperațieimportantăpecareorealizeazăcadruldidacticlaînceputulanuluișco-larladisciplinăesteproiectarea didactică de lungă durată. Prinproiectareadidacticădelungăduratăsestabileștesistemuldecompetențecetrebuieformat/dezvoltatladisci-plinăîntr-operioadăconcretădetimp(anșcolar), sepunînrelațiecelelaltecomponentecurriculare. Înprocesuldeelaborareaproiectuluidelungăduratăse parcurgetapizaturmătoriipași: lectura personalizată a Curriculumului, stabilirea sistemului de compe-tenţe ce trebuie format/dezvoltat la clasă, corelarea acestora cu unităţile de conţinut, identificarea resurselor, timpului necesar şi modalităţile de realizare a feedback-ului.
Proiectul didactic de lungă durată cadocumentadministrativ,funcționaloferăima-gineaîntreguluidemersdidacticladisciplină,pedurataîntreguluianșcolarșiaremeni-readeaasiguraunparcursritmicalprocesuluidepredare-învățare-evaluareînvedereaformării/dezvoltăriilaeleviasistemuluidecompetențestabilitînCurriculum.
• structurareaconținuturilor(contexte tematice, acte comunicative, elemente de construcţie a comunicării)peunitățideînvățareșidetaliereaconținuturilorfiecă-reiunitățideînvățare;
Se recomandă, a se ține cont și demodul de prezentare a proiectelor: (a) să fierealizat în format letric (pesuportdehârtie); (b)săfie întocmitși structurat înbazaCurriculumuluiladisciplină,curespectareatuturorcerințelorderigoare(videModelul).
Din perspectiva proiectării didactice personalizate, profesorul este în drept să-șimodelezepropriul traseuderealizareaCurriculumului laclasă, ținândcontdereco-mandărilecurriculare.Încontext,propunemmodeledeproiectaredidacticădelungădurată.
Modele:
Model A.
Unitatea de învăţare
Unităţi de com-petenţe
Unităţi de conţinutNr. de ore
DataActivităţi
de învăţare
Activităţi de
evaluareUnităţi
tematice
Elemente de construcţie
a comunicării. Acte comunicative
Unitatea 1.Nr. de ore - Unitatea 2.Nr. de ore -
69
Model B.
Data Unităţi de competenţe
Unităţi de conţinut
ProduseTema lecţiei
Elemente de construcţie a comunicării. Acte
comunicativeUnitatea de învăţare 1. Nr. de ore -
Unitatea de învăţare 2. Nr. de ore -
Model C.Unitatea de învăţare 1. Nr. de ore
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi
• Număr de ore pe an şi pe săptămână: sevortranscriedinCurriculum,înconfor-mitatecuPlanul-cadru.
• Unităţi de învăţare: (secvențedincadrulproiectăriidelungădurată)vorfieșalo-nate,preluânddenumiriledinCurriculumulladisciplinăsaudenumireaunitățiitematicedinmanualulaprobatdeMECCpentruanulcurent.
• Număr de ore pentru unitatea de învăţare: se proiectează orientativ, ținândcont de recomandările Curriculumului la disciplină, conținuturile proiectate înmanual,complexitateafenomenelorlingvistice,ritmuldeînvățarealeleviloretc. Pentruoproiectaredidacticăeficientădelungăduratălatreaptaliceală,vorfi
• Unităţi de conţinut: reprezintă componenteprin care seurmărește realizareasistemuluideunitățidecompetențeproiectatpentruunitateadeînvățaredată.Seconstituieacesteadin:unităţi de conţinut, acte comunicative și elemente de construcţie a comunicării.
• Număr de ore pentru o unitate de învăţare: seindicănumăruldeoreproiectatpentrurealizareaunitățilordecompetențeproiectateîncorespunderecuunită-țiledeconținut.
• Data: se scriudatelecalendaristicepentrufiecaresubiect, încorespunderecustructuraanuluișcolar.
• Activităţi de învăţare:sefixeazăstrategiididacticeeficiente,înviziuneaprofeso-rului,pentrurealizareaunitățilordecompetențeproiectate.
• Activităţi de evaluare: se specifică modalitățile de evaluare a competențelor(evaluarea iniţială, formativă, sumativă) șiinstrumenteledeevaluarepeunită-țiledeconținutproiectate.Dupăfiecareevaluaresumativăserealizeazăolecțiedeanalizăaprobeideevaluare.SeproiecteazăevaluareainițialăobligatoriedoarînclasaaX-a,încelelalteclaseevaluareainițialăsevarealizaladiscrețiacadruluididactic.
• Ateliere de lectură, de discuţii/dezbateri, interculturale:se indicănumăruldeoreproiectatpentrulecții-atelierincluseîncadrulunitățilordeînvățarepentruanulîncurs.Totalpentrulecțiile-atelierînCurriculumsuntrezervate8orepentrutreaptaliceală.Deregulă,pentrufiecaretipdelecție-atelierseproiecteazăanual2-3ore.
Unitatea de învăţare esteostructurădidacticădeschisășiflexibilă,careareurmă-toarelecaracteristici:formeazăeleviloruncomportamentspecific,determinatdesiste-muldecompetențeproiectat;esteunitarădinpunctdevederetematic;sedesfășoarăînmodsistematicșicontinuupeoperioadădeterminatădetimp;sefinalizeazăcuorede recapitulare,evaluaresumativășianalizăaprobelordeevaluare.Unitateade în-vățareestevalorificatăprinintermediulunorstrategiidepredare-învățare-evaluareșisubordoneazălecția,caelementoperațional.
Structuraunitățiideînvățarecuprinde:lecțiiintegratedeLimba şi literatura română;lecțiiderecapitulare/sinteză;lecții-atelier,lecțiideevaluareinițială,sumativășiposte-valuare.Total,înînvățământullicealladisciplinăsevorproiecta8unitățideînvățare,cuunvolumde16-17orepentruounitatedidactică.
Prinproiectareaprocesuluididacticaxatpeunitățideînvățareprofesorulîșivacreaoviziunedeansambluasupraprocesuluididactic,vaurmăriprocesuldeasigurareacontinuității în formarea/dezvoltarea sistemului de competențe, eficiența procesuluideevaluareformativășiimpactulacestoraasupraevaluăriisumative.Deșiconfigurațiaproiectelorpeunitățideînvățareesteflexibilă,esențialăestesuccesiunealecțiilor,le-gatetemporalșicauzalîntreele.
72
Proiectarea pe unităţi de învăţareProiectuluneiunitățideînvățarepoateaveaostructurădiversificată.
Model B.Unitateadeînvățare:_________Nr.deore:________Termenederealizare:_______Competențelespecifice/unitățidecompetențeurmărite:_______________________
Data – Nr. de ordine, tipul lecţiei Tema lecţieiEtapele lecţiei Activităţile de învăţare Timp Strategii
didacticeResurse
didactice Evaluarea
EvocareRealizareasensuluiReflecție
Extindere
Data – Nr. de ordine, tipul lecţiei Tema lecţiei
73
Model de proiectare a unităţii de învăţare în liceula disciplina Limba şi literatura română
Clasa: a X-aUnitatea de învăţare:nr.4–17ore(N.B.!seprezintăproiectedidacticedesfășuratepentru5ore)Unităţi de conţinut:- Subiectul:Mediulcultural.Creatori de valori: Maria Cebotari;Gheorghe Vrabie/Igor
Vieru/Glebus Sainciuc (laalegere).- Elemente de construcţie a comunicării:timpultrecut(perfectulcompus–imperfec-
- forme de organizare a activităţii:frontală,individuală,înperechi/echipe.- resurse materiale:fiședelucru,fiședeevaluare,secvențăvideo.Produse:Proiectul degrup:Harta cuvântului;prezentare-discurslatema:Maria Cebo-tari – creatoare de valori.Surse:• Limba şi literatura română.ManualpentruclasaaX-a,ediția2012• prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/07/4.pdf; https://www.youtube.com/
watch?v=k-bRNoTdTBs.
74
Scen
ariu
l did
actic
Etap
ele
lecţ
iei
Obi
ec-
tive
Activ
ităţil
e de
învă
ţare
Stra
tegi
i di
dacti
ceRe
surs
e di
dacti
ceDa
ta –
Subi
ectu
l: MariaCeb
otari.Lecturatextului.L
ecţia
nr.
1 – de
asim
ilareanoilorc
onțin
uturi.
Evocare
O2
Disc
uţie
de
moti
vare
.–
Expu
neți-văpărerea
cuprivire
laafirmația:V
aloa
rea
unui
om
rezid
ă în
ce
dă e
l, nu
în c
eea
ce
este
cap
abil
să p
rimea
scă.AlbertE
instein
– Ce
val
ori p
oate
cre
a un
om
?–
Care
din
tre
ele
le co
nsid
eraţ
i per
ene?
Fo
rmul
area
con
cluz
iilor:O
mul
treb
uie
să p
reţu
iasc
ă va
loril
e ex
isten
te, s
ă pr
omov
eze
şi să
cr
eeze
val
ori.
Anun
ţare
a su
biec
tulu
i lec
ţiei,aob
iecti
velor,prod
uselorproiectatepe
ntrure
aliza
re.
Conversație
Comerțulcu
oprob
lemă
Activ
itate
fron
tală
Realiza
rea
sensului
O4
Lucr
ul c
u le
xicu
l înba
zaalgoritm
uluideînsuşirealexicului(AB
C-ulcom
unicării,pag.7
7).
Lucr
ul c
u te
xtul
– le
ctur
a:m
odel,înlanț,selectiv
ă,intensivă,ghida
tă(înba
zaalgoritm
uluide
lucrucute
xtul):ex.1
-5pag.7
9.
Lectură
selecti
vă,
înlanț,
ghidată,
intensivă
Man
ual,
pag.77-79
Refle
cție
O2
Expr
imaţ
i-vă
sim
patia
fațădepe
rson
alita
teaMarieiC
ebotari,uti
lizân
dactelecom
unicati
vedin
fișade
lucru.
Activ
itate
fron
tală
Fișădelucru
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să:Lecturaexpresiv
ă,ră
spun
surilaîn
treb
ări–ex.4,p
ag.7
9.
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Lecturașiexplorarea
textului.L
ecţia
nr.
2 – de
form
areapricep
erilo
rşid
eprin
derilor.
Evocare
O6
Capt
area
ate
nţie
i–
Rest
abili
ţi or
dine
a lit
erel
or p
entr
u a
obţin
e cu
vint
e: a
orse
av, u
psin
rred
etc
. –
Form
aţi u
n te
xt d
in 5
-6 e
nunţ
uri.
Înca
draţ
i cât
mai
mul
te c
uvin
te d
in c
ele
form
ate.
– Gă
siţi c
uvin
tele
în te
xt. C
itiţi
enun
ţul,
expr
imân
du-v
ă su
rpriz
a, a
dmira
ţia, s
atisf
acţia
, sim
patia
.An
unţa
rea
obie
ctive
lorlecție
i.
Joclexical
ABC-ul
comun
icării,
pag.77
75
Realiza
rea
sensului
O4
Actu
aliza
rea
feno
men
ului
gra
mati
cal:
Timpu
ltrecut(pe
rfectulcom
pus–
impe
rfectul).
- Ci
tiţi e
nunţ
urile
. Trecătoriia
plau
daufren
etic.Trecătoriia
u ap
laud
atfren
etic.
- Ce
exp
rimă
cuvi
ntel
e ev
iden
ţiate
?(acțiune
trecută,în
cheiată(perfectulcom
pus);o
acțiune
trecută,neînche
iată(impe
rfectul).
- O
bser
vaţi
cum
se fo
rmea
ză v
erbe
le d
ate
la ti
mpu
l tre
cut.
Impe
rfectul
Perfe
ctulcom
pus
Cefă
ceam
?Ce
amfă
cut?
Eutrecea
m,m
erge
am….
Eua
mtrecut,m
ers…
.
Eum
ăinteresa
m……….
Eum
-aminteresat…
……….
Selectațid
inte
xtcuv
intelecarearatăoacțiu
netrecutăne
încheiată(verbe
laim
perfe
ct).Scrie
țiîncoloa
naadou
aform
eleacestorc
uvinte,d
arsă
arateoacțiune
încheiată(fo
rmade
perfect
compu
s).
Ce fă
cea?
Ce a
făcu
t?dă
deau
strecura
seoprea
u…
Citițitextul,schimbând
form
averbelor:impe
rfect→
perfectulco
mpu
s.Lu
crul
cu
text
ul.
-Form
ulați,înbazatextului,întrebă
ricearsolicita
indicarea:lo
culuid
esfășurăriiacțiunii,tim
-pu
lui,pe
rson
ajelor,întâm
plările,sen
timen
tele,atitud
inileetc.U
tiliza
țiverbelelaperfectul
compu
sșilaim
perfe
ct.
-Ră
spun
dețilaîntreb
ări,uti
lizân
dform
apo
trivită
averbe
lorșiactelecomun
icati
vedinfișade
lucru.
Tabe
lFișade
lucru:
Actecom
u-nicativ
e
Refle
cție
O2
Eval
uare
a ac
tivită
ţii la
lecţ
ie.
- Exprim
ați-vă
plăc
erea
/sati
sfac
ţiacuprivire
laacti
vitateacolegilorlalecțieșiacti
vitateape
r-sona
lă.
76
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să.
Scrie
țicâtedou
ăîntreb
ărip
entrufie
caredintrepe
rson
ajeletextului:p
entrucântăreață,cam
e-ristă,trecători,utilizâ
ndverbe
lelatimpu
ltrecut.
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Lecturașiinterpretareatextului.L
ecţia
nr.
3 – de
form
areapricep
erilo
rşid
eprin
derilor.
Evocare
O6
Verifi
care
a te
mei
de
acas
ă. A
ctua
lizar
ea c
unoş
tinţe
lor a
cum
ulat
e la
lecţ
ia a
nter
ioar
ă.Scrie
ți,utilizâ
ndcuv
inteledinru
bricaAB
C-ulcom
unicării,pag.7
7un
acrostih
,dinenu
nțurid
ez-
volta
te.Lite
relein
ițialealeen
unțurilor,cititevertical,săalcătuiascănu
meleCE
BOTA
RIC… E… B… An
unţa
rea
obie
ctive
lor l
ecţie
i.
Acrostih
Realiza
rea
sensului
O4
O5
O3
Elab
orar
ea p
lanu
lui t
extu
lui.
-Îm
părțițite
xtulîn
fragmen
te.
-Întocm
ițiplanu
ltextului,uti
lizân
den
unțuridintext,îmbină
ride
cuv
inte,întrebă
risaucuvin-
te:ex.6,p
ag.7
9.-
Intitulațitextulcuoîm
bina
redecuvinte.Argum
entațititlul:ex.8
,pag.7
9.
Reda
reaconținutuluite
xtuluiîn
bazaplan
ului;înnu
melecântăreței,cam
eristei,aud
itoriu
luid
in
stradă
etc.,uti
lizân
dacțiu
nile,careindicăcăactiv
itateaaavutlo
cîntrecut.
Improviza
readialog
urilo
rînba
zate
xtului.
-Form
ațip
erechi.Examinațiîntrebă
rileform
ulateacasă.Scriețipe
fiecarepo
stercea
mai
interesantăîntreb
are.
MariaCeb
otari
Camerista
Untrecător
-Im
proviza
țiun
dialog,din6-8re
plici,întrecântăreațășicam
eristă;untrecătorșicam
eristă;
cântăreațășiuntrecător;d
oitrecători.Utiliza
țiîntreb
ărid
epe
posterelecom
pletatean
terio
rșiinform
ațiidintext.
Exercițiu
Reda
rea
conținutului
Harta
vocilor
Activ
itateîn
pe
rechi
Man
ual,
pag.79
Poster
Refle
cție
O8
Eval
uare
a ac
tivită
ţii la
lecţ
ie.
- Co
ntinu
ațienu
nțurile:
– La
lecţ
ie a
m în
văţa
t… L
a le
cţiil
e ur
măt
oare
dor
esc…
N.B
.!Profesorulvaţin
econtdesolicită
rileelevilo
rînproiectareade
mersurilordidactic
eulteri-
ţinecontdesolicită
rileelevilo
rînproiectareade
mersurilordidactic
eulteri-
con
tdesolicită
rileelevilo
rînproiectareade
mersurilordidactic
eulteri-
înproiectarea
dem
ersurilordidactic
eulteri-
proiectarea
dem
ersurilordidactic
eulteri-
oare.
Exercițiu
77
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să.
-Prezen
tați,într-undiscursd
e8-10
enu
nțuri,princeaim
presiona
tpub
liculcân
tăreața:trăsă-
turifizice(vezifotog
rafia
,pag.7
9),calită
țisautalent?Utiliza
țiactelecom
unicati
ve:a
exp
ri-m
a ati
tudi
ni şi
senti
men
te.
Expu
nere
Prezen
tare
Man
ual,
pag.79
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Extin
dereșire
flecție.L
ecţia
nr.
4 – mixtă.
Evocare
O1
O6
Anun
ţare
a ob
iecti
velo
r lec
ţiei.
Inte
rpre
tare
a in
form
aţiil
or d
intr
-un
frag
men
t vid
eo.
-Vizio
națiun
fragmen
talemisiun
ii„Prim
aoră”.Ide
ntificațiîncedom
eniialearteiestecuno
s-cutăM
ariaCeb
otari(muzică,cinem
atog
rafie
).-
Vizio
națifragmen
tulșicom
pletațiF
işa p
erso
nalit
ăţiicuinform
ațiipo
trivite
.
Datanașterii
Loculn
așterii
Aprecieri
Stud
ii
Persoa
nelecarei-a
umarcatv
iața
Scen
ecucerite
Roluri
Prezen
tațiinform
ațiileno
tateîn
tabe
l,uti
lizân
dactecom
unicati
vedeexprim
areasurprizei/a
încântării/aad
mira
ției.
Verifi
care
a te
mei
de
acas
ă.-
Prezen
tațidiscursurilepregăti
teacasă.M
ențio
națida
căinform
ațiiledinfragmen
tulvideo
confi
rmăsauinfirmăcelepresupu
se.
Activ
itate
fron
tală/in
-dividu
ală
Discuție
euristică
https://
www.you
-tube
.com
/watch?v=k-
bRNoTdT
Bs
Fișaperso
-na
lității
78
Realiza
rea
sensului
O1
O2
O3
Impr
oviza
rea
dial
ogur
ilor.
-Im
proviza
țidialog
uri,înbazasitua
țiilorp
ropu
se.C
ondiții:u
tiliza
reacuvintelorcarearată
acțiu
nire
aliza
teîn
trecut(p
erfectulcom
pus/im
perfe
ct);integrarea
inform
ațiilordinta
bel;
utilizarea
actelordecomun
icarecareexprim
ăad
mira
ţie și
surp
rize:
a)Ailua
tunprem
iulacon
ferin
ța„V
ocid
eau
r”pen
truprezen
tareaun
uidisc
ursd
espreMa-
riaCeb
otari.Co
legu
ltefelicită
șiso
licită
detaliicupriv
irelapersona
litatea
sopran
ei.
b)Dou
ăcolegeîșiîmpă
rtășescim
presiilecupriv
irelapersona
litatea
MarieiC
ebotari.
c)Vreisămergilaexpozițiade
fotografi
i,consacratăM
arieiC
ebotari.Îțiinvițiprietena
.Ac
eastaspun
ecănudispun
ede
timp.Tuoconvingisă
mea
rgăpe
ntruacun
oașteope
rso-
nalitatecuade
văratd
eosebită.
d)Aiîmprum
utatdelabiblio
tecăcartea„Recviem
pen
truMaria”de
VeraMalev.Părințiise
intereseazăde
ceaialesa
ceastăcarteetc.
Fiședelucru
Imagini,ce
ilustrează
inform
ații
dinsarcini
(expoziția
de
fotografi
i,cartea
„Recviem
pe
ntru
Maria”etc.)
Refle
cție
O1
O2
Form
ular
ea c
oncl
uziil
or.
-Exam
inațiimaginile(p
asărea
măiastră,priv
ighe
toare,ze
iță,stea,so
are,emblem
ăetc.).Ale-
gețiim
aginea
cucareasociațip
ersona
litatea
cân
tăreței.Argu
men
tați.
Eval
uare
a ac
tivită
ţii la
lecţ
ie.
-Evalue
azăactiv
itateape
rson
alălalecție,u
tilizâ
ndta
belul:
Puncteta
riPu
ncteslab
eAc
tivită
țide
remed
iere
Asocieri
libere
Imagini
Tabe
l
Extin
dere
Tem
a pe
ntru
aca
să.
-Co
mpletațiF
işa p
erso
nalit
ăţii,re
aliza
tăîn
clasă,cuinform
ațiisuplim
entaredinex.11,12,14,
15,1
7,pag.8
0-81
.-
Scrie
ți,în
8enu
nțuri,un
eseucute
ma:M
aria
Ceb
otar
i – o
stea
car
e se
naş
te o
dat
ă la
o su
tă
de a
ni (e
x.11,pag.8
0).U
tiliza
țiinform
ațiiledintabe
lșiactecomun
icati
ve.
Man
ual,
pag.80-81
79
Data
–Su
biec
tul: MariaCeb
otari.Proiect.
Lecţ
ia n
r. 5 – de
sistem
atizareşicon
solid
areacuno
ștințelor.
Evocare
O1
O2
O8
Anun
ţare
a ob
iecti
velo
r.Si
nteti
zare
a in
form
aţiil
or.
- Co
mpletațischem
acucuv
inte
potrivite
.ÎncadrulIn
terv
iulu
i în
trei
trep
te,argum
entațiale-
gereacufragmen
tedineseuri-
leelabo
rateacasă.
Mar
ia
Cebo
tari
este
o st
ea
Interviulîn
treitrep
teOrgan
izator
grafi
c
Realiza
rea
sensului
O4
O8
Real
izare
a pr
oiec
telo
r.Ha
rta
cuvâ
ntul
ui „v
aloa
re”
Eleviicompletea
zăHartacuvân
tului„valoare”,u
tilizâ
nddiversetipu
ride
dicțio
nare.
Semnificația
cuvântului
sumacalitățilo
rcareda
uprețunu
iobiect,un
ei
ființe,unu
ifen
omen
etc.
Sino
nime
merit,im
portan
ță,însem
nătate,p
reț.
Antonime
nonvaloa
re
Familialexicală/
deriv
ate
avalora,valoric,valoros,avalorifica,n
onvaloa-
re,p
lusvaloa
re.
Locuțiu
nide
val
oare:(de
sprelu
cruri)preţios,sc
ump,de
preț;(de
spreoam
eni)im
portan
t,meritu
os;cu
autoritate.
Expresii
a sc
oate
/a p
une
în v
aloa
re=aarăta,adem
on-
straim
portan
ța,calită
țileesen
țialealeune
ifiin
-țe,aleunu
ilucru/fen
omen
etc.;
ascoa
teîn
relief,asublinia.
Exem
plificări
Valo
ri in
divi
dual
e:id
entitatea
,credința,drago
s-tea,carieraetc.;
Valo
ri fu
ndam
enta
le:ade
vărul,
bine
le,d
reptatea
,frumosul,libertateaetc.;
Valo
ri na
ţiona
le:ţara,pop
orul,lim
ba,istoria,
trad
ițiile,culturaetc.
Proiect
Activ
itateîn
pe
rechi
Hartacu
-vântului
80
Elevilo
rliseprop
unesăprezin
teundiscursc
utema:
Mar
ia C
ebot
ari –
cre
atoa
re d
e va
lori,utilizâ
ndsc
hemaprop
usă
laevocareşi
Har
ta c
uvân
tulu
i.Întreb
ărid
erepe
r:-
Decevaloriindividu
aleadispusinterpreta?
-Ce
valoriapromovat?
-Ce
valoriacreat?
-Princeestevaloroa
săcreațiaM
arieiC
ebotari?
Refle
cție
O2
Form
ular
ea c
oncl
uziil
or:
-Ce
valorip
utem
noipromova,crea?etc.
Eval
uare
a ac
tivită
ţii.
Subi
ectu
l 2. G
heor
ghe
Vrab
ie/I
gor V
ieru
/Gle
bus S
ainc
iuc (la
alegere).
•Urm
ătorulsu
biectv
afiab
orda
tînacee
așiche
ie.A
ctivitateavadem
arade
lasu
biectulp
recede
nt,p
ropu
nând
u-sepen
trudiscuțieose
cven
ță
vide
o,carevafivalorificatăprin
metod
ele:Asaltu
ldeidei,Turulgaleriei.
•Esteim
portan
tsăseasig
ureconti
nuita
tea/de
zvoltareagrad
ualăaunitățilordecompe
tențevizate.Sepu
nînvaloa
reachizițiileprecede
nte:
seexersea
zăunitățilede
con
ținutîn
sușite,actecomun
icati
ve,elemen
teledeconstrucție
acom
unicării.
•Laultimalecțiedinunitate,p
utem
propu
nere
aliza
reaun
uiposter,consacratu
neisau
maim
ultorp
ersona
litățiceau
creatvalori.Pe
ntru
realiza
reapo
steruluieleviivorse
lectacelem
aibun
eprod
userealiza
teîn
cad
rulu
nității,d
eexem
plu:F
işa p
erso
nalit
ăţii,
frag
men
te d
e es
eu,
sche
me
com
plet
ateetc.
•Pe
ntruevaluarea
form
ativăputem
propu
neunjocde
rolînba
zasituației:
În lo
calit
ate
s-a
înfii
nţat
un
nou
carti
er c
e ar
e 4
stră
zi. P
rimăr
ia
solic
ită im
plic
area
com
unită
ţii în
ale
gere
a de
num
irii s
trăz
ilor.
Prez
enta
ţi un
disc
urs p
rin c
are
aţi c
onvi
nge
auto
rităţ
ile să
den
umea
scă
câte
va
stră
zi cu
num
ele
aces
tor m
ari p
erso
nalit
ăţi a
le n
eam
ului
: Mar
ia C
ebot
ari,
Gleb
us S
ainc
iuc etc.
•
Pentruetapa
deextin
derese
vaprop
uneexpu
nereapo
sterelorîn
holulin
stituție
i,prezen
tareaacestoraalto
rclase;p
ostareape
site-ulinsti-
tuție
iaunu
iarticold
espreproiectulrea
lizat,scriereaun
uiarticolp
entruzia
rulșcolar/mun
icipal/raion
al.
81
Anexa 1. Acte comunicative: a exprima atitudini şi sentimente
Proiectuldidacticdescurtădurată,realizatînbazaCurriculumuluiladisciplină,oferăoschemăraționalășipersonalizatăadesfășurăriilecțieideLimba şi literatura română, fiindstructuratăpetreidimensiuni: dimensiunefuncțională(îşi propune un scop şi obiective specifice); dimensiunestructurală (implică resurse umane, materiale, procedee şi metode
didactice, mijloace de învăţământ, presupune un timp determinat şi un mediu didactic de desfăşurare în vederea unui transfer informaţional);
dimensiuneoperațională (stabileşte o strategie specifică de atingere a obiective-lor şi de evaluare a calităţii achiziţiilor).
ConformCurriculumului actual profesorii au libertateadeplină în proiectareade-mersuluididacticlaclasă.Cadruldidacticvaoptapentruacelmodelpecareîlconsiderăoportuncureferireladisciplină,materiadestudiu,niveluldepregătirealclaseideelevi,resurseledisponibile,condițiiledecaredispuneinstituțiaetc.
Notă* Scenariul lecției poate fi prezentat atât în formă tabelară, cât și în formătextuală. Încazulprezentării textuale,enecesara indicaetapele lecției șiactivitățileproiectatepentruacestesecvențe,obiectivelecaresuntvizatelaetapadatășitimpulpreconizat.
Indiferentdemodelul ales, important este caproiectul didactic selectat de cătreprofesorsăfieaplicabil.Pentruaceasta,eltrebuiesăîntruneascăoseriedecerințesubaspectulconținutuluișialformei:• săstabileascăobiectiveleinstruiriiîntermenidecomportamentobservabilșitestabil;• săprecizezeatâteaobiectiveoperaționalecâtepotfiatinseîntimpulalocatactivită-
nut;• sănuconținăverbevagi:a şti, a cunoaşte, a înţelege, a învăţa, a avea încredere
în, a se bucura de, a simţietc.Ceamaicunoscutăprocedurădeoperaționalizareaobiectiveloraparținecercetăto-
ruluiRobertMager,carereflectătreielemente:comportamentul final,exprimatprintr-unverbdeacțiunelamodulconjunctiv:ce să facă? (sădescrie,săexpliceetc.);condiţii-le de realizare: cum să facă? în ce condiţii?;performanţa acceptabilă: cât? cât de bine? în ce cantitate? în cât timp?Deexemplu:
86
Tabelul 2.3. Model de operaţionalizare a unităţilor de competenţe
Unitatea de competenţă
Obiective operaţionale posibile. Elevul va putea: Activităţi de învăţare Strategii
Lecția,caunitatedebazăadesfășurăriiprocesuluiinstructiv-educativladisciplină,poateîmbrăcadiverseformedeorganizare,careimprimăritmșicontinuitateprocesu-lui.Înalegereatipuluidelecțiicadruldidacticsevaconducedeunșirdecriterii:sarcinadidacticăprincipală/scopulderulăriidemersuluididactic;competențeleceurmeazăafidezvoltate,obiectiveleoperaționalealelecției,conținutullecției,metodologiașistrate-giiledepredare-învățare-evaluare,produsulșcolarceurmeazăafielaboratș.a.Menți-onămurmătoareletipuridelecții,învedereaorganizăriiprocesuluididacticlaLimba şi literatura românăîninstituțiicupredareînlimbileminoritățilornaționale:
♦ Lecţia de asimilare a noilor conţinuturi Acesttipdelecțiiseorienteazăsprefamiliarizareaelevilorcunoileconținuturi.Re-
♦ Lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelorScopulacestuitipdelecțiiestedeaconsolidareacunoștințelorînsușiteșiaprofun-
darealorpenivelesuperioaredeînțelegereșiaplicareprinrecapitulare. Acesttipdelecțiipresupunedesfășurareauneiactivitățiintelectualesusținute,pebazacăreiaele-vulvalorificăconținuturileachiziționate în cadrulunitățiide învățare.Accentul sevaplasapeînțelegere,analizășisinteză. Pentruaceastaprofesorulîmpreunăcueleviivorabordadiverseaspecteesențialealetemei,vorexersafenomeneleînvățate,vorgene-ralizacelestudiate,aplicânddiverșiorganizatorigrafici,vorformulaconcluzii.
Vor fi identificate punctele forte și slabe ale fiecărui elev în parte în asimilareaconținuturilorînvățate,sevorpropunesugestiipentrusoluționareaproblemeloriden-tificate,remediereasituației.Lecțiaderecapitularevaconsolidacompetențeleformatepecareelevulvatrebuisăledemonstrezeînsituațiirealedecomunicare.
♦ Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolareÎncadrulacestuitipdelecțiiseurmăreșteconstatareaniveluluidepregătirealelevi-
Se vaurmărioevaluare complexă ce vizează formarea/dezvoltarea sistemului decompetențeproiectat înCurriculum:de receptare a mesajului oral și scris (audiereșilectură),de producere a mesajului oral și scris (vorbire, scriere) șide interacţiune înprocesuldevalorificarepracticăaexperiențelorlingvisticeșidelectură.Înacestscop,pentruarealizaoevaluareeficientă,cadruldidacticvastabilicriteriideevaluarecon-crete,carevorfianunțatedintimpșielevilor.
♦ Lecţia de analiză a rezultatelor evaluăriiPrinacesttipdelecțiisevaurmărianalizadetaliatăarezultatelorevaluării.Înacest
șiproiectedelecțiiinteractive–lecţii-atelier,axatepeformarea/dezvoltareacompe-tențelordeaudiere,lectură,vorbire,scriere,realizatefieînbazatextuluisaudetașatedetext.„Unsistemdeateliere,structuratpeparcursulanilorșiracordatlaunitățiledeconținut și competențele curriculare, vada rezultat dacă va funcționa caun sistem,nu va rămâne ca o activitate sporadică, detașată de restul demersului educațional” [28,pag.22].• Atelierul de lectură esteoactivitatedemuncăintelectuală/unprocestehnologic,
care vizează formarea/dezvoltarea competențelor de receptare și interpretare aunuitext(nonliterarsauliterar).
• Atelierul de discuţii/dezbateri reprezintă o activitate formală care constă într-unschimbdepăreripeunsubiectdeactualitate,deinterescomunpentruelevi.Atelie-ruldataredreptscopvalorificareașidezvoltareacompetențeidecomunicareorală.Sepotorganizaateliereledediscuțiepetemecotidienesauînbazaunortextedeproporții,fărăcaacesteasăderivedinopereleliterare.Tematicaatelierelorsestabi-leșteîncorelațiecutemastudiată,intereseleelevilor,problemelesocialecotidieneetc.Pentruîntregulanșcolarvorfiproiectate2-3atelieredediscuții.
• Atelierul intercultural constituie o activitate didactică interactivă, care are dreptscop formarea competenței socioculturale/interculturale, în vederea familiarizăriielevilorcuvalorileculturiinaționaleșiuniversale,practicarealimbiiromâneîndiver-secontextșcolareșisociale.
Sugestii pentru elaborarea lecţiilor de tip atelier• Atelier de lecturăSubiectul: Mediulpersonal.Dragostea înnobilează. I. Druţă „Frunze de dor”, Clasa:aXI-aClasaseîmparteîn2echipe,fiecaremembrualechipeivacitiacasăcapitolelepropuse:• echipaGheorghe (capitolele8,34,ultimulcapitol);• echipaRusanda (capitolele20,33-34,37șivacompletaFişa de lecturăcucitatedin
Elevilorlisepropune,lucrândînechipe,săcompletezeArborele lui Sapiro,careilus-treazărelațiadintrepărințișicopii.Conflictul,înviziunealuiDanielSapiro,esteasociatcuunarbore,fiecarepartealuireprezintăocomponentăaconflictului.Solul–mediilesociale încareizbucnescconflictele.Rădăcina–cauzeleconflictului.Tulpina–părțileimplicate.Scorbura–problemaclarăaconflictelor.Ramurile–efectelepentruceidinjur.Frunzele–acțiunilepersonajelorimplicate.Fructul–soluțiarezolvăriiconflictului.
Pelângălecțiiletradiționale,înprocesuldeorganizareademersuluilaLimba şi lite-ratura română sepotutilizașilecțiinetradiționale,realizateînformatulunuitalkshow,
92
conferințădepresă,emisiune,procesjudiciar,TVC,jocderol,masărotundă,controver-săconstructivăetc.Deexemplu:• Lecţie Talk show
Unitatea tematică: Mediuleducațional.Problemeecologice,Pungile ecologice, moft sau necesitate?
Sarcinile de lucru:Seanunțăsubiectuldintimppentrucaeleviisăsedocumentezeînprealabil.Încadrulatelierului,vorrăspundelaîntrebărileadresate,apoi,lasfârșitvorprezentaundiscursde2-3minutecuprivirelaproblemă,vorpropunesoluțiipentrusoluționareaacesteia.
prezentăriPowerPointcuprivirelaproblemapusăîndiscuție(https://www.slideshare.net/voxvocis/pungile-de-plastic-presentation)/scriereaunui articol pentru ziarul raio-nal/site-ulinstituției/auneilistedeactivitățipentruunproiectecologicșcolar.
Lecțiilenupotacoperi în întregimeaspectelede conținut. Ele răspundunorper-formanțeminime. Performanța seobțineprin activități complementare, care sepotdesfășuraînșcoală,dar înafaraoreloralocatedisciplinei.Acesteactivitățimotiveazăînvățarea,comunicareaînlimbaromână,aprofundeazăconținuturi,întărescachizițiileinformaționale,dezvoltăimaginațiașicreativitatea.Înegalămăsură,esterecomandatcaeleviisăfieîncurajațialuapartelaactivitățiextracurriculareșiextrașcolare,princareseoferămultipleoportunitățideinteracțiuniverbaleînlimbaromână:serbărimuzical- literare, șezători, întâlniri cu personalități notorii (scriitori, poeți, oameni de creațieetc.).
94
3. Referinţe metodologice ale Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română
3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice
în baza Curriculumului la disciplină
FormareasistemuluidecompetențeproiectatînCurriculumulladisciplinăpoatefirealizateficientdoarîncondițiileîncareprofesorulvaselectașiutilizacumultăriguro-zitateșiprofesionalismstrategiile didactice,învedereavehiculăriiconținuturilor.Stra-tegiiledidacticedefiniteșicaartadeautilizamijloaceledisponibileînvedereaatingeriisuccesului/performanțelor înprocesulde învățare sunt constituite „dintr-ungrupdedouăsaumaimultemetodeșiprocedeeintegrateîntr-ostructurăoperațională,anga-jatălanivelulactivitățiidepredare-învățare-evaluare,fiinddirecționatepentrurealiza-reaobiectivelorpedagogice,laparametridecalitatesuperioară”[35].Serecomandăautilizaunsistemmetodologicdiversificatdestrategiidinperspectivaînvățăriiacționaleîncaresevor îmbinastrategii:clasiceșialternative;activeși interactive; individuale,frontaleșidecooperare/învățareîngrup;strategiicomunicative,deexplorare,raționa-lizareetc.
- după tipul de strategie–clasice(expunerea,conversația,exercițiuletc.);moder-ne (studiuldecaz,proiectul,simularea,modelareaetc.);
- după funcţia didactică prioritară pe care o îndeplinesc:a)de transmitere şi do-bândire a cunoştinţelor(expunerea,problematizarea,lecturaetc.);b)formarea priceperilor şi deprinderilor (exercițiul,lucrărilepracticeetc.);c)de evaluare(pro-iectul,chestionarul,eseul,portofoliuletc.);
- după modul de organizare a activităţii elevilor:a)frontale(expunerea,demon-strația);b)activitate individuală(lectura,exercițiuletc.);c)activitate în grup(stu-diuldecaz,joculderoletc.);d)combinate(experimentul,problematizareaetc.);
- după sursa cunoaşterii,explorareadirectăsauindirectăarealitățiisauactivitateapersonală,lacareseadaugăunsubcriteriu:suportulinformației(cuvânt,imagi-ne,acțiuneetc.).
Pentru a organiza un proces eficient de învățare a Limbii şi literaturii române la treaptaliceală,cadreledidacticevorselectacumultărigurozitatestrategiiledidacticeurmărind:impactulmotivaționalalutilizării;corelareacurecomandărileCurriculumu-lui,aspecteledeconținut;eficiențapracticării,număruldeeleviimplicațiînactivitate;timp,resurseșispațiunecesarpentrudesfășurareaactivității,coraportulîntreefortșirezultat,graduldeautenticitate(valorificareaunorsituațiiconcretedecomunicare).
95
Serecomandăaîmbinaarmoniosatâtstrategiiledidacticetradiționale (explicaţia, descrierea, demonstraţia, povestirea, discuţia dirijată, conversaţia, problematizarea, lucrul cu cartea etc.),câtșicelemoderne (lucrul în grup, lucrul în perechi, dezbateri, stu-dii de caz, simularea, învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, asaltul de idei, învăţarea bazată pe problemă (PBL), învăţa-rea bazată pe proiect (PjBL)etc.),accentualfiindplasatpeînvățareaactivășiinteractivăînvedereadezvoltăriiintegrateacompetențelordeaudiere,vorbire,lecturășiscriere.
Înproiectareastrategiilordidacticeprofesorul trebuie să ținăcontde:competen-ţele/unităţile de competenţe ce urmează a fi formate/dezvoltate în cadrul unităţii de învăţare/lecţiei; obiectivele proiectate în baza acestora; conţinuturile propuse în uni-tăţile de învăţare şi succesiunea acestora de la clasă la clasă; gradul de stăpânire a competenţelor de comunicare în limba română a elevilor; vârsta, stilurile de învăţare şi nevoile de comunicare ale eleviloretc.Lafeldeimportantesteșisistemulmetodo-logicprincarevafirealizatăstrategia:metodeșitehnici;resursedidactice(mijloaceșimaterialedidacticedisponibile);formedeorganizareaactivitățiididactice(modalitățispecificedeproiectareainteracțiuniiprofesor–elev:frontală,individuală,pegrupesaucombinată),condițiiderealizareaactivității.
Proiectarea demersului didactic la Limba şi literatura română în instituțiile deînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționalepoatefirealizatăprintr-unan-sambludestrategiididactice,numiteînliteraturadespecialitateșimodeledestrategiideînvățareinteractivăprinacțiune. Deex.:
• Strategia învăţării directe sau explicite se utilizează în activitățile la clasădirecționate pe formarea/dezvoltarea competențelor de audiere, vorbire lectură,scriere,prinvalorificareatextuluinonliterarsau literar.Realizareastrategieipresupu-neunsprijinpermanentdinparteacadruluididactic,careîlvaîndrumapeelevsă-și
96
formezecompetențelescontate.Scenariuldidacticalstrategieiserealizează înpatruetape:Ce urmează să învăţăm la lecţie? De ce avem nevoie să învăţăm aceste lucruri? Cum aplicăm ceea ce am învăţat? Când vom avea nevoie de cele învăţate? Lecțiilere-alizate prin această strategie sunt orientate spre extragerea unor idei principale, dedetaliu,dintr-untext;completareaunorfiședelucru,fiședelectură;rezumareaunuitext;realizareaunorexerciții,completareaunorenunțurietc.Implementareastrategieisefaceprinîmbinareametodelorșitehnicilorclasiceșialternative:conversația,studiuldecaz, învățareaprindescoperire,observația,explicația,utilizareadiferitortipuridelectură(cognitivă,analitică,interogativă,ghidatăetc.)etc.
• Strategia învăţării experienţiale/învăţării prin acţiuneStrategiaînvățăriiexperiențialevizeazăimplicareadirectăaelevuluiînrealitateade
învățare, este înrudită cueducaţia experienţială, învăţarea prin acţiune (learning by doing).SloganulacesteistrategiiarfiproverbulchinezescSpune-mi şi voi uita, arată-mi şi îmi voi aminti, implică-mă şi voi învăţa.
Accentul în învățareaexperiențialăestepusăpeprocesulde învățare individuală,atuncicândelevulseimplicăîntr-oactivitate,oevalueazăînmodcritic,formuleazăcon-cluziiutileșiaplicărezultateleîntr-osituațiepractică.Profesorulestealăturidecelceînvațăcaantrenorșighid.Astfel,permiteelevilorsăfacăunelegreșeli,săseconfruntecuanumiteconsecințedecizionaledar,înacelașitimp,previnecomitereaerorilorînac-tivitateazilnică.Procentuloptimpentrupondereaîncadruluneiexperiențedeînvățareaactivității depredareversusexersării estede30%-70%.Cercetările îndomeniuauconstatcăoameniiîșiamintesc,înmedie20%dinceeacecitesc,30%dinceeaceaud,40%dinceeacevăd,50%dinceeacespun,60%dinceeacefacși90%dinceeacevăd,aud,spunșifac.
•Strategia gândirii critice este direcționată spre a-l învăța pe elev să gândeascăcritic. În acest sens, el este încurajat să pună întrebări, să caute răspunsuri, să gă-sească soluții, să propună alternative la opinii/atitudini deja fixate, să-și expunăpunctuldevederepebazaunei întemeieriargumentate.Cadruldeproiectareastra-tegieiestestructurat înpatruetape:evocare – realizarea sensului – reflecţie – extin-dere (ERRE), care constituieun circuit închis de învățare explicită undenu esteper-misă omiterea nici a unei etape. Rolul profesorului în realizarea strategiei este deîndrumător, ghid, consilier, îndreptată spre facilitarea învățării disciplinei. „În raportcudisciplinaLimba şi literatura română,aceastăviziunestrategicăageneratsloganul: Să se lucrezePE text, nuDESPRE text; să se învețe limba română,nuDESPRE limba
97
română”[27,pag.135].Metodeleșitehnicilederivatedinstrategiadatăsunt:Discuţia ghidată, Linia valorii, Mozaicul, Scrierea liberă, Diagrama Venn, Agenda cu notiţe para-lele, Harta conceptuală, Lectura intensivă, Lectura împotrivă, Lectura în perechi, Pălării gânditoare, Pixuri în pahar, Graficul T, Câmpuri asociative, 6 De ce?, Turul galeriei etc.
• Strategia Ştiu – vreau să ştiu – am învăţat porneștedelapremisacăinformațiadobândităanteriordecătreelevitrebuievalorificatăatuncicândsepredaunoilecunoș-tințe.Înacestscop,profesorultrebuiesăclarificeceeaceștieelevul,ceeacenuștieșiceeacemairămânedeînvățat.Strategiapoatefiaplicatăînraportcuoriceconținutcurricular,specificuleifiinddeaasimilasubîndrumareaprofesoruluiacunoștințelornoi.Aplicareastrategieipresupuneparcurgereaatreipași:inventarierea a ceea ce ştim (etapa„Ştiu”),determinarea a ceea ce dorim să învăţăm(etapa„Vreausăștiu”)șire-actualizarea a aceea ce am învăţat(etapa„Amînvățat”).Esteomodalitatedeînvățareinteractivă,mobilizeazăîntregulcolectivdeelevi,oferămodalitățideabordareinter-șitransdisciplinarăaconținuturilorînvățării,valorificăabordareapragmaticăatextului.
• Strategia învăţării bazată pe sarcini de lucru presupuneexplorarea,prinacțiuniconcrete,aunorsituațiispecificedinviațareală,încontextedeînvățareautentică.Înrezolvareasarciniideînvățare(prezentatădeprofesorsaudinmanual)eleviivortrebuisăgăseascăosoluție/soluțiipecontpropriu,săîșiplanificeacțiunile,săpunăînapli-careplanuldeacțiune,să reflectezeasupraprocesului săude învățareși săprezinterezultatele.Astfel,elevulvadobândiunspectrulargdeabilități,vadezvoltaatitudini,pringândire, analiză, observaţie, acţiune, comunicare, cooperare, discuţie, dezbatere, experimentetc.,vadezvoltacompetențedereceptareșiproducereamesajelororaleșiscrise;acompetențelorlingvistice,pragmatice,socioculturale/interculturaleetc.
• Strategia învăţării bazată pe soluţionarea de probleme (PBL)vizeazărezolvareaîncadruldemersurilorde învățareaanumitor situațiidetip„problemă”.Aceastanupresupuneneapărataplicareametodeiproblematizării(deșiestepresupusășiaceasta),ciconstruireaunorsituațiicarenecesităundemersderezolvareprinefortindividualex-ploratoriu.Situațiileproblematizantepotficonsideratecafăcândpartedintr-ostrategieîncontextulîncareeleviidefinescproblema(easervindcapunctdeplecare)pentruaidentificainformațiiledecareaunevoiepentruaînțelegeproblema,stabilescresurseledisponibilepentruacolectainformația,genereazăposibilesoluțiiînrezolvareaproble-meișiprezintămodalitățidesoluționareaacesteia.
PBL este o abordare educațională centrată pe elev des utilizată în cadrul învăță-mântului general. Argumentul central al acestei practici este că învățarea bazată peproblemeestefundamentatăpepatruinterpretărimodernealeînvățării:colaborare, construcţie, contextualitate și autodirijare, privite ca principii de bază ale strategieidate.AccentulînPBLestepuspredominantpeceeaceînvațăelevii,profesoriijucândroluldefacilitatoriaiînvățării.
98
• Strategia învăţării bazată pe proiecte areuncaractersubsidiar fațădealtetipuridestrategii,deoarecereprezintăsecvențeîncadrulacestora.Prinproiecteserealizeazăoactivitatedeidentificareaunorelementedeinteres,investigareabibliograficăaaces-tora,selectareamaterialelorpertinente,formulareașiprezentareauneiopinii.Aceastăstrategie vizează formarea/dezvoltarea întregului sistem de competențe proiectate înCurriculumulladisciplină,esteocomponentăimportantăinter-șitransdisciplinară.Re-alizareaunorproiectepeotematicăaleasăsausugerată,poatefieficientăîndeosebiînînvățământulliceal.Structurastrategieibazatăpeproiectecuprindeunșirdesecvențe:
eleviisălucrezeîmpreunăîngrupuripentrurealizareaunuiscopcomun.Cooperareașicompetițiasuntconceptedebazăaleprocesului instrucțional înrealizareastrategiei,eleviifiindbeneficiariidirecțiaiactuluieducațional.Aplicareastrategieipermitedez-voltareacompetențelordecomunicare,competențelorsocialeșicognitive;realizareaunorinteracțiunisocialemultiple;ameliorarearelațiilorinterpersonale;dezvoltareain-teligențeiinterpersonale;ameliorareacalitățiiînvățării;participareaactivă,implicareaînrealizareasarcinilordeînvățare(auto)propuse;împărtășireaexperiențelor;realizareatransferului de cunoștințe; confruntarea ideilor; analiza, comparareamodurilor de aînvăța,asimilareaunornoivalori,modeleculturale;dezvoltarearesponsabilitățiiindivi-duale;dezvoltareaautonomiei;asumareașiinterpretareaunorrolurivariateîncadrulgrupului;cultivareatoleranței,arespectuluipentrudiversitateetc.
Strategiaînvățăriiprincolaborareîșisubsumeazăoseriedemetodeșitehnici,me-nite să optimizeze calitatea învățării, implicându-i activ pe elevi în procesul propriei formări,așaca:Mozaicul, Turul galeriei, Brainstorming, Colţurile, Metoda FRISCO, Lotus de grup, Răspunsul prin rotaţie, Bulgărele de zăpadăetc.
Produselesuntprezentatepefiecaredincelecincicompetențespecifice,or,ocom-petență/unitate de competență poate fi formată/dezvoltată prin realizarea diferitorproduse. Totodată, unproduspermiteevaluareamaimultorunități de competențe,înacestsens,esterecomandabilpentrucadreledidacticeaidentificacumultăatențieprodusulproiectatpentruevaluare,încorespunderecucerințelecurriculare,niveluldepregătirealelevilor,condițiile/posibilitățilederealizare,mijloaceledisponibile.
PelângăproduseletradiționaleînCurriculumaufostproiectateșiunșirdee-produ-se.ProiectareaacestoraînCurriculumafostcondiționatădeschimbărileevidente,careseîntâmplăînsocietate,legatedeevoluțiarapidăatehnologiilorinformaționaleșidecomunicareîntoatesfereledeactivitate.Înacestsens,dezvoltarea inovaţiilorșiacom-petenţelor digitale însistemuleducaționaldinRepublicaMoldovaaufoststabilitedreptprioritatenaționalăîndocumenteledepoliticieducaționaleșistrategice:Codul Educa-ţiei al Republicii Moldova, Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020, „Educaţia 2020”, Strategia Moldova Digitală 2020ș.a.
În mod obișnuit posterele sunt compuse atât din elemen-tegrafice,câtșidintext.Acesteasuntrealizateînașafel încâtsăatragăprivirile și în acelașitimp să transmităo informație/unsentiment.Astfel,eleviivorfiîndemnațicaînrealizareaunuipostersă ținăcontde: organizarea, impactul vizual și mesajul acestuia.Numaipuținimportanteînrealizareaposteruluisuntactualitatea, caracterul persuasiv, simplitatea, acurateţea, orga-nizarea grafică etc.
țicomunicareașiaadăugavaloareprezentărilordespreori-cesubiect.ModeledeinfograficeeficienteșisugestivepotfidescărcatedinInternet.Daily Infographicesteocolecțiedeinfografice.ÎnsecțiuneapentrueducațiegăsițiinformațiidespreIstorie, Limbi, Ştiinţă şi alte subiecte şcolare sau aca-demice.Fix.comesteunblogcusutedeinfograficedespremâncare,gătit,amenajărialegrădinii,activitățiînaerliber,sănătate,întreținereașireparațiileîncasă.
•Harta conceptuală reprezintă o modalitate de or-ganizarelogicăainformațiilor,evidențiindrelațiiledintrediverseconcepteșiidei.Hărțileconceptuale („conceptualmaps”)sauhărţile cognitive („cognitivemaps”)potfidefi-nitedreptoglinzialemoduluidegândire,simțireșiînțele-gerealecelui/celorcareleelaborează.Acesteaconstituieunmoddiagramicdeexpresie,caunimportantinstrumentpentrupredare,învățare,cercetareșievaluareladisciplină.
•Excursia virtuală esteocolecțiedeimaginialerealitățiivirtuale–panorame360°șiimagini3D–adnotatecudetalii,punctedeinteresșiîntrebăricarefaciliteazăprezen-tareaunorlocurimemorabile(case-muzeu,monumenteistorice/deartăetc.).Excursiavirtualăîncadrullecțieiesteoexperiențămultimediaasistatădeunprofesor,realizată înmodinteractiv,prinprezentări,descriericorecte,coerenteșielocventealeunorima-ginipuseîntr-ogaleriefoto,într-oordinecâtmaiușordeurmărit.Excursiavirtualăesteunprodus inter- și transdisciplinar, cearepriză laelevi.Eventual,oexcursievirtualăpoatefipregătităînPowerPointșisalvatăînPDF,dupăcarepostatăînmediulvirtual.[Ex.:http://360.moldova.travel/pano/view/113; https://www.youtube.com/watch?v=WNARxke5fEM].
•email-ulpoatefiutilizatatâtîncomunicareadezicuzi,câtșiîncontextoficial,careadevenit,înultimaperioadă,imperiosdenecesar.Chiardacăparedestuldeușorsăcompuiunemail,existăanumiteregulidebazăcaretrebuierespectate.Cânddestina-tarulvadeschideemail-ul,esteimportantsă-șifacăoprimăimpresiebună,or,șanselede a aveao comunicareplăcută, fărădificultăți estemaimare.Astfel, profesorul vaatenționaelevulasupraurmătoarelorreguli:Asigură-tecăaiunnume de utilizatorpeînțelesultuturor,opteazăpentrunume-
le real,altfelmesajultăupoatesăfieconsideratspamsausănufieluatînserios.Email-ultrebuiesăînceapăcuoformulă de adresare potrivitădestinatarului.Dacănuaicomunicatdemulttimpcupersoanacăreiaîitrimițiemail-ulsaunu
vă cunoaștețideloc,prezintă-te șioferă-i detalii despre subiecteledediscuțieanterioaresaucucescopîiscrii.
ActivitateaprofesoruluideLimba şi literatura românăîninstituțiiledeînvățământcupredareînlimbileminoritățilornaționalepoatefifacilitatăprinutilizareasuporturilor didactice online. Acesteasepot folosiatât înproiectareașidesfășurareaactivitățilordidacticelaclasă,câtșiînorganizarealucruluiindividualalelevilor,realizatînmodau-tonomsauîmpreunăcucolegii.
CurriculumulactuallaLimba şi literatura românăpresupuneoabordare integrată,dinacest considerent suntnespusdeutile înactivitateadidacticășiportalurilecereflectăaspectealeculturiișitradițiilornaționale.
Pesite-ulhttp://www.traditii.ro/potfiaccesateinformațiiuti-ledespresărbătorileșitradițiileromânești(Crăciunul, Mărţişorul, Paştele, Dragobetele etc.),meșteșugurile tradiționale și lucrărilemeșterilorpopulari(diversepiesedeceramică,articoletextile,îm-pletituridenuieleșialtefibrevegetale,obiectedinsticlă/sculptatedin lemn și piatră, ouă încondeiate, căsuțe și alteminiaturi), pecarele-arputeainseraînproiectăriledidacticeprofesoriideLimba şi literatura românăîninstituțiilecupredareînlimbileminorități-lornaționale.
Suport didactic în organizarea procesului de instruire la Lim-ba şi literatura românăprofesoriipotgăsișipeportalurile http://www.dprp.gov.ro/elearning:/ http://www.antem.org/ etc.
www.antem.orgeste site-ulAsociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Republica Moldova, promotor al învățării limbii ro-mânedecătrevorbitoriialolingvidinrepublică,undeprofesoriișieleviiauladispozițiecursuritradiționale,e-learning,trainguri,ma-terialedidacticepentruînvățarealimbiiromâneînmodtradițional(fațăînfață),darșiladistanțăetc.
Portalul http://video.elearning.ubbcluj.ro/larubricaLimba ro-mână ca limbă nematernăoferăsurseaudio-videopentruforma-reașidezvoltareacompetențelordecomunicareoralășiscrisăabeneficiarilorpentrucarelimbaromânăesteolimbănematernă(RLNM).
Site-ulpropunediversecategoriidemateriale:înregistrăriaudio,video-clipuri(filmedidactice,povești,sceneteetc.)însoțitedefiședelucru.Înajutorulprofesoruluisuntpropusediversesuporturididactice: Cursuri de limba romană; Cursuri de orientare cul-turală; Resurse multimedia; Exerciţii interactive de iniţiere în limba română; înregistrări audio tematiceetc.
105
ProfesoruldeLimba şi literatură românapoatecreamultiplemijloacedidactice(sar-cinidelucru,exerciții,testedeevaluare,prezentărietc.)cuajutoruldiverselorportaluri educaţionale,oferindelevilorcontextedigitaledeînvățarealimbiișiliteraturiiromâne,atâtprinabordareasincronă,câtșiasincronă.
Unserviciugratuitpentrușcoli,organizațiinon-profitșioricepersoanăcareareunContGooglepersonalesteGoogle Classroom https://www.eduapps.ro/aplicatii-educatie/classroom/. Google
Demareajutor,înacestcaz,estecunoașterealimbiiengleze.KAHOOT-ulsepoateac-cesafolosindoricedispozitiv,calculatorsaulaptopcaredispunedeunbrowserWeb.AplicațiaKAHOOTpoatefifolosităcusucces,îndiverseetapealeorganizăriiprocesuluididactic:evocare,realizareasensului,reflecție,recapitulareșievaluare.Esteoaplicațieușordecreatși,totodată,estesimplăînutilizare.Deexemplu,pentrucreareaunuicontseacceseazăpaginawww.getkahoot.com,opțiuneaSign up for free!undesevorînre-gistradatelepersonale.PentrucreareaunuitestsealegecomandaQuiz,caredeschidepaginaundesevorînregistradateletestului.PrinopțiuneaOk, go!setrecelascriereaîntrebărilor,apăsând,pentrufiecare întrebarenouăopțiuneaAdd question.Variantacorectăderăspuns,estemarcatăcubifă.Potfiatașateimaginisaufilmulețevideo,dacărăspunsurilesuntdatedupăimaginesaufilmuleț.ButonulNext,trimitecătrescriereaunei alte întrebări. Prin accesareaopțiuniiSave, întregul test este salvat și publicat,
Quizlet.com este o platformă complexă de materialeonline,ceconțineoseriedeexercițiiinteractivepentruse-mantizarealexicului,termenilor,noțiunilor.Aceastăplatfor-
Loom video recorder este o aplicație gratuită (o extensiune abrowser-uluiGoogleChrome)princareprofesorul,sau,eventual,ele-vul,poateînregistramonitorul,înîntregime,saudoaroanumităpa-
YouTube-ul,darșialtesite-uriprecumhttps://laurentiumihai.ro/carti-audio-online-gratuite/ https://www.youtube.com/watch?v=JNyuTNnmiBs (Temă de acasă, N. Da-bija),https://www.youtube.com/watch?v=itaI57zkCFY (Paginidespre satul românesc.KinderlanddeL.Corobca–AlexŞtefănescu,criticșiistoricliterar)etc.punladispozițiacadrelordidactice,precumșiaelevilor,cărțiaudio.Lepoțiascultafoarteușordepetelefon,tabletă,mp3playersaudepealtedispozitive.
Calculatorulșiresurselemultimediadevininstrumenteesențialepentrunoiprovo-cărieducaționale,reprezintăosursăbogatăîndocumenteautentice.Avantajeleutili-zăriiinstrumenteloreducativeonlineînprocesulinstruiriielevilorlaLimba şi literatura românărezidăînfaptulcăauunefectmotivantlaoreledestudii.Eleviisesimtîncu-rajați săpractice ceea ce au învățat într-unmediuofertant învățării tinerilordineradigitalizării,învățareaserealizeazăpecăimultisenzorialeetc.Înplus,prinintermediul
3.2. Strategii şi instrumente de evaluare a rezultatelor învăţării
Componentăfundamentalăaprocesuluidepredare-învățareladisciplinaLimba şi li-teratura românăesteevaluarea.Aceastaconstituieelementulreglatorșiautoreglator,deconexiuneinversă,îndemersuldidactic.Înperspectivacorelațiilorsistemicedintrepredare-învățare-evaluare,evaluarea informeazăactoriieducaționalidespreeficiențastrategiilorșimetodelordepredare-învățareutilizate,dar,înacelașitimp,seexpuneșiasupracorectitudiniistabiliriicompetențelor,obiectiveloroperaționalelanivelullecțieișiamăsuriiîncareacesteaseregăsescînfinalitățileșcolare.
Funcțiileesențialealeevaluăriisunt:(a)de constatare şi apreciere a rezultatelor şco-lare:sebazeazăpeverificarearezultatelorlaanumiteintervaledetimp,pecriteriiprio-ritarconstatative;(b)de diagnosticare:sebazeazăpeverificareașiinterpretarearezulta-telorladiferiteintervaledetimppecriteriicalitative;(c)de prognosticare:oferăsugestiipentrudeciziileceurmeazăafiluateînscopulameliorăriiprocesuluiinstructiv-educativ.
ÎnactivitateadeevaluareprofesoruldeLimba şi literatura românăsevaghidadePrincipiile evaluării rezultatelor şcolare, Standardele de eficienţă a învăţării Limbii şi lite-raturii române (liceu), competenţele proiectate în Curriculumul la disciplină, unităţile de competenţe, șicerinţele moderne referitoare la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor evaluate.
ImportantestecaevaluarealadisciplinaLimba şi literatura românăsăseaxezepedeterminarea nivelului de realizare a unităţilor de competenţeșideformare a competen-ţelor specifice proiectateînCurriculum,săfieunaobiectivă,săevaluezeperformanțeleatinsedeelev.
Oriceprocesevaluativtrebuiesăsedesfășoarepebazauneihărţi tehnologicebinedeterminate în care se concretizează: cine va fi evaluat, tipul evaluării, obiectivele evaluării (corelatecuunitățiledecompetențe,competențelespecifice ladisciplinășicompetențele-cheie),strategiile/instrumentele de evaluare, timpul, locul proiectatpen-trufiecareactivitatedeevaluare,modul de realizare a monitorizăriiactivitățiievalua-tive, reflexia (compararea rezultatelor învățării cuobiectivelepreconizate), concluzia (diagnozașiprognoza),decizia.
DenotatcăprofesoruldeLimba şi literatura română,încontextuldeschideriiCurri-culumuluiactualpentruoproiectarepersonalizată,esteîndreptsăelaborezepropriilemodeledeevaluare,săapliceacelestrategii,instrumentedeevaluarepecarelecon-siderăoptimelaunitateadeînvățare,subiectul,clasadatăetc.Procesuldeevaluaresevaaxapesarcinidelucruautentice,carevalorificăsituații,problemerealedinviață,cuimpactsemnificativpentruelev.
Oriceactivitatedeevaluare trebuiesăfiedeterminatădeobiectivele de evaluare proiectate (obiective de evaluare = obiective operaţionale).Acesteacuprind(conform
110
modelului luiR. F.Mager) trei elemente componente: comportamentulpe careele-vultrebuiesă-ldemonstreze(Ce?),condițiileîncareseproduceacestcomportament(Cum?),niveluldeperformanțăsaucriteriuldereușită(Cât?).
•Forme şi instrumente de evaluareEvaluarealadisciplinăsevarealizaprindiferiteformedeevaluare:orală,scrisă și
practică.Potfiutilizateobservarea şi aprecierea verbală, răspunsul oral/chestionarea orală (curentășifinală), lucrările scrise (curente, trimestriale,desinteză),testele do-cimologice (standardizatesaualcătuitedeprofesor,pentruevaluareaformativă),lucrări practice, examene, scările de apreciere etc. Înprocesuldeevaluarepotfiutilizatediver-semodalitățigrafice(tabele,scheme,colaje,postereetc.)șiiconice(ilustrațiilaoperă)caresprijinăelevulînstructurareașiprezentarearăspunsului.
Serecomandăcaproiectareaactivitățilordeevaluaresăserealizezeînconcordanțăcuconcepereapredării-învățăriișiîndeplinăcorelațiecuaceasta.Înfiecareunitatedeînvățare vafi proiectată lecția de evaluare și de analiză a evaluării. Acestetipuri delecțiitrebuiesăseregăseascăîncaietuldeevaluarealelevului,cuindicareaconcretăadateișiatemeișiîncaietuldestudiualelevului.Îndependențădespecificulevaluării(răspunsoral,test,eseuetc.),vorfistructurateactivitățilede lucruasupragreșelilor.Sugerămaplicareaunortehnicidelucruînperechisauîngrupurimici,încurajândeleviisăseautoevaluezeșisăseevaluezereciproc.
În procesul de evaluare, cadrul didactic trebuie să-și concentreze atenția asuprafinalităților educaționale/competențelor necesare de evaluat pe parcursul perioadeide învățare. În acest sens, profesorul își va proiecta activitateadepredare-învățare-evaluare,răspunzândlaurmătoareleîntrebări:(a)Caresuntcompetențelespecificela
111
disciplinăpecaretrebuiesă leurmăresc înactivitateadepredare-învățare-evaluare? (b) Ce unități de competențe trebuie să formez elevilor (în perioada concretă deînvățare)? (c)Ceprodusfinal trebuiesărealizezeelevii,pentruademonstracăși-auformatunitățiledecompetențeproiectate?(d)Princemetodeșicuceinstrumentevoievaluaacestprodus?(e)Cumvoifolosidateleobținutedinevaluarepentruaeficientizaprocesuldepredare-învățareladisciplinaLimba şi literatura română?
Măsurarearezultatelorșcolaresevafaceprininstrumentevalide,fideleșiobiective,prezentate subiecților evaluați anteriorprocesului deevaluarepropriu-zisă, care voroferiun feedback relevant și operativ.Aprecierea rezultatelor vafi realizatăpebazaunorcriteriiunice,transparente,cunoscutedecătreelevica:cerințe,repere,parame-tri,baremedecorectare,descriptorideperformanțăetc.
Prinintermediulprobelordeevaluaretradiționaleșialternativeladisciplinăsevaurmăridezvoltareapotențialului formativalelevului (receptareacomunicăriiorale șiscrise,producereamesajelorverbaleșiscrise),sevaurmărievaluareagraduluidefor-mareacompetențeidecomunicare în limba română.
•TestulTestul esteuninstrumenteficientdeevaluarelaLimba şi literatura română.Elabo-
falsă,încercuieșteliteraF. A F Autorul romanului „Baltagul” este Ion Druţă.Citeșteafirmațiadată.Dacăafirmațiareprezintăunfaptreal,încercuieșteliteraF
(fapt).Dacăafirmațiareprezintăoopinie,încercuieșteliteraO(opinie). F O Constituţia reprezintă legea fundamentală a unui stat.Citeșteafirmația.Dacăparteaadouaexplicădeceesteadevăratăprimaparte,
încercuieșteDa.Încazcontrar,încercuieșteNu. Da Nu Toate cuvintele apropiate ca sens se numesc sinonime. •Itemii de tip perechesolicităstabilireaunorcorespondențeîntreinformațiiledis-
Coloana Ba) Repetabilă povarăb) Iartă-măc) Tu eşti stăpâna lumii d) Trei, Doamne, şi toţi trei
113
• Itemii cu alegere multiplă sunt formați dintr-un enunț urmat de un număr deopțiunidintrecareelevultrebuiesăaleagărăspunsulcorect,numitcheie.Răspunsurilegreșitesenumescdistractori.
N.B.!Enunțultrebuiesăfieclar,fărăambiguități;sănuconținăelementecesugerea-zărăspunsulcorect;opțiuniletrebuiesăfieplauzibile(săexcludărăspunsurievidente).Încercuieșteliteracorespunzătoarerăspunsuluicorect:Poezia „Iartă-mă” a fost scrisă de: a) Adrian Păunescu, b) Grigore Vieru,
c) George Coşbuc.
Itemi semiobiectivi:•Itemii cu răspuns scurtle solicităelevilorsăadaugecuvântul/cuvintelecarelipsesc
într-unenunț.Cuvintele opuse ca sens se numesc _____________________. Fata babei era __________________, iar a moşneagului era ________________.Când se sărbătoreşte Ziua Limbii Române în Republica Moldova? ____________•Întrebărilestructurate suntformatedinmaimultesubîntrebăridetipobiectivsau
semiobiectiv,fiindlegateîntreeleprintr-unelementcomun.Schematic,moduldepre-zentareauneiîntrebăristructurateseprezintăastfel:material/stimul(texte,date,ta-beleetc.) subîntrebări datesuplimentare subîntrebări[56,pag.59-60].Răspunde succint la întrebările date în baza textului.
Itemi subiectivi (cu răspuns deschis):• Itemi de tip rezolvare de problemecerelevuluirezolvareauneiproblemesaua
unei situații-problemă.Obiectiveleurmăriteprinacesttipde itemi sunt: înțelegereaproblemei;obținereainformațiilornecesaresoluționăriiproblemei;formulareașiana-lizaipotezelor;descriereametodelorderezolvareaproblemei;elaborareaunuiscurtraportdesprerezultateleobținute;generalizareadatelor.Identificaţi ce semnifică cuvintele date şi modul de formare.Profesor, victorios, televizor, îndreptăţit, morar.•Itemii de tip eseusolicităelevuluisăelaborezeunrăspunsliber(eseunestructurat)
sauunrăspunsînconformitatecuunsetdecerințedate(eseustructurat): întrebări,plan,imaginietc.Pornind de la afirmaţia lui Lucian Blaga „Copilaria este inima tuturor vârstelor”,
realizaţi un eseu în 10 – 15 enunţuri.Pentruaprimiunrăspunsscontatdelaelevi,încazuleseuluistructurat,sarcinatre-
Pentruamăsuraniveluldeatingereaobiectiveloreducaționalepreconizateșiaaveaobunăvaliditatedeconținutatestuluicadruldidacticvaelabora Matricea de specifi-caţii.
PrinMatricea de specificaţii serealizeazăcorelareadintredomeniilecognitive(cu-noaștereașiînțelegerea,aplicarea,integrarea),conținuturilecaresetesteazășinumă-ruldeiteminecesaripentruelaborareaacestuitest.Înbazamatriceidespecificațiiseelaboreazătestulrespectiv.
TesteledocimologiceelaborateînbazaMatricei de specificaţii,necesităafiaxatenupeconținuturi,cipedomeniialedisciplinei,domeniideterminatedeStandardele de eficienţă a învăţării disciplinei respective.
8. Caracterizează,înșapteenunțuri,personajulprincipaldinpoemulDan, căpitan de plaideVasileAlecsandri,respectândreperele.Utilizeazăcelpuținuncitat.
• Dategenerale.• Otrăsăturacareîlreprezintă.
• Argumentareaopiniei.• Lecțiilecenileoferă.
11p.
9. Examineazăanunțul.Continuădialogulcuoptreplici,porninddelasituația:Eşti interesat de oferta pentru vacanţă. Suni la agenţie pentru a afla detalii.
Agenţia de turism „Călătorul” vă propune oferte de vacanţăTraseu: Chișinău–Ivancea–OrheiulVechi–Ţipova–Chișinău.Forma călătoriei:îngrup.Mijloacele de transport:microbuz/autobuz.
–Am citit anunţul dumneavoastră. Aş vrea să obţin informaţii suplimentare.– Vă răspundem cu plăcere. Ce vă interesează?
9p.
10. Citeșteafirmația:Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cin-stită... Munca cinstită, viaţa curată, dragostea şi grija faţă de cei din preajmă, respectarea datoriilor – aceste fapte înseamnă patriotism şi nu vorbele deşarte (M.Sadoveanu).Redactează,înzeceenunțuri,uneseupetema:Ţara se serveşte cu muncă cin-stită.În compoziţie respectă următoarele condiţii:• expuneopiniaproprie;• dezvăluietemaprinexemplul
Lizibilitate şi acurateţe – 1punctCorectitudine – 8puncte
•Barem de corectareProcesuldeproiectareatestuluise încheiecuelaborareabaremului de corectare
și schemeideconvertireapunctajului înnotă,pebazacăreiavorficorectate șino-tate testele elevilor. Schema de notare include două aspecte: baremul de notare șiscaladenotare.Baremuldecorectarereflectăpunctajulacordat itemilordintest,seacordăcâte2punctepentrufiecareacțiunelogică.Deregulă,testulare100depunc-te.Scaladenotarereflectăconvertireapunctelorînnotă.Existămaimultemodalități
N.B.!Nusevorluaînconsideraregreșelilecomiseînitemii5și6.Dacă elevul a realizat 50%din volumul indicat, i se acordă respectiv 50%dinpunctajulprevăzutpentrucorectitudine.Puncte 8 7 6 5 4 3 2 1Numărdegreșeliortograficeșidepunctuație
0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-40
Schema de convertire a punctajului în notă (model)
3.2.1. Produse recomandate şi criterii de evaluare
Noutatea actualului Curriculum la Limba şi literatura română constă, și în intro-ducereacomponenteiprodusele curriculare.Produsele suntproiectatepeunitățidecompetențefiinddezvoltategradualdelaclasălaclasă.Fiecareprodusfiindevaluatînbazaunuisetdecriterii/indicatorideevaluare.
119
Produsele învăţării pe clase
CLASA a X-a CLASA a XI-a CLASA a XII-aCS 1. Comprehensiunea vorbiriioraledinvariatetipuridemesajeșisurse,manifestândinteres
Evaluarea sumativă/finală ladisciplinaLimba şi literatura românăvaconstatani-veluldeatingereaunitățilordecompetențeproiectateînCurriculum,pentruclasare-spectivă,fiindstabilităînbazaunuitest-sintezășiabaremuluidecorectare.Examenuldeabsolvirealiceuluisevarealizaprintestestandardizatelanivelnațional,fiindevalu-atniveluldeatingereacompetențelorspecificeproiectateladisciplinaLimba şi litera-tura românăpentrutreaptaliceală.
Astfel,examenuldebacalaureatladisciplinătrebuiesăoferefiecăruielev-absolventde liceuposibilitateadea-șidemonstracompetențadecomunicare în limbaromânăcalimbănematernă,înformaeioralășiscrisă,șianume:decomprehensiuneavorbiriiorale;departiciparelainteracțiunioraleîndiversesituațiidecomunicare;deinterpre-tareamesajelorscrise/textelornonliterareșiliterare;deredactareadiferitortipuridemesajescrise;devalorificareaexperiențelorlingvisticeșidelecturăînvariatedomeniidecomunicareînlimbaromână.
122
Bibliografie
Cadrul legal şi normativNaţional1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, 2014,modificatLP138din17.06.16,MO184-
192/01.07.16art.401;învigoare01.07.16.2. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, aprobatprinOrdinulMinisterului
Educației,CulturiișiCercetăriialRepubliciiMoldova,nr.432din 29mai2017.3. Concepţia didactică a disciplinei Limba şi literatura română în şcolile cu limba rusă
de instruire,aprobatăprinHotărâreaColegiuluiMinisteruluiÎnvățământului,nr.17din21.11.95.
4. Curriculum naţional. Limba română pentru instituţiile de educaţie timpurie cu pro-gram în limbile minorităţilor naţionale.Ghidde implementareacurriculumului./BarbăneagrăAl.,IordăchescuI.,CepragaL.,CucuL.,MocanuL.,ZavadschiA.Chiși-nău:TipografiaCentrală,2018.
5. Curriculum naţional. Limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale: învăţământul primar.Ghiddeimplemen-tareacurriculumuluidisciplinar./CazacuT.,FeteascoR.,RoșcovanuV.ș.a.Chișinău:EdituraLyceum,2018.
6. Curriculum naţional. Limba şi literatura română. Curriculumpentru învățământulliceal (claseleaX-a–aXII-a)pentru instituțiilede învățământpreuniversitareculimbarusădeinstruire.Chișinău:TipografiaCentrală,2010.
7. Programul naţional pentru îmbunătăţirea calităţii învăţării limbii române în insti-tuţiile de învăţământ general cu instruire în limbile minorităţilor naţionale (2016-2020),aprobatprinHGnr.904din31.12.2015.
8. Standarde de eficienţă a învăţării.Chișinău:TipografiaCentrală,2012.9. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”,2014.10. Strategia Moldova Digitală 2020,aprobatăprinHotărâreaGuvernuluinr.857din
31.10.2013.11. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pen-
tru anii 2016-2022,MECC,publicat:înMONr.347-352din07.10.2016.
Internaţional12.Beacco J.C.,Byram,M.Ghid pentru elaborarea politicilor lingvistice educative în
Europa. De la diversitate lingvistică la educaţia plurilingvă. ConsiliulEuropei:Divizi-uneaPoliticilingvistice,2003.
13. Common European Framework of Reference for Languages: Learning, Teaching, Assessment. Companion volume with new descriptors.CouncilofEurope,Strasbourg,2018.
14.LittleD.,PerclovaR.,Portofoliul European al limbilor. Ghiddestinatprofesorilorșiformatorilor cadrelor didactice. Consiliul Europei: Diviziunea Politici Lingvistice,Chișinău,2003.
15. Nivel prag pentru învăţarea limbii române ca limbă străină.ConsiliuldeCooperăriCulturale,Strasbourg,2001.
Inovare – Formare.Arad:„VasileGoldiș”UniversityPress,2012.20.ArdeleanA.,PopV.L.Strategii didactice în perspectivă transdisciplinară.București,
2011.21.BarbăneagrăA.,PetrencoL.,CucuL.ș.a. Interacţionăm şi comunicăm: Situaţii de
comunicare, jocuri didactice, jocuri de rol, acte comunicative.Chișinău:Tipografia„BonsOffices”,2014.
22.BarbăneagrăA.,PetrencoL.,CucuL.ș.a.Ghidmetodologic.Predarea-învăţarea in-tegrată a limbii române în diasporă.ANTEM,.Chișinău:TipografiaCentrală,2017.
23.BocoșM.Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist.Pitești:Parale-la45,2008.
24.BontașI.Tratat de pedagogie.București:BICALL,2007.25.CartaleanuT.,CosovanO.ș.a.Formarea de competenţe prin strategii didactice in-
teractive.Chișinău:CEProDidactica,2008;2011.26.CartaleanuT.,GhicovA.Predarea interactivă centrată pe elev.Chișinău:EdituraŞti-
ința,2008.27.CartaleanuT.,CosovanO.ș.a.Studiul integrat al limbii şi literaturii române în gim-
naziu.Chișinău:EdituraArc,2017.28.CartaleanuT.,CosovanO. ș.a.Demersul didactic la limba şi literatura română în
gimnaziu: proiectarea explicită.Chișinău:EdituraArc,2017.29.CazacuT., FeteascoR. ș.a.Teste preparatorii şi de evaluare a competenţelor. Eşti
gata de BAC?Limbași literaturaromână, instituțiilede învățământcupredare înlimbarusă,clasaaXII-a.Chișinău:EdituraARC,2016.
30.CazacuT.,IordăchescuI.Româna pentru toţi. Cheia comunicării. Utilizarea verbelor în vorbire.3000deverbe.Chișinău:EdituraIntegritas, 2008.
31.Ciolan L. Învăţarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași:EdituraPolirom,2008.
32.ConstantinoviciE.,BărbuțăI.ș.a.Predarea şi învăţarea limbii prin comunicare.Ghi-dulprofesorului.Chișinău:EdituraCartier,2003.
33.CoyleD.,HoodP.,MarshD.CLIL.Content and Language Integrated Learning. Cam-bridge:CambridgeUniversityPress,2010.
34.CosteaO.Didactica lecturii: o abordare funcţională. Iași: Editura Institutul Euro-pean,2006.
35.CrisreaS.Dicţionar de termeni pedagogici.București:EdituraDidacticășiPedago-gică,1998.
36.GhicovA.Didactica textului în reţea.Monografie.Chișinău:S.n.,Tipografia,,Print-Caro”,2017.
38.GutuVl.,Învăţământul centrat pe competenţe: abordare teleologică,În:revistaDi-dactica Pro,nr.1(65),2011.
124
39.FrunzeL.Dezvoltarea competenţelor de comunicare în procesul analizei textului li-terar.Tezădedoctorînpedagogie,Chișinău,2008.
40.IlieE.Didactica literaturii române.Iași:Collegium-Polirom,2014.41.Iordăchescu I.Predarea textului literar în bază de repere. Chișinău: Editura Arc,
2018.42.IordăchescuI.Viaţa şi activitatea scriitorilor: Ce? Cât? Cum?Chișinău:EdituraArc,
2017.43.IordăchescuI.Captarea atenţiei şi actualizarea cunoştinţelor. Tehnici de lucru,par-
teaI-IV.Chișinău:EdituraARC,2009-2015.44.LeahuR.Proverbul. Exerciţii şi jocuri didactice.Chișinău:EdituraARC,2007.45.MarinM.Didactica lecturii. Interacţiunea elev-operă literară din perspectiva atitu-
dinilor şi valorilor literar-artistice.Chișinău:EdituraCartier,2013. 46.MilancoviciS.Didactica predării limbii române.București,2013.47.NorelM.,SâmihăianF.Didactica limbii şi literaturii române.București,2011.48.OpreaCr.-L.Strategii didactice interactive. București:EdituraDidacticășiPedagogi-
că,2007.49.PamfilA.Didactica limbii şi literaturii române (pentru învăţământul în limbile mino-
rităţilor naţionale).Cluj:EdituraDacia,2000.50.PâslaruVL.Introducere în teoria educaţiei literar-artistice.București:Sigma,2013.51.PâslaruVL.Concepţia educaţiei lingvistice şi literare, în:LimbaRomână,1995,nr.5,
p.126-12952.PlatonE. (coord.) ș.a.Procesul de predare/învăţare a limbii române ca limbă ne-
maternă (RLNM) în ciclul liceal. Suportdecurs. Cluj-Napoca:CasaCărțiideŞtiință,2011.
53.PopoviciA.Formarea competenţei de audiere în procesul de predare-învăţare a lim-bii române în şcoala alolingvă (ciclul gimnazial).Tezădedoctorînpedagogie,Chiși-nău,2012.
54.RoșcovanuV.Bune practici. Dezvoltarea personalităţii elevului prin abordarea co-municativ-valorică. Portofoliu didactic la limba şi literatura română.Chișinău:Insti-tutuldeŞtiințealeEducației,2015.
55.SarivanL.,GavrilăM.,StoicescuD.ș.a.Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev.București:Educația2000+,2009.
56.SâmihăianF.O didactică a limbii şi literaturii române: provocări actuale pentru pro-fesor şi elev.București:EdituraArt,2014.
58.ŞchiopuC.Metodica predării literaturii române. Pitești:EdituraCarminis,2009.59.ŞchiopuC.Metodologia ELA a elevilor.Tezadedoctorhabilitatînștiințepedagogice.
Chișinău:UPS„I.Creangă”,2016.60.Zgardan-CruduA. Importanţa studiului integrat al disciplinei limba şi literatura ro-
mână în formarea competenţelor de comunicare în ciclul gimnazial.//Revista deștiințesocio-umane,nr.2(21),2012,pp.32–40.