1 Limba – mijloc de integrare socialã EU SUNT DIN MOLDOVA 1 LECÞIA 1 Departamentul Relaţii Interetnice Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare LIMBA CARE NE UNEȘTE Manual nivelul I Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi Elena Constantinovici Lucia Cucu Chișinău, 2003
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
Limba – mijloc de integrare socialã
EU SUNT DIN MOLDOVA 1LECÞIA 1
Departamentul Relaţii Interetnice Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
LIMBA CARE NE UNEȘTE
Manual
nivelul I
Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi
Elena Constantinovici Lucia Cucu
Chișinău, 2003
2 EU SUNT DIN MOLDOVA
Limba – mijloc de integrare socialã
1LECÞIA 1
Coordonator: doctor habilitat în filologie Elena Constantinovici.
Consultant internaţional: dr. phil. Aija Priedite, Letonia.
Experţi naţionali: Stepanida Catănsus, directorul cursurilor pentru adulţi, Direcţia Educaţie, Știinţă, Tineret și
Sport Chișinău; doctor în filologie Felicia Cenușă, profesor de limbă și cultură română, Corpul Păcii din Moldova;
doctor în filologie, conferenţiar universitar Liuba Petrenco, șef de catedră “Limba Română pentru Alolingvi”
UPS “Ion Creangă”; doctor în filologie Ana Vulpe, cercetător știinţific coordonator la Institutul de Lingvistică al
A.Ș.M., conferenţiar universitar, ULIM.
Autori: Ion Bărbuţă, doctor în filologie; Tatiana Callo, doctor în pedagogie; Ala Cojocaru-Zavadschi, doctor în
filologie, Elena Constantinovici, doctor habilitat în filologie; Lucia Cucu, doctorandă.
Lucrarea a fost editată în cadrul proiectului „Limba – mijloc de integrare socială”, susţinut financiar de
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova implementat de Departamentul
Relaţiilor Interetnice al Republicii Moldova.
PNUD este reţeaua globală a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care promovează schimbarea și conectarea
ţărilor la surse de cunoștinţe, experienţă și resurse pentru a ajuta oamenii să-și construiască o viaţă mai bună.
Prezent în 166 de ţări, PNUD conlucrează cu ele în identificarea soluţiilor proprii pentru realizarea sarcinilor de
dezvoltare la nivel global și naţional. În timp ce ţările își dezvoltă capacităţile locale, ele beneficiază de experienţa
experţilor PNUD și a partenerilor săi.
La editarea lucrării s-a ţinut cont de „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, stipulată în
Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova (nr. 3465-XI din 01.09.1989).
Echipa de elaborare a lucrării a valorificat majoritatea observaţiilor expuse în procesul expertizei. PNUD își
rezervă dreptul de autor și în cazul în care editarea manualului se va face în scopuri comerciale.
Într-o fază incipientă, manualul a fost implementat la cursurile organizate în cadrul proiectului „Limba – mijloc de
integrare socială” PNUD Moldova. Autorii exprimă sincere mulţumiri profesorilor din cadrul acestor cursuri,
care, prin sugestiile și observaţiile lor judicioase, au contribuit substanţial la îmbunătăţirea prezentului manual:
Alexei Acsan, Natalia Barladean, Ion Bejan, Viorica Cociorvă, Elizaveta Cojocaru, Constantin Cojocaru, Sabina
Corniciuc, Sofia Durguz, Elena Grabco, Aurelia Luţa, Lilia Manole, Violeta Panfil, Angela Savin, Gheorghe Stog,
Ana Tătaru, Lilia Trinca, Vera Ţurcan, Violeta Ungureanu, Tamara Untu, Valentina Uzun, Olga Zgardan.
3
Limba – mijloc de integrare socialã
EU SUNT DIN MOLDOVA 1LECÞIA 1
Prefaţă
„Limba care ne unește” reprezintă un manual de bază pentru adulţi, manual care asigură studiul limbii de la
nivelul zero. El conţine 40 de lecţii și este prevăzut pentru 120 de ore: câte 3 ore academice pentru fiecare lecţie.
Prezentul manual poate fi utilizat doar în condiţiile învăţării limbii cu profesorul.
Specificul acestui manual constă în faptul că limba se predă și se învaţă prin comunicare, deci este un manual
de tip funcţional-comunicativ.
Scopul manualului este posedarea practică a limbii oficiale a statului ca a doua limbă în vederea realizării unor
necesităţi comunicative generale.
Structura lucrării este determinată de intenţia autorilor de a prezenta materialul lexico-gramatical gradat din
punctul de vedere al dificultăţii de însușire, dar și în funcţie de modul firesc de expansiune a structurilor sintactice.
Principiile care au servit drept bază pentru stabilirea sarcinilor didactice sunt: caracterul progresiv al gradului
de dificultate a materiei de studiu, repetarea sistematică a cunoștinţelor acumulate anterior și luarea în considerare
a necesităţilor comunicative ale cursanţilor.
La selectarea și prezentarea fenomenelor de limbă s-a ţinut cont de valoarea practică a structurilor și a
temelor predate. Din acest punct de vedere, exemplele alese sunt cele utilizate frecvent în viaţa de zi cu zi, iar
tematica lecţiilor este corelată cu situaţiile comunicative tipice.
Așadar, cursanţilor li se oferă materialul necesar pentru obţinerea unor deprinderi de comunicare eficiente.
Fiecare lecţie din manual se împarte în 4 compartimente: I. Vocabular; II. Gramatică; III. Intenţii comunicative;
IV. Text-sinteză.
Materialul inclus în cele 40 de lecţii conţine:
• structurile gramaticale de bază, care ilustrează sistemul și modul de funcţionare a limbii;
• vocabularul minimal, care cuprinde 1325 de cuvinte uzuale;
• intenţiile comunicative (circa 60 la număr) și mijloacele de exprimare a acestora;
• numeroase exerciţii care constituie un mijloc eficient de însușire și de verificare a cunoștinţelor;
• un set de texte didactice care sintetizează materialul lexico-gramatical inclus în fiecare lecţie.
Acţiunile didactice prevăzute de manual sunt:
1. repetarea materialului precedent;
2. formularea sarcinii comunicative;
3. prezentarea materiei de studiu (semantizarea unităţilor de vocabular, explicarea temei gramaticale);
4. exersarea, antrenamentul precomunicativ (efectuarea exerciţiilor lexicale și gramaticale);
6. verificarea cunoștinţelor (efectuarea exerciţiilor de transfer, pentru realizarea noilor sarcini comunicative).
Astfel, prin realizarea acestor acţiuni didactice manualul asigură dezvoltarea a trei tipuri de abilităţi:
• lingvistice (însușirea cunoștinţelor despre sistemul limbii);
• verbale (cunoașterea mijloacelor de verbalizare a intenţiilor comunicative);
• comunicative (folosirea corectă a limbii în diverse situaţii de comunicare).
C U P R I N SC U P R I N SC U P R I N SC U P R I N SC U P R I N S
Lecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din MoldovaLecþia 1. Eu sunt din Moldova .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 88888
Gramaticã: Pronumele personale. Prezentul verbului a fi forma afirmativã ºi forma negativã
Pronumele de politeþe
Intenþii comunicative: Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas bun. Cum spunem ce suntem de
naþionalitate
Lecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt managerLecþia 2. Eu sunt manager .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 1212121212
Gramaticã: Genul substantivelor. Numãrul singular. Articolul nehotãrât la singular
Intenþii comunicative: Cum spunem ce suntem de profesie
Lecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunãLecþia 3. Noi suntem împreunã .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 1616161616
Intenþii comunicative: Cum indicãm o persoanã sau un lucru. Cum identificãm o persoanã sau un lucru
Lecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasãLecþia 4. Sunt acasã ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 2020202020
Gramaticã: Pluralul substantivelor. Articolul nehotãrât la plural. Pronumele de politeþe. Pronumele
demonstrative la plural
Intenþii comunicative: Cum ne adresãm respectuos unei persoane. Cum vorbim cu respect despre
Lecþia 6. În familieLecþia 6. În familieLecþia 6. În familieLecþia 6. În familieLecþia 6. În familie ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3535353535
Gramaticã: Prezentul verbului a avea. Adjectivul pronominal posesiv
Intenþii comunicative: Cum indicãm posesorul unui lucru
Gramaticã: Genul ºi numãrul adjectivelor. Adjectivele cu 3 terminaþii. Adjectivele cu 2 terminaþii
Prezentul verbului a vrea. Numeralele cardinale (1–19)
Intenþii comunicative: Cum spunem cã avem nevoie de ceva
Lecþia 8. La studiiLecþia 8. La studiiLecþia 8. La studiiLecþia 8. La studiiLecþia 8. La studii ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 4949494949
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix
Intenþii comunicative: Cum precizãm timpul
Lecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciuLecþia 9. O zi la serviciu ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 5555555555
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix
Intenþii comunicative: Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune. Cum precizãm profesia cuiva
Lecþia 11. La munteLecþia 11. La munteLecþia 11. La munteLecþia 11. La munteLecþia 11. La munte .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 6969696969
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a
Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv
Intenþii comunicative: Cum descriem o acþiune
Lecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatruLecþia 12. La teatru .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 7777777777
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a
Intenþii comunicative: Cum indicãm timpul unei acþiuni
Lecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteniLecþia 13. În vizitã la prieteni ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 8484848484
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix
Numeralele cardinale (20-90,100,1000)
Intenþii comunicative: Cum precizãm vârsta cuiva
Lecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru sufletLecþia 14. Lecturi pentru suflet .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 9191919191
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufixe
Intenþii comunicative. Cum exprimãm durata unei acþiuni
Lecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceriLecþia 15. O întâlnire de afaceri ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 108108108108108
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent
Intenþii comunicative: Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate
Lecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prietenLecþia 16. Caut un prieten ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 107107107107107
Gramaticã: Cazul acuzativ al substantivului. Prepoziþiile care cer cazul acuzativ
Intenþii comunicative: Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune. Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni
Lecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþiLecþia 17. O scrisoare de la pãrinþi ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 114114114114114
Gramaticã: Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ
Intenþii comunicative: Cum confirmãm sau infirmãm ceva
Lecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzãLecþia 18. Sunt cãlãuzã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 122122122122122
Gramaticã: Cazul dativ al substantivului
Intenþii comunicative: Cum identificãm destinatarul unei acþiuni
Lecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meuLecþia 19. Ce-i al meu e al meu ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 129129129129129
Gramaticã: Pronumele posesive. Gradele de comparaþie ale adjectivului
Intenþii comunicative: Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni
Lecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraºLecþia 20. Prin oraº .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 137137137137137
Gramaticã: Cazul genitiv al substantivelor. Prepoziþiile construite cu cazul genitiv
Intenþii comunicative: Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor. Cum precizãm dacã cineva vorbeºte
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în dativ
Intenþii comunicative: Cum exprimãm stãrile psihice ºi fiziologice
Lecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilorLecþia 23. Sportul în viaþa oamenilor .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 163163163163163
Gramaticã: Conjunctivul prezent
Intenþii comunicative: Cum exprimãm necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni
Cum invitãm pe cineva undeva. Cum acceptãm, cum refuzãm o invitaþie
Lecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtereLecþia 24. O zi de naºtere ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 172172172172172
Gramaticã: Conjunctivul prezent al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum contrazicem pe cineva. Cum ne exprimãm siguranþa sau nesiguranþa
Lecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timpLecþia 25. Un ajutor la timp ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 180180180180180
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm mirarea. Cum ne cerem scuze
Lecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminteLecþia 26. O rugãminte ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 190190190190190
Gramaticã: Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã
Intenþii comunicative: Cum cerem ceva. Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva.
Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie
Gramaticã: Perfectul compus al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm regretul. Cum ne exprimãm opinia
Lecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþaLecþia 29. La ce putem renunþa ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 213213213213213
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ folosite cu verbe la perfectul compus
Intenþii comunicative: Cum negãm ceva
Lecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarãLecþia 30. Viaþa la þarã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 219219219219219
Lecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceriLecþia 31. Un sfat pentru afaceri ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 230230230230230
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect
Intenþii comunicative: Cum liniºtim pe cineva care are emoþii
Lecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremeaLecþia 32. Cum va fi vremea ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 236236236236236
Gramaticã: Viitorul I
Intenþii comunicative: Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor
Cum spunem despre o acþiune probabilã
Lecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de aziLecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de azi ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 242242242242242
Gramaticã: Viitorul I al verbelor pronominale. Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm îndoiala
Lecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasãLecþia 34. O discuþie serioasã .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 249249249249249
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm satisfacþia
Lecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânzLecþia 35. O invitaþie la prânz ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 255255255255255
Gramaticã: Viitorul II
Intenþii comunicative: Cum spunem cã suntem sau nu suntem la curent cu o informaþie
Lecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuitLecþia 36. Un caracter neobiºnuit ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 265265265265265
Gramaticã: Viitorul II al verbelor pronominale. Pronumele personale în acuzativ ºi dativ
cu verbe la viitorul II
Intenþii comunicative: Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii
Lecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbãLecþia 37. Cum învãþãm o limbã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 272272272272272
Gramaticã: Condiþionalul prezent
Intenþii comunicative: Cum informãm pe cineva despre ceva
Lecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunãLecþia 38. O veste bunã ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 279279279279279
Gramaticã: Condiþionalul prezent al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum amintim cuiva despre ceva. Cum comunicãm cu cineva la telefon
Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a fi, a fi, a fi, a fi, a fi, forma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativãforma afirmativã ºi forma negativã
Pronumele de politeþePronumele de politeþePronumele de politeþePronumele de politeþePronumele de politeþe
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bunCum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun
Cum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitateCum spunem ce suntem de naþionalitate
Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt Ion Eu suntEu suntEu suntEu suntEu sunt din Moldova. Eu suntEu suntEu suntEu suntEu sunt moldovean. TTTTTu eºtiu eºtiu eºtiu eºtiu eºti Ivan. EºtiEºtiEºtiEºtiEºti din Rusia.
TTTTTu eºtiu eºtiu eºtiu eºtiu eºti rus. El esteEl esteEl esteEl esteEl este Ivanco. EsteEsteEsteEsteEste din Ucraina. El esteEl esteEl esteEl esteEl este ucrainean. Ea esteEa esteEa esteEa esteEa este din
Moldova. Ea e Ea e Ea e Ea e Ea e moldoveancã. Noi suntemNoi suntemNoi suntemNoi suntemNoi suntem din Chiºinãu. VVVVVoi sunteþioi sunteþioi sunteþioi sunteþioi sunteþi din Moldova. EiEiEiEiEi
sunt sunt sunt sunt sunt din Bulgaria. Ele suntEle suntEle suntEle suntEle sunt din America.
Pronumele personale. Prezentul verbului a fi, forma afirmativã
Prezentul verbului a fi, forma negativã
Pronumele de politeþe
Eu sunt (sînt) Noi suntem (sîntem)
Tu eºti Voi sunteþi (sînteþi)
El, ea este , e, -i Ei, ele sunt (sînt)
eu noi
tu voi
el, ea ei, ele
Eu nu sunt (sînt/ -s) Noi nu suntem (sîntem)
Tu nu eºti Voi nu sunteþi (sînteþi)
El, ea nu este (e, -i) Ei, ele nu sunt (sînt/ -s)
nu-s
nu e
nu-i
dumneata (d-ta) = tu dumneavoastrã (dvs.) = tu
= voi
Dumneata eºti Ion? Dumneavoastrã sunteþi rus?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
10 EU SUNT DIN MOLDOVA
Limba – mijloc de integrare socialã
1LECÞIA 1
Ion este moldovean. El este din Moldova.
Ivan este rus. El este din Rusia.
Ivanco este ucrainean. El este din Ucraina.
Jean este francez. El este din Franþa.
Dicþionar de contexte minime
Aplicãm
4. Alegeþi cuvântul care se potriveºte:
Eu sunt din Ucraina. Eu sunt __________ moldovean. ucrainean.
Tu eºti din America. Tu eºti ___________ american. englez.
El este din Bulgaria. El este ___________ francez. bulgar.
5. Folosiþi prepoziþia în.
Eu sunt ___ Chiºinãu. Noi suntem ___ Bulgaria.
El este ___ Moldova. Ei sunt ___ Bãlþi.
6. Completaþi propoziþiile cu pronumele potrivite.
___ eºti din Moldova=? Da, ___ sunt din Moldova.
___ sunteþi din Bulgaria=? Da, ___ suntem din Bulgaria.
___ este din America=? Da, ___ este din America.
___ sunteþi din Ucraina=? Da, ___ sunt din Ucraina.
___ sunt din Rusia=? Da, ___ sunt din Rusia.
___ e din Anglia=? Da, ___ e din Anglia.
7. Utilizaþi corect prezentul verbului a fi.
Eu _______________ moldovean. Ea _______________ moldoveancã.
Ei _______________în Bulgaria. Dumneata___________ din Italia.
Noi ______________ din Moldova. Voi ___________ din America.
Ele ______________ din Ucraina. El ___________ din Franþa.
8. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãrile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: TTTTTu eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.u eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.
Tu eºti gãgãuz? ______________________________________.
El este ucrainean? ____________________________________.
Ea este Maria? ____________________________________.
Model:Model:Model:Model:Model: TTTTTu eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.u eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.
Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.Nu, eu nu sunt din Moldova.
Ele sunt în America?__________________. Dumneata eºti din Ucraina?__________________.
Voi sunteþi din Bulgaria?__________________. Ei sunt din Rusia? __________________.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun
Cum spunem ce suntem de naþionalitate
din
în
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
11
Limba – mijloc de integrare socialã
EU SUNT DIN MOLDOVA 1LECÞIA 1
Structuri
Eu sunt moldovean.
Tu eºti rus.
El este ucrainean.
Dumneavoastrã sunteþi francez.
Dumneata eºti american.
Utilizãm
– Tu eºti din Moldova? – El este din Ucraina?
– Da, eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. – Da, el este din Ucraina. Este ucrainean.
– Dumneata eºti din America?
– Nu, eu nu sunt din America. Eu sunt din Rusia. Sunt rus.
– Dumneavoastrã sunteþi din Rusia?
– Nu, eu nu sunt din Rusia. Sunt din Bulgaria. Sunt bulgar.
Alcãtuim
9. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialoguri similare.
SINTEZÃ
Eu sunt din Moldova
Eu sunt Ion. Sunt din Moldova. ªi el este din Moldova, iar ea este din Ucraina. Tu eºti din
Chiºinãu. Noi suntem din Bulgaria. Voi sunteþi din Rusia. Dar ei? Ei sunt din America.
Dumneavoastrã sunteþi englez? Da, eu sunt englez. Dar el? El este bulgar. Dar tu? Eu sunt
ucrainean.
El este Radu, iar ea este Dana. El este bãrbat, ea este femeie. Noi suntem din Moldova.
10. Rãspundeþi la întrebãri.
Tu eºti din Moldova? El este Dan?
Ea este din Ucraina? Ea este Dana?
El este ucrainean?
11. Selectaþi din text denumirile de þãri ºi de naþionalitãþi.
Învãþãm expresia
A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (A fi sau a nu fi (Shakespeare).
la singularla singularla singularla singularla singular
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesieCum spunem ce suntem de profesie
2. Selectaþi din vocabular cuvintele ce denumesc profesii.
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 învãþate la lecþia de astãzi.
Verificaþi-vã reciproc.
Alcãtuim
4. Utilizaþi formele verbului a fi la prezent.
Tu ___________actor. Eu ___________ manager. El _________ arhitect. Noi __________ la
teatru. Ei ___________ în birou. Ea _____________ educatoare. Voi _________ în oraº. Ele
_________ acolo. Ei __________ la ºcoalã.
5. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a fi, utilizând cuvintele din vocabular:
Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.
GRAMATICÃ
Observãm
Genul substantivelor. Articolul nehotãrât la singular
El este la teatru.
Eu sunt la medic.
Noi suntem în birou.
Tu eºti în oraº?
Dicþionar de contexte minime
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
14 EU SUNT MANAGER
Limba – mijloc de integrare socialã
2LECÞIA 2
Aplicãm
6. Folosiþi formele articolului nehotãrât un sau o .
În birou este ____ domn ºi _____ doamnã. Acolo este _____ preºedinte. Aici este _____
domniºoarã. În magazin sunt____ englez ºi ___ francez. La
teatru este ____ ziarist.
7. Urmaþi modelul: Ea este arhitect. Dar tu? ªi eu sunt arhitect.
El este funcþionar. Dar tu? Eu sunt ºofer. Dar el? Noi
suntem în oraº. Dar voi?
Voi sunteþi în magazin. Dar ele? Ei sunt la medic. Dar voi?
Tu eºti în birou. Dar ea?
8. Folosiþi prepoziþiile în ºi la.
Model:Model:Model:Model:Model: El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.El este în Franþa, la Paris.
Noi suntem __ România, __ Bucureºti.
Ei sunt ___ Germania, __ Berlin.
Tu eºti ___ Italia, ___ Roma.
Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatruEu sunt în excursie. Sunt la teatru.....
Tu eºti ___ oraº. Eºti ___ medic.
El este ____ sat. Este ___ magazin.
Noi suntem ___ birou. Suntem ____ jurist.
9. Utilizaþi substantivele feminine.
Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.Eu sunt englez, ea este englezoaicã.
Eu sunt francez, ea este ________________. Tu eºti rus, ea este ____________________.
El este bulgar, ea este __________________. El este grec, ea este ___________________
Model: Model: Model: Model: Model: Eu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancãEu sunt moldovean, ea este moldoveancã.....
Eu sunt român, ea este __________________. Tu eºti american, ea este _________________.
El este ucrainean, ea este _________________.
10. Respectaþi modelul: Aici este un sat. Acolo este un oraº.
Aici este un magazin, acolo este __________. Aici este un ziarist, acolo
este _______ _________. Aici este un profesor, acolo este________________.
Aici este un medic, acolo este ___________________. Aici este un sportiv,
acolo este ________________. Aici este o doamnã, acolo este _____________.
Aici este o educatoare, acolo este ________________.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem ce suntem de profesie
Structuri
Eu sunt inginer. Tu eºti profesor. El este medic. Dumneavoastrã sunteþi manager. Ea este arhitect.
Cum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucruCum indicãm o persoanã sau un lucru
Cum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucruCum identificãm o persoanã sau un lucru
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia
de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
Alcãtuim
4. Alcãtuiþi enunþuri dupã modelul: Aici este un caiet, acolo este un dicþionar.
5. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãri.
Aici este o carte? Acolo este un cursant? Aici este un manual? Acolo este o radierã?
Aici este un scaun? Acolo este un stilou? Aici este cretã?
GRAMATICÃ
Observãm
– Bunã dimineaþa, Milena. CineCineCineCineCine este acestaacestaacestaacestaacesta?
– Bunã dimineaþa, George. AcestaAcestaAcestaAcestaAcesta este un un un un un domn. El El El El El este Armen.
– CeCeCeCeCe este acestaacestaacestaacestaacesta?
– Acesta Acesta Acesta Acesta Acesta este un un un un un perete.
– Dar aceastaaceastaaceastaaceastaaceasta?
– Aceasta Aceasta Aceasta Aceasta Aceasta e o o o o o masã.
– Ce Ce Ce Ce Ce este pe masã?
– Pe masã sunt un un un un un creion ºi un un un un un pix.
– Dar ce ce ce ce ce este pe bancã?
– Pe bancã sunt o o o o o carte ºi o o o o o floare.
– Dar ce ce ce ce ce este pe perete?
– Pe perete este un un un un un tablou.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
Eu sunt cursant. Noi suntem împreunã.
Eu sunt la lecþie. Voi sunteþi lângã profesor.
El este la tablã. Pe masã e o floare.
Tu eºti la uºã.
18 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
Limba – mijloc de integrare socialã
3LECÞIA 3
Pronumele demonstrativ la singular
Pronumele interogative cine? ce?
Aplicãm
Aplicãm
6. Folosiþi formele pronumelui demonstrativ.
Model:Model:Model:Model:Model: Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.
– Acesta este Ion. – Da, acesta este Ion. E inginer.
– Ce este Ion? – Dar aceasta?
– Ion e contabil. – Aceasta este Maria. Ea e juristã.
– Ce este acesta? – Dar aceasta?
– Acesta este un dicþionar. – Aceasta este o carte.
Alcãtuim
10. Lucraþi în grup. Prezentaþi colegul dvs.
SINTEZÃ
Noi suntem împreunã
Suntem împreunã la lecþie. Aceasta este o salã de curs. Aici este un profesor ºi acolo este un cursant.
Acesta este un profesor, iar acesta-i un cursant. Cine este aceasta? Aceasta este Elena. Ea este la lecþie.
Ce este acesta? Acesta este un tablou. Acesta este un perete? Nu, acesta este un burete. Este
pe masã. Aceasta este o masã. Lângã masã este un scaun. Aceasta e o tablã. Iar aceasta-i o carte.
Ce este lângã fereastrã? O bancã. Ce este pe bancã? Pe bancã sunt: un caiet, un creion, un
dicþionar, un manual, un stilou.
11. Rãspundeþi la întrebãri.
Aceasta este o salã de curs? Aici este un profesor?
Acolo este un cursant? Acesta este un perete?
Ce este lângã masã? Ce este lângã fereastrã?
Ce este pe bancã?
12. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele rãspunsuri:
Aceasta este o salã de curs. Acesta este un dicþionar.
Aici este un profesor. Nu, aceasta este o masã.
Acolo este un cursant. Da, acesta este un manual.
Situaþii de comunicare
Sunteþi într-o salã de curs. Indicaþi persoanele ºi obiectele din salã.
Învãþãm un proverb
Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.Unde-s doi puterea creºte.
Generalizãm
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
20 SUNT ACASÃ
Limba – mijloc de integrare socialã
4LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Pluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelor. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural. Articolul nehotãrât la plural
Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la pluralPronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la plural
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum ne adresãm Cum ne adresãm Cum ne adresãm Cum ne adresãm Cum ne adresãm respectuos unei persoanerespectuos unei persoanerespectuos unei persoanerespectuos unei persoanerespectuos unei persoane
Cum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanãCum vorbim cu respect despre o persoanã
IV. TEXT-SINTEZÃ
dupã
sub
pentru
acasã
acum
aproape
departe
antreu dulap
apartament fotoliu
baie frigider
bloc mobilã
bucãtãrie noptierã
cadã oglindã
casã podea
camerã raft
canapea revistã
chiuvetã robinet
covor salon
cuier tavan
dormitor ziar
dumneaei
dumnealor
dumnealui
21SUNT ACASÃ4LECÞIA 4
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare obiect în parte.
Model:Model:Model:Model:Model: Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.
Tu eºti în ...................? ..................................................
Voi sunteþi la ....................? ..................................................
El este lângã ...................? ..................................................
acasãeu
acumsunt
un fotoliucamerã
esteîn
Dicþionar de contexte minime
a fi departe camerã de baie
a fi aproape mobilã de bucãtãrie
a fi acasã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
22 SUNT ACASÃ
Limba – mijloc de integrare socialã
4LECÞIA 4
6. Completaþi.
Model:Model:Model:Model:Model: Acesta este un creion. Acesta este un creion. Acesta este un creion. Acesta este un creion. Acesta este un creion. Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.Aceasta este o carte.
.........este un salon. .........este o oglindã. .........e un cuier. ..........e o noptierã.
Model:Model:Model:Model:Model: El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.El este aici? Nu, el este acolo.
........... este aproape? Nu, ............. ............este departe? Nu, ............
........... este acasã? Nu, .................. ............este acolo? Nu, .................
Model:Model:Model:Model:Model: Acesta-i un cuierAcesta-i un cuierAcesta-i un cuierAcesta-i un cuierAcesta-i un cuier, iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã., iar aceasta-i o oglindã.
Acesta-i un dormitor, iar. ................ Acesta-i un fotoliu, iar ..........................
Acesta-i un birou, iar ................ Acesta-i un ziar, iar ..............................
GRAMATICÃ
Observãm
– Este aici o salã de curs? – Ce este în salã ?
– Da, este o salã de curs. – Aici sunt o masã, un scaun, dar acolo sunt
Pluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelorPluralul substantivelor. T. T. T. T. Terminaþiile de plural.erminaþiile de plural.erminaþiile de plural.erminaþiile de plural.erminaþiile de plural.
Notã:
Aplicãm
7. Formaþi pluralul.
În salã sunt ................................(român, rus, englez, ucrainean, gãgãuz).
Ei sunt .......................................(medic, ziarist, artist, jurist, contabil).
În apartament sunt ...........................(floare, tablou, dulap).
În camerã sunt .............................................(scaun, noptierã, oglindã).
Pe masã sunt ......................................(revistã, ziar, pix, creion, dicþionar).
Articolul nehotãrât Pronumele demonstrativ la plural
8. Urmaþi modelul.
Model:Model:Model:Model:Model: Acesta este Acesta este Acesta este Acesta este Acesta este ununununun bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi. bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi.
Acesta este un domn. Aceºtia sunt ....................
Aceasta este o chiuvetã. Acestea sunt ....................
Aceasta este o fotografie. Acestea sunt ....................
Aceasta este o carte. Acestea sunt.....................
Acesta este un frigider. Acestea sunt......................
Acesta este un stilou. Acestea sunt.....................
9. Citiþi ºi selectaþi substantivele la plural.
– Aici este o clãdire? – În apartament este o camerã?
– Nu, aici sunt niºte clãdiri. – Nu, în apartament sunt douã
– În clãdire sunt apartamente? camere.
– Da, în clãdire sunt apartamente.
masculin feminin neutru
- i - e - uri
- i - e
- le - i
24 SUNT ACASÃ
Limba – mijloc de integrare socialã
4LECÞIA 4
– Ce-i acesta?
– Acesta-i un dormitor.
– Ce este în dormitor?
– În dormitor sunt: douã canapele, un dulap ºi douã scaune.
– Ce este în salon?
– În salon sunt: douã fotolii ºi un birou.
– Ce sunt acestea?
– Acestea sunt rafturi de cãrþi.
– Ce este pe birou?
– Pe birou sunt niºte ziare ºi reviste.
– Acolo este un televizor , iar aici e un aparat de radio.
Adjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 formeAdjectivele cu 4 forme
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanãCum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã
Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanã
IV. TEXT-SINTEZÃ
bluzã
cãmaºã
cãciulã
cravatã
fular
fustã
impermeabil
îmbrãcãminte
mãnuºã
palton
pantaloni
pulover
rochie
tricou
alb
albastru
bun
comod
elegant
frumos
galben
modern
negru
rãu
scurt
cum
unde
de asemenea
iatã
27ÎMBRÃCÃMINTEA5LECÞIA 5
Limba – mijloc de integrare socialã
m .m .m .m .m . un – doiun – doiun – doiun – doiun – doi
n .n .n .n .n . un – douãun – douãun – douãun – douãun – douã
VOCABULAR
Încercãm
1. Clasificaþi cuvintele din prima coloanã dupã terminaþie: în consoanã,
-u, -ã, -e.
2. Puneþi aceste cuvinte la plural. Model: un fular – douã fulare.
3. Grupaþi cuvintele ce denumesc îmbrãcãmintea pentru bãrbaþi, pentru femei, pentru bãrbaþi ºi pentru
femei.
4. Formaþi pluralul cuvintelor.
Model:Model:Model:Model:Model: Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.
Preºedinte, inginer, medic, ministru;
Cãmaºã, cravatã, fustã, masã;
Fular, palton, pulover, dulap, salon.
5. Puneþi în locul punctelor articolul nehotãrât.
Pe perete este … tablou. Lângã fereastrã este … pat. În baie este … cadã. În bucãtãrie
este … frigider. Pe fotoliu este … bluzã. Pe scaun este … tricou. Pe birou sunt … cãrþi. În
dormitor este … dulap.
Alcãtuim
6. Completaþi propoziþiile.
Aceºtia sunt niºte… inginer, profesor, economist, cursant, medic, arhitect
Aceºtia sunt niºte… domn, pasager, român, rus, ucrainean, francez
Acestea sunt niºte… birou, dulap, curs, tricou
Acestea sunt niºte… oraº, magazin, creion, etaj, fular, impermeabil, palton
Acestea sunt niºte… doamnã, domniºoarã, româncã, rusoaicã, ucraineancã, franþuzoaicã
Acestea sunt niºte… casã, bluzã, cravatã, tablã,
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
28 ÎMBRÃCÃMINTEA
Limba – mijloc de integrare socialã
5LECÞIA 5
Singular Plural
masculin consoanã+u+ l bãiat-u-l -i+ i bãieþi-i
-u + l tigru-l tigri-i
-e + le frate-le fraþi-i
neutru consoanã +u + l creion-u-l -e + le creioane-le
-u + l teatru-l teatre-le
birou-l -uri + le birouri-le
fotoliu-l -i + le fotolii-le
feminin -ã a fatã fat-a -e + le fete-le
-e + a floare-a -i + le flori-le
-a + u + a cafea u -a -le + le cafele - le
-e a lecþie lecþi-a -i + le lecþii - le
Acestea sunt niºte… þarã, cãmaºã, cãciulã, mãnuºã
Acestea sunt niºte… femeie, bucãtãrie, rochie
7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvinte din dreapta.
Cine este acesta? Victor Ce este acesta? palton
Cine este aceasta? Maria Ce este aceasta? rochie
Cine sunt aceºtia? Ion, Maria Ce sunt aceºtia? pantaloni
Cine sunt acestea? Elena, Ana Ce sunt acestea? mãnuºi
GRAMATICÃ
Observãm
– Ce este acesta? – Ce sunt aceºtia?
– Acesta este un costum. – Aceºtia sunt niºte pantaloni.
– Cum este costumulcostumulcostumulcostumulcostumul? – Cum sunt pantaloniipantaloniipantaloniipantaloniipantalonii?
– CostumulCostumulCostumulCostumulCostumul este comod. – PPPPPantaloniiantaloniiantaloniiantaloniiantalonii nu sunt comozi.
– Ce este aceasta? – Ce sunt acestea?
– Aceasta este o cãmaºã. – Acestea sunt niºte bluze.
– Cum este cãmaºacãmaºacãmaºacãmaºacãmaºa? – Cum sunt bluzelebluzelebluzelebluzelebluzele?
– CãmaºaCãmaºaCãmaºaCãmaºaCãmaºa de asemenea este comodã. – Bluzele Bluzele Bluzele Bluzele Bluzele sunt comode.
Îmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivulÎmbinarea articolului cu substantivul
Carte Carte Carte Carte Carte Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta.Cartea aceasta. Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþi Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.Cãrþile acestea.
Adjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipul bun bun bun bun bun
Singular Plural
masculin ––––– -i- i- i- i- i
feminin -ã-ã-ã-ã-ã -e-e-e-e-e
Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat
Adjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipulAdjectivele cu 4 forme de tipul negru negru negru negru negru
Singular Plural
masculin -u-u-u-u-u - i- i- i- i- i
feminin -ã-ã-ã-ã-ã -e-e-e-e-e
Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat
Model:Model:Model:Model:Model: Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã. Iatã o cãmaºã.
Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.Cãmaºa este albã.
Iatã un palton. … este elegant. Iatã un salon. … este modern. Iatã o cravatã. … este
albastrã. Iatã o rochie. … este galbenã. Iatã niºte pantaloni. … sunt scurþi. Iatã niºte
reviste. … sunt frumoase. Aici este o tablã. … este neagrã. Pe masã este o carte. … este
albastrã.
12. Restabiliþi întrebãrile din dialogurile de mai jos.
__________________? __________________?
– Fusta este elegantã. – Haina este bunã.
__________________? __________________?
– Pantalonii sunt negri. – Rochia este frumoasã.
__________________?
– Costumul este albastru.
13. Alegeþi forma potrivitã.
Fusta este (galben, galbenã). Fustele sunt (galbeni, galbene).
Tricoul este (albastru, albastrã). Tricourile sunt (albastre, albaºtri).
Mãnuºa este (alb, albã). Mãnuºile sunt (negri, negre).
Bluza este (frumos, frumoasã). Bluzele sunt (frumoºi, frumoase).
14. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date:
Model:Model:Model:Model:Model: Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie.Cãmaºa este în baie. Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?Unde este cãmaºa?
Paltonul este în cuier. ___________________________________________?
Impermeabilul este în dulap. ______________________________________?
Pantalonii sunt pe fotoliu. ________________________________________?
Hainele sunt elegante. ___________________________________________?
Îmbrãcãmintea este comodã. ______________________________________?
15. Completaþi propoziþiile.
Model:Model:Model:Model:Model: Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.
Cravata este frumoasã. Cravatele sunt … Haina este comodã. Hainele sunt … Fata este
elegantã. Fetele sunt … Tu eºti modern. Voi sunteþi … Paltonul este negru. Paltoanele sunt …
Fularul este scurt. Fularele sunt …
Model:Model:Model:Model:Model: Cãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albãCãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albã.....
Bluzele sunt comode. Bluza este … Puloverele sunt albastre. Puloverul este …
Costumele sunt galbene. Costumul este … Rochiile sunt scurte. Rochia este … Ei sunt
buni. El este …
31ÎMBRÃCÃMINTEA5LECÞIA 5
Limba – mijloc de integrare socialã
16. Urmaþi modelul:
Model:Model:Model:Model:Model: … este frumos. Fularul este frumos.
… este albã. … este alb.
… sunt negre. … sunt frumoºi.
… este bunã. … este scurt.
… este elegantã. … este rea.
… sunt elegante. … sunt rele.
17. Numiþi îmbrãcãmintea. Spuneþi cum este ea.
18. Citiþi dialogurile.
– Cine este acesta? – Unde este Mihai? – Ce este în dulap?
– Acesta este Mihai. – Mihai este în camerã. – În dulap sunt haine.
– Cine este aceasta? – Unde este Maria? – Cum este paltonul?
– Aceasta este Maria. – Maria este în stradã. – Paltonul este negru.
– Cum sunt mãnuºile?
– Mãnuºile de asemenea sunt negre.
19. Rãspundeþi la întrebãri.
Cine este acesta? Unde este dulapul? Unde este Mihai? Mihai este în baie? Ce este
în dulap? Paltonul este alb? Cum este rochia? Cum sunt pantalonii?
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucruCum descriem un lucru
Cravata este albastrã. Pantalonii sunt scurþi.
Fularul este frumos. Creioanele sunt negre.
Cum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanãCum caracterizãm o persoanã
Ion este bun. Maria este elegantã.
Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanãCum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Unde este mama? Unde este dulapul?
Unde este Mihai? Unde sunt pantalonii?
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanãCum spunem unde este un lucru sau o persoanã
în baie în dulap în Chiºinãu
Ion este la bucãtãrie Impermeabilul este pe scaun Elena este aproape
Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?Mihai este aici?
– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.– Da, Mihai este aici.
– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo– Nu, Mihai nu este aici, este acolo.....
– Maria este acolo? – Mihai este inginer?
– În camerã este un dulap? – Mãnuºile sunt negre?
– Cravata este albastrã? – Ion este aproape?
– Pantalonii sunt negri?
21. Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.
Unde este colegul? Cum este paltonul dvs.? Costumul este comod? Mãnuºile sunt albe?
Ce este în dulap? Cine este lângã dulap?
22. Descrieþi hainele dvs. ºi ale colegilor.
SINTEZÃ
Îmbrãcãmintea
Iatã un dulap. Ce este în dulap? În dulap este îmbrãcãminte. Este îmbrãcãminte pentru
bãrbaþi ºi îmbrãcãminte pentru femei.
Cãmaºa, pantalonii, cravata sunt pentru bãrbaþi. Bluza, rochia, fusta sunt pentru femei.
Cãciula, paltonul, impermeabilul, puloverul ºi fularul sunt ºi pentru bãrbaþi ºi pentru femei.
Sunt pantaloni ºi pentru femei. Ei sunt negri, albi, albaºtri. Îmbrãcãmintea din dulap este
modernã. Ea e comodã.
În apartament este un dulap. Dulapul este lângã perete. În antreu este un cuier. În cuier
sunt un palton, un impermeabil ºi o cãciulã. În salon este o masã. Lângã masã sunt niºte
scaune. Pe un scaun este un pulover. Sub pulover este o cravatã.
Învãþãm un proverb
Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.Frumuseþea va salva lumea.
Generalizãm
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
33RECAPITULARE
Limba – mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE (lecþiile 1–5)
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Substantivele în limba românã sunt de trei genuri:
Substantivele au douã numere: singular ºi plural. Terminaþiile de plural ale substantivelor sunt:
Substantivele pot avea articol nehotãrât:
ªi articol hotãrât:
Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele.
Pronumele demonstrativ de apropiere:
Pronumele interogative: cine, ce.
Pronumele de politeþe: dumneavoastrã, dumneata, dumnealui, dumneaei, dumnealor.
Sã vorbiþi cu respect despre o persoanã sau despre mai multe persoane:
DumnealuiDumnealuiDumnealuiDumnealuiDumnealui
DumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaeiDumneaei
DumnealorDumnealorDumnealorDumnealorDumnealor
Sã întrebaþi ºi sã rãspundeþi unde este o persoanã sau un lucru:
Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai?Unde este Mihai? Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.Mihai este la teatru.
Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã?Unde este cartea de fizicã? Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.Cartea de fizicã este pe masã.
Dumneavoastrã deja ºtiþi 150 de cuvinte
bãiat bun bãieþi buni
fatã bunã fete bune
eu sunt noi suntem
tu eºti voi sunteþi
el,ea este, e, -i ei, ele sunt
35ÎN FAMILIE6LECÞIA 6
Limba – mijloc de integrare socialã
ÎN FAMILIE
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea
Cum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucru
IV. TEXT-SINTEZÃ
bãtrân
bogat
bolnav
deºtept
harnic
sãnãtos
sãrac
scund
slab
tânãr
binebunic nepot
bunicã noroc
copil nume
elev pãrinte
familie prenume
fecior rudã
fiicã sorã
fiu soþ
frate soþie
mamã tanti
mãtuºã tatã
membru unchi
a avea
36 ÎN FAMILIE
Limba – mijloc de integrare socialã
6LECÞIA 6
VOCABULAR
Încercãm
1. Puneþi substantivele la forma hotãrâtã ºi alcãtuiþi propoziþii.
Model: Model: Model: Model: Model: fra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economistfra-te/fra-te-le Fratele este economist.....
3. Alegeþi substantivele care se terminã în -ã. Alcãtuiþi propoziþii cu
forma lor de plural.
4. Adãugaþi articolul hotãrât. Formaþi pluralul.
sorã, mãtuºã, fiicã, bunicã
5. Terminaþi propoziþiile.
Model:Model:Model:Model:Model: Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.Mama este scundã, dar frumoasã.
Tata este scund, dar…………. Fratele este tânãr, dar……….. Soþia este bunã, dar…………
6. Lucraþi în perechi. Unul scrie ºapte substantive, altul ºapte adjective. Faceþi schimb de fiºe ºi scrieþi
îmbinãri de cuvinte.Verificaþi-vã reciproc.
7. Examinaþi imaginea ºi spuneþi.
cine este redat în imagine;
care este prenumele persoanelor;
cum este fiecare.
Modificãm
8. Alcãtuiþi îmbinãri.
Model:Model:Model:Model:Model: fiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºteptefiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºtepte
tânãr, bãtrân, sãnãtos, harnic
a fi sãnãtos
a fi tânãr
a avea fraþi (surori)
a avea familie
a avea un nume
a avea noroc
Dicþionar de contexte minime
copil deºtept
pãrinte sãnãtos
familie bogatã
fiu harnic
fiicã harnicã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
37ÎN FAMILIE6LECÞIA 6
Limba – mijloc de integrare socialã
Eu am o sorã. Noi avem rude.
Tu ai un frate. Voi aveþi bunici.
El, ea are un unchi. Ei, ele au nepoþi.
Eu nu am familie. Noi nu avem pãrinþi. Eu n-am familie. Noi n-avem pãrinþi.
Tu nu ai feciori. Voi nu aveþi surori. Tu n-ai feciori. Voi n-aveþi surori.
El, ea nu are mãtuºã. Ei, ele nu au fraþi. El, ea n-are mãtuºã. Ei, ele n-au fraþi.
eu am noi avem
tu ai voi aveþi
el, ea are ei, ele au
eu n-am noi n-avem
tu n-ai voi n-aveþi
el, ea n-are ei, ele n-au
9. Îmbinaþi cuvintele date cu douã adjective potrivite.
soþ ……........ inginer… …
unchi……....... contabil… …
sorã…….... profesor… …
10. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele sãrac / bogat.
11. Alcãtuiþi îmbinãri cu:
un cuvânt nou ºi unul cunoscut; cu douã cuvinte noi învãþate azi.
12. Includeþi îmbinãrile obþinute în propoziþii.
13. Alcãtuiþi un dialog în baza textului.
În familie
Eu sunt acasã. Pãrinþii sunt sãnãtoºi. Soþia este contabilã, fiul este elev. Fiica este o domniºoarã
modernã. Suntem împreunã ºi este bine.
GRAMATICÃ
Observãm
– Elena, tu aitu aitu aitu aitu ai fraþi?
– Da, eu ameu ameu ameu ameu am un frate.
– Care este prenumele luiprenumele luiprenumele luiprenumele luiprenumele lui?
– Prenumele luiPrenumele luiPrenumele luiPrenumele luiPrenumele lui este Cristea.
– Fratele tãuFratele tãuFratele tãuFratele tãuFratele tãu este inginer?
– Nu, fratele meufratele meufratele meufratele meufratele meu este economist.
– Pãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtriPãrinþii voºtri sunt bãtrâni?
– Nu, pãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtripãrinþii noºtri nu sunt bãtrâni. Ei sunt tineri.
Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã. Forma afirmativã
Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a aveaa aveaa aveaa aveaa avea. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã. Forma negativã
Aplicãm
14. Rãspundeþi la întrebãri.
Ce aveþi în dormitor? Ce au ei în antreu? Ce are ea în bucãtãrie? Ce ai tu în salon? Ce
avem noi în casã? Ce au ele pe masã?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
38 ÎN FAMILIE
Limba – mijloc de integrare socialã
6LECÞIA 6
(bãiatul) (bãieþii) (sora) (surorile)
meu mei mea mele
tãu tãi ta tale
sãu sãi sa sale
(lui, ei) (lui, ei) (lui, ei) (lui,ei)
nostru noºtri noastrã noastre
vostru voºtri voastrã voastre
lor lor lor lor
15. Completaþi.
Model:Model:Model:Model:Model: Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.
Eu am un frate, iar el ........................................... Tu ai mamã, iar eu ............................
El are o sorã, iar noi .............................. Ea are bunicã, iar voi ............................ Voi aveþi
rude, iar noi ............................. Ei au un nepot, iar ele ......................................
Familia mea este……….. Familia noastrã este……... Fratele lui este…………. Fraþii tãi
sunt…………… Sora ta este……………… Surorile noastre sunt……… Unchiul meu
este…… Unchiul vostru este…….
20. Folosiþi forme potrivite de adjective pronominale.
Bunicul…….este deºtept. Bunica……. este bãtrânã. Fiica ……… este elevã. Feciorul
….. este ziarist. Profesia…….este bunã.
21. Scrieþi adjectivele pronominale posesive.
Eu am un frate. Fratele ...... este student. Tu ai o sorã. Sora........ este medic. El are bunici.
Bunicii ..... sunt pensionari. Ea are o prietenã. Prietena...... este frumoasã. Noi avem
39ÎN FAMILIE6LECÞIA 6
Limba – mijloc de integrare socialã
televizor. Televizorul ........ este nou. Voi aveþi manuale. Manualele
........ sunt bune. Ei au fiice. Fiicele........ sunt domniºoare. Ele au
pãrinþi. Pãrinþii .......sunt bãtrâni.
22. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele îmbinãri.
mãtuºa mea, fratele lui, pãrinþii noºtri, apartamentul vostru, dormitorul
ei, tatãl meu, bunica noastrã, unchiul tãu, bãiatul lor, profesorul ei,
manualul sãu, cartea sa, cartea voastrã, haina ta, blocul nostru
23. Alcãtuþi dialoguri similare.
– Ce este tatãl tãu? frate
– Tatãl meu este medic. sorã
– Dar ce este mama ta? unchi
– Mama mea este profesoarã. matuºã
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucruCum indicãm posesorul unui lucru
Structuri
meu nostru caietul meu, caietul nostru
tãu vostru caietul tãu, caietul vostru
sãu (lui, ei) lor caietul sãu (lui, ei), caietul lor
mea noastrã cartea mea, cartea noastrã
ta voastrã cartea ta, cartea voastrã
sa (lui, ei) lor cartea sa (lui, ei), cartea lor
mei noºtri pantalonii mei, pantalonii noºtri
tãi voºtri pantalonii tãi, pantalonii voºtri
sãi (lui, ei) lor pantalonii sãi (lui, ei), pantalonii lor
mele noastre creioanele mele, creioanele noastre
tale voastre creioanele tale, creioanele voastre
sale (lui, ei) lor creioanele sale (lui, ei), creioanele lor
Utilizãm
24. Completaþi indicând posesorul.
Antreul ........................ este frumos. Casa ..................... este departe. Dulapul ...................
este bun. Paltonul ....................... este negru. Rochia .................. este scurtã. Cravata
........... este albastrã. Fotoliile .............. sunt comode. Canapelele ..................... sunt albe.
Cum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie de cevae cevae cevae cevae ceva
IV. TEXT-SINTEZÃ
ajutor
an
atenþie
ban
bere
ciocolatã
faþã
îngheþatã
leu
ochi
pãr
pâine
a vrea
a avea nevoie de...
câþi, câteblond
brunet
cuminte
dulce
gras
înalt
larg
lung
mare
mic
nou
vechi
verde
43PORTRETE7LECÞIA 7
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc,
unitãþi monetare
2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase:
cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor
cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor
3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.
Modificãm
4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã:
an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu.
5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.
Model: Model: Model: Model: Model: Elevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harnici
Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos.
Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru.
Alcãtuim
6. Alcãtuiþi propoziþii.
bãiat în clasã
costum în dulap
acum revistã a fi sub masã
elev la tablã
sportivi pe stadion
Dicþionar de contexte minime
ochi albaºtri o cãmaºã
pãr bogat o carte de istorie
a avea o faþã frumoasã a vrea o revistã nouã
talent un apartament cu mobilã
o profesie bunã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
44 PORTRETE
Limba – mijloc de integrare socialã
7LECÞIA 7
mare marimare marimare marimare marimare mari
mare marimare marimare marimare marimare mari
GRAMATICÃ
Observãm
– Iatã un apartament. – Ce este acolo?
– Apartamentul este micmicmicmicmic? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este micmicmicmicmic. – Casa este micãmicãmicãmicãmicã?
– ªi camerele sunt micimicimicimicimici? – Da, casa este micãmicãmicãmicãmicã.
– Da, ºi camerele sunt micimicimicimicimici.
Adjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþii
Singular Plural
masculin – – – – – - i- i- i- i- i
feminin -ã-ã-ã-ã-ã - i- i- i- i- i
Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat
Singular Plural
masculin copac mic copaci miciiiii
neutru creion mic creioane miciiiii
feminin fatã micããããã fete miciiiii
7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: Magazin Magazin Magazin Magazin Magazin magazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine mici
– Apartamentul este maremaremaremaremare? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este maremaremaremaremare. – Casa este maremaremaremaremare?
– Da, casa este maremaremaremaremare
Adjectivele cu 2 terminaþii
Singular Plural
masculin -e-e-e-e-e -e-e-e-e-e
feminin - i- i- i- i- i - i- i- i- i- i
mic mici
micã mici
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
45PORTRETE7LECÞIA 7
Limba – mijloc de integrare socialã
Acordul adjectivului cu substantivul determinat.
Singular Plural
masculin bãiat mare bãieþi mari
neutru oraº mare oraºe mari
feminin casã mare case mari
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural.
Model:Model:Model:Model:Model: Actor Actor Actor Actor Actor actor mare actor mare actor mare actor mare actor mare – actori mariactori mariactori mariactori mariactori mari
Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare – oglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi mari
Model:Model:Model:Model:Model: Bloc Bloc Bloc Bloc Bloc bloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechi
Canapea Canapea Canapea Canapea Canapea canapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechi
Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte
– Salonul este mare? – Da, acesta este bunicul meu.
– Da, salonul este mare. – El este bãtrân?
– Da, el este bãtrân.
– Ce este acesta? – Aici este casa ta?
– Acesta este un scaun. – Da, aici este casa mea.
– Scaunul este vechi? – Casa ta este înaltã?
– Nu, scaunul este nou. – Da, casa mea este înaltã.
10. Alcãtuiþi dialoguri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?
– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.
Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi
avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar
tu? Ei au creioane. Dar ele?
Model:Model:Model:Model:Model: – Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?
– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.
– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?
– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.
– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? …
– Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are
familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? …
masculin câþicâþicâþicâþicâþi Câþi bãieþi sunt aici?
feminin câtecâtecâtecâtecâte Câte fete sunt acolo?
noi vremvremvremvremvrem o bere
voi vreþivreþivreþivreþivreþi ciocolatã
ei, ele vorvorvorvorvor ceai
47PORTRETE7LECÞIA 7
Limba – mijloc de integrare socialã
14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.
Câþi pantofi sunt aici? Câte cãrþi sunt pe masã?
15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10.
Model:Model:Model:Model:Model: – Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)
– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.
Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în
camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru)
Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte)
Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi
copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de ceva
Eu am nevoie de caiete. Noi avem nevoie de reviste.
Tu ai nevoie de cãrþi. Voi aveþi nevoie de gazete.
El, ea are nevoie de bani. Ei, ele au nevoie de mobilã.
16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: – Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?
– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.
Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? Au ei nevoie de ingineri? Au ele nevoie
de manuale? Au ele nevoie de jurist?
17. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?
– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor.....
Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? Cine
are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic?
Model:Model:Model:Model:Model: – De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?
– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.
De ce au ei nevoie? De ce aveþi nevoie? De ce are el nevoie? De ce are ea nevoie?
18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
– De ce are el nevoie? bani, ajutor
– Are nevoie de dicþionar. pâine, bere
– ªi tu ai nevoie de dicþionar? cãmaºã, pantaloni
– Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. reviste, ziare
Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi
slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare.
Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o
maºinã nouã. Aceasta este maºina lui.
Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi.
Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea
este o femeie harnicã. Ea este profesoarã.
Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi.
Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion.
Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã.
19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.
– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.
Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri?
Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã
casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi
frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã?
Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru?
20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris.
Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã
casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor?
Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor?
21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã.
Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi
manuale de limba românã.
Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate,
el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare.
Învãþãm un proverb
N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.
Generalizãm
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
49 LA STUDII8LECÞIA 8
Limba – mijloc de integrare socialã
LA STUDII
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpul
IV. TEXT-SINTEZÃ
a asculta
a explica
a întârzia
a întreba
a învãþa
a repeta
a rezolva
a sta
absolvent
biologie
catedrã
chimie
colegiu
examen
exerciþiu
facultate
frecvenþã
gimnaziu
instituþie
învãþãmânt
jumãtate
juridic
licenþã
liceu
materie
orar
orã
secþie
sesiune
sfert
specialitate
studii
universitate
ziaristicã
azi, astãzi
fix
mult
puþin
spaþios
superior
cu
fãrã
sau
50 LA STUDII
Limba – mijloc de integrare socialã
8LECÞIA 8
O orO orO orO orO orã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþie
O orO orO orO orO orã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minDicþionar de contexte minime
Un absolvent – doi absolvenþi O orã – douã ore Un examen – douã examene
Modificãm
2. Urmaþi modelul:
Aici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesor, acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori.
student ————————-
absolvent ————————-
medic ————————-
frate ————————-
IIIIIatã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesor. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.
Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.
student ________ ________ —————-
absolvent ________ ________ —————-
medic ________ ________ —————-
frate ________ ________ —————-
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
51 LA STUDII8LECÞIA 8
Limba – mijloc de integrare socialã
Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.
Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.
facultate ____________ ___________ ___________
salã ____________ ___________ ___________
lecþie ____________ ___________ ___________
birou ____________ ___________ ___________
Alcãtuim
3. Alcãtuiþi propoziþii.
Clãdire înalt
Profesor frumos
ªcoalã a fi bãtrân
Student mare
Þarã harnic
Elev deºtept
4. Lucraþi în perechi:
Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el
familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul
lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã?
5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.
GRAMATICÃ
Observãm
– Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta?
– Aceasta este o universitate.
– Cine învaþãînvaþãînvaþãînvaþãînvaþã la universitate?
– În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin?
– E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi.
VVVVVerbele erbele erbele erbele erbele a staa staa staa staa sta ºi ºi ºi ºi ºi a întârziaa întârziaa întârziaa întârziaa întârzia la prezent la prezent la prezent la prezent la prezent
A staA staA staA staA sta A întârziaA întârziaA întârziaA întârziaA întârzia
Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.
Generalizãm
55O ZI LA SERVICIU9LECÞIA 9
Limba – mijloc de integrare socialã
O ZI LA SERVICIU
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiuneCum spunem unde se desfãºoarã o acþiune
Model:Model:Model:Model:Model: Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.Elevul este atent. Eleva este atentã.
Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.
Alcãtuim
5. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele învãþate urmând modelul: a semna un contract
a examina......, a desena........., a organiza........, a studia.........., a verifica.........,
7. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.Aici este o masã. Masa e aproape.
Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.Acolo este un dulap. Dulapul e departe.
bloc, calculator, clãdire, domniºoarã, dormitor, fotoliu, oficiu, oglindã, salon
Model:Model:Model:Model:Model: Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.Apartamentul are 3 camere.
Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?Câte camere are apartamentul?
Familia Ungureanu are 18 copii.————————————?
În salã sunt 10 scaune.————————————————?
În dulap sunt 2 tricouri.————————————————?
Ion are 2 fraþi.——————————-——————————?
Dan are 3 surori.———————————————————?
Model:Model:Model:Model:Model: Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.Eu am nevoie de bani.
Tu ai nevoie de translator
Doru are nevoie de secretarã
Noi avem nevoie de ajutor
Voi aveþi nevoie de serviciu
Profesorii au nevoie de agendã
Model:Model:Model:Model:Model: Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt Eu sunt funcþionarfuncþionarfuncþionarfuncþionarfuncþionar.....
tu muncitor
ea conducãtor
noi a fi la ºedinþã
voi în anticamerã
ei la oficiu
câþicâþicâþicâþicâþi
câtecâtecâtecâtecâte
58 O ZI LA SERVICIU
Limba – mijloc de integrare socialã
9LECÞIA 9
A semna A organiza A studia
-ez eu semnez organizez studiez
-ezi tu semnezi organizezi studiezi
-eazã el, ea semneazã organizeazã studiazã
-ãm noi semnãm organizãm studiem
-aþi voi semnaþi organizaþi studiaþi
-eazã ei semneazã organizeazã studiazã
8. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri:
Cum este ºeful? Unde stã ºeful? Ce are ºeful în birou? Cum este biroul: mare sau mic?
Ce este pe biroul lui? ªeful are calculator pe birou?
GRAMATICÃ
Observãm
– Eu examinezexaminezexaminezexaminezexaminez agenda. Ce examineziexamineziexamineziexamineziexaminezi tu?
– Dar dumnealui ce completeazãcompleteazãcompleteazãcompleteazãcompleteazã?
– Dumnealui completeazã completeazã completeazã completeazã completeazã acte pentru concurs. Noi angajãm angajãm angajãm angajãm angajãm doi funcþionari în oficiul
nostru. Acum ºeful semneazã semneazã semneazã semneazã semneazã cererile.
Prezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ezPrezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ez
Aplicãm
9. Scrieþi forma cerutã de context.
ªeful (a angaja) un translator. Eu (a studia) chimia la universitate. Funcþionarii (a schiþa)
proiectul. Conducãtorul (a semna) contractul. Directorul (a concedia) muncitorii. Dana (a
completa) agenda. Colegii (a organiza) un concurs. Secretara (a nota) posturile vacante. Tu
(a desena) un tablou.
10. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Tu studiezi chimia? (ei) a organiza
– Da, studiez chimia. o conferinþã, un concurs
– Nu, nu studiez chimia,
studiez matematica.
– Managerul examineazã documentele? a desena
– Da, managerul examineazã documentele. peisaj / portret
– Nu, managerul nu examineazã documentele,
el examineazã planul.
– Funcþionarii completeazã agenda? a nota
– Da, funcþionarii completeazã agenda. informaþia /orarul
– Nu, funcþionarii nu completeazã agenda,
ei completeazã formularele.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
59O ZI LA SERVICIU9LECÞIA 9
Limba – mijloc de integrare socialã
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem unde se desfCum spunem unde se desfCum spunem unde se desfCum spunem unde se desfCum spunem unde se desfãºoarãºoarãºoarãºoarãºoarã o acþiuneã o acþiuneã o acþiuneã o acþiuneã o acþiune
Structuri
aici, acolo,
Lucreazã (unde?) la universitate, la oficiu, la domiciliu
în birou, în oraº
– Unde învaþã fiul tãu? – Unde cântã orchestra? – De unde ai paltonul acesta elegant?
– La Universitatea de Stat din Moldova. – Orchestra cântã în parc. – De la supermarketul Sun City.
– Nu, prietenul lui nu este inginer. El este economist.
– Ce este tatãl tãu?
– Tatãl meu este jurist.
– Dar tu ce eºti? – Cine este manager?
– Eu sunt profesor. – El este manager.
– Ce profesie are Dana? – Dar tu ce eºti?
– Dana lucreazã în calitate de bibliotecarã. – Eu sunt psiholog.
– Dar Ana? – Dar prietena ta ce este?
– Ea lucreazã în calitate de arhitect. – Ea este medic.
avocat? Dan este avocat. inginer.
______? El este________. _________.
Cine este ______=? Ei sunt________. El lucreazã în calitate de _________.
______? Noi suntem______. _________.
______? Ea este_________. _________.
Vorbim
12. Lucraþi în grup.
Aflaþi ce profesie au colegii dvs. Întrebaþi ce profesie au prietenii lor. Aflaþi ce profesie au
colegii din grupul vecin.
13. Determinaþi profesia din imagini.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
fratele lui Danfratele lui Danfratele lui Danfratele lui Danfratele lui Dan
sora lui Dansora lui Dansora lui Dansora lui Dansora lui Dan
de undede undede undede undede unde
de lade lade lade lade la
60 O ZI LA SERVICIU
Limba – mijloc de integrare socialã
9LECÞIA 9
SINTEZÃ
O zi la serviciu
Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacþie. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiul
nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-ºef, o
anticamerã ºi un birou pentru funcþionari. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Avem ºi
un dulap. Avem multe reviste ºi ziare. Pe mese avem calculatoare.
ªeful stã în biroul sãu, secretara este în anticamerã, eu ºi colegul meu Mihai stãm în biroul
pentru funcþionari. Azi organizãm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidaþi – un
bãiat ºi douã fete. Ei au studii superioare. Au licenþã de jurnaliºti. ªeful examineazã documentele.
Secretara noteazã în agendã numele ºi prenumele lor.
Eu studiez ziarul de dimineaþã. Colegul meu Mihai schiþeazã un plan. Azi avem ºedinþã la ora
10. Noi suntem punctuali. Dupã ºedinþã, ºeful angajeazã un coleg nou. Semneazã contractul cu
Ion Vasilescu, un tânãr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant ºi binevoitor.
14. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.
– Unde lucreazã Dan? – Ce organizeazã ei azi?
– Ce este Dan? – Câþi candidaþi au?
– Unde este oficiul lui Dan? – Câte fete ºi câþi bãieþi?
– Unde stã redactorul-ºef? – Câte locuri vacante au?
– Cine este colegul lui Dan? – Ce examineazã ºeful?
– Ce noteazã secretara? – Ce studiazã Dan?
– Când au ºedinþã Dan ºi Mihai? – Ce schiþeazã Mihai?
15. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele propoziþii.
Dan studiazã limba românã. Azi organizãm un concurs. Oficiul nostru este pe
Redactorul stã în biroul sãu. Avem trei candidaþi. strada Puºkin.
El este elegant ºi binevoitor. Eu studiez ziarul de dimineaþã. În biroul nostru sunt trei mese
ªeful semneazã contractul cu Azi avem ºedinþã la ora 18. ºi trei scaune.
Ion Vasilescu. Pe mese sunt calculatoare.
16. Descrieþi oficiul lui Dan.
Situaþii de comunicare
Intraþi dimineaþa în oficiu. Observaþi cã ºeful nu este în birou.
Cum întrebaþi unde este el?
ªeful anunþã o ºedinþã. Întrebaþi unde ºi la ce orã este ºedinþa.
Observaþi în birou un bãiat ºi douã fete. Întrebaþi cine sunt ei.
Spuneþi cum sunt ei.
Învãþãm un proverb
Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.
Prezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulatePrezentul indicativ al verbelor neregulate
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unelePrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele
forme specificeforme specificeforme specificeforme specificeforme specifice
Ce troleibuz iei pânã la serviciu? Dar colegul tãu? La ce orã iei masa? Dar soþia ta? De unde iei
revistele necesare? Dar colegii tãi? Ce fel de îngheþatã iei? Dar surorile tale?
Cine dã telefon acasã? Când daþi cãrþile la bibliotecã? Cine dã bani pentru cãrþi?
11. Alcãtuiþi propoziþii.
Model:Model:Model:Model:Model: Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?
ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.ªi eu aflu o noutate interesantã.
Tu afli cã aici este o librãrie. Dar el? El aflã cã este în ºedinþã. Dar ea?
Ea aflã o ºtire. Dar noi? Noi aflãm cât costã zahãrul. Dar voi? Eu intru
în clasã. Dar tu? Tu intri în birou. Dar el? El intrã pe uºã. Dar ea? Noi
intrãm în magazin dupã cumpãrãturi. Dar voi?
Voi intraþi în salã. Dar ei? Ei intrã în librãrie. Dar ele? Eu umblu pe jos.
Dar tu?
Tu umbli puþin. Dar el? El umblã mult. Dar ea? Voi umblaþi la ºcoalã.
Dar ei? Noi umblãm la lecþii. Dar voi?
12. Rãspundeþi la întrebãri.
Tu umbli mult pe jos? Dar pãrinþii tãi? Colegul tãu umblã la ore? Dar sora ta? Voi
umblaþi regulat la lecþii? Dar colegii tãi? Cine umblã dupã ajutor? Tu umbli dupã ajutor?
13. Alcãtuiþi dialoguri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?– Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?
– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.– Eu prefer fructele.
– El preferã _________. Dar ea? îngheþatã
– Ea _______________________. suc
– Noi preferãm _________ Dar voi? ceai
– Noi ________________________. cafea
– Noi preferãm magazinele _________. Dar tu? mic
– Eu _______________________________ mare
– Voi preferaþi lucrurile _______. Dar el? nou
– El _____________________________. vechi
Observãm
– Toatã marfa este de calitate? – Toate femeile sunt frumoase?
– Nu toatã marfa este de calitate. – Da, toate femeile sunt frumoase.
– Toþi managerii sunt punctuali? – Tot zahãrul este din Moldova?
– Nu, nu toþi managerii sunt punctuali. – Avem zahãr ºi din Ucraina.
t o tt o tt o tt o tt o t toatãtoatãtoatãtoatãtoatã toþ ito þ ito þ ito þ ito þ i toatetoatetoatetoatetoate
14. Completaþi propoziþiile.
Model:Model:Model:Model:Model: ... ... ... ... ...timpul este la serviciutimpul este la serviciutimpul este la serviciutimpul este la serviciutimpul este la serviciu. . . . . TTTTTot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.ot timpul este la serviciu.
_________oraºul ascultã ºtirile. _________ ziua studiazã la bibliotecã. _________funcþionarii
semneazã contractul. _________ manualele sunt bune. _________ maºinile sunt noi. _________
copiii sunt la lecþii. _________preþurile sunt mari. _________ bomboanele sunt delicioase.
15. Rãspundeþi la întrebãri.
Cum sunt toate casele? Cum sunt toate parcurile? Cum sunt toþi bãrbaþii? Cum sunt
toate femeile? Dar toate fetele? Cum sunt toþi absolvenþii? Cum sunt toate examenele?
Cum sunt toate instituþiile de învãþãmânt?
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum precizãm preþul unei mãrfi
Structuri
Cât costã o pâine? La ce preþ e acest costum?
Cât costã un kilogram de fãinã? Cum daþi fructele?
Utilizãm
– Vreau o rochie frumoasã.
– La ce preþ?
– La un preþ convenabil.
– Vreþi o rochie frumoasã, elegantã ºi ieftinã?
– Da, ºi un model nou.
– Avem niºte modele noi, la un preþ de 200 de lei.
– Nu vreau. Sunt scumpe.Vreau ceva frumos ºi ieftin.
– Nu avem, doamnã. Aici e un magazin scump.
– Atunci, la revedere.
– La revedere.
Vorbim
16. Citiþi dialogul de mai sus. Rãspundeþi la întrebãri.
Ce vrea doamna X? La ce preþ este rochia? Ce fel de marfã are magazinul? Ce cumpãrã doamna
X?
17. Citiþi dialogul pe roluri.
18. Notaþi propoziþiile din dialog care exprimã aceeaºi idee cu plus, celelalte cu minus.
19. Gasiþi alt sfârºit pentru dialogul de mai sus.
20. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi un dialog similar.
Am nevoie de produse. Vreau produse de calitate ºi în ambalaj frumos. Aflu cã la magazinul
de lângã casa mea sunt produse ieftine. Intru. E o varietate mare de mãrfuri. Toate mãrfurile
sunt de calitate bunã. Sunt mulþi cumpãrãtori. Umblu prin magazin. Preþurile sunt convenabile.
Eu iau niºte produse.
– Cât costã zahãrul?
– 5 lei.
– E de calitate?
– Da, e din Moldova.
– La ce preþ e fãina?
– 3 lei. Este de la Taraclia.
– Vreau ºi o cutie de bomboane.
– Poftim. 15 lei.
Vânzãtorii sunt amabili. Vreau o îngheþatã. Prefer îngheþatã scumpã ºi bunã.
Acesta-i adevãrul. Eu iau cumpãrãtura.
21. Rãspundeþi la întrebãri.
– Ce vrea cumpãrãtorul? – Cum sunt preþurile?
– Ce aflã cumpãrãtorul? – Ce ia cumpãrãtorul?
– Sunt mulþi cumpãrãtori în magazin? – Cum sunt vânzãtorii?
22. Alcãtuiþi un dialog despre o vizitã la magazin.
23. Alegeþi un cuvânt din rândul A ºi altul din rândul B ºi alcãtuiþi o situaþie de vorbire.
A. a cumpãra a afla a prefera a costa a examina
B. marfã de calitate ambalaj costum adevãr
Învãþãm un proverb
Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.Cinstea nu se cumpãrã.
Generalizãm
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
67RECAPITULARE
Limba – mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE (lecþiile 6–10)
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Formele verbului a avea la timpul prezent, modul indicativ:
e ue ue ue ue u a ma ma ma ma m noino ino ino ino i avemavemavemavemavem e ue ue ue ue u n-amn-amn-amn-amn-am noino ino ino ino i n-avemn-avemn-avemn-avemn-avem
t ut ut ut ut u a ia ia ia ia i vo ivo ivo ivo ivo i aveþiaveþiaveþiaveþiaveþi t ut ut ut ut u n-ain-ain-ain-ain-ai vo ivo ivo ivo ivo i n-aveþin-aveþin-aveþin-aveþin-aveþi
el, eael, eael, eael, eael, ea areareareareare ei, eleei, eleei, eleei, eleei, ele auauauauau el, eael, eael, eael, eael, ea n-aren-aren-aren-aren-are ei, eleei, eleei, eleei, eleei, ele n-aun-aun-aun-aun-au
NB.NB.NB.NB.NB. Nu uitaþi cã verbul a avea exprimã uneori sensul verbului a fi din limba rusã:
Model:Model:Model:Model:Model: Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.
Ion a nota hainele în agendã
Eu a completa bomboane în birou
Noi a aranja formularul în cutii
Tu a lua orarul în valizã
aer curat apã a mânca fructe a rezerva bilete
staþiune balnearãa bea
bere mult o camerã
peisaj fermecãtor vin puþin
cazare ºi masã suc
Dicþionar de contexte minime
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
1172 LECÞIA 11LA MUNTE
Limba – mijloc de integrare socialã
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a
ConstrucþiaConstrucþiaConstrucþiaConstrucþiaConstrucþia a putea a putea a putea a putea a putea + infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului
înînînînîn
dindindindindin
dupãdupãdupãdupãdupã
de dupãde dupãde dupãde dupãde dupã
textul
actele
documentele
tabloul
manualul
situaþia
un document
un contract
un act
semna (ce?)
eu pot
tu
el, ea
noi
voi
ei, ele
eu pot
tu poþi
el, ea poate
noi putem
voi puteþi
ei, ele pot
examina (ce?)
8. Puneþi verbele la forma cerutã de context.
Model:Model:Model:Model:Model: EEEEEu (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã Eu beau apãEu beau apãEu beau apãEu beau apãEu beau apã
Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (a
bea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (a
încãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi
(a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii.
9. Completaþi propoziþiile.
Model: Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.
Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______.
Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____.
Observaþi ºi reþineþi:
în valizã
A încãpeaA încãpeaA încãpeaA încãpeaA încãpea (unde?) în autocar
în dulap
din mânã
A cãdea A cãdea A cãdea A cãdea A cãdea (de unde?) din portbagaj
din pat
de dupã nori
A apãrea A apãrea A apãrea A apãrea A apãrea (de unde?) de dupã hotel
de dupã copaci
dupã nori
A dispãrea A dispãrea A dispãrea A dispãrea A dispãrea (unde?) dupã hotel
dupã copaci
10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus.
lapte
apã mineralã
A beaA beaA beaA beaA bea limonadã
ceai
cafea
bere
un peisaj
un autocar
A vedeaA vedeaA vedeaA vedeaA vedea un copac
un munte
un restaurant
1174 LECÞIA 11LA MUNTE
Limba – mijloc de integrare socialã
11. Citiþi ºi completaþi dialogurile.
aaaaa
– Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul?
– Da, eu pot examina textul.
– Nu, eu nu________________________________
bbbbb
– Dana poate studia limbi strãine?
– Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea?
– ________________________________________
ccccc
– Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu?
– Da, noi putem semna un contract de angajare la
serviciu.
– Nu, noi nu putem semna contractul acesta.
– De ce?
– ________________________________________
ddddd
– Colegii tãi pot desena un peisaj?
– Da, _________________________
– Nu, _________________________
12. Rãspundeþi la întrebãri.
1) un document
Ce putem semna? 2) __________________
3) __________________
1) dupã masã
Când puteþi organiza o conferinþã? 2) __________________
3) __________________
1) atent
Cum poþi examina un text 2) __________________
3) __________________
13. Alcãtuiþi dialoguri similare.
aaaaa b b b b b
– Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Se poate desena pe tabla aceasta?
Cât?Cât?Cât?Cât?Cât? mult puþinmult puþinmult puþinmult puþinmult puþin
Utilizãm
14. Rãspundeþi la întrebãri.
Cum urcã turiºtii în munþi? repede / încetrepede / încetrepede / încetrepede / încetrepede / încet
Cum ascultã cursanþii? atentatentatentatentatent
Cum vede Dan? binebinebinebinebine
Cum lucreazã colegul? repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.
15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie.
Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. Ei
Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el.
Învãþãm un proverb
Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.
Generalizãm
77LA TEATRU12LECÞIA 12
Limba – mijloc de integrare socialã
LA TEATRU
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum indicãm timpul unei acþiuni
IV. TEXT-SINTEZÃ
a aduce
a ajunge
a aplauda
a cere
a cunoaºte
a duce
a face
a începe
a înþelege
a merge
a rãmâne
a rãspunde
a scrie
a spune
a trece
amator
decor
informaþie
lucru
prieten
propunere
spectacol
spectator
acela, aceea
fiecare
interesant
astã searã
devreme
înainte
înapoi
pe jos
seara
târziu
ziua
pânã la
cu ce
78 LA TEATRU 12LECÞIA 12
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.
2. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care numesc:
acþiuni legate de miºcarea în spaþiu; acþiuni legate de vorbire ºi de scriere; acþiuni
intelectuale.
3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba.
4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime.
5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase:
cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor; cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.
Modificãm
6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri.
decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.
Alcãtuim
7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele:
acasã, repede, încet.
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele:
a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
Dicþionar de contexte minime
acasã
a rãmâne în oraº
la bibliotecã
la prieteni
acasã
a ajunge la Chiºinãu
devreme
târziu
un bilet
a cere informaþii
ajutor
rãspuns
lecþia
a înþelege o problemã
muzica
totul
79LA TEATRU12LECÞIA 12
Limba – mijloc de integrare socialã
A merge – noi, înainte
A merge – noi, la serviciu
A aduce – voi, cãrþi
A face – tu, o uºã
A cere – eu, un dicþionar
A trece – eu, pe lângã ºcoalã
A merge – ceasul meu, înainte
A întreba – noi
A merge – ei, înapoi
A merge – ei, la plimbare
A aduce – ei, ciocolatã
A face – el, o fereastrã
A cere – tu, un manual
A trece – voi, pe lângã bibliotecã
A rãmâne – ceasul lui, cu cinci minute
A rãspunde – ei
GRAMATICÃ
Observãm
– Eu mergmergmergmergmerg cu troleibuzul. ªi tu mergimergimergimergimergi cu troleibuzul?
– ªi eu merg merg merg merg merg cu troleibuzul.
– Dar ei cu ce mergmergmergmergmerg?
– Ei mergmergmergmergmerg cu maºina.
– Eu ajungajungajungajungajung acasã ziua. Dar tu când ajungiajungiajungiajungiajungi acasã?
– AjungAjungAjungAjungAjung acasã seara.
– Dar el când ajungeajungeajungeajungeajunge acasã?
– El ajungeajungeajungeajungeajunge acasã dimineaþa.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a
Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent.
Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?
Aplicãm
9. Alegeþi forma potrivitã.
Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec,
trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu.
Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece,
trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg,
înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer,
cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem,
rãmân) în oraº.
10. Alcãtuiþi propoziþii.
Model:Model:Model:Model:Model: A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.
Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.
Terminaþiile a face a ajunge a începe a merge a spune a rãmâne
– eu fac ajung încep merg spun rãmân
-i tu faci ajungi începi mergi spui rãmâi
-e el, ea face ajunge începe merge spune rãmâne
-em noi facem ajungem începem mergem spunem rãmânem
-eþi voi faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi rãmâneþi
– ei, ele fac ajung încep merg spun rãmân
iar
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
80 LA TEATRU 12LECÞIA 12
Limba – mijloc de integrare socialã
11. Rãspundeþi la întrebãri.
Model 1:Model 1:Model 1:Model 1:Model 1: – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.
Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi în
fiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi la
bibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria?
Model 2:Model 2:Model 2:Model 2:Model 2: – Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?
– Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu.
Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziu
acasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºte
bine oraºul?
12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.
Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? Voi
rãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta?
13. Rãspundeþi la întrebãri.
Când începe spectacolul? seara
Când pleacã ei în excursie? dimineaþa
Când face ea cumpãrãturi? ziua
Când ajungeþi la Kiev? devreme
Când începe concertul? seara
Când ajungi acasã? la ora ºapte
Câte limbi cunoºti? douã
Unde merge autobuzul acesta? la Iaºi
Cine aduce apã? ei
Cum este propunerea lui? interesantã
14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos.
– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? Tu mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?
Model:Model:Model:Model:Model: – Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.
– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?
– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.
la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã
15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
aaaaa
– Unde mergi? la circ
– Merg cu prietenii la film. la spectacol
– Dar ei? la plimbare
– Ei merg la muzeu.
– Dar voi unde mergeþi?
– Noi mergem la concert.
81LA TEATRU12LECÞIA 12
Limba – mijloc de integrare socialã
masculin feminim neutru
bãiatul acelabãiatul acelabãiatul acelabãiatul acelabãiatul acela fata aceea fata aceea fata aceea fata aceea fata aceea trenul acelatrenul acelatrenul acelatrenul acelatrenul acela
E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesant
cu un decor original. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi.
Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos spre
casã. Seara târziu prietenii ajung acasã.
în seara asta – сегодня вечером seara târziu – поздно вечером
în rolul principal – в главной роли cortina cade – занавес опускается
23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri.
Unde merg prietenii dupã serviciu?
Ce spectacol este la teatru în seara asta?
Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio?
Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan cel
Mare?
Ce aflã bãieþii din program?
Cine este în rolul principal în spectacolul acesta?
Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract?
Când ajung prietenii acasã?
24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã:
când este acasã; dacã merge în fiecare zi la serviciu;
când merge la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi;
când ajunge acasã; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.
dacã merge în fiecare an la mare;
Joc de rol
Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet.
Învãþãm un proverb
Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.
Generalizãm
84 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 13LECÞIA 13
Limba – mijloc de integrare socialã
ÎN VIZITÃ LA PRIETENI
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix
Numeralele cardinale (20 – 90, 100, 1000)
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum precizãm vârsta cuiva
IV. TEXT-SINTEZÃ
Poftã bunã!
cald
gustos
rece
a auzi
a coborî
a deveni
a dormi
a ieºi
a invita
a lua loc
a ºti
a veni
ciorbã
cuþit
cuvânt
farfurie
furculiþã
lingurã
mâncare
oaspete
pahar
poftã
sarma
scarã
tacâm
vizitã
zgomot
afarã
de obicei
nimic
85ÎN VIZITÃ LA PRIETENI13LECÞIA 13
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Numiþi obiectele din imaginile de mai jos.
2. Spuneþi cum este:
bãutura pâinea apa cald rece
ciorba mâncarea sucul gustos
3. Priviþi persoanele din imagini ºi spuneþi ce fac ele.
Modificãm
4. Puneþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant
Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.
Paharul este curat. Strada este largã. Seara este rece. Cutia este mare. Elevul este
harnic. Profesorul este atent. Îngheþata este delicioasã.
Model:Model:Model:Model:Model: Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.
– Noi mergem la un film. – Mâncarea ei este caldã ºi
gustoasã.
7. Rãspundeþi la întrebãri.
Aveþi apã rece? Ieºiþi seara la plimbare? Ce luaþi de la magazin?
Mergeþi astãzi în vizitã la prieteni? Ce aveþi în frigider? Cum este ciorba? Cine mãnâncã
supã?
GRAMATICÃ
Observãm
– IeºiIeºiIeºiIeºiIeºi afarã? – Unde coboricoboricoboricoboricobori?
– Da, iesiesiesiesies. – CoborCoborCoborCoborCobor la universitate.
– Dar cine nu ieseieseieseieseiese? – ªi ei coboarãcoboarãcoboarãcoboarãcoboarã la universitate?
– Vasile ºi Petru nu iesiesiesiesies. – Nu, ei nu coboarãcoboarãcoboarãcoboarãcoboarã la universitate.
PPPPPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -i f-a în -i f-a în -i f-a în -i f-a în -i fãrãrãrãrãrã sufixã sufixã sufixã sufixã sufix
Aplicãm
8. Completaþi propoziþiile.
Model:Model:Model:Model:Model: – Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.
Dicþionar de contexte minime
un cântec
a auzi o melodie
un cuvânt
medic
a deveni ºef
prieteni
din casã
a ieºi în stradã
afarã
prietenii în vizitã
a invita o fatã la teatru
oaspeþii în casã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
Terminaþiile a dormi a veni a ºti a auzi a ieºi
– eu dorm vin ºtiu aud ies
-i tu dormi vii ºtii auzi ieºi
-e el, ea doarme vine ºtie aude iese
-im noi dormim venim ºtim auzim ieºim
-iþi voi dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi
– ei, ele dorm vin ºtiu aud ies
87ÎN VIZITÃ LA PRIETENI13LECÞIA 13
Limba – mijloc de integrare socialã
Eu vin acasã ªi el …
El iese din birou. ªi eu …
Tu ºtii lecþia. ªi el …
Eu invit oaspeþii. ªi tu …
Noi ieºim la balcon. ªi ei …
Ei ºtiu situaþia. ªi voi …
Noi invitãm prietenii. ªi ei …
9. Puneþi verbul din parantezã la forma cerutã de context.
Noi (a dormi) lângã fereastrã. Andrei (a ieºi) din birou. Voi (a veni) la medic. Ana ºi
Elena (a ieºi) afarã. Eu (a rãmâne) la bunici. Spectacolul (a începe) la ora ºase. Vasile (a
merge) pe jos. Muncitorii (a merge) la uzinã. Ea (a scrie) o frazã în caiet.
10. Completaþi propoziþiile folosind verbul cerut de context.
Filmul ___________ interesant. Conducãtorul _________ muncitorii la agenþie. Ghidul
_______ bine muntele. Fratele ________ târziu de la spectacol. Copilul _________ ciorba cu
lingura. Eu __________ prietenii la masã. Noi nu _________ tema pentru acasã. În fiecare zi
eu ________ la etajul trei. Cineva ________ pe scãri. Copilul _________ din casã.
11. Formulaþi întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?
Invitãm colegii la restaurant. El devine ºef. Ieºim din clãdire. Voi veniþi la birou. Cobor
pe scãri. ªtie o noutate.
12. Rãspundeþi la întrebãri.
El iese afarã? ªtii ce datã e astãzi? Cobori pe scãri? Auzi melodia? Auzi ce spune el?
Inviþi prietena la film? Guºti sarmalele? Dormi în salon? Vii în vizitã la noi?
13. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii?
– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim seeeeeara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.
ªtiþi bine lecþia? Coborâþi la staþia aceasta? Auziþi zgomotele din stradã? Invitaþi prietenii în
vizitã? ªtiþi ce face el? Copilul doarme bine?
PPPPPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -î f-a în -î f-a în -î f-a în -î f-a în -î fãrãrãrãrãrã sufixã sufixã sufixã sufixã sufix
14. Alegeþi forma potrivitã.
Maria (cobor, coboarã) pe scãri. Voi (coboarã, coborâþi) cu liftul. Tu (cobori, coborâm) pe
Îmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantivele
15. Puneþi în locul punctelor, unde este necesar, prepoziþia de.
Întrebaþi-l pe colegul dvs. câþi ani are, câþi ani au rudele lui.
SINTEZÃ
Astãzi avem oaspeþi
Astãzi familia Rotaru are oaspeþi. În vizitã la ei vine Radu cu doi prieteni din Paris. Mama pune
masa. Ea are nevoie de ajutor. De obicei, Dan aduce tacâmurile: farfurii, pahare, linguri, furculiþe ºi
cuþite, iar sora lui aduce mâncarea.
Iatã vin oaspeþii. Ei coboarã din maºinã ºi urcã scãrile. Ei intrã în casã ºi iau loc la masã. Împreunã
cu oaspeþii sunt ºapte persoane: mama, tata, Dan, sora lui ºi oaspeþii lor, Radu ºi prietenii lui. Pe masã
este un buchet de flori. La masã ei au sarmale, plãcinte ºi vin roºu. Sarmalele ºi plãcintele sunt calde
ºi gustoase. Vinul este rece ºi bun. Oaspeþii mãnâncã cu poftã. Ei beau vinul cu pahare mici.
Dupã masã familia Rotaru împreunã cu oaspeþii ies la plimbare. Ei merg în parcul din centru.
În drum spre parc ei trec pe lângã monumentul lui ªtefan cel Mare.
În parc ei stau pe o bancã. Vremea este frumoasã. Copacii sunt verzi, aerul este curat.
a pune masa – накрыть на стол
în drum spre… – по дороге к…
17. Rãspundeþi la întrebãri.
Cine vine în vizitã?
Cine pune masa?
Cine aduce tacâmurile?
Cine aduce mâncarea?
Cine sunt oaspeþii?
Ce este pe masã?
Câte persoane sunt la masã?
Cum sunt sarmalele ºi plãcintele?
Cum este vinul?
Unde merg dupã masã familia Rotaru ºi oaspeþii lor?
Cum este aerul în parc?
Situaþii de comunicare
Povestiþi despre o searã petrecutã cu prietenii.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
90 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 13LECÞIA 13
Limba – mijloc de integrare socialã
Învãþãm un proverb
Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum exprimãm durata unei acþiuni
IV. TEXT-SINTEZÃ
cineva
ceva
atunci
deja
încã
niciodatã
româneºte
ruseºte
totdeauna
capitalã
cetãþean
chestiune
dispoziþie
eveniment
lecturã
liniºte
odihnã
plãcere
poezie
prezent
prozã
suflet
ºtiinþã
viitor
a citi a lipsi
a construi a locui
a folosi a mulþumi
a gãsi a munci
a gândi a obosi
a glumi a primi
a greºi a rãsfoi
a hotãrî a vorbi
92 LECTURI PENTRU SUFLET 14LECÞIA 14
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.
zile de odihnã odihnã pentru suflet suflet mare om de suflet
carte de lecturã salã de lecturã a citi în original dispoziþie bunã.
Modificãm
2. Completaþi cu articolele necesare.
poet... meu preferat carte... mea preferatã prieten... meu din copilãrie cãrþi... mele
preferate dispoziþi... mea e bunã poezii... lui Mihai Eminescu.
3. Completaþi tabelul.
România român limba românã a vorbi româneºte
Rusia
Anglia
Italia
Turcia
Grecia
Alcãtuim
4. Aþi fãcut cunoºtinþã cu un domn sau cu o doamnã din una din þãrile
indicate. Daþi-i o caracteristicã dupã modelul de mai jos.
Domnul Smith este din Statele Unite ale Americii. El este american.
ªtie multe limbi: rusa, ucraineana, italiana, româna.
5. Alcãtuiþi propoziþii cu antonimele: bunã – rea, nou – vechi, scump –
ieftin, cald – rece.
Model:Model:Model:Model:Model: Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,
iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.
6. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a putea.
a hotãrî citi
A puteaa folosi
A nu puteagândi
a construi glumi
a vorbi lipsi
7. Completaþi.
Model:Model:Model:Model:Model: Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este încã încã încã încã încã mic. mic. mic. mic. mic. Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este dejadejadejadejadeja mare. mare. mare. mare. mare.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
93LECTURI PENTRU SUFLET14LECÞIA 14
Limba – mijloc de integrare socialã
încãîncãîncãîncãîncã
dejadejadejadejadeja
Dicþionar de contexte minime
salã de lecturã poet preferat a citi o carte
zile de odihnã suflet mare a primi bani
om de suflet dispoziþie bunã a primi ajutor
a primi oaspeþi
Terminaþiile a citi a gãsi a greºi a primi a rãsfoi
-esc eu citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
-eºti tu citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti
-eºte el, ea citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte
-im noi citim gãsim greºim primim rãsfoim
-iþi voi citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi
-esc ei, ele citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
a hotãrî
-ãsc hotãrãsc
-ãºti hotãrãºti
-ãºte hotãrãºte
-âm hotãrâm
-âþi hotãrâþi
-ãsc hotãrãsc
Elevul ............... nu citeºte. Elevul ............... citeºte.
Mama ............... nu doarme. Mama ............... doarme.
Nepoþelul meu ............... nu poate merge. Nepoþelul meu ............... poate merge.
GRAMATICÃ
Observãm
– Când citeºti citeºti citeºti citeºti citeºti presa?
– Citesc Citesc Citesc Citesc Citesc presa în fiecare dimineaþã.
– Dar colegul dvs. când citeºte citeºte citeºte citeºte citeºte presa?
– Când rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti o carte?
– RRRRRãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc o carte când am o orã liberã.
– Când vorbeºti vorbeºti vorbeºti vorbeºti vorbeºti cu prietenii?
– VVVVVorbesc orbesc orbesc orbesc orbesc cu prietenii când suntem împreunã.
– Când pleci pleci pleci pleci pleci la munte?
– Azi hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc când plec.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix
Aplicãm
8. Urmaþi modelul: Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede.
Tu a nu lipsi niciodatã
El, ea a citi încet
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
94 LECTURI PENTRU SUFLET 14LECÞIA 14
Limba – mijloc de integrare socialã
Noi a munci mult
Ei, ele a vorbi repede
9. Completaþi.
Eu citesc o carte. Tu nu ______________nimic?
Noi citim repede. ªi ei _______________ repede?
Tu nu greºeºti niciodatã. Nici el nu _______________niciodatã?
Voi primiþi scrisori. Tu _______________ telegrame?
Spre searã eu obosesc. Voi nu __________ spre searã?
10. Rãspundeþi.
Eu pot citi româneºte. Dar el?
ªi el ____________________ .
Noi putem citi franþuzeºte. Dar ele?
ªi ele ______________.
Tu începi a citi un roman. Dar ei?
ªi ei ________________.
11. Folosiþi în propoziþii verbele: a citi / a rãsfoi
carte ziar
a citi manual a rãsfoi revistã
roman album
12. Completaþi.
Noi primim scrisori în fiecare zi. Ei nu ____________ scrisori în fiecare zi.
Eu vorbesc despre o carte. Radu _____________ despre o piesã de teatru.
Noi gãsim bilete la teatru. Voi nu ____________ locuri libere.
Noi rãsfoim ziarele, iar ei __________________ o carte.
13. Urmaþi modelul.
În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.
În fiecare searã ieºim la plimbare. _______________________________.
În fiecare zi mergem la serviciu. _________________________________.
În fiecare noapte dormim bine. _________________________________.
14. Folosiþi verbele din paranteze la:
persoana I – eu; persoana a II-a – tu; persoana a III-a – el.
Dimineaþa (a bea) ____________ o cafea ºi (a citi) _______________ ziarele. Apoi (a merge)
_______________ la serviciu. (A lua masa) __________________ la cafenea. Seara (a lua)
___________ troleibuzul ºi (a veni) _________ acasã. În orele libere ( a rãsfoi) ______________
revistele, (a citi) ______________ o carte interesantã. ªi sufletul (a avea nevoie)
___________________ de odihnã.
15. Rãspundeþi.
Ce facem în: sala de curs? a face sport
sala de sport? a asculta lecþia
sala de spectacol? a citi literaturã de specialitate
sala de lecturã? a privi spectacole
95LECTURI PENTRU SUFLET14LECÞIA 14
Limba – mijloc de integrare socialã
16. Alcãtuiþi propoziþii.
a obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din ce cauzã?)cauzã?)cauzã?)cauzã?)cauzã?) de lucru a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?) o revistã
de lecþii un ziar
de lecturã un dicþionar
o carte
acolo cartea
a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?) aici a gãsia gãsia gãsia gãsia gãsi (ce?)(ce?)(ce?)(ce?)(ce?) biblioteca
acasã banii
în salã
a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?) ajutor
o revistã
un ziar
17. Lucraþi în grup. Completaþi tabelul.
Model:Model:Model:Model:Model: a face sport a face sport a face sport a face sport a face sport cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;
unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.
Cine? Când? Unde?
A rãsfoi presa
A invita oaspeþi
A avea dispoziþie bunã
A construi o casã
A asculta o lecþie
A gãsi bani
A citi o nuvelã
A folosi dicþionarul
18. Rãspundeþi la întrebãri.
Despre ce scriu ziarele? Ce citeºti dimineaþa? Ce citeºti seara? Ce citeºti în zilele de odihnã?
19. Formulaþi întrebãri pentru fiecare cuvânt.
Model:Model:Model:Model:Model: Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.
Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte? Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena? Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?
Fratele primeºte scrisori. Cursanþii folosesc dicþionarul rus-român. Bunicul rãsfoieºte revista.
Model:Model:Model:Model:Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr. 74.. 74.. 74.. 74.. 74.
El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr. 74.. 74.. 74.. 74.. 74.
Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. .......
atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua)
.. ....... la mare?
10. Urmaþi modelul.
TTTTTe cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.
– Te ajutã pãrinþii? Da,..............................................................
– Îl cautã colegul? Da, .............................................................
– Te crede pe cuvânt. Da,……………………………………………
– Îi anunþaþi despre examen? Da,…………………………………
– Le admirã bãieþii? Da,..............................................................
11. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.
Model:Model:Model:Model:Model: Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.
a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda.
Model:Model:Model:Model:Model: Cumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâine.
a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie.
Model:Model:Model:Model:Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.
Câteva Câteva Câteva Câteva Câteva + substantiv feminin
103O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI15
Limba – mijloc de integrare socialã
LECÞIA 15
Tu ai dreptate.
El are dreptate.
Dvs. aveþi dreptate.
Tu n-ai dreptate.
El n-are dreptate.
Dvs. n-aveþi dreptate.
El are dreptate? Da, el are dreptate.
Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate.
Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.
Ai dreptate.
Mergem la
cafenea ºi
vorbim.
Nu vorbim
aici, nu
e bine.
15. Citiþi dialogul pe roluri.
– Salut, Dan! – Cu o persoanã importantã.
– Salut Ana. Tu eºti? – ªi eu caut o persoanã.
– Da, eu sunt. Ce mai faci? – E o întâlnire?
– Mulþumesc, bine. – Da, am o întâlnire.
– Unde locuieºti? – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de
– Stau în Chiºinãu. afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte.
– ªi ce faci aici? – Cum o cheamã?
– Am o întâlnire de afaceri. – Ana Grigorescu.
– Cu cine? – Pe mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.
16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs.
Cum vã cheamã? Mã cheamã ..............................
Cum te cheamã? ..................................................
Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã .............
Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã .............
Cum o cheamã pe fiica dvs.? ..................................................
Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? ..................................................
17. Citiþi textul.
Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum
negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva.
Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã.
18. Continuaþi textul.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate
Structuri
Utilizãm
19. Rãspundeþi la întrebãri.
ªeful întotdeauna are dreptate?
Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia?
Cine are dreptate: profesorul sau elevul?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
104 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 15LECÞIA 15
Limba – mijloc de integrare socialã
SINTEZÃ
O întâlnire de afaceri
Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe
strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În
librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã.
Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o
firmã care vinde cãrþi. Acum el este în Chiºinãu. Este ora 9.45. El are o întâlnire cu o doamnã pe
care n-o cunoaºte. Observã cã spre el vine o doamnã. Este colega lui de ºcoalã. E Ana Grigorescu,
care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã.
20. Rãspundeþi la întrebãri.
Ce este Ana Grigorescu?
Unde e librãria?
Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi?
Ce fel de cãrþi sunt în librãrie?
Cine este Dan Vasilescu?
De unde este el?
De unde este ea?
El o cunoaºte pe Ana?
21. Lucraþi în perechi.
Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului?
22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs.
Învãþãm un proverb
Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.
Noi vã aºteptãm lângã teatru. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.?
El o întâlneºte lângã cafenea. Pe bãiatul meu îl cheamã Petru.
Îi anunþaþi când veniþi? Cum o cheamã pe fatã?
Nu-l cunoaºteþi? Pe ea o cheamã Lina.
N-o cunoaºteþi?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
105
Limba - mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE
RECAPITULARE (lecþiile 11–15)
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a:
Construcþiia a putea + infinitivul verbului:
eu pot cânta noi putem lucra
tu poþi vedea voi puteþi pleca
el, ea poate semna ei, ele pot examina
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a:
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix:
ªi cu sufix:
A apãreaA apãreaA apãreaA apãreaA apãrea A beaA beaA beaA beaA bea A cãdeaA cãdeaA cãdeaA cãdeaA cãdea A dispãreaA dispãreaA dispãreaA dispãreaA dispãrea A vedeaA vedeaA vedeaA vedeaA vedea
apar beau cad dispar vãd
apari bei cazi dispari vezi
apare bea cade dispare vede
apãrem bem cãdem dispãrem vedem
apãreþi beþi cãdeþi dispãreþi vedeþi
apar beau cad dispar vãd
A faceA faceA faceA faceA face A ajungeA ajungeA ajungeA ajungeA ajunge A începeA începeA începeA începeA începe A mergeA mergeA mergeA mergeA merge A spuneA spuneA spuneA spuneA spune
fac ajung încep merg spun
faci ajungi începi mergi spui
face ajunge începe merge spune
facem ajungem începem mergem spunem
faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi
fac ajung încep merg spun
A dormiA dormiA dormiA dormiA dormi A veniA veniA veniA veniA veni A ºtiA ºtiA ºtiA ºtiA ºti A auziA auziA auziA auziA auzi A ieºiA ieºiA ieºiA ieºiA ieºi
dorm vin ºtiu aud ies
dormi vii ºtii auzi ieºi
doarme vine ºtie aude iese
dormim venim ºtim auzim ieºim
dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi
dorm vin ºtiu aud ies
A citiA citiA citiA citiA citi A gãsiA gãsiA gãsiA gãsiA gãsi A greºiA greºiA greºiA greºiA greºi A primiA primiA primiA primiA primi A rA rA rA rA rãsfoiãsfoiãsfoiãsfoiãsfoi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti
citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte
citim gãsim greºim primim rãsfoim
citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
106 RECAPITULARE
Limba - mijloc de integrare socialã
Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea
Numeralele cardinale 20 – 9000
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent:
Pe mine mã cheamã mama. Pe noi ne cheamã pãrinþii.
Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe voi vã aºteaptã profesorul.
Pe el îl cheamã un coleg. Pe ei îi invitã partenerii.
Pe ea o cheamã sora. Pe ele le angajeazã directorul.
Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã
Dumneavoastrã deja puteþi:
Sã descrieþi o acþiune:
Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine.
Sã indicaþi timpul unei acþiuni:
Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine.
În fiecare an plecãm la Paris.
Sã precizaþi vârsta cuiva:
– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi?
– Am 25 de ani. – Am 40 de ani.
Sã exprimaþi durata unei acþiuni:
Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã.
Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate:
Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.
Dumneavoastrã deja ºtiþi 569 de cuvinte.
107
mijloc de integrare socialã
CAUT UN PRIETEN16LECÞIA 16
Limba – mijloc de integrare socialã
CAUT UN PRIETEN
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Cazul acuzativ al substantivului
Prepoziþiile care cer cazul acuzativ
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune
Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni
IV. TEXT-SINTEZÃ
artã
domiciliu
drum
experienþã
prietenie
relaþie
sentiment
stimã
a accepta
a apãra
a aprecia
a certa
a conduce
a considera
a contrazice
a convinge
a pãstra
a preþui
a stima
a susþine
adesea
anual
des
deseori
la nevoie
lunar
rar
sincer
singur
zilnic
uneori
adevãrat
fals
suficient
trainic
alãturi de
aproape de
în loc de
108 CAUT UN PRIETEN 16LECÞIA 16
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele din coloana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alegere.
2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten:
4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri.
Prietenul lui scrie, citeºte, noteazã Ce specialitate are prietenul lui?
Colegul tãu convinge, contrazice, ceartã Cum este colegul tãu?
Anatol rãsfoieºte, rezervã, primeºte Unde este Anatol?
5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”.
Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie.
6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.
Modificãm
7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos.
sincer, adevãrat, scump, punctual
8. Spuneþi cum este prietenul dvs.
Model:Model:Model:Model:Model: Prietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincer.....
Dicþionar de contexte minime
prieten adevãrat a apãra (a susþine) prietenul
prietenie trainicã a cãuta un prieten
relaþie frumoasã a preþui o prietenie
prieten sincer a pãstra un prieten
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
109
mijloc de integrare socialã
CAUT UN PRIETEN16LECÞIA 16
Limba – mijloc de integrare socialã
9. Alcãtuiþi îmbinãri.
sentiment fals lucru scump
relaþie frumos experienþã bogat
prietenie adevãrat informaþie lunar
Alcãtuim
10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.
11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.
GRAMATICÃ
Observãm
– Mergi des la teatru?
– Da.
– Cu cineCu cineCu cineCu cineCu cine mergi la teatru?
– Merg la teatru cu prietenulcu prietenulcu prietenulcu prietenulcu prietenul meu Alexandru.
– Da, este o mare fericire când vezi un spectacolun spectacolun spectacolun spectacolun spectacol bun.
Cazul acuzativ al substantivului
meu
nostru
mea
aceºtia tale
Prietenul
Prietena a fi
acestea acesta
aceasta
mele
Substantive inanimate
Prietenul mãnâncã (ce?) bomboane.
Colegul admirã (ce?) florile.
Eu vãd (ce?) un munte.
El vede (ce?) niºte copaci.
Substantive animate
persoane necunoscute persoane cunoscuteCaut (pe cine?) un prieten. O aºteptãm (pe cine) pe mama.
Vãd (pe cine?) un profesor. Îl caut (pe cine) pe prietenul meu.
Aºtept (pe cine?) pe un student. Îl vãd (pe cine) pe profesorul acesta.
Întreb (pe cine?) pe colege. Le întreb (pe cine) pe colegele voastre.
nume proprii Îl contrazic pe Radu.
O stimez pe Rodica.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
110 CAUT UN PRIETEN 16LECÞIA 16
Limba – mijloc de integrare socialã
Aplicãm
12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta,
a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita.
pe un prieten
îl vãd pe cine?pe cine?pe cine?pe cine?pe cine? pe prietenul meu
pe un prieten vechi
13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Model:Model:Model:Model:Model: PPPPPe cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.
PPPPPe cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.
Pe cine admirã ele? (coleg)
Pe cine cauþi tu? (frate)
Pe cine conduce tata? (oaspeþi)
Model:Model:Model:Model:Model: Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna.
Ce aratã bãiatul? (album)
Ce ascultã mama? (melodie)
Ce întreabã profesorul? (temã)
14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare.
Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. Îi conving pe
uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la adevãrat, un prieten, accept, numai o relaþie, este,
frumoasã, prietenia
Prepoziþiile care cer acuzativul
p ep ep ep ep e O ascult pe pe pe pe pe mama. PPPPPe cinee cinee cinee cinee cine o asculþi?
l al al al al a Mergi acasã la la la la la prietenul tãu. La cineLa cineLa cineLa cineLa cine mergi acasã?
fãrãfãrãfãrãfãrãfãrã Este greu fãrã fãrã fãrã fãrã fãrã prieteni. Fãrã cineFãrã cineFãrã cineFãrã cineFãrã cine este greu?
dupãdupãdupãdupãdupã Mama vine dupã dupã dupã dupã dupã copil. Dupã cineDupã cineDupã cineDupã cineDupã cine vine mama?
cucucucucu Ea vine acasã cu cu cu cu cu tata. Cu cineCu cineCu cineCu cineCu cine vine ea acasã?
d ed ed ed ed e Am nevoie de de de de de un prieten bun. De cineDe cineDe cineDe cineDe cine ai nevoie?
16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu.
Cu prieteni este____________ Fãrã prieteni este________
Cu serviciu este____________ Fãrã serviciu este________
Cu pãrinþi este_____________ Fãrã pãrinþi este_________
Cu familie este_____________ Fãrã familie este_________
17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele.
Eu ascult repede poezia
Tu explici bine angajarea
Voi învãþaþi atent agenda
Ele completeazã deseori lecþia
Ei semneazã ambalajul
Ea examineazã problema
Ce admirã ele? (soarele)
Ce cauþi tu? (caiet)
Ce conduce tata? (troleibuz)
Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân)
Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful)
Pe cine întreabã profesorul? (elev)
111
mijloc de integrare socialã
CAUT UN PRIETEN16LECÞIA 16
Limba – mijloc de integrare socialã
18. Completaþi propoziþiile.
Este bine_____________un prieten adevãrat.
El vede numele lui_____________numele tãu.
Mircea vine___________fratele sãu.
________un ziar, el ia o revistã.
Casa este_____________universitate.
_____________pãrinþi este întotdeauna bine.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune
Structuri
Eu discut cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.
Tu vorbeºti cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.
Ele glumesc cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.
Voi mergeþi cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru în excursie.....
El repetã tema cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.
Ea dialogheazã cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.
Ei examinezã planul cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.
Utilizãm
19. Alegeþi varianta potrivitã
Model:Model:Model:Model:Model: Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........
Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.
Nu discut cu _________ profesorul fratele
Nu vorbesc cu ________ vânzãtorul prietenul
Nu glumesc cu ________ inginerul bunica
20. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Cum îl cheamã pe prietenul tãu?
– Pe prietenul meu îl cheamã Victor.
– Prietenul tãu este din Chiºinãu?
– Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã.
– Ce este el?
– El este manager. Are un birou frumos.
– Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu?
– El merge la serviciu cu soþia sa.
– Lucreazã împreunã cu ea?
– Da, lucreazã la firma “Constructorul”. Ei merg la serviciu cu automobilul.
Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuni
Structuri
rar deseori zilnic anual
Cât de des?Cât de des?Cât de des?Cât de des?Cât de des? des uneori lunar periodic
alãturi dealãturi dealãturi dealãturi dealãturi de
aproape deaproape deaproape deaproape deaproape de
în loc deîn loc deîn loc deîn loc deîn loc de
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
112 CAUT UN PRIETEN 16LECÞIA 16
Limba – mijloc de integrare socialã
21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni.
Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei.
Managerul organizeazã ºedinþe lunar.
Noi scriem zilnic în agendã.
Elevii vin anual la muzeul de istorie.
Îi întâlnesc uneori pe colegii mei la teatru.
Merg des dupã cumpãrãturi la magazinul universal.
El cautã deseori la librãrie cãrþi.
22. Rãspundeþi la întrebãri.
Ce fac zilnic studenþii ºi elevii? a face lecþii
Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? a scrie un raport
Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? a cãuta specialiºti buni
Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema? a organiza festivaluri
23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie.
24. Povestiþi despre prietenul dvs.
SINTEZÃ
Îl caut pe prietenul meu
Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta
fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea
prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet.
În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”.
Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este
reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au
nevoie de prietenia aceasta.
Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor.
25. Selectaþi din text cuvintele care aratã :
calitãþi acþiuni persoane
26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor:
Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.
Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.
Joc de rol
Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog.
Învãþãm un proverb
Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.
Generalizãm
114 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI 17LECÞIA 17
Limba – mijloc de integrare socialã
O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum confirmãm sau infirmãm ceva
IV. TEXT-SINTEZÃ
a promite
a recomanda
a restitui
a telefona
a transmite
a-i trebui
a trimite
a acorda
a conþine
a-i conveni
a dãrui
a împrumuta
a încredinþa
a înmâna
a-i plãcea
a plãti
a prezenta
ascensor
cadou
datorie
invitaþie
încredere
salariu
scrisoare
servicii
ci
cui
cuiva
dacã
nici
numai
nu numai …,
ci ºi …
Cu plãcere!
115O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI17LECÞIA 17
Limba – mijloc de integrare socialã
conþineconþineconþineconþineconþine
conþinconþinconþinconþinconþin
VOCABULAR
Încercãm
1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.
2. Spuneþi care sunt antonimele cuvintelor: a rãspunde, a restitui.
Modificãm
3. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri:
cadou scump, salariu mare.
4. Spuneþi cum se conjugã la prezent verbele din îmbinãrile:
a plãti la casã, a restitui banii, a trimite o scrisoare.
Alcãtuim
5. Citiþi verbele din vocabular ºi precizaþi care dintre ele se pot îmbina cu cuvintele cuiva ceva.
6. Citiþi verbele de mai jos ºi gãsiþi în partea dreaptã cuvintele cu care acestea se îmbinã.
A dãrui, a înmâna, a transmite, o carte, un cadou, o scrisoare,
a trimite un pachet
A împrumuta, a plãti, a restitui zece lei, datoria, serviciile
7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Câþi litri conþine canistra? (zece litri) Câte cuvinte conþine dicþionarul?
(peste cinci mii de cuvinte) Ce conþine aceastã bãuturã? (mult zahãr=) Ce
conþin fructele? (multe vitamine) Ce conþine ideea aceasta? (un mare adevãr)
Dicþionar de contexte minime
o sutã de lei toate datoriile
a împrumuta bani de la un prieten a plãti pentru cumpãrãturi
o carte de la un coleg cu bani
la casã
un elev nou un elev dupã cãrþi
a prezenta biletul a trimite un bolnav la medic
un plan copilul la ºcoalã
un proiect o scrisoare acasã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
116 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI 17LECÞIA 17
Limba – mijloc de integrare socialã
8. Folosiþi în propoziþiile de mai jos cuvântul numai.
Model:Model:Model:Model:Model: El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. El ºtie despre aceasta. Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.Numai el ºtie despre aceasta.
El poate rãspunde. El plãteºte pentru bilet. Ei sunt de acord cu mine.
Ea nu greºeºte. Eu am dreptate.
GRAMATICÃ
Observãm
– ÎþiÎþiÎþiÎþiÎþi dau o carte. – LeLeLeLeLe trimit telegramã.
– MieMieMieMieMie? – Dar nouãnouãnouãnouãnouã?
– Da, þieþieþieþieþie. – VVVVVouã vãouã vãouã vãouã vãouã vã trimit o scrisoare.
Formele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativFormele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativ
Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale cu verbe la indicativ prezent
Forma afirmativã Forma negativã
El îmiîmiîmiîmiîmi plãteºte (mie)(mie)(mie)(mie)(mie) El nu-minu-minu-minu-minu-mi plãteºte (mie)(mie)(mie)(mie)(mie)
El îþiîþiîþiîþiîþi plãteºte (þie)(þie)(þie)(þie)(þie) El nu-þinu-þinu-þinu-þinu-þi plãteºte (þie)(þie)(þie)(þie)(þie)
El îiîiîiîiîi plãteºte (lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei) El nu-inu-inu-inu-inu-i plãteºte (lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)(lui, ei)
El nenenenene plãteºte (nouã)(nouã)(nouã)(nouã)(nouã) El nu nenu nenu nenu nenu ne plãteºte (nouã)(nouã)(nouã)(nouã)(nouã)
El vãvãvãvãvã plãteºte (vouã)(vouã)(vouã)(vouã)(vouã) El nu vãnu vãnu vãnu vãnu vã plãteºte (vouã)(vouã)(vouã)(vouã)(vouã)
El lelelelele plãteºte (lor)(lor)(lor)(lor)(lor) El nu lenu lenu lenu lenu le plãteºte (lor)(lor)(lor)(lor)(lor)
Aplicãm
9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ.
Model:Model:Model:Model:Model: El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El … telefoneazã în fiecare zi. El îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îiEl îmi /îþi /îi
/ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi./ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi.
El … trimite scrisori. Ei … încredinþeazã o tainã. Ea … spune totul. Pãrinþii … scriu
scrisori. Eu … transmit toate noutãþile. Ei ... mulþumesc pentru servicii. El … acordã
încredere. El … dãruieºte flori.
Cine? Cui?
eu mie îmi
tu þie îþi
el lui îi
ea ei îi
noi nouã ne
voi vouã vã
ei lor le
ele lor le
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
117O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI17LECÞIA 17
Limba – mijloc de integrare socialã
10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.
Model:Model:Model:Model:Model: Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.Fratele îmi promite un bilet la concert.
Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.Fratele nu-mi promite un bilet la concert.
El îmi spune adevãrul. Ei ne dau bani. Ei ne rezervã un loc la hotel. Ea îi face o cafea.
Ei ne cer informaþii. Ei ne mulþumesc pentru ajutor. El îþi împrumutã o sumã mare de bani.
Vecinul ne spune de ce nu merge ascensorul. De ce îi trimiþi o scrisoare? El îmi propune un
plan bun. El vã transmite un pachet.
11. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Model:Model:Model:Model:Model: – Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,– Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,
iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.iar lui îi trimit un tablou.
Ce le aduci? (lui, o ciocolatã, ei, o floare). Ce ne cumperi? (vouã, un calculator, lor, niºte
stilouri). Ce le dai? (lui, o bere, ei, o îngheþatã). Ce le promiþi? (lui, o cravatã, lor, niºte
mãnuºi).
12. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.
cine?cine?cine?cine?cine? cui?cui?cui?cui?cui? ce face?ce face?ce face?ce face?ce face? cui?cui?cui?cui?cui? ce?ce?ce?ce?ce?
El … îmi a dãrui mie flori
îþi þie o cravatã
îi … lui, ei… o cutie de bomboane
Ei … îmi a restitui mie banii
îþi þie cãrþile
îi … lui, ei… revistele
El … îmi a promite mie o carte
îþi þie un cadou
îi … lui, ei… un bilet la teatru
Ei … îmi a transmite mie o scrisoare
îþi þie un pachet
îi … lui, ei… mulþumiri
13. Alcãtuiþi dialoguri urmând modelul.
Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Îþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutorÎþi mulþumesc pentru ajutor.....
– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?– Numai mie îmi mulþumeºti?
– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.– Nu numai þie, ci ºi lui.
Îi dãruiesc o ciocolatã. Le acordãm ajutor. Vã împrumutãm bani. Îþi înmânez o telegramã.
Ne aduce o bere bunã. Vã explicã tema. Îmi face o cafea. Îmi rãspunde la scrisoare. Îi
restituie datoria. Vã promitem bilete la concert. Le rezervãm o camerã la hotel.
14. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.
aaaaa bbbbb
– Îþi dau un pix. – Vã trimit niºte bilete la spectacol.
– Mie? – Nouã?
– Da, þie. – Da, vouã.
– ªi lui nu-i dai nimic? – Le trimiþi ºi lor?
– Lui îi dau un caiet. – Nu, lor nu.
118 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI 17LECÞIA 17
Limba – mijloc de integrare socialã
ccccc ddddd
– Îþi dãruiesc un creion. – Îmi împrumuþi sau nu-mi împrumuþi bani?
– Mie? – Nu-þi împrumut.
– Da, þie. – Dar lui îi împrumuþi?
– Dar lor? – Nici lui nu-i împrumut.
– Lor nu. – De ce?
– Nici ei? – Nu am bani.
– Ei îi dãruiesc o floare.
eeeee fffff
15. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
aaaaa
– Am nevoie de un dicþionar. o valizã
– Dacã vreþi vã pot da eu un dicþionar. niºte zahãr
– Mulþumesc. un calculator
– Pentru puþin. un scaun
bbbbb
– Vã rog, îmi puteþi spune unde e staþia librãria
de troleibuz? teatrul
– E aici aproape. hotelul
– Mulþumesc. stadionul
– Cu plãcere.
Verbul a-i trebui la prezent
16. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a trebui folosind cuvintele de mai jos.
O carte; un ziar nou; un bilet la spectacol; o maºinã nouã; un apartament
17. Puneþi în locul punctelor forma neaccentuatã a pronumelor personale în dativ.
… trebuie. Nu-… trebuie. … trebuie liniºte. … trebuie un calculator.
Lor … trebuie un birou spaþios. Manualul acesta … trebuie. Ce-… trebuie?
Cine … trebuie? Nu-… trebuie nimic. … trebuie un palton nou. …
trebuie bani pentru un televizor nou. Pentru cumpãrãtura aceasta … trebuie
mulþi bani.
18. Rãspundeþi la întrebãri.
Care dicþionar îþi trebuie: acesta sau acela? Care carte îþi trebuie: aceasta sau aceea? Unde
le trebuie: aici sau acolo? Ce le trebuie: cãrþi sau reviste?
(nouã) ... place tabloul acesta (nouã) ... plac cãlãtoriile pe jos
(vouã) ... place cãmaºa albastrã (vouã) ... plac filmele color
(lor) ... place costumul acesta (lor) ... plac bãieþii înalþi
22. Puneþi în locul punctelor forma accentuatã a pronumelor
personale în dativ.
… îmi place. … nu-mi place. … îþi place ciocolata? Ce nu-þi place …? De ce ... nu-þi
place? … nu-i place vinul. … nu-mi place oraºul acesta. Asta … nu-mi place. … nu ne
place costumul acesta. Care dintre romanele acestea le place …?
23. Alcãtuiþi dialoguri similare.
aaaaa
– Ce spectacol interesant! peisaj frumos
– Îþi place spectacolul acesta? ciorbã gustoasã
– Da, îmi place foarte mult. ciocolatã dulce
bbbbb
– Cui îi place berea? nouã, adevãrul
– Mie îmi place berea. ei, îngheþata
lui, matematica
Verbul a-i conveni la prezent
24. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.
Aceasta … convine. Aceasta nu- … convine. Nu- … convine salariul. Þie … convine, dar
mie nu- … convine. De ce nu-… convine? Mie … convine, lui nu- … convine.
120 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI 17LECÞIA 17
Limba – mijloc de integrare socialã
25. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind
cuvintele: costum, revistã.
– Ce fel de camerã doriþi?
– Doresc o camerã cu un pat.
– Avem o camerã la etajul doi.
– Foarte bine. Camera aceasta îmi convine. Mulþumesc.
– Cu plãcere.
26. Gãsiþi sfârºitul propoziþiilor.
Nu-mi rãspunde când... Nu-þi telefonez când...
Nu ne dau cãrþi dacã... Nu ne împrumutã bani dacã...
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm cevaCum confirmãm sau infirmãm ceva
Structuri
Într-adevãr Nu-i adevãrat cã…
E adevãrat cã… El nu are dreptate când spune cã…
El are dreptate când spune cã…
Utilizãm
27. Transformaþi propoziþiile de mai jos dupã modelele prezentate.
Într-adevãr, el îmi împrumutã bani.
Model:Model:Model:Model:Model: El îmi împrumutã bani. E adevãrat cã el îmi împrumutã bani.
Nu-i adevãrat cã el îmi împrumutã bani.
El îi dãruieºte flori. El ne restituie revistele. Directorul le rãspunde la întrebãri. El ne
promite multe. Îmi trebuie un pahar. Ea ne aºteaptã de douã ore.
28. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Ce ziare primiþi?
– Primim Fluxul, Timpul, Jurnal de Chiºinãu, Moldova Suveranã. Într-un
cuvânt, primim multe ziare.
– Într-adevãr, sunt multe ziare.
SINTEZÃ
O scrisoare de la pãrinþi
Astãzi este zi de odihnã. Ana ºi Maria sunt în parc. Maria citeºte o scrisoare de la pãrinþi.
– Ce îþi scriu pãrinþii în scrisoare? întreabã Ana.
– Îmi scriu cã sunt sãnãtoºi. Iar de ziua mea îmi promit un cadou.
– Pãrinþii mei nu-mi scriu scrisori, spune Ana, ei îmi telefoneazã în fiecare zi.
2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.
Eu ______________ cartea la timp. a expedia
Tu ______________ o plimbare prin parc. a propune
Noi _____________ o cãlãtorie la mare. a oferi
Voi _____________ o cerere. a restitui
Ei _______________ o telegramã. a adresa
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de
astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
4. Alcãtuiþi propoziþii:
Model:Model:Model:Model:Model: El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare. El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare.
eu ... a povesti o istorie interesantã
tu ... a arãta o bomboanã
el ... a ceda un colet
ea ... a comunica o teoremã
noi ... a demonstra o noutate
voi ... a expedia umbrela
ei ... a da o revistã
ele ... a desface locul
5. Alegeþi cuvântul care se potriveºte contextului.
Eu îi __________ cã acolo este biblioteca. a) a comunica b) a arãta c) a expedia Eu îi
__________despre bulevardul ªtefan cel Mare. a) a oferi b) a propune c) a povesti Eu îi __________
o informaþie bogatã despre oraºul Chiºinãu. a) a oferi b) a
adresa c) a restitui. Strãinul îmi __________ o întrebare a) a
povesti b) permite c) a adresa Eu îi ___________ unui strãin
oraºul Bãlþi. a) a aparþine b) a arãta c) a propune Tu ne
_________ o excursie prin oraº. a) a datora b) a povesti c) a
propune Noi vã _________ o ºtire importantã. a) a oferi b) a
comunica c) a adresa Ele le ________ o plimbare prin oraº.
a) a aminti b) a comunica c) a permite.
6. Determinaþi dacã propoziþiile sunt false sau adevãrate.
La nord de Moldova este Letonia.
La sud de Rusia este Ucraina.
La est de Franþa este Anglia.
La vest de România este Austria.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
124 SUNT CÃLÃUZÃ 18LECÞIA 18
Limba – mijloc de integrare socialã
Modificãm
7. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Cinematograful este nou.
colet greu semn clar
ghiºeu a fi acolo ºef a fi interzis
oraº modern trecere punctual
drum drept
8. Utilizaþi verbul la prezent.
Model:Model:Model:Model:Model: EEEEEl îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.l îmi (a restitui) scrisoarea mea.
Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.Eu povestesc o istorie interesantã.
GRAMATICÃ
Observãm
– Ce îi arãþi unui strãinunui strãinunui strãinunui strãinunui strãin?
– Îi arãt oraºul Chiºinãu.
– Dar ce îi comunici unei turisteunei turisteunei turisteunei turisteunei turiste?
– Îi comunic cã plecãm mâine în excursie.
– Dar ce le dai unor turiºtiunor turiºtiunor turiºtiunor turiºtiunor turiºti?
– Le dau o carte despre Moldova.
Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
singular
masc./ neutru unui + substantivul la singular
feminin unei + substantivul la plural
plural
masc./ neutru / feminin unor + substantivul la plural
Dicþionar de contexte minime
adversar slab a avea o siguranþã
cãlãuzã bunã a adresa o cerere
colet important a comunica o ºtire
a povesti o întâmplare
125SUNT CÃLÃUZÃ18LECÞIA 18
Limba – mijloc de integrare socialã
îi ... unuiîi ... unuiîi ... unuiîi ... unuiîi ... unui
îi ... uneiîi ... uneiîi ... uneiîi ... uneiîi ... unei
le ... unorle ... unorle ... unorle ... unorle ... unor
11. Puneþi substantivele în dativ. Treceþi-le apoi la plural.
Model:Model:Model:Model:Model: Eu Eu Eu Eu Eu îi îi îi îi îi expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.
Eu Eu Eu Eu Eu îi îi îi îi îi expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.
Eu Eu Eu Eu Eu le le le le le expediez unor expediez unor expediez unor expediez unor expediez unor cursanþicursanþicursanþicursanþicursanþi, unor coleg, unor coleg, unor coleg, unor coleg, unor colegeeeee o scrisoare. o scrisoare. o scrisoare. o scrisoare. o scrisoare.
aaaaa
Tu îi cedezi (un domn) ________________ locul. Noi îi oferim (un profesor) _____________ o
carte. Voi îi povestiþi (un coleg) _____________ o istorie. El îi comunicã (un prieten)
____________ o noutate. Ei îi propun (un turist) ________________ o hartã.
bbbbb
Tu îi propui (o colegã) _______________ o întâlnire de afaceri. Ea îi expediazã (o nepoatã)
___________ o telegramã. Noi îi cumpãrãm (o profesoarã) _________un cadou. Voi îi acordaþi
(o franþuzoaicã) ______ ajutor. Ei îi promit (o turistã) __________ o vizitã la þarã.
ccccc
Eu îi dãruiesc (o domniºoarã)____________ un dicþionar. Tu îi recomanzi (un oaspete)
_____________ mâncarea aceasta. El îi transmite (o mãtuºã) _______________un colet.. Noi
îi rãspundem (un nepot)____________ uneori. Voi îi prezentaþi (o franþuzoaicã)___________
un concert. Ei îi înmâneazã (un spectator) _____________ programul.
12. Alcãtuiþi propoziþii.
Model:Model:Model:Model:Model: El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.El îi aduce unui prieten un tablou.
El le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouriEl le aduce unor prieteni niºte tablouri.....
eu a aduce un cumpãrãtor o informaþie
tu a dãrui o fatã planul
el a cumpãra niºte profesori dicþionarul
ea a promite niºte profesoare niºte cãrþi
noi a restitui un domn un manual
voi a arãta o doamnã o revistã
ei a expedia niºte manageri un stilou
ele a oferi niºte ziariste o cutie de bomboane
Observãm
– Cui împrumuþi dicþionarul? – Cui transmiteþi banii?
– Îi împrumut dicþionarul colegului colegului colegului colegului colegului de bancã. – PãrinþilorPãrinþilorPãrinþilorPãrinþilorPãrinþilor.....
– Dar manualul? – Dar maºina?
– Colegei Colegei Colegei Colegei Colegei de clasã. – RRRRRudelorudelorudelorudelorudelor.
Substantiv la cazul dativ cu articol hotãrât
Eu îi comunic strãinului ului ului ului ului orarul trenurilor..... El le comunicã strãinilor lor lor lor lor orarul trenurilor.....
Tu îi comunici strãinei i i i i orarul trenurilor..... Noi le comunicãm strãinelor lor lor lor lor orarul trenurilor.....
singular
masculin/ neutru substantivul la singular + (u)lui
feminin substantivul la plural + i
plural
masc./ neutru/fem. substantivul la plural + lor
126 SUNT CÃLÃUZÃ 18LECÞIA 18
Limba – mijloc de integrare socialã
Nume proprii
Masculin Feminin
Îi explic lui Gheorghe lui Gheorghe lui Gheorghe lui Gheorghe lui Gheorghe problema. Îi explic MarieiMarieiMarieiMarieiMariei exerciþiul.
Îi aduc lui Carmenlui Carmenlui Carmenlui Carmenlui Carmen cãrþile. Îi explic VioricãiVioricãiVioricãiVioricãiVioricãi tema.
lui lui lui lui lui + substantiv propriu substantiv propriu + ei.ei.ei.ei.ei.
+ ãi.ãi.ãi.ãi.ãi.
Aplicãm
13. Puneþi substantivele la cazul dativ.
Model:Model:Model:Model:Model: Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.
Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.
Eu le ofer colegilorEu le ofer colegilorEu le ofer colegilorEu le ofer colegilorEu le ofer colegilor, turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu., turiºtilor stiloul meu.
aaaaa
Tu îi povesteºti (prietenul) ____________o piesã de teatru. El îi propune (strãinul) _________o
hartã. Noi îi expediem (profesorul)_______un colet. Voi îi cedaþi (turistul) ________ locul. Ei îi
comunicã (ºeful) ________ noutatea. Ele îi restituie (inginerul) _________ planul.
bbbbb
Tu îi oferi (colega)________un cadou. El îi propune (doamna)_____o întâlnire. Noi îi expediem
(prietena)_______un colet. Voi îi restituiþi (profesoara)_______niºte reviste. Ei îi aratã
(ziarista)_______Catedrala din Chiºinãu.
14. Rãspundeþi la întrebãri.
Cui prezinþi documentele pentru semnare? Cui încredinþezi secretele firmei? Cui oferi
cadou de Crãciun? Dar de Paºti? Cui comunici despre plecarea ta? Cui dãruieºti flori? Dar
cãrþi? Cui promiþi o vizitã? Cui transmiþi biletul de la concert? Cui restitui banii? Cui
aduci îngheþatã? Cui explici problema? Cui telefonezi seara? Dar ziua?
15. Utilizaþi substantivele din paranteze în dativ.
Datoritã (fratele) meu plec la mare. Mulþumitã (ajutorul) din partea
colegilor sunt ºef. Graþie (profesorul) eºti astãzi student.
16. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Model:Model:Model:Model:Model: Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).
Tu îi expediezi (unchiul) _________ o telegramã. El îi oferã (mama) _________un buchet de
flori. Eu le povestesc (niºte colegi) _________despre Italia. Ea le propune (surorile) _________o
cãlãtorie la munte. Noi le acordãm (niºte englezoaice) __________un mare ajutor. Voi îi
transmiteþi (o juristã) __________un dicþionar nou. Ei îi propun (o turistã) __________o
plimbare prin Chiºinãu. Ele le dãruiesc (mamele) ________multe flori. Eu îi mulþumesc
(Dorina)_______pentru serviciu. El îi cumpãrã (Alexandru) _______ un tablou vechi.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum identificãm destinatarul unei acþiuni
Structuri
Eu îi comunic unui profesorunui profesorunui profesorunui profesorunui profesor o noutate.
Tu îi comunici unei profesoareunei profesoareunei profesoareunei profesoareunei profesoare o informaþie.
Noi le oferim unor profesoriunor profesoriunor profesoriunor profesoriunor profesori niºte dicþionare.
Voi le oferiþi unor profesoareunor profesoareunor profesoareunor profesoareunor profesoare niºte cãrþi.
Eu îi propun turistuluituristuluituristuluituristuluituristului o hartã.
Tu îi propui turisteituristeituristeituristeituristei o hartã.
Eu le povestesc turiºtilorturiºtilorturiºtilorturiºtilorturiºtilor despre oraº.
Tu le povesteºti turistelorturistelorturistelorturistelorturistelor despre hotel.
Eu îi restitui lui Andreilui Andreilui Andreilui Andreilui Andrei cartea.
Tu îi restitui AneiAneiAneiAneiAnei valiza.
Utilizãm
– Cui povesteºti despre cazul acesta? – Cui propui o afacere?
– Unui coleg. – Prietenilor.
– Cui expediezi o scrisoare? – Cui cedezi locul?
– Mamei. – Profesoarelor.
18. Continuaþi dialogul.
– De ce nu le comunici pãrinþilor noutatea?
– Care noutate? ....
19. Alegeþi un cuvânt din rândul “a” ºi altul din rândul “b” ºi alcãtuiþi o situaþie de comunicare.
aaaaa a datora a propune a restitui a povesti a comunica
bbbbb bani o noutate explicaþie o afacere o ºtire
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
128 SUNT CÃLÃUZÃ 18LECÞIA 18
Limba – mijloc de integrare socialã
SINTEZÃ
Sunt cãlãuzã
Suntem în oraº. Eu îi arãt unui strãin oraºul Chiºinãu. Aici este teatrul “M. Eminescu”, unde
sunt spectacole bune. Eu îi comunic strãinului cã acolo este Sala cu Orgã ºi îi propun o plimbare
prin parcul de alãturi. Eu îi povestesc turistului despre bulevardul ªtefan cel Mare, care este larg,
lung ºi curat. Clãdirea aceasta aparþine Primãriei. Este o clãdire veche ºi frumoasã. Eu îi ofer
turistului o informaþie bogatã despre Piaþa Marii Adunãri Naþionale ºi îi dau ºi o hartã. Strãinul îmi
adreseazã o întrebare:
– Ce monument de arhitecturã este acesta?
– Acesta-i un ansamblu de arhitecturã din trei pãrþi: Arcul de Triumf, Clopotniþa ºi Catedrala.
– E original.
Îi comunic turistului cã monumentul lui ªtefan cel Mare este în centru. Aici întotdeauna sunt
oameni. Îi propun o plimbare prin centru. La ghiºeu cumpãrãm o revistã. La colþ este un semn:
trecerea interzisã.
Grãdina Publicã ªtefan cel Mare are alei drepte ºi lungi. Cinematograful Patria este modern.
Piaþa Marii Adunãri Naþionale este mare. Îmi place mult oraºul meu.
20. Rãspundeþi la întrebãri.
Ce oraº îi aratã strãinului?
Ce spectacole are teatrul Eminescu?
Despre ce îi povesteºte turistului?
Cum este bulevardul ªtefan cel Mare?
Unde este Primãria? Cum este ea?
Ce pãrþi are ansamblul de arhitecturã?
Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare?
Cum este cinematograful Patria?
Cum este Grãdina Publicã ªtefan cel Mare?
Dar Piaþa Marii Adunãri Naþionale?
Situaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicare Faceþi o plimbare prin oraºul natal. Observaþi multe schimbãri. Puneþi întrebãri referitoare la
aceste schimbãri.
Observaþi un nou afiº pentru film. Povestiþi ce hotãrâre luaþi.
Descrieþi Valea Morilor din Chiºinãu sau un loc de odihnã din oraºul dvs.
Descrieþi locul nostru preferat de odihnã.
Învãþãm un proverb
De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.
Ambele surori Ambele surori Ambele surori Ambele surori Ambele surori amîndouã surorileamîndouã surorileamîndouã surorileamîndouã surorileamîndouã surorile
Fratele (mea) este inginer. El are o afacere (bun).
Prietenii (nostru) lucreazã la ºcoalã. Ei sunt (atent) cu copiii.
Rãspunsul (ta) nu este corect. Tu nu cunoºti problema (acest).
Privirea (tãu) este caldã. Tu ai ochii (cald).
Ginerele(voºtri) vine cu trenul. El aduce ºtiri (bun).
Veriºoara (tale) admirã natura. Ea este un pictor (talentatã).
7. Completaþi.
Familia ta este mare. Tu ai……. Fratele tãu este tânãr. El studiazã la…….. Surorile
noastre sunt mici. Ele merg la……….. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni. Ei sunt la ………….
8. Alegeþi rãspunsurile la întrebãrile date.
Dãruiþi flori.
Ce faci tu? Plãteºte pentru bilet.
Ce face Andrei? Priviþi spectacolul.
Ce faceþi voi? Cântã la pian.
Interpretezi un cântec.
Alcãtuim
9. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginii de mai sus.
GRAMATICÃ
Observãm
– Cartea meaCartea meaCartea meaCartea meaCartea mea este nouã, dar a taa taa taa taa ta? – Ale lorAle lorAle lorAle lorAle lor sunt vechi, dar ei citesc cu plãcere cãrþile acestea.
– A meameameameamea de asemenea este nouã. – Ale cui Ale cui Ale cui Ale cui Ale cui cãrþi sunt ºi noi, ºi interesante?
– Dar cum sunt cãrþile lorcãrþile lorcãrþile lorcãrþile lorcãrþile lor? – Ale noastreAle noastreAle noastreAle noastreAle noastre sunt ºi noi, ºi interesante.
Pronumele posesive
Aplicãm
10. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?Al cui este manualul acesta?
– Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,
(fratele)(fratele)(fratele)(fratele)(fratele) al tãu al vostru, dvs.
al sãu(al lui, ei) al lor
a mea a noastrã
(sora)(sora)(sora)(sora)(sora) a ta a voastrã, dvs.
a sa (a lui, ei) a lor
ai mei ai noºtri
(fraþii =)(fraþii =)(fraþii =)(fraþii =)(fraþii =) ai tãi ai voºtri, dvs.
ai sãi(ai lui, ei) ai lor
ale mele ale noastre
(surorile)(surorile)(surorile)(surorile)(surorile) ale tale ale voastre, dvs.
ale sale (ale lui, ei) ale lor
132 CE-I AL MEU E AL MEU... 19LECÞIA 19
Limba – mijloc de integrare socialã
Al cui este copilul acesta?……………………..
Al cui este pixul acesta?……………………..
Al cui este dicþionarul acesta?………………
A cui este valiza aceasta?……………..
A cui este cutia aceasta?………………
A cui este haina aceasta?………………
Ai cui sunt copiii aceºtia?……………….. Ale cui sunt valizele acestea?……………..
Ale cui sunt pixurile acestea?…………….. Ale cui sunt cutiile acestea?………………
Ale cui sunt dicþionarele acestea?……… Ale cui sunt hainele acestea?………………
Model:Model:Model:Model:Model: – Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?
– Al meu e acolo.Al meu e acolo.Al meu e acolo.Al meu e acolo.Al meu e acolo.
Pixul este al lui? Da,……….. Biroul este al dvs.? Nu,…………….
Casa este a ta? Nu,………… Tacâmul este al lui? Da,……………….
Copiii sunt ai lor? Nu,………. Cãmãºile sunt ale lor? Nu,…………………
12. Completaþi cu formele pronumelui posesiv.
Ideea este……….(eu) Prietenii sunt………..(tu)
Propunerea este………..(tu) Pãrinþii sunt …………(eu)
Gândul este………….(el) Lucrãrile sunt……..(el)
Poezia este…………(ea) Veriºorii sunt ……..(ea)
13. Înlocuiþi un pronume cu altul.
Model:Model:Model:Model:Model: Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al tãu? Care copil este al tãu? Care copil este al tãu? Care copil este al tãu? Care copil este al tãu?
Care carte este a lui? noi Care prieteni sunt ai ei? voi
Care idei sunt ale lor? ea Care propunere este a ta? ei
14. Înlocuiþi substantivele cu pronume posesive :
Model:Model:Model:Model:Model: Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.Prietena mea învaþã la facultate.
A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.A mea învaþã la facultate.
Copiii mei locuiesc aproape. …………
Fiul lor studiazã istoria. …………
Colegul vostru vine în ospeþie. ………….
Prietenii noºtri sunt bucuroºi. ………
Fetele lui cântã bine. …………
Fiica ta înþelege textul. ………
Bunicii voºtri pot cânta. ………
133CE-I AL MEU E AL MEU...19LECÞIA 19
Limba – mijloc de integrare socialã
15. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.
– Cartea mea este interesantã. Dar cum birou spaþios
este a ta? rãspuns corect
– ªi a mea este interesantã. propunere interesantã
serviciu greu
prieten adevãrat
Observãm
– Noi avem un apartament foarte spaþiosfoarte spaþiosfoarte spaþiosfoarte spaþiosfoarte spaþios, cu o bucãtãrie maremaremaremaremare ºi cu un antreu foarte largfoarte largfoarte largfoarte largfoarte larg. Dar
cum este al vostru?
– Avem un apartament vechivechivechivechivechi, însã spaþios. Avem mobilã nouã ºi foarte frumoasãfoarte frumoasãfoarte frumoasãfoarte frumoasãfoarte frumoasã. Mobila cea maicea maicea maicea maicea mai
scumpãscumpãscumpãscumpãscumpã este în salon, iar cele mai maricele mai maricele mai maricele mai maricele mai mari ferestre sunt la bucãtãrie. Ele sunt foarte mari.foarte mari.foarte mari.foarte mari.foarte mari.
Gradele de comparaþie ale adjectivului
Aplicãm
16. Alcãtuiþi.
Model:Model:Model:Model:Model: Scaun comod Scaun comod Scaun comod Scaun comod Scaun comod Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.Cel mai comod scaun este aici.
camerã spaþioasã, acolo casã frumoasã, aproape rochie scumpã, în dulap fiicã harnicã, la
– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.– Da, fac mâncare foarte gustoasã.
Are o familie prietenoasã?
Ai un frate deºtept?
Au surori harnice?
Ea are ochi frumoºi?
Deseneazã un desen mare?
Rezervãm o camerã spaþioasã?
Aºteaptã o persoanã dragã?
Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ
frumos mai frumos decât… cel mai frumos foarte frumos
frumoasã mai frumoasã ca… cea mai frumoasã foarte frumoasã
frumoºi mai frumoºi cei mai frumoºi foarte frumoºi
frumoase mai frumoase cele mai frumoase foarte frumoase
134 CE-I AL MEU E AL MEU... 19LECÞIA 19
Limba – mijloc de integrare socialã
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni
Structuri
Când eu vorbesc la telefon, tu asculþi atent.
Când profesorul recitã poezia, elevii tac.
Când artistul interpreteazã melodia, în salã este liniºte.
Bunica lucreazã bine când în camerã este cald.
Utilizãm
18. Formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri.
Model:Model:Model:Model:Model: Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?
22. Examinaþi imaginile de mai jos. Precizaþi dacã propoziþiile date corespund imaginilor.
Soþul meu este harnic, lucreazã bine! Soþul meu nu poate conduce maºina. Soþul meu este un medic bun.
Învãþãm un proverb
Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.Ce-i al meu e pus deoparte.
Generalizãm
136 PRIN ORAª 20LECÞIA 20
Limba – mijloc de integrare socialã
PRIN ORAª
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Cazul genitiv al substantivelor
Prepoziþiile construite cu cazul genitiv
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor
Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã
IV. TEXT-SINTEZÃ
a însemna aglomeraþie
bulevard
cartier
centru
faptã
grãdinã
intersecþie
întoarcere
întrebare
locuitor
orã de vârf
periferie
rezolvare
semafor
sosire
turn
apoi
întâi
sus
dupã ce
deasupra
din cauza
împotriva
înaintea
în dreapta
în faþa
în mijlocul
în spatele
în stânga
în timpul
137PRIN ORAª20LECÞIA 20
Limba – mijloc de integrare socialã
masculin unui + substantivul la singular unui bãiat
neutru unui + substantivul la singular unui oraº
feminin unei + substantivul la plural unei fete
unei mãtuºi
masculin unor + substantivul la plural unor bãieþi
neutru unor + substantivul la plural unor oraºe
feminin unor + substantivul la plural unor fete
unor mãtuºi
Dicþionar de contexte minime
un cuvânt în text
a însemnaun scaun cu cretã
un loc pe hartã
cu creionul o zi în calendar
VOCABULAR
1. Citiþi cuvintele ºi spuneþi care dintre ele numesc fenomene, realitãþi legate de oraº. Numiþi ºi alte cuvinte
care au legãturã cu viaþa de la oraº.
2. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã.
3. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele:
bulevard, cartier, centru, grãdinã, periferie.
GRAMATICÃ
Observãm
4. Citiþi dialogurile. Observaþi cum se exprimã raportul de posesie.
– E maºina ta? – Sunt bagajele voastre?
– Nu e maºina mea. E maºina unui colegunui colegunui colegunui colegunui coleg. – Nu sunt bagajele noastre. Sunt bagajele unorunorunorunorunor
– Dar unde e maºina ta? prieteni prieteni prieteni prieteni prieteni.
– Maºina mea e în garaj. – Dar unde sunt bagajele voastre?
– Bagajele noastre sunt la hotel.
Cazul genitiv al substantivelor
Formele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrFormele articolului nehotãrât la cazul genitivât la cazul genitivât la cazul genitivât la cazul genitivât la cazul genitiv
Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrFormarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrâtâtâtâtât
Singular
Plural
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
138 PRIN ORAª 20LECÞIA 20
Limba – mijloc de integrare socialã
Aplicãm
5. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.
Model:Model:Model:Model:Model: cartea cartea cartea cartea cartea – un elev un elev un elev un elev un elev cartea unui elevcartea unui elevcartea unui elevcartea unui elevcartea unui elev
Un Un Un Un Un unui unui unui unui unui
biroul – un ºef calculatorul – un coleg agenda – un funcþionar
conspectul – un student cãrþile – un profesor revistele – un bunic
copiii – un unchi puloverul – un bãiat banii – un cumpãrãtor
O O O O O uneiuneiuneiuneiunei
întrebarea – o fatã casa – o familie vânzãtoarea – o librãrie
caietul – o elevã scrisoarea – o fiicã fereastra – o casã
rochia – o doamnã telegrama – o rudã capitala – o þarã
Un Un Un Un Un unuiunuiunuiunuiunui
uºa – un dulap actorii – un teatru periferia – un oraº
strãzile – un oraº exponatele – un muzeu locuitorii – un sat
centrul – un stadion piciorul – un scaun vagoanele – un tren
6. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.
Aici este casa (un coleg). Aceasta este umbrela (o prietenã). El îmi cere adresa (un medic).
Admirãm vârful (un munte). Acesta este puloverul (un bãiat). Aceasta este soþia (un
veriºor). Aceºtia sunt actorii (un teatru) din provincie.
7. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.
Model:Model:Model:Model:Model: Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi Cartea – niºte elevi cartea unor elevicartea unor elevicartea unor elevicartea unor elevicartea unor elevi
Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul hotãrât
Singular
Plural
10. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.
Model:Model:Model:Model:Model: Casa – bunicul Casa – bunicul Casa – bunicul Casa – bunicul Casa – bunicul casa buniculuicasa buniculuicasa buniculuicasa buniculuicasa bunicului
11. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.
Cartea (elevul) este pe masã. Paltonul (bãiatul) este în dulap. Bagajele (turiºtii) sunt în
vagon. Propunerea (colegul) este interesantã. Salariul (inginerul) este mic. Rochia (fata)
este elegantã. Noi locuim în casa (pãrinþii). Casa noastrã este la periferia (oraºul). Ferestrele
(apartamentul) sunt curate. Frunzele (copacul) sunt verzi. Clãdirea (ºcoala) este nouã.
140 PRIN ORAª 20LECÞIA 20
Limba – mijloc de integrare socialã
12. Continuaþi propoziþiile.
Model:Model:Model:Model:Model: Bunicul are televizorBunicul are televizorBunicul are televizorBunicul are televizorBunicul are televizor. Acesta …. Acesta …. Acesta …. Acesta …. Acesta …
Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.Acesta este televizorul bunicului.
Mãtuºa are un frigider. Acesta …
Prietenul are o maºinã. Aceasta …
Elevii au cãrþi. Acestea …
Muzicanþii au instrumente. Acestea …
Studenþii au manuale. Acestea …
Copiii au creioane. Acestea …
Inginerii au calculatoare. Acestea …
Profesorii au flori. Acestea …
13. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)– Cartea cui este pe masã? (bãiat)
– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.– Cartea bãiatului este pe masã.
Cãmaºa cui este nouã? (nepotului) Puloverul cui este scurt? (fratele) Ziua cui este în mai?
(feciorul) Pãrinþii cui sunt sãnãtoºi? (soþie) Îmbrãcãmintea cui este în dulap? (copilul)
Valiza cui este lângã uºã? (oaspetele) Întrebãrile cui sunt interesante? (studenþii) Masa cui
este lângã fereastrã? (ºeful)
Articolul genitival
Singular Plural
masculin a la la la la l aiaiaiaiai
feminin aaaaa alealealealeale
14. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.
Model:Model:Model:Model:Model: Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.Costumul acesta este … unui domn.
Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.Costumul acesta este al unui domn.
Manualul acesta este … unui prieten. Cumpãrãtura aceasta este … unei doamne. Stiloul
acesta este … unui coleg. Camera aceasta este … unui nepot. Paharul acesta este … unui
oaspete. Florile acestea sunt … unei domniºoare. Copiii aceºtia sunt … unui frate. Mãnuºile
acestea sunt … unui profesor.
15. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Model: Model: Model: Model: Model: – Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)– Al cui este dicþionarul acesta? (un student)
– Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student. – Dicþionarul acesta este al unui student.
Al cui este copilul acesta? (un frate) Al cui este pixul acesta? (un coleg) Al cui este cadoul
acesta? (un prieten) Al cui este patul acesta? (un turist) Al cui este ceasul acesta? (un ºef)
Al cui este ziarul acesta? (o colegã) Al cui este biroul acesta? (niºte economiºti)
Model:Model:Model:Model:Model: – A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)– A cui este cartea aceasta? (un student)
– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.– Cartea aceasta este a unui student.
141PRIN ORAª20LECÞIA 20
Limba – mijloc de integrare socialã
A cui este propunerea aceasta? (un ziarist) A cui este masa
aceasta? (un contabil) A cui este casa aceasta? (un veriºor) A
cui este cãmaºa aceasta? (un nepot) A cui este îngheþata
aceasta? (o fatã) A cui este telegrama aceasta? (niºte rude)
16. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.
Model:Model:Model:Model:Model: Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.Paltonul acesta este … feciorului.
Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.Paltonul acesta este al feciorului.
Costumul acesta este … fratelui. Bluza aceasta este … surorii. Rochia aceasta este ...
mamei. Fularul acesta este … colegului. Revistele acestea sunt … mamei. Calculatorul
acesta este … ºefului. Instrumentele acestea sunt … muncitorilor. Cãrþile acestea sunt …
elevilor. Lucrurile acestea sunt … funcþionarilor.
17. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)– Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)
– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.– Calculatorul acesta este al prietenului.
Al cui este pixul acesta? (profesorul) Al cui este copilul acesta? (fratele) Ai cui sunt
banii aceºtia? (unchiul) A cui este casa aceasta? (bunicul) Al cui este tabloul acesta?
(sora) Ale cui sunt ziarele acestea? (bunicul)
Genitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanãGenitivul numelor proprii. Numele de persoanã
masculin lui lui lui lui lui + Ion Fratele lui Ion este student.
lui lui lui lui lui + Alexandru Pãrinþii lui Alexandru sunt medici.
feminin Maria + ei ei ei ei ei Bunica Mariei este pensionarã.
Aurica + ãiãiãiãiãi Sora Auricãi învaþã la Paris.
18. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.
Maºina (Radu) e în garaj. Proiectul (Mihai) este bun. Costumul (Dan) este nou. Cadoul
(Elena) este scump. Casa (Andrei) este în centrul oraºului. Biblioteca (Marcu) este bogatã.
Eu nu am adresa (Olga). Unde învaþã prietenul (Viorica)? Fratele (Angela) are un post
bun.
19. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Cãrþile cui sunt pe bancã? caietele,
– Cãrþile lui Vasile sunt pe bancã. creioanele,
– Dar unde sunt cãrþile tale? dicþionarul
– Cãrþile mele sunt în bancã.
Prepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitivPrepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitiv
deasupra + patului Deasupra patului este un tablou.
înaintea + casei Înaintea casei este o maºinã.
în faþa + clãdirii În faþa clãdirii este un monument.
în spatele + teatrului În spatele teatrului este un hotel.
142 PRIN ORAª 20LECÞIA 20
Limba – mijloc de integrare socialã
20. Puneþi în locul punctelor prepoziþiile necesare.
Soarele este … orizontului. … mesei este o lampã. … cãrþii este o revistã. … casei este
un copac. . … muzeului este un stadion. … magazinului este o maºinã cu pâine. . …
oglinzii este un scaun. Tata pune maºina … garajului.
în mijlocul + parcului În mijlocul parcului este un bust.
în dreapta + tatãlui În dreapta tatãlui stã un coleg.
… camerei este o masã. … satului este un stadion. … scenei este
un actor. … teatrului este un muzeu. … satului sunt niºte munþi
înalþi. … ºcolii este un magazin.
împotriva + planului Cine e împotriva planului lor?
Eu nu sunt … propunerii voastre. Ei nu sunt … proiectului. Ai ceva … hotãrârii noastre?
în timpul + spectacolului În timpul spectacolului spectatorii nu pot
intra în salã.
… zilei pãrinþii sunt la serviciu. … orei toþi elevii sunt atenþi. … cãlãtoriei pasagerii
ascultã muzicã. … concertului în salã e liniºte. … operaþiei medicii vorbesc puþin.
din cauza + aglomeraþiei Din cauza aglomeraþiei maºinile merg încet.
22. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)– Din ce cauzã întârziaþi? (trenul)
– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.– Întârziem din cauza trenului.
Din ce cauzã ajungeþi acasã târziu? (ºoferul) Din ce cauzã nu eºti la ore? (boala) Din ce
cauzã nu plãteºti serviciile? (preþurile mari) Din ce cauzã el nu vorbeºte cu tine? (pãrinþii)
Dupã ce iau marfa, plãtesc banii. Întâi iau marfa, apoi plãtesc.
Dupã ce mâncãm, mergem la plimbare. Întâi mâncãm, apoi mergem la plimbare.
23. Alcãtuiþi din douã propoziþii o frazã.
Model:Model:Model:Model:Model: Aflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lorAflu noutãþile. Le comunic ºi lor.....
Dupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lorDupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lor.....
Citesc cartea. O restitui la bibliotecã.
Ascult întrebarea profesorului. Îi rãspund.
Iau salariul. Plãtesc datoriile.
Din ce cauzã?Din ce cauzã?Din ce cauzã?Din ce cauzã?Din ce cauzã?
Din cauzaDin cauzaDin cauzaDin cauzaDin cauza
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
143PRIN ORAª20LECÞIA 20
Limba – mijloc de integrare socialã
Trenul ajunge în staþie. Pasagerii coboarã din vagoane.
Verific totul. Vorbesc cu el.
Primesc banii de la pãrinþi. Îþi împrumut.
Examinãm problema. Hotãrâm ce putem face.
Analizez situaþia. Semnez contractul.
Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbãCum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã
– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?
– Da, eu vorbesc româneºte.
– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba englezã?
– Nu, eu nu cunosc limba englezã.
24. Dialogaþi cu colegul dvs. folosind propoziþiile de mai jos.
Eu vorbesc ruseºte. Eu înþeleg româneºte, dar nu pot vorbi. Eu învãþ germana, dar încã nu
pot vorbi. Eu citesc în englezã, dar încã nu pot scrie.
Situaþii de comunicare
Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã ce limbi cunoaºte.
SINTEZÃ
Prin oraºul Chiºinãu
Sunt Eugen. Am un oaspete din Elveþia. Îl cheamã Andreas ºi
stã la hotelul Olga de la Valea Morilor. Într-o zi, îi propun o
excursie prin Chiºinãu.
Pornim de la hotel. Urcãm scãrile ºi ajungem la Universitate.
În stânga Universitãþii este un turn vechi. De sus vedem tot oraºul.
De aici mergem în jos pe strada Bãnulescu-Bodoni spre centrul
oraºului pânã la monumentul lui ªtefan cel Mare, simbolul
oraºului. În spatele monumentului este Grãdina publicã centralã
cu Aleea Clasicilor. În mijlocul grãdinii este bustul lui Puºkin.
Mai departe mergem tot pe jos. E ora de vârf. În centrul
oraºului sunt mulþi oameni. Dupã ce trecem de Arcul de Triumf,
de magazinul Gemenii, ajungem în scuarul de lângã teatrul
Eminescu, unde sunt multe tablouri. Tot aici este Sala cu Orgã ºi
clãdirea Poºtei.
Apoi mergem spre periferie. În faþa Primãriei este o staþie ºi
de aici luãm un maxi-taxi pânã în cartierul Botanica. Drumul ne
ia zece minute. În timpul cãlãtoriei scurte cu microbuzul, Andreas admirã clãdirile oraºului. Pe
strãzi sunt multe maºini, iar pe trotuare ºi la intersecþii e mare aglomeraþie de oameni.
Iatã ºi cartierul Botanica. Coborâm la staþia bulevardul Dacia. Botanica
este un cartier nou, cu arhitecturã modernã. Aici este curat. Strãzile ºi
bulevardele lui sunt drepte ºi lungi. La Botanica sunt cele mai multe blocuri-
turn. Îmi place acest cartier, pentru cã eu locuiesc aici.
La întoarcere urcãm în troleibuz. Din cauza aglomeraþiei de pe strãzi
troleibuzul merge încet. La staþia cinematograful Patria coborâm amândoi
din troleibuz. Dupã ce privim întâi la stânga, apoi la dreapta, trecem strada
ºi mergem spre casã, spre hotelul din Valea Morilor.
Unde stã Andreas? De unde pornesc prietenii? Ce este în stânga Universitãþii? Ce vãd
prietenii de sus? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Unde este bustul lui Puºkin?
Unde ajung prietenii dupã ce trec de Arcul de Triumf? De unde iau prietenii un maxi-taxi?
Ce face Andreas în timpul cãlãtoriei? Unde este cartierul Botanica? Cum este cartierul
Botanica? Cum sunt strãzile ºi bulevardele cartierului Botanica? Unde merg ei dupã ce
coboarã din troleibuz? Cum trec prietenii strada?
Situaþii de comunicare
Discutaþi despre o cãlãtorie prin oraº.
Reproduceþi dialogul dumneavoastrã cu locuitorii oraºului.
Povestiþi despre cartierele oraºului dvs.
Învãþãm un proverb
Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.
Generalizãm
145
Limba - mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE
RECAPITULARE (lecþiile 16–20)
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Cazul acuzativ al substantivului:
Vãd florile. Conduc maºina. Apreciez piesa. Desenez un copac. Scriu o dictare.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul acuzativ:
PPPPPe – e – e – e – e – numai cu substantive animate:
Îl vãd pe prietenul meu. O conduc pe prietena mea acasã. Îi apreciez pe profesorii mei.
Fãrã – Fãrã – Fãrã – Fãrã – Fãrã – cu substantive inanimate ºi animate: Vine fãrã marfã. E greu fãrã pãrinþi.
Cu:Cu:Cu:Cu:Cu: Vine acasã cu tata. Merge cu trenul.
De:De:De:De:De: Am nevoie de bani. Am nevoie de tine.
Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât:
ExpediezExpediezExpediezExpediezExpediez unui prieten / unei prietene / unor prieteni / unor prietene un colet.
Cazul dativ al substantivului cu articol hotãrât:
ExpediezExpediezExpediezExpediezExpediez prietenului / prietenei / prietenilor / prietenelor un colet.
Cazul genitiv al substantivului cu articol nehotãrât:
Iatã maºinaIatã maºinaIatã maºinaIatã maºinaIatã maºina unui coleg / unei colege / unor colegi / unor colege.
Cazul genitiv al substantivului cu articol hotãrât:
Iatã casa Iatã casa Iatã casa Iatã casa Iatã casa colegului / colegei / colegilor / colegelor.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul genitiv:
Deasupra, înaintea, în faþa, în spatele + substantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitivsubstantiv la cazul genitiv.....
Pronumle personale în cazul dativ:
Mie îmi, miîmi, miîmi, miîmi, miîmi, mi Nouã ne, nine, nine, nine, nine, ni