8/15/2019 Licenta Otita Wd
1/86
MOTIVAŢIE
Pe perioada celor trei ani de studiu, am reuşit să-mi însuşesc
cunoştiinţele necesare referitoare la această profesie astfel încât, pusă în situaţia
de a acorda îngrijirile necesare unor pacienţi cu simptomatologia şi
manifestările afecţiunii, să nu întâlnesc piedici în scopul redării acestuia,
familiei şi societăţii, în cel mai scurt timp, sănătos.
Motivul iniţial care mi-a trezit interesul pentru studiul acestui domeniu,
a fost faptul că am avut posibilitatea să acord îngrijiri medicale unei paciente cu
această afecţiune în perioada stagiilor de practică desfăşurate la pitalul
!udeţean "âlcea, ecţia #.$.%, unde am constatat că, foarte mulţi pacienţi au
trecut prin suferinţe asemănătoare.
1
8/15/2019 Licenta Otita Wd
2/86
CUPRINSUL LUCRĂRII
MOTIVAŢIE ------------------------------------------------------------------------- &
CAPITOLUL 1
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV
&.& 'natomia ----------------------------------------------------------- (
&.) *iziologia urec+ii ------------------------------------------------ &(
CAPITOLUL 2OTITA MEDIE SUPURATĂ
).& efiniţie ----------------------------------------------------------- ))
).) tiologie ----------------------------------------------------------- ))
). imptomatologie ------------------------------------------------- ))
).( voluţie - /omplicaţii ------------------------------------------- )
).0 1ratamentul ------------------------------------------------------- )
CAPITOLUL 3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR
CU OTITĂ MEDIE SUPURATĂ
.& 2oţiuni despre nursing -------------------------------------------------- )0
.) *uncţiile şi rolul asistentei medicale ---------------------------------- )3. 4ngrijiri specifice acordate pacienţilor cu otită medie supurată --- )5
..& 6ntervenţii autonome
..) 6ntervenţii delegate
.. 6ntervenţii de natură interdependentă
2
8/15/2019 Licenta Otita Wd
3/86
CAPITOLUL 4
STUDII DE CAZ
Caz! 1 ---------------------------------------------------------------- 3
Caz! 2 ---------------------------------------------------------------- 0)
CONCLUZII ------------------------------------------------------------------------ 35
"I"LIOGRAFIE ------------------------------------------------------------------- 7&
ANE#E$
ANE#A 1 % 'udiograma --------------------------------------------------- 7)ANE#A 2 8 Pregătirea pacientului pentru e9amenul radiologic ------ 7(
ANE#A 3 8 Perfuzia -------------------------------------------------------- 70
ANE#A 4 8 6njecţia intramusculară -------------------------------------- 73
3
8/15/2019 Licenta Otita Wd
4/86
CAPITOLUL 1
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV
1&1 ANATOMIA
#rganul de percepere a undelor sonore este situat în melcul membranos
din urec+ea internă. timulii recepţionaţi de organul /ortidin melcul
membranos sunt conduşi prin calea co+leară sau acusticăla centrii corticali ai
auzului din lobul temporal, ariile (&, ().
1ot în urec+ea internă se află şi organul receptor pentru simţulec+ilibrului, el reprezentând segmentul periferic al analizatorului vestibular.
UREC'EA
:rec+ea, organul receptor al auzului şi simţului ec+ilibrului, este
alcătuită din părţi, cu structura şi funcţii distincte; urec+ea e9ternă, urec+ea
medie şi urec+ea internă.
UREC'EA E#TERNĂ
're rolul de a capta undele sonore şi a le conduce spre urec+ea medie<
este alcătuită din pavilionul urec+ii şi conductul auditiv e9tern.
Pavilionul urec+ii , situat pe părţile laterale ale capului, posterior dearticulaţia temporo-mandibulară, are forma unei pâlnii, cu o faţă laterală,
neregulată şi altă medială sau mastoidiană. *aţa laterală prezintă pe
circumferinţa sa o proeminenţă arcuită numită +eli9, care se continuă inferior cu
lobul urec+ii. =eli9ul este despărţit printr-un şanţ de o altă ridicătură numită
ante+eli9, care începe în partea superioară prin două rădăcini ce circumscriu
între ele o depresiune numită foseta triung+iulară; inferior el se termină printr-o
proeminenţă numită antitragus.
4
8/15/2019 Licenta Otita Wd
5/86
'nterior de ante+eli9 se găseşte o depresiune numită conc+a auriculară ,
mărginită anterior de o proeminenţă ce poartă numele de tragu,despărţit de
antitragus printr-un şanţ. 4n partea inferioară conc+a se continuă cu conductul
auditiv e9tern. *aţa medială a pavilionului are proeminenţe si depresiuni inversefaţă de cele ale feţei laterale.
/a structură, pavilionul urec+ii este construit dintr-un sc+elet fibro-
cartilaginos, învelit pe ambele feţe de piele. /artilajul pavilionului se continuă
medial cu partea cartilaginoasă a conductului auditiv e9tern. %obulul urec+ii
este lipsit de cartilaj. %igamentele e9trinseci leagă pavilionul de oasele din jur.
C()*+,! a*,. /0,/) se întinde de la conc+a auriculară la
membrana timpanului şi are un traiect ondulat. 'nterior de el se află articulaţia
temporo-mandibulară, iar inferior, glanda parotidă.
Partea laterală a conductului are structura fibro-cartilaginoasă, iar cea
medială, osoasă, fiind formată de partea timpanală şi scuamoasă a osului
temporal. %a e9tremitatea sa medială se află un şanţ circular, incomplet, în care
se inseră timpanul. uprafaţa internă a conductului este învelita de piele, care în
partea laterală prezintă peri şi glande sebacee. 1ot la nivelul conductului se
găsesc glandele ceruminoase, de tip tubulos, al căror produs de secreţie
formează cerumenul.
UREC'EA MEDIE
/avitatea timpanică, are rolul de a transmite vibraţiile sonore spre
urec+ea internă. a este o cavitate cu şase pereţi, săpată în stânca temporalului
şi conţine în interior sistemul de oscioare şi muşc+ii ane9aţi lui.
Peretele lateraleste format de un cadru osos care circumscrie membrana
timpanică. 1impanulse inseră printr-un inel fibro-cartilaginos, care lipseşte pe o
mică întindere în partea superioară, numită incizura timpanică. Partea
timpanului corespunzatoare acestei incizuri este mai subţire şi se numeşte pars
flacida, iar restul formează pars tensa. Pe faţa laterală, în centrul timpanului se
observă, pe viu, o depresiune >ombilicul sau umbo? care corespunde inserţiei
capătului inferior al mânerului ciocanului. Mânerul ciocanului, înglobat în
grosimea timpanului este marcat şi el de o dungă oblică numită stria
5
8/15/2019 Licenta Otita Wd
6/86
malleolaris. /a structură, timpanul este format dintr-un strat fibros central cu
fibre radiare şi circulare, învelit lateral spre conductul auditiv de piele şi medial
de mucoasa cavităţii timpanice.
Peretele medial corespunde urec+ii interne şi prezintă în centru o proeminenţă numită promontoriu. Postero-superior de aceasta se află fereastra
ovală sau vestibulaă astupată de baza scăriţei, iar postero-inferior, fereastra
rotundă sau co+leară, obstruată de o membrană numită timpanul secundar.
Peretele superior este format de tegmen timpani de pe faţa superioară a
stâncii temporalului.
Peretele inferior vine în raport cu golful venei jugulare.
Peretele anterior vine în raport în partea inferioară cu canalul carotidian,
iar în partea superioară prezintă orificiul timpanic al tubei auditive, prin care
urec+ea medie comunică cu nazofaringele. 'erul care din nazofaringe pătrunde
prin tubă în urec+ea medie contribuie la egalizarea presiunii de o parte şi de alta
a timpanului.
Peretele posterior prezintă în partea superioară un orificiu, care se
continuă cu aditus adantrum ce se desc+ide în cavităţile mastoidiene. Posterior
de acest orificiu se găseşte cea de-a treia porţiune a canalului facialului.
#scioarele auzului, ciocanul, nicovala şi scăriţa , formează un lanţ
articulat de piese osoase care transmit vibraţiile timpanului la perilimfa urec+ii
interne.
C(+a)! prezintă un cap care se articulează cu nicovala şi un col cu o
apofiză laterală scurtă şi alta lungă numită mânerul ciocanului, care se inseră pe
timpan.
N+(.a!a este formată dintr-un corp, care se articulează cu capul
ciocanului, o ramură scurtă orizontală, o ramură lungă verticală în vârful careia
se află apofiza lenticulară prin care se articulează cu scăriţa.
căriţa prezintă un cap care se articulează cu nicovala, două ramuri şi
baza scăriţei aplicată pe fereastra ovală.
#scioarele sunt legate de pereţii cavităţii timpanice prin ligamente şi
doi muşc+i.
6
8/15/2019 Licenta Otita Wd
7/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
8/86
"estibulul este o cavitate cu şase pereţi. Pe peretele lateral se găseşte
fereastra ovală sau vestibulară. Peretele superior şi posterior prezintă cinci
orificii, prin care se desc+id în vestibul canalele semicirculare osoase. # altă
comunicare a vestibulului osos este cea cu rampa vestibulară a melcului.Ca)a!/!/ /++!a/ ((a/, în numar de trei, au formă de potcoavă
şi se desc+id cu ambele e9tremităţi în vestibul. :na din e9tremităţi este mai
dilatată şi poartă numele de ampulă. /ele trei canele semicirculare-anterior,
posterior şi lateral, deşi au şase e9tremităţi, se desc+id în vestibul prin cinci
orificii, deoarece una din e9tremităţile canalului semicircular anterior
fuzionează cu cea a canalului semicircular posterior.
/a aşezare, ele corespund planurilor de orientare a corpurilor
tridimensionale, faţă de care sunt totuşi rotite cu (0A. /analul lateral nu este
strict orizontal, ci face cu planul orizontal un ung+i de (0A. /analul anterior şi
posterior fac un triung+i de (0A cu planul sagital. *aţă de a9ul stâncii
temporalului, canalul anterior este perpendicular pe acest a9, canalul posterior
este paralel cu acest a9, iar canalul lateral este orizontal şi perpendicular pe
primele două.
M/!+! (( este format dintr-un canal spiralat sau co+lear, care descrie
două spire şi jumătate în jurul unui a9 osos central, de formă conică, numit
modiol sau columelă. e pe modiol pleacă o lamă osoasă, numită lama spirală,
a carei margine liberă predomină în canalul co+lear, subîmpărţind-ul într-un
spaţiu superior sau rampa vestibulară şi altul inferior sau rampa timpanică.
1oate aceste se întind în lungul a două spire şi jumătate.
*ig.) %abirintul - melcul osos> @@@.corpuluman.ro?
8
8/15/2019 Licenta Otita Wd
9/86
/ele două rampe comunică una cu alta la vârful melcului printr-un
orificiu numit +elicotremă. %a baza melcului, lama spirală se continuă cu
planşeul vestibulului. Peretele lateral al canalului co+lear se mai numeşte şilama de contur. 4nalţimea melcului este de ,0 mm, iar laţimea, la nivelul bazei
de B mm.
La),! /a)(, cuprins în interiorul celui osos, este format din
vestibulul membranos, cu două vezicule mici utriculă şi saculă, din canalele
semicirculare membranoase şi din melcul membranos. 1oate acestea comunică
între ele şi conţin în interior endolimfa, iar la e9terior, perilimfa.
U,+!a este o veziculă cu perete membranos, lipită de peretele medial
al vestibulului osos şi corespunde, pe peretele lateral, ferestrei ovale sau
vestibulare. in ea pleacă cele trei canale semicirculare membranoase. Prin
canalul endolimfatic, umflat la un capăt şi bifurcat la celălalt, utricula comunică
cu sacula. 4n interiorul utriculei, pe peretele medial, se găseşte o proeminenţă
numită maculă utriculei, la care vin dentritele nervului vestibular şi are funcţii
receptoare.
Sa+!a este o veziculă membranoasă mai mică decât utricula. a
comunică prin canalul endolimfatic cu utricula, iar prin ductus reuniens cu
melcul membranos. 4n interiorul său se află o proeminenţă verticală numită
macula saculei, tot cu funcţii receptoare.
/analele semicirculare membranoase corespund celor osoase şi se
desc+id prin cinci orificii în utriculă. %a nivelul ampulelor, ele prezintă nişte
ridicături perpendiculare pe planul canalului caruia îi aparţin, numite creste
ampulare, cu funcţii receptoare.
%abirintul membranoseste căptuşit la interior, cu e9cepţia maculelor şi
crestelor cu un epiteliu simplu unistratificat.
S,+,a /+/5,(! ./,!a - receptorul vestibular sau al
simţului ec+ilibrului static şi dinamic al corpului este format de macula
utriculei, macula saculei şi crestele ampulare ale canalelor semicirculare.
Maculele sunt alcătuite dintr-un epiteliu cu celule senzoriale şi de
susţinere şi o membrană otolitică. /elulele senzoriale sunt situate superficial, au
form unui degetar şi prezintă la polul apical cilii >)C - )0D?, care pătrund în
9
8/15/2019 Licenta Otita Wd
10/86
membrana otolitică. %a polul opus al celulei senzoriale se ramifică dentrita
nervului vestibular.
Membrana otolitică este un strat gelatinos, mucos, care acoperă epiteliul
sensorial. a conţine în partea superficială concretiuni calcare numite otolite şieste străbătută de cilii celulelor senzoriale. #tolitele e9ercită presiune sau
tracţiune asupra cililor.
/restele ampulare sunt mai înalte, iar celulele senzoriale, situate şi ele
mai superficial faţă de cele de susţinere, au cilii mai groşi şi mai lungi. /reasta
este acoperită la suprafaţa de cupula ampulară, tot de natură gelatinoasă, dar
fără otolite şi străbătută de canalicule foarte fine în care patrund cilii celulelor
senzoriale. %a celulele senzoriale, vin arborizaţii ale dendritelor nervului
vestibular.
Melcul membranos ocupă numai o parte a canalului spiral sau co+lear
osos şi descrie, ca şi acesta, două spire şi jumătate.
Pe o secţiune transversală la orice nivel al spirei, melcul membranos are
o formă triung+iulară, cu un perete format de membrana spirală, care-l separă
de rampa timpanică, altul format de membrana vestibulara - $eissner, care-l
desparte de rampa vestibulară şi un perete opus lamei spirale, numit şi perete
lateral.
/ele două rampe aparţin spaţiului perilimfatic al melcului.
Membrana spirală este o formaţiune fibroasă, în continuarea periostului
lamei spirale, care se întinde de la vârful lamei spirale până la ligamentul spiral<
aceasta este o ingroşare a periostului peretelui lateral al melcului membranos.
Membrana bazilară este cuprinsă în grosimea membranei spirale,
formând sc+eletul peretelui melcului membranos care-l separă de rampa
timpanică. a este alcătuită din fibre conjunctive radiare mai lungi spre vârful
melcului şi mai scurte spre baza, care pleacă de la lama spirală osoasă şi
pătrunde în ligamentul spiral, participând la formarea acestuia.
Membrana vestibulară este o lamă de ţesut conjuntiv învelită spre
canalul co+lear de un epiteliu plat şi se întinde de la faţa vestibulară a lamei
spirale osoase la peretele lateral al melcului. a desparte melcul membranos,
canalul co+lear membranos de rampa vestibulară.
10
8/15/2019 Licenta Otita Wd
11/86
$ampa timpanică şi cea vestibulară conţin perilimfă, iar în interiorul
melcului membranos se află endolimfă. eci ambele rampe aparţin spaţiului
perilimfatic al urec+ii interne.
$ampa timpanică se termină la nivelul ferestrei rotunde sau co+leare,iar rampa vestibulară este în comunicare cu spaţiul perilimfatic al vestibulului.
/ele două rampe comunică între ele la vârful melcului prin +elicotremă.
#rganul /orti sau receptorul acustic este situat în interiorul melcului
membranos canalul co+lear membranos, pe membrana bazilară, în lungul careia
descrie şi el ) E spire. l este alcătuit din celule senzoriale auditive, celule de
susţinere, şi doi stâlpi; e9tern şi intern.
Medial de stâlpul intern se află celulele auditive interne dispuse pe un
singur rand şi celule de susţinere, iar lateral de stâlpul e9tern, celulele auditive
e9terne aşezate pe trei rânduri şi cele de susţinere. 4ntre cei doi stâlpi, care se
apropie la varf, şi membrana bazilară se delimitează tunelul /orti.
/elulele auditive sunt celule mici, prevăzute la polul apical cu cili care
străbat o membrană subţire, produs de secreţie al celulelor de susţinere, numită
membrana reticulară.
Polul opus al celulelor este rotunjit şi se sprijină pe celulele de
susţinere. %a acest pol vin arborizaţiile dentritelor nervului co+lear.
*ig. #rganul lui /orti> @@@.corpuluman.ro?
11
8/15/2019 Licenta Otita Wd
12/86
easupra organului /orti se află membrana tectoria, membrana /orti,
care pluteşte în endolimfă. a are o margine liberă şi alta medială, ce se prinde
în vecinătatea vârfului lamei spirale.1oate formaţiunile organului /orti descrise, se spiralează de două ori şi
jumătate în lungul melcului membranos.
CALEA CO'LEARĂ SAU ACUSTICĂ
ste cel de-al doilea segment al analizatorului acustic şi conduce
impulsurile nervoase auditive de la organul /orti la centrii auzului din scoarţa
cerebrală. Partea ei periferică este reprezentată de nervul co+lear "666, iar cea
intranevra9ială sau centrală, de leminscul lateral şi radiaţiile acustice.
N/.! +(6!/aeste format din a9onii protoneuronilor acestei căi situaţi
în ganglionul spiral /orti din canalul spiral al modiolului.
endrita neuronilor bipolari din acest ganglion merge prin canaliculele
radiare ale lamei spirale şi prin membrana bazilară la celulele senzoriale
auditive ale organului /orti. 2ervul co+lear străbate stânca temporalului
împreună cu nervul vestibular şi iese prin meatul auditiv intern, după care
părunde în trunc+iul cerebral. *ibrele nervoase se opresc la nucleul co+lear
dorsal şi ventral din bulb, unde se găsesc deutoneuronii acestei căi. *ibrele ce se
termină în nucleul co+lear dorsal deservesc mai ales auzului plastic, iar cele ce
merg la nucleul co+lear ventral, refle9ele trunc+iului cerebral legate de stimuli
acustici, refle9e acustico-cefa-logire, acustico-oculocefalogire.
*ibrele deutoneuronilor se încrucişează pe linie mediană, cele ventrale
formând corpul trapezoid, iar mai departe se înmanunc+ează alcătuind
lemniscul lateral. 'cesta străbate, alături de lemniscul medial, segmentul pontin
şi mezencefalic, dă colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori şi se opreşte în
corpul geniculat medial metatalamus unde se găseşte cel de-al treilea neuron al
căii co+leare. e aici pleacă fibrele radiaţiilor acustice, care prin partea
infralenticulara a capsulei interne ajung la corte9ul temporal.
12
8/15/2019 Licenta Otita Wd
13/86
CENTRII CORTICALI AI AUZULUI
unt situati in ariile (&, () din girii transversi, ai lobului temporal.
2ucleul analizator este aria (&. tructural, neuronii acestor arii suntdispusi in coloane radiare, mai subţiri in campul (& si mai groase, tuburi de
orga in campul (). /entrii auzului au ample cone9iuni cu campurile faciale din
lobul frontal, ariile 3, B si mai ales cu centrii vorbirii din aria ((, funcţiile de
auz fiind strâns legate de vorbire. -a constatat ca sunetele inalte recepţionate in
partea bazala a melcului membranos sunt integrate in partea mediala a ariei (&,
iar cele joase, percepute spre varful melcului, in partea laterala a acestei arii si
transformate in senzaţii auditive.
O7a)! /+/5,( a! a)a!za,(! ./,!a
ste reprezentat de maculele din utricula si sacula si de crestele
ampulare ale canalelor semicirculare.tructura lor a fost prezentatâ la descrierea
urec+ii interne.
Macula utriculei recepţioneaza stimulii produşi de sc+imbarea pozitiei
capului sau corpului in plan orizontal, iar cea a saculei, in plan sagital si
acceleraţiile liniare. le deservesc refle9ele statice de postura si redresare.
/restele ampulare percep stimulii produşi de acceleraţiile circulare, mai
ales ale capului si deservesc refle9ele statocinetice. $eceptorul vestibular face
parte din grupa mecanoreceptorilor.
Ca!/a ./,!a8
Partea periferica a acestei cai o formeaza nervul vestibular, "666,
alcatuit din a9onii protoneuronilor din ganglionul vestibular situat in urec+ea
interna, in apropierea e9tremitaţii profunde a conductului auditiv intern.
endrita protone-uronilor merge la celulele senzoriale din macule si
creste printr-o ramura superioara si alta inferioara.
2ervul vestibular, dupa ce iese prin meatul auditiv intern impreuna cu
nervul co+lear, "666, intra in trunc+iul cerebral si fibrele sale merg la nucleii
vestibulari, unde fac sinapsa cu deutoneuronii caii vestibulare.
:n numar redus de fibre merg direct la cerebel.
13
8/15/2019 Licenta Otita Wd
14/86
'9onii neuronilor din nucleii vestibulari formează partea centrală a căii
vestibulare şi merg în mai multe direcţii, spre centrii corticali, dar mai ales spre
cei subcorticali.
*ibrele corticale nu sunt inmanunc+iate intr-un tract special ca pentrucelelalte căi nervoase, ci urca, probabil, prin fasciculul longitudinal medial, la
nucleul ventral lateral al talamusului, unde se află al treilea neuron şi de la care
pleacă fibrele talamo-corticale.
# mare parte din fibrele nucleilor vestibulari merg la cerebel, mai ales
la lobul nodulo-flocular, fibre vestibulo-cerebeloase.
/erebelul, la rândul sau, influenţeaza activitatea ariilor motorii (, 3 din
scoarţa cerebrală.
'lte fibre merg la substanţa reticulate, vestibulo-reticulare, la nucleii
motori ai globului ocular, vestibulo-nucleare si, prin tractul vestibulo-spinal, la
neuronii motori ai măduvei spinarii.
1&2 FIZIOLOGIA UREC'II
:rec+ea participă la două funcţii importante; az! 9 /+6!!, fiind
un organ de simţ sensibil la e9citaţii vibratorii, sunet si la efectele gravitaţiei
mişcării acceleraţie-deceleraţie. 4n ambele situaţii, urec+ea este mecano-
receptor sau un transductor, care traduce sau transformă energia mecanică
primită, unde sonore sau presiunea accelerării şi decelării, în energie electrică.
Az! sau funcţia auditivă cuprinde două procese succesive de natură
diferită; unul fizic, mecanic, de transmisie vibratorie a undei sonore până la
organul /orti, unde stimulează celulele auditive şi altul nervos, de percepţie,
care începe cu apariţia influ9ului nervos la nivelul celulelor ciliate şi se termină
cu integrarea centrală a mesajului sonor.
C8!/ 9 +()*+//a /+a)+8 a .a:!( ()(/
:ndele sonore sunt captate de pavilion şi sunt conduse de conductul
auditv e9tern la urec+ea medie. Pavilioanele urec+ii la om sunt organe puţin
14
8/15/2019 Licenta Otita Wd
15/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
16/86
tubei din cursul funcţiei ec+ipresive, dar şi datorită mişcărilor ciliare ale
mucoasei tubare, mişcării orientate de la casă spre rinofaringe.
%a buna funcţionare a urec+ii mijlocii mai contribuie refle9ele
muşc+ilor oculari. /ontracţia muşc+iului ciocanului măreşte tensiuneatimpanului, iar contracţia muşc+iului scăriţei, o scade, astfel încât acţiunea lor
este antagonistă. /ontracţia lor refle9ă este provocată de sunete intense şi deci,
are rol protector asupra urec+ii interne.
1otuşi, ea poate proteja urec+ea împotriva sunetelor prea puternice, care
pot surprinde muşc+ii urec+ii mijlocii. e asemenea, o e9punere prelungită la
sunete intense, duce la o oboseală a contracţiei musculare şi astfel la o scădere a
protecţiei.
:ndele sonore, odată ajunse la urec+ea internă, pun în vibraţie lic+idele
labirintice, pentru ca acestea, cuprinse într-o cavitate osoasă ine9tensibilă, să
poată vibra este necesar să e9iste un Fspaţiu compensatorG al vibraţiei.
'cest spaţiu este creat prin jocul ferestrelor, adică în timp ce platina
scăriţei este împinsă în labirint de unda sonoră, membrana ferestrei rotunde
bombează în afară, către casa timpanului.
'stfel, vibraţiile sonore, prin intermediul lic+idelor labirintice, pun în
vibraţie membrana bazilară şi membrana tectoria, care acţioneaza la rândul lor
asupra organului /orti.
tructurile anatomice ale urec+ii e9terne, medii, capsulei otice >ferestre?
şi ale urec+ii interne >lic+idele labirintice, membrana bazilară şi tectoria?
reprezintă Faparatul de transmisieG al vibraţiilor sonore până la organul /orti.
C8!/ 9 +()*+//a )/.(a8 a );(a:/ a+,+/
%a nivelul organului /orti, mişcarea vibratorie sonoră >fenomen fizic,
mecanic? este transformată în energie nervoasă printr-un fenomen bioelectric.
1otodată, membrana bazilară reprezintă analizatorul mecanic de frecvenţă
periferic. eci, urec+ea internă este un analizator de frecvenţă şi un transductor.
Proprietăţile de analizator, se datorează transformării mişcărilor periodice ale
scăriţei în mişcări aperiodice care acţionează asupra membranei bazilare sub
forma unei Hunde călătoareG.
16
8/15/2019 Licenta Otita Wd
17/86
'stfel se constituie o mişcare sau o deplasare a rampei medii care
înaintează de-a lungul ei, până la +elicotremă. %ungimea de undă a deplasării
este cu atât mai mică, cu cât se apropie de +elicotremă, în sc+imb, amplitudinea
ei devine mai mare. eplasarea ma9imă dintre membrana tectoria şi membrana bazilară, provocată de unda călătoare, se află în puncte diferite pentru fiecare
frecventâţă. Pentru frecvenţele joase, amplitudinea ma9imă este mai aproape de
+elicotremă, iar pentru frecvenţele înalte este mai aproape de fereastra ovală. %a
punctul de ma9imă amplitudine se realizează stimularea celulelor auditive.
'stfel se obţine prima analiză a sunetelor în funcţie de frecvenţa
stimulului. 6poteza undei călătoare este, până la un punct asemănătoare cu teoria
rezonanţei a lui =elm+oltz, după care fiecare punct al membranei bazilare
corespunde unei frecvenţe specifice, conform structurii anatomice care posedă
fibre diferenţiate pentru fiecare tonalitate în parte.
Proprietăţile de transductor ale urec+ii interne aparţin celulelor auditive
ciliate. 'cestea sunt stimulate prin deplasările verticale ale membranei bazilare,
care împing polul superior celular către membrana tectoria, unde are loc
deformarea cililor. 1orsiunea ciliară provoacă o degajare de energie biologică,
prin transformarea energiei mecanice în energie sau influ9 nervos.
6nflu9ul nervos este apoi condus, sub forma potenţialului de acţiune, pe
căile acustice, până la centrii corticali, unde se transformă în conştiintă sonoră.
6nflu9ul nervos parcurge trei relee pentru a ajunge la corte9ul temporal.
Primul releu se întinde de la baza celulelor auditive ciliate, până la
nucleii co+leari bulbari >nucleul dorsal şi ventral? şi este reprezentat de nervul
co+lear. 'l doilea releu este constituit de neuronul bulbo-talamics are un aspect
+eterogen, prezentând fibre scurte sau lungi, directe sau încrucişate, care se
întind de la nucleii bulbari la corpii geniculaţi interni.
:ltimul releu leagă corpii geniculaţi interni de corte9ul temporal.
'ria auditivă la om este situată în partea mijlocie a primei
circumvolutiuni temporale, în lungul versantului său silvian.%a acest nivel,
neuronii corticali sunt asezaţi în ordinea frecvenţelor, realizând o adevărată
+artă sonoră sau localizare fonală, numită tonotipie. $ezultă că urec+ea
contribuie la realizrea auzului prin trei aparate; aparatul de transmisie, format
din urec+ea e9ternă, urec+ea medie, ferestrele şi lic+idele labirintice< aparatul
17
8/15/2019 Licenta Otita Wd
18/86
de recepţie reprezentat de organul lui /orti, nervul acustic şi căile nervoase
superioare şi aparatul de percepţie, constituit din centrul cortical.
'lterarea funcţiei auditive are loc în urma lezării acestor aparate şi se
traduce prin; scăderea auzului, vâjâituri, +iperacuzie şi paracuzie.
S+8*//a az!
ste denumită prin termeni diferiti. Prin +ipoacuzie se întelege scăderea
parţială, într-un grad oarecare, a auzului. Prin cofoză se admite pierderea totală
a acuităţii auditive, unilaterală sau bilaterală, iar prin surditate se defineste, ca
termen general, orice fel de pierdere de auz, parţială sau totală.
upă sediul leziunilor, care le determină, surdităţile se împart în trei
categorii; surditate de transmisie, surditate de percepţie şi surditate mi9tă.
• S*,a,/a */ ,a)/este +ipoacuzie, deoarece leziunea
aparatului de transmisie nu produce scăderi de auz mai accentuate de 3Cdb pe
cale aeriană. a este datorată unor leziuni situate în urec+ea e9ternă sau medie,
la nivelul timpanului, lanţului osicular sau ferestrelor. Mecanismul apariţiei
surdităţii de tip transmisie este creşterea impedanţei sistemului timpano-
osicular. 1impanul, lanţul osicular şi lic+idele labirintice formează un conductor
a cărui masă, rigiditate şi frecare sunt variabile în anumite limite fiziologice.
Prin impedantă se întelege forţa care se opune trecerii undei sonore prin acest
co>masă, rigiditate, frecare? sunt măriţi.
• S*,a,/a */ 5/+/5:/ a )/.(a8este determinată de leziuni
ale traiectului nervos, începând de la co+lee şi mergând până la corte9ul
temporal. Prin acest traiect pot fi identificate mai multe tipuri de surdităţi de
perceptie; surdităţi co+leare, surdităţi radiculare şi surdităţi centrale >bulbare,
protuberanţiale, pedunculare şi corticale?.
1ermenul de surditate de percepţie este impropiu, deoarece înglobează toate
aceste tipuri de surdităţi şi nu doar pe cele corticale cum ar fi normal >corte9ul
este sediul percepţiei sunetelor?. urditatea de percepţie poate prezenta diverse
grade, mergând până la cofoză.
• S*,a,/a 0,8 prezintă caracterele ambelor tipuri precedente si
este determinată de leziuni ale urec+ii medii şi ale co+leei. Poate avea grade
diferite, ajungând până aproape de cofoză, în funcţie de e9tensia leziunilor.
18
8/15/2019 Licenta Otita Wd
19/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
20/86
superficială-cutanată, profundă şi apartul vestibular. 6nformaţiile culese de
aceste trei sisteme sunt integrate, în mod conştient, în sistemul nervos central,
mai precis în trunc+iul cerebral, de unde iau naştere impulsuri centrifuge, sub
forma unor recţii motorii, ca mişcări, contracţii şi rela9ări musculare.'paratul vestibular, în acest conte9t, generează o activitate permanentă,
c+iar în repaus, care este modulată după cea mai mică mişcare, prin
interacţiunea cu structurile anatomice amintite. 1rebuie subliniată simetria
funcţiei vestibulare în stare normală. /ele două labirinte posterioare acţionează
ca două jumătăţi separate, care emit potenţiale de acţiune egale, constante şi
simetrice şi care sunt însumate, ca un tot, în centrul de integrare mezencefalic.
1ocmai această simetrie justifică tonusul postural şi ec+ilibrul.
#ri de câte ori potenţialele de acţiune labirintice sunt modificate numai
de o parte, starea de ec+ilibru este alterată. #rganele receptoare vestibulare sunt
sensibile la sc+imbări de mişcare >acceleraţie, deceleraţie?, modificări de poziţie
ale capului, gravităţe şi vibraţii. 1oţi aceşti e9citanţi mecanici sunt transformaţi
la nivelul maculelor şi crestelor acustice, în potenţiale de acţiune electrice, care
ajung la sistemul nervos central, unde alături de celelalte potenţiale vizuale,
proprioceptive şi senzitive, iau parte la menţinerea orientării spaţiale. /erebelul
contribuie la menţinerea posturii şi ec+ilibrului prin folosirea acestor informaţii
în vederea coordonării mişcărilor.
timulii fiziologici ai aparatului vestibular, reprezentaţi de acceleraţia şi
deceleraţia ung+iulară şi lineară, e9istă canalele semicirculare, pe de o parte şi
sacula şi utricula, pe de altă parte. /analele semicirculare îndeplinesc funcţia
cinetică, adică înregistrează mişcările corpului şi capului în spaţiu, având sub
dependenţa lor mişcările rotatorii. 9citantul lor fiziologic este acceleraţia
ung+iulară, e9primată în grade, secundă, care impresionează crestele ampulare
prin curenţii endolimfatici pe care îi generează.
4ntrucât cele trei canale semicirculare din fiecare urec+e, sunt situate în
cele trei planuri ale spaţiului, se întelege că sunt astfel percepute toate mişcările,
din toate sensurile. 4n acest fel, canalele semicirculare participă la mişcările
corpului şi mai cu seamă ale capului, în stare normală şi contribuie la efectuarea
anumitor gesturi sau atitudini.
20
8/15/2019 Licenta Otita Wd
21/86
:tricula şi sacula e9ercită funcţia statică, prima având sub dependenţă
sa înclinarea în plan sagital a capului şi tonusul muşc+ilor e9tensori şi fle9ori,
pe când sacula are sub dependenţa ei mişcările laterale ale capului şi tonusul
muşc+ilor abductori şi aductori. 9citantul lor fiziologic este acceleraţia liniară,e9primată în mimnute, secunde şi care este imprimată de poziţia capului în
spaţiu. 'cceleraţia liniară sau gravitaţională stimulează otolitele, care
acţionează asupra celulelor senzoriale de la nivelul maculelor.
Prin greutatea lor, otolitele produc o tracţiune asupra cililor receptori
din macule, la fiecare sc+imbare de poziţie a capului. *uncţia aparatului otolitic
permite, deci, identificarea poziţiei individului în orice moment, indiferent dacă
este verticală sau orizontală, şi redresarea capului după sc+imbarea poziţiei
corpului. istemul vestibular are un rol important în controlul posturii, care se
realizează prin integrarea comple9ă a informaţiilor e9teroceptive, vizuale şi
vestibulare.
Mişcările capului, prin contracţiile muşc+ilor membrelor şi gâtului, pe
care le generează, readuc capul la poziţia anterioară sau la cea normală.
'paratul otolitic restabileşte poziţia normală a capului în raport cu
verticala.6sc+emia urec+ii interne poate fi realizată pe multiple căi. 4ngustarea
vaselor labirintice şi a trunc+iului vertebro-bazilar >din care emană aceste vase?
este întâlnită la +ipertensivi şi arteroscleroză prin procese de ateromatoză.
6nsuficienţa cardiacă este o altă cauză de isc+emie labirintică, la fel ca şi
anomaliile şi bolile sângelui.
'nomaliile arteriale ale vaselor de la gât şi craniu, ca şi compresiunile
e9trinseci ale acestora, prin variaţii anatomice congenitale sau prin leziuni
osoase ale coloanei cervicale vertebrale contribuie la instalarea insuficienţei
vertebro-bazilare, sursă de isc+emizare a labirintelor.:n alt mecanism este
spasmul vascular al arterei auditive sau al ramurilor.
21
8/15/2019 Licenta Otita Wd
22/86
CAPITOLUL 2
OTITA MEDIE SUPURATĂ
2&1 D/;):/ste o infecţie a urec+ii medii, care poate apărea la orice vârstă, dar este
mult mai frecventă la copiii mici şi îndeosebi la sugari care sunt sensibili la
factorii de mediu.
2&2 E,(!(7/
*recvenţa mare la sugari şi copiii mici se datoreşte mai multor cauze,
printre care faptului că la aceştia trompa usta+io, conductul care face legăturaîntre nazofaringe şi urec+ia medie, este foarte scurtă şi dreaptă, aşa încât
infecţiile se pot propaga foarte uşor.
Pe măsura înaintării în vârstă, trompa stac+io îşi măreşte lungimea şi
capătă curburi pe traiectul sau, fapt care îngreunează propagarea infecţiilor prin
aceasta.
4ntrucât sugarul face foarte uşor infecţii nazofaringiene, şi pentru că
structura anatomică a trompei ustac+io este la el aşa cum am văzut, se înţelegede ce el este mult mai e9pus la infecţii ale urec+ii medii decât adultul sau c+iar
decat bătrânii.
2&3 S5,(a,(!(7/
ebutul este brusc şi se produce de obicei în timp ce evoluează o
rinofaringită. imptomele otitei medii supurate sunt;
- durere, la început moderată, sub forma unei senzaţii de tensiune înurec+e, care apoi devine e9trem de vie şi insuportabilă,
- starea generală se alterează,
- temperatura se ridică la 5-(CI<
- frisoane, transpiraţii abundente, cefalee,
- scăderea acuităţii auditive >+ipoacuzie?, este o +ipoacuzie de
transmisie , uneori e9trem de marcată, bolnavul nu mai aude vocea şoptită, nici
c+iar de la o jumătate de metru, prezentând acufene, vertiji şi dezec+ilibru.
- senzaţie de pulsaţii alteriale în urec+e.
22
8/15/2019 Licenta Otita Wd
23/86
2&4 E.(!:/ - C(5!+a:
%a e9amenul obiectiv se constată că timpanul bombează, este foarte
congestionat şi edemaţiat, semn care dovedeşte prezenţa unei supuraţii înurec+ea medie.
acă boala este neglijată, colecţia purulentă creşte, perforează timpanul
şi se evacuează, lăsând sec+ele serioase; scleroză a articulaţiilor dintre oasele
urec+ii medii, sau distugerea lor urmată de surditate, supuraţie cronică a urec+ii
medii.
Mai poate apărea şi o altă complicaţie şi anume e9tinderea infecţiei la
mastoidă şi producerea unei mastoidite, afecţiune care la rândul ei poate da
complicaţii grave , cum se va arăta în continuare.
:neori infecţia poate să se propage la sinusul cavernos şi să dea o
septicopioemie foarte gravă. e poate propaga de asemenea la meninge şi să dea
meningite, sau la creier, unde poate provoca un abces celebral sau cerebelos.
2&? Ta,a/),!
Ta,a/),! este;
- medicamentos,
- conservator,
- de recuperare
- igieno-dietetic.
Ta,a/), /*+a/),(
1ratamentul otitei medii supurate acute este, în primul rând, profilactic;
orice rinofaringită trebuie tratată cu mare atenţie, mai ales la sugar şi copilul mic.e altfel este cunoscut că astăzi în era antibioticelor, care vindecă
rinofaringitele înainte ca acestea să dea complicaţii otice, şi datorită asistenţei
pediatrice în permanenţă îmbunătăţire, otitele supurate acute şi mai ales
complicaţiile lor sunt mult mai rare. acă nu a putut fi surprins în faza de
rinofaringită şi bolnavul >de obicei copii mici sau sugari?, se prezintă în faza de
otită medie supurată acută, se va face de urgenţă următorul tratament;
- instilaţii auriculare călduţe, care au scop analgezic şi decongestiv, cuglicerină boricată I sau preparatul e9istent în comerţ FboramidG<
23
8/15/2019 Licenta Otita Wd
24/86
- dezinfecţia insistentă a rinofaringelui, folosindu-se preparatul
FmentorinG<
- radiaţii cu raze ultrascurte sau aplicaţii de căldură locală >sau cu nisip
cald, băi de lumină solu9?
8/15/2019 Licenta Otita Wd
25/86
CAPITOLUL 3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENŢILOR CU OTITĂ MEDIE SUPURATĂ
3&1 N(:) */5/ N)7
N)7! este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii
cuprinzând; promovarea sănătăţii, prevenirea bolii, îngrijirea persoanelor
bolnave de toate vârstele, în toate unităţile sanitare, aşezările comunitare şi în
toate formele de asisţenţă socială.
/onceptul despre nursing al V7)/ '/)*/();
F Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre
sănătate sau recuperare, să ajuţi individul, fie bolnav sau sănătos, să-şi
folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu
condiţia ca acesta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o
face, şi să acţioneze în aşa fel încat acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai
curând posibil.@
N)7! înseamnă;
• activitate de natură dependentă - delegată, urmareşte indicaţiile medicului
şi oferă tratamentul necesar conform prescripţiilor acestuia< medicul
decide şi asistenta e9ecută te+nica de îngrijire<
• activitate de natură independentă - autonomă, oferă îngrijire, stabileşte
relaţii de încredere şi transmite informaţii legate de problemele desănătate ale bolnavului<
• activitate de natură interdependentă colaborează cu ceilalţi membrii ai
ec+ipei medicale pentru îndeplinirea scopului propus.
Na>este o persoană care fiind admisă oficial la un program
educaţional în nursing, recunoscut de statul membru în care se află, a parcurs cu
succes studiile de nursing şi a obţinut calificarea necesară şi - sau a obţinutlicenţa de a practica nursingului.
25
8/15/2019 Licenta Otita Wd
26/86
S8)8,a,/aeste o stare de bine fizic, psi+ic şi social şi nu doar în absenţa
durerii.
3&2 F)+:!/ 9 (!! a,/),/ /*+a!/
F)+:!/ a,/),/ /*+a!/ sunt de natură;
• independentă<
• dependentă<
• interdependentă.
a F)+:!/ */ )a,8 )*/5/)*/),8$'sistenta asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv
în;
- îngrijiri de confort , atunci când el nu-şi poate îndeplini independent
anumite funcţii<
- stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii<
- le transmite informaţii, învăţăminte, ascultă pacientul şi îl susţine<
- este alături de indivizi şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.
F)+:a */ )a,8 */5/)*/),8$
- la indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau
de readaptare<
- observă la pacient modificările provocate de boală sau tratament şi le
transmite medicului.+ F)+:a */ )a,8 ),/*/5/)*/),8
'sistenta colaboreaza cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social,
educativ, administrativ şi participă la activităţi interdisciplinare< utilizează în
practica profesionala cunoştinţe teoretice şi practice de medicină, economie,
informatică.
A!,/ ;)+:$
a) funcţia profesională:• acordă direct îngrijirea<
26
8/15/2019 Licenta Otita Wd
27/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
28/86
Este o persoană care:
• a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de /onsiliul
'sistenţilor Medicali<
•
a trecut cu succes e9amenele stabilite de /onsiliul 'sistenţilor Medicali<• îndeplineşte standardele stabilite de /onsiliul 'sistenţilor Medicali<
• este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu pregătirea şi
e9perienţa sa<
• este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de
îngrijirea sănătăţii în orice situaţii s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru
care nu este calificată.
&ursaeste pregătită printr-un program de studiu care include:
• promovarea sănătăţii<
• prevenirea îmbolnăvirilor<
• îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental a celor cu deficienţe,
indiferent de vârstă şi în orice unitate sanitară sau în orice situaţie la nivel de
comunitate.
&ursa generalistă presupune:
• o pregătire pluri - disciplinară sociaă, te+nică, practică<
• însuşirea competentelor de bază<
• să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa<
• să aibă +)(9,):/ 56(!(7+/> să asigure un climat optim pentru
recuperarea în timp util a pacientului.
28
8/15/2019 Licenta Otita Wd
29/86
3&3 ÎNGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENŢILOR
CU OTITĂ MEDIE SUPURATĂ
'sistenta medicală asigură îngrijiri specifice de natură independentă -
autonomă, de natură dependentă - delegată şi de natură interdependentă .
3&3&1 I),/./): a,()(/$
A7a/a +();(,! 9 /5a!$
• aerisesc camera<
• asigur camera obscură, liniştită pentru repausul pacientului<
• asigur un climat corespunzator<
• în timpul crizei aşez pacientul în decubit dorsal şi îl informez să
stea nemişcat şi rela9at<
• menţin curăţenia camerei şi dezinfecţia periodică<
• asigur lenjerie de corp şi de pat curată, o sc+imb ori de câte ori este
nevoie, protejând patul cu muşama şi aleză<• urmăresc ca lenjeria să nu fie strânsă, sifonată.
I7/)a 5a+/),!
1oaleta pacientului este un element de bază în îngrijirile acordate de
ăatre asistenta medicală având scopul de a asigura confortul şi igiena
pacientului. fectuez ,(a!/,a astfel;
• asigur temperatura adecvată pentru a-l feri de răceli<
• evit curenţii de aer prin înc+iderea geamurilor şi uşilor<
• asigur intimităţii pacientului<
• protejez pacientul prin paravan<
• pregatesc materialele necesare pentru efectuarea toaletei >prosop
curat, săpun, apă caldă din abundenţă?<
• urmăresc toaleta buco-dentară, a nasului şi a urec+ilor.
• asigur starea de igienă a pacientului prin spălarea întregului corp peregiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spăla.
29
8/15/2019 Licenta Otita Wd
30/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
31/86
• însoţesc pacientul în micile deplasări în salon, la toaletă,
protejându-l de căderi.
• reeduc pacientul pentru menţinerea ec+ilibrului.
S5a./76//a ;)+:!( .,a!/$
*uncţiile vitale includ respiraţia, pulsul, tensiunea arterială şi tempe-
ratura.
• 1ensiunea arterială; se masoară dimineaţa şi seara şi se notează în
foaia de temperatură<
• Pulsul; determinarea numarului de bătăi pe minut, frecvenţa se
înscrie în limite normale corespunzatoare vârstei, tegumentele şi mucoaselesunt normal colorate.
*ig.3 Măsurarea 1.'. >@@@.romedic.ro?
• $espiraţia; se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea<
• 1emperatura se masoară dimineaţa şi seara şi se notează în foaia de
temperatură<
• iureza, cantitate de urină eliminată din organism în )( ore,
aspectul, se notează zilnic în foaia de temperatură<
• caunul se notează în fiecare zi în foaia de temperatură şi se
urmăreşte aspectul patologic al acestuia, culare, formă, prezenţa sângelui, puroiului, mucusului<
31
http://www.romedic.ro/http://www.romedic.ro/
8/15/2019 Licenta Otita Wd
32/86
• "ărsăturile; se notează data, ora, conţinutul mucus, alimentar,
bilios, sânge, cantitatea, mirosul.
'ducaţia sanitară:
Pa8
• măsuri pentru fortificarea organismului prin sport şi activităţi în aer
liber<
• asigurarea unui mediu curat nepoluat cu praf, substanţe c+imice în
oraşe şi la locul de muncă<
• umezirea aerului din încăperi, saloane şi locuinţe<
• asigurarea unei temperaturi constante de &3-&B grade în încăperi<• evitarea substanţelor iritante ale căilor respiratorii superioare;
alcool, tutun,condimente<
• folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor şi măştilor de
protecţie lalocurile de muncă, cu praf şi pulberi<
• folosirea de căşti pentru amortizarea zgomotelor puternice si
trepidaţiilor
• efectuarea de controale periodice ale auzului.
S/+)*a8
• depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale nasului, gâtului,
urec+ii şi tratarea lor corectă pentru prevenirea cronicizării şi a unor infirmităţi;
surditate, tulburări de fonaţie şi respiratorii<
• tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea
otitelor, reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinţe ale urec+ii.
T/:a8
• îndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru proteză
auditivă<
• educarea pacienţilor purtători de proteză cum să o utilizeze
pentru a se adapta progrsiv la mediul sonor<
32
8/15/2019 Licenta Otita Wd
33/86
• educarea anturajului pentru a susţine psi+ic pacientul cu +ipo-
acuzie, e9aminarea periodică a +ipoacuzicului pentru a aprecia din timp
accidentele surdităţii şi necesitatea sc+imbării protezei.
C()+a/a ,/a5/,+8
• $olul asistentei medicale în comunicarea terapeutică;
• ascultă cu atenţie mesajul pacientului<
• îl priveşte în oc+i, pentru a-i demonstra dorinţa de a-l asculta<
• îl aprobă când spune lucruri importante, manifestă toleranţă faţăde pacient, îl ascultă fără să-l întrerupă<
• informaţiile vor fi date cu regularitate şi la momentul oportun<
• nu se vor divulga date pe care medical doreşte să nu le cunoască
pacientul, asigură liniştea în comunicarea cu pacientul dovedind că este gata să
asculte cu răbdare.
3&3&2 I),/./): */!/7a,/$
1& R/+(!,a/a 5(*/!( (!(7+/$
- +emoleucograma, "..=
- glicemie, uree,
- sideremie,
- transaminaze >1JP,1J#?,
- 1imp de sangerare, coagulare,- ecretie auricularaK /ultura si antibiograma
2& E05!(a ;)+:()a!/;
E0a/)! a*(/,+ este o metoda prin care se stabilesc tipul de
surditate şi gradul deficienţei auditive, se efectuează cu audiometrul prin care se
înregistrează grafic pierderile auditive pe frecvenţe din scara tonală.
33
8/15/2019 Licenta Otita Wd
34/86
T((7a;a +(5,/za,8 BTC a înlocuit cu succes tomografia
convenţionala în studiul osului temporal, prin multiplele avantaje pe care le
aduce. 'stfel, pe langă substanţa de contrast în obţinerea imaginilor, ultima
generaţie de tomografe computerizată, permite detectarea structurilor anatomicede dimensiuni reduse, precum şi a patologiei lor.
*ig.7 9plorări $M2 >@@@.romedic.ro?
R/z()a):8 a7)/,+8 BRMN este o metodă imagistică ce produce
imagini secţionale ca şi 1/, folosind însa interacţiunea dintre nuclei de+idrogen, protoni, câmpuri magnetice statice şi frecvenţe de unde radio, fără să
e9pună pacientul la raze ionizante.
3& A*),a/a /*+a/),/!($
- instilaţii auriculare călduţe, care au scop analgezic şi decongestiv, cu
glicerină boricată I sau preparatul e9istent în comerţ FboramidG<
- dezinfecţia insistentă a rinofaringelui, folosindu-se preparatul
FmentorinG<- radiaţii cu raze ultrascurte sau aplicaţii de căldură locală >sau cu nisip
cald, băi de lumină solu9?<
- antibioterapie, ampicilină şi penicilină asociate, cu sulfametin sau
sulfatiazol, fizioterapie, raze ultrascurte, vitaminoterapie.
34
8/15/2019 Licenta Otita Wd
35/86
*ig B 'ntibiotice> @@@.sfatulmedicului.ro?
3&3&3 I),/./): */ )a,8 ),/*/5/)*/),8$
'sistenta medicala colaboreaza cu ec+ipa de specialişti;- N,:(),!> asigură o dietă corespunzătoare afecţiunii, pentru
recuperarea pacientului şi prevenirea complicaţiilor. 'cesta recomandă
alimentele si lic+idele necesare, folosind toate principiile alimentare şi reglează
+idroelectrolitic pacientul, funcţie de stadiul afecţiunii.
- Ra*(!(7!> participă la evaluarea pacientului pentru punerea
diagnosticului cât mai corect, precum şi a tratamentului, ce urmează a fi stabilit
de medical curant.- N/(!(7!> face e9amenul general din punct de vedere al refle9elor.
- P6(!(7! +!)+a), participă cu terapia suport pentru situaţiile de
criză,manifestate de pacient pe perioada spitalizării, respectiv; starea depresivă
sau deseori an9ietatea, manifestate datorită durerilor intermitente, nocturne.
*ig.5 9amen #.$.% >@@@.sfatulmedicului.ro?
(
35
8/15/2019 Licenta Otita Wd
36/86
*ig.&C /onsiliere psi+ologică >@@@.romedic.ro?
CAPITOLUL IV
STUDII DE CAZ
PROCES DE ÎNGRIJIRE - CAZUL CLINIC 1
I&C!/7//a *a,/!( 7/)/a!/ */5/ 5a+/), 2ume; =
Prenume; ata naşterii; &3.C7.&537omiciliul; $âureni Kjud. "âlceatare civilă; căsătorităata internării; &0.C0.)C&3iagnostic la internare; #tită medie supurată.Motivele internării; +ipoacuzie, otoree, an9ietate, durere, insomnie, masticaţie
îngreunată datorită durerii6storicul bolii; pacienta în vârstă de (0 ani se internează în secţia #.$.%
prezentând otoree urec+ea stângă de apro9imativ ( zile pentru investigaţii şi
tratament de specialitate.
II&C!/7//a */ *a,/ 5/ +/!/ 14 )/.( ;)*a/),a!/
1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/- puls; 7C Kmin.- respiraţie; &7Kmin.
- 1.'; &)CK7C mm =g- respiraţia este ritmică
36
8/15/2019 Licenta Otita Wd
37/86
- nu prezintă zgomote respiratorii în somn >sforăit?- nu prezintă tuse- ambele +emitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul
inspiraţiei şi e9piraţiei
- pulsul prezintă ritm normal2 N/.(a */ a /a 9 a
8/15/2019 Licenta Otita Wd
38/86
- alege vestimentaţia în funcţie de vârstă şi de ocazie- îşi asortează întotdeauna vestimentaţia
N/.(a */ a /):)/ ,/5/a,a +(5! ) !,/ )(a!/- 1emperatura; 3A /
- tegumente roz şi calde
N/.(a */ a ; +a,> )7=,> */ a 5(,/=a ,/7/),/!/ 9 +(a/!/- face baie la ) zile- părul este lung şi îngrijit- îşi efectuează singură igiena corporală- mucoasa otică iritată- supuraţie otică
N/.(a */ a /.,a 5/+(!/!/- teamă- agitaţie- durere- frică- trăieşte într-un mediu sănătos
1H N/.(a */ a +()+a- pacienta prezintă acuitate vizuală, fineţe gustativă şi a mirosului
- sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor- ritmul este moderat
- limbajul este clar şi precis- este în relaţii bune cu familia- aude slab cu urec+ea stângă
11 N/.(a */ a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(> */ a
5a+,+a /!7a- este de religie ortodo9ă, nu este împotriva altor religii- nu percepe boala ca o pedeapsă- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilor credinţe şi dorinţe
12 N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8- pacienta este preocupată să fie cât mai utilă- solicită şi acceptă ajutorul cadrelor medicale şi a celor din jur - se consideră mulţumită de sine
13 N/.(a */ a / /+/a- în timpul liber pacienta face prăjituri şi merge la ţară- urmăreşte emisiunile preferate; ştiri mondene, emisiuni- petrece foarte mult timp cu familia în diferite împrejurări
14 N/.(a */ a ).8:a + 8-9 58,/z/ 8)8,a,/a
38
8/15/2019 Licenta Otita Wd
39/86
- este preocupată şi interesată să afle cât mai multe despre starea sa
de sănătate- este dispusă să coopereze la toate te+nicile la care este supusă şi
înţelege necesitatea acestora- este preocupată de consecinţele acestei boli asupra organismului.
39
8/15/2019 Licenta Otita Wd
40/86
III&A)a!za 9 ),/5/,a/a *a,/!(
1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa dedificultate
- puls; 7C Kmin.- respiraţie; &7Kmin.- 1.'; &)CK7C mm =g- respiraţia este ritmică- nu prezintă zgomoterespiratorii în somn >sforăit?- nu prezintă tuse
- ambele +emitorace prezintăaceeaşi mişcare de ridicare şicoborâre în timpul inspiraţiei şie9piraţiei- pulsul prezintă ritm normal
- nu prezintă - nu prezintă
2 N/.(a */ a /a 9 a
8/15/2019 Licenta Otita Wd
41/86
PES$ 'limentaţie inadecvată, datorită dificultăţii în masticaţie, manifestată princonsum de alimente în cantitate insuficientă
41
8/15/2019 Licenta Otita Wd
42/86
3 N/.(a */ a /!)a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa dedificultate
:rina; - cantitate &)CC-&(CCmlK)(+- frecvenţă (-0 micţiuniKzi- culoare; galben citrin- miros specific de bullion Materii fecale; - frecvenţă &-)scauneKzi- culoare înc+isă- miros fecaloid1ranspiraţii în limite normaleMenstruaţia este regulată vine la)B de zile, durează ( zile avândaspect şi culoare normală
- nu prezintă - nu prezintă
4 N/.(a */ a / 9+a 9 a a./a ( )8 5(,8
Manifestări de independenţă Manifestări de
dependenţă
ursa de dificultate
- sistem osteo-articular şimuscular este integru- prezintă poziţii adecvate înortostatism- este ec+ilibrată atunci cândmerge- sistemul conjunctivo-adipos
bine reprezentat
- nu prezintă - nu prezintă
? N/.(a */ a *( 9 a / (*6)
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa de dificultate
- nu are coşmaruri când doarme- pacienta cunoaşte necesităţile
de somn ale organismului
- insomnie-oboseală
-aţipiri în timpul zilei
-durere- secretie purulenta
42
8/15/2019 Licenta Otita Wd
43/86
PES$ 'lterarea somnului, datorită durerii şi secreţiei purulente, manifestate prininsomnie, oboseală, aţipiri în timpul zilei.
N/.(a */ a / 8+a 9 */z8+a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă ursa de dificultate
- pacienta se îmbracă şi sedezbracă singură, fără ajutor- prezintă interes pentru o ţinutăcurată şi adecvată- alege vestimentaţia în funcţiede vârstă şi de ocazie
- îşi asortează întotdeaunavestimentaţia
- nu prezintă - nu prezintă
N/.(a */ /):)/ ,/5/a,a +(5! ) !,/ )(a!/
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa de dificultate
- 1emperatura; 3A /
- tegumente roz şi calde
- nu prezintă - nu prezintă
N/.(a */ a ; +a,> )7=,> */ a 5(,/=a ,/7/),/!/ 9+(a/!/
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa de dificultate
-face baie la două zile
- părul este lung şi îngrijit- îşi efectuează singură igienacorporală
- mucoasa otică este
iritată-supuraţie otică
- otoree
P&E&S& 'lterarea mucoasei otice, din cauza otoreei, manifestată prin mucoasaotică iritată, supuraţie otică.
N/.(a */ a /.,a 5/+(!/!/
Manifestări deindependenţă Manifestări dedependenţă ursa de dificultate
43
8/15/2019 Licenta Otita Wd
44/86
- trăieşte într-un mediusănătos
- frică- durere- temeri
- Paralizia nervului facial
PES$ isconfort fizic şi psi+ic datorită, paraliziei nervului facial, manifestată prin frică, durere, temeri.
1H N/.(a */ a +()+a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa de dificultate
- pacienta prezintă acuitatevizuală, fineţe gustativă şi a
mirosului- sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor- ritmul este moderat- limbajul este clar şi precis- este în relaţii bune cu familia
- +ipoacuzie - otoree
PES$ /omunicare inadecvată la nivel senzorial auditiv, datorită otoreei,
manifestată prin +ipoacuzie.
11 N/.(a */ a a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa de dificultate
- este de religie ortodo9ă- nu percepe boala ca o pedeapsă- nu este împotriva altor religii- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilorcredinţe şi dorinţe
- nu prezintă - nu prezintă
12 N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8
Manifestări de independenţă Manifestări de
dependenţă
ursa de dificultate
44
8/15/2019 Licenta Otita Wd
45/86
- pacienta este preocupată să fiecât mai utilă, atât în cadrul familieicât şi profesional- solicită şi acceptă ajutorul
cadrelor medicale şi a celor din jur - se consideră mulţumită de sine
- nu prezintă - nu prezintă
13 N/.(a */ a / /+/a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa de dificultate
- în timpul liber pacienta face prăjituri şi merge la ţară- urmăreşte emisiunile preferate;ştiri mondene, emisiuni despredecorarea casei şi grădinii- petrece foarte mult timp cufamilia în diferite împrejurări
- nu prezintă - nu prezintă
14 N/.(a */ a ).8:a + 8-: 58,/z 8)8,a,/a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa de dificultate
- este preocupată şi interesată săafle cât mai multe despre starea sade sănătate- este dispusă să coopereze la toate
te+nicile la care este supusă şiînţelege necesitatea acestora- este preocupată de consecinţeleacestei boli asupra organismului
- nu prezintă - nu prezintă
P(!// 5(,a/
& 'lterarea mucoasei otice, din cauza otoreei, manifestată prin mucoasa oticăiritată, supuraţie otică.
45
8/15/2019 Licenta Otita Wd
46/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
47/86
IV& P!a) */ )7=/ a! 5a+/),/ + O,,8 /*/ 5a,8 /+6/a , )7=,>*/ a5(,/=a,/7/)-,/!/ 9+(a/!/
- 'lterarea
mucoaseiotice, dincauzaotoreei,
manifestată
prinmucoasa
otică iritată,supuraţieotică.
- pacienta să
prezintemucoasaotică fărăsecreţie până
la e9ternare
- liniştesc pacienta
cu privire la stareasa- încurajez pacientaîn permanenţă
-îi e9plic
necesitateaintervenţiilor şi
scopul acestora-pregătesc pacientaşi materialelenecesare pentru
recoltarea secreţiei
-pregătesc fizic şi psi+ic pacienta
pentru recoltareasângelui- măsor şi notez
funcţiile vitale şivegetative în *.#- respiraţia &7Kmin
- puls 7CKmin- 1.'. &)CK7C mm+g- temperatura
3A/
- administrez
medicaţia prescrisă demedic;'mpicilină
0CCmg (fl de
) ori pe ziJentamicină
)ml )f de )ori pe zi i.v.- la indicaţiamedicului;
- recoltez
sânge pentruanalize de
laborator - recoltezsecreţie
purulentă dinconductulauditiv
47
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20ca
8/15/2019 Licenta Otita Wd
48/86
). N/.(a*/ a /a9 a
8/15/2019 Licenta Otita Wd
49/86
& N/.(a*/ a /.,a5/+(!/!/
- isconfortfizic şi
psi+icdatorită,
paraliziei
nervuluifacial,manifestată
prin frică,
durere,temeri.
- pacienta săfie
ec+ilibrată psi+ic în (Bore
-pacienta să beneficiezede siguranţă
psi+ologică
pentruînlăturarea
stării dean9ietate în(B ore
- discut cu pacientadespre ceea ce o
îngrijorează- sugerez pacienteiutilizarea gândurilor
pozitive- îi e9plic toatetratamenteleviitoare şi măsurile
ce vor fi luate- furnizez e9plicaţii
simple despreintervenţii- evaluezcaracteristiciledurerii
- facilitez întâlnireacu alte personaecare au avut aceeaşi
problemă dar caresunt vindecate
- administrezla indicaţia
mediculuiiseptol&tabletă de
oriKzi
49
8/15/2019 Licenta Otita Wd
50/86
(. N/.(a*/ a*( 9 a/ (*6)
- 'lterareasomnului,
datoritădurerii şisecreţiei
purulente,manifestate
prininsomnie,
oboseală,aţipiri în
timpul zilei.
- pacienta să beneficieze
de un somncorespunzător vârstei în
7) ore- pacienta sănu mai fieobosită în 7)
ore
- învăţ pacienta să practice te+nici de
rela9are- identific nivelul şicauza an9ietăţii
- întocmesc un program de odi+năcorespunzătororganismului
- identific cauzaoboselii
- ajut pacienta să-şi planifice activităţicotidiene- stimulezîncrederea pacientei
în forţele proprii
- administrezla indicaţia
medicului'lprazolan&tb C,)0 mg
0& N/.(a*/ a
+()+a
/omunicar e
inadecvatăla nivelsenzorialauditiv,
datorităotoreei,manifestată
prin+ipoacuzie.
- pacienta să prezinte
acuitateauditivă pânăla e9ternare
- liniştesc pacientacu privire la starea
ei- cercetez
posibilităţiile decomunicare ale
pacientei- învăţ pacienta săutilizeze mijloacele
de comunicareconform
posibilităţiilor sale- pregătesc pacienta
şi materialele pentruspălătura auriculară
- la indicaţiamedicului
fac spălăturăauriculară
E.a!a/$ 4n urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta se alimenteazăcorespunzător, secreţia purulentă nu s-a diminuat, pacienta este în continuare
an9ioasă, insomia este încă prezentă iar comunicarea este în continuareineficientă. 6ntervenţiile continuă.
50
8/15/2019 Licenta Otita Wd
51/86
Za 2
2evoiaafectată
iagnosticde nursing
#biective 6ntervenţiiautonome
6ntervenţiidelegate
1& N/.(a*/ a ;+a,> )7=,>*/ a5(,/=a,/7/)-,/!/ 9
+(a/!/
- 'lterareamucoaseiotice, dincauzaotoreei,
manifestată prin mucoasaotică iritată,
supuraţieotică.
- pacientasă prezintemucoasaotică fărasecreţie
până lae9ternare
- învăţ pacienta sănu mai folosească beţişoare de urec+i pentru igienaauriculară
- observ şi notezfuncţiile vitale şivegetative
-puls7Kmin-respiraţie )CKmin-1.'. &)CK3C mm +g-temperatură
3,3A/
-administrezmedicaţia
prescrisă demedic;
'mpicilină0CCmg (flde ) ori pe zi
Jentamicină)ml )f de )ori pe zi i.v.
2& N/.(a*/ a
/.,a5/+(!/!/
- isconfortfizic şi psi+ic
datorită, paralizieinervuluifacial,
manifestată prin frică,durere,temeri.
- pacientasă fie
ec+ilibrată psi+ic în )(ore-pacienta să
beneficiezedesiguranţă
psi+ologică
pentruînlăturareastării de
an9ietate în)( ore
- încurajez în permanenţă pacienta
-favorizez adaptarea pacientei la noulmediu-furnizez pacientei
informaţiile de careare nevoie înlegătură cu boala sa-pregătesc pacienta
pentru spălăturăauriculară
-administrez
sedative'lgocalmin)ml ) f de )ori pe zi i.m
- facspălaturaauriculară
51
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20ca
8/15/2019 Licenta Otita Wd
52/86
3& N/.(a*/ a*( a/ (*6)
- 'lterareasomnului,
datoritădurerii şisecreţiei
purulente,manifestate
prininsomnie,
oboseală,aţipiri în
timpul zilei.
- pacientasă
beneficiezede un somncorespunzăt
or vârstei în(B ore- pacientasă nu mai
fie obosităîn (B ore
- învăţ pacienta să practice te+nici de
rela9are-îi ofer pacientei ocană cu lapte cald
înainte de culcare-sfătuiesc pacientasă facă o plimbareînainte de a se culca
-administrez
la indicaţiamediculuiun somnifer;
'lprazolanC,)0mg&tbKzi
(. N/.(a*/ a+()+a
- /omunicareinadecvată lanivel
senzorialauditiv,
datorităotoreei,
manifestată prin+ipoacuzie.
- pacientasă prezinteacuitate
auditivă
- liniştesc pacientacu privire la stareasa
-învăţ pacienta săfolosească
mijloacele decomunicare conform
posibilităţilor sale
- la indicaţiamediculuiadministrez
meşă cuetadină în
conductulauditiv
E.a!a/$ 4n urma intervenţiilor autonome şi delegate pacienta nu mai estean9ioasă şi nu mai prezintă durere. Pacienta prezintă în continuare secreţie
purulentă în conductul auditiv, insomnia este prezentă iar comunicarea rămâneinadecvată. 6ntervenţiile continuă.
52
8/15/2019 Licenta Otita Wd
53/86
Za 3
2evoiaafectată
iagnosticde nursing
#biective 6ntervenţiiautonome
6ntervenţiidelegate
&. N/.(a*/ a ;+a,> )7=,>*/ a5(,/=a,/7/)-,/!/ 9
+(a/!/
- 'lterareamucoaseiotice, dincauzaotoreei,
manifestată prin mucoasaotică iritată,
supuraţieotică.
- pacienta să prezintemucoasaotică fărăsecreţie până
la e9ternare
- îi e9plic toatetratamenteleviitoare şinecesitatea lor -învăţ pacienta să
introducă vată înurec+i atunci cândstă în curent
-administrezmedicaţia
prescrisă demedic;
'mpicilină0CCmg (flde ) ori pe zi
Jentamicină)ml )f de )ori pe zi i.v.
). N/.(a*/ a
*( 9 a/ (*6)
- 'lterareasomnului,
datoritădurerii şisecreţiei
purulente,
manifestate prininsomnie,oboseală,
aţipiri întimpul zilei.
- pacienta să beneficieze
de un somncorespunzător vârstei în)( ore
- pacienta sănu mai fieobosită în )(ore
- observ şi notezfuncţiile vitale şi
vegetative-puls7CKmin-respiraţie &BKmin-1.'. &)0K30 mm
+g-temperatură3,(A/-observ şi notez
calitatea somnului-învăţ pacienta săfacă e9erciţii
respiratorii înaintede culcare
-administrez
la indicaţiamediculuiun somnifer;'lprazolan
C,)0mg&tbKzi
53
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20cahttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/1,9453,9555,0,,Alterarea%20mucoasei%20otice,%20din%20ca
8/15/2019 Licenta Otita Wd
54/86
& N/.(a*/ a+()+a
- /omunicare
inadecvată lanivelsenzorial
auditiv,datorităotoreei,manifestată
prin+ipoacuzie.
- pacienta să
prezinteacuitateauditivă până
la e9ternare
- îi sugerez să
practice metodelede comunicareînvăţate în spital
-pregătesc pacienta pentru spălăturaauriculară-pregătesc fizic şi
psi+ic pacienta pentru acumetria
fonică
- la indicaţia
mediculuifac spălăturăauriculară
-pregătesc pacienta pentruacumetria
fonică-recoltez
secreţie purulentădinconductulauditiv
E.a!a/$ %a sfârşitul celei de a treia zi pacienta nu mai prezintă insomnie,mucoasa otică este în continuare afectată iar comunicarea rămâne ineficientă.6ntervenţiile continuă
54
8/15/2019 Licenta Otita Wd
55/86
PROCES DE ÎNGRIJIRE
CAZUL CLINIC 2 - O,(a,(*,8 +()+8 a+,za,8 */a5,8
I C!/7//a *a,/!( 7/)/a!/ */5/ 5a+/), 2ume; Prenume; "ata naşterii; )3.C&.&507omiciliul; $m. "âlceatare civilă; căsătoritata internării; C5.C0.)C&3iagnostic la internare; otomastoidită cronică acutizată dreaptă
Motivele internării; +ipoacuzie bilaterală, otoree urec+ea dreaptă, otalgieurec+ea dreaptă, ameţeli, an9ietate, insomnie.6storicul bolii; pacientul în vârstă de 00 ani se internează în secţia #.$.%
prezentând otalgie urec+ea dreaptă, otoree urec+ea dreptă, +ipoacuzie însoţită
de ameţeli de apro9imativ zile pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
II C!/7//a */ *a,/ 5/ +/!/ 14 )/.( ;)*a/),a!/
1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/- puls; 70Kmin.- respiraţie; )CKmin.- 1.'; &CK7C mm =g
- ambele +emitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpule9piraţiei şi inspiraţiei
- respiraţia este ritmică- în somn respiraţia devine mai zgomotoasă >sforăie?
- nu prezintă tuse- pulsul este ritmic
55
8/15/2019 Licenta Otita Wd
56/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
57/86
& N/.(a */ a /):)/ ,/5/a,a +(5! ) !,/ )(a!/- 1emperatura; 3,3A/- tegumente roz şi calde
& N/.(a */ a ; +a,> )7=,> */ a 5(,/=a ,/7/),/!/ 9
+(a/!/- părul; este curat şi îngrijit- ung+ii; curate, tăiate scurt, culoare roz- piele; curată, netedă, pigmentată normal- nas; mucoasă umedă, fose nazale libere- cavitate bucală; mucoasă bucală roz şi umedă, dentiţie
completă fără carii- supuraţie otică- mucoasa otică este iritată
& N/.(a */ a /.,a 5/+(!/!/- frica- temeri- durere- frică- facies crispat- trăieşte într-un mediu sănătos fără poluare fonică şi c+imică
1H& N/.(a */ a +()+a- pacientul prezintă acuitate vizuală, fineţe gustativă şi a
mirosului, sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor, ritmul moderat, limbaj clar şi precis- atitudine receptivă şi de încredere în alţii- aude slab cu urec+ea dreaptă
11& N/.(a */ a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(> */ a5a+,+a /!7a
- este de religie ortodo9ă- nu percepe boala ca pe o pedeapsă- nu este împotriva altor religii
- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilor credinţe şi dorinţe12& N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8
- pacientul este preocupat să fie cât mai util, în cadrul familiei- solicită şi acceptă ajutorul cadrelor medicale şi a celor din jur - se consideră mulţumit de sine
13& N/.(a */ a / /+/a- în timpul liber pacientul citeşte şi complectează rebusuri- urmăreşte emisiunile preferate; ştiri sportive şi meciuri de
fotbal- petrece foarte mult timp cu familia în diferite împrejurări
57
8/15/2019 Licenta Otita Wd
58/86
14& N/.(a */ a ).8:a + 8-9 58,/z/ 8)8,a,/a- este preocupat şi interesat să afle cât mai multe despre starea
sa de sănătate- este dispus să coopereze la toate te+nicile la care este supus
şi înţelege necesitatea acestora- este preocupat de consecinţele acestei boli asupra
organismului
III A)a!za 9 ),/5/,a/a *a,/!(
1 N/.(a */ a /5a 9 a a./a ( )8 ++!a:/
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă ursa dedificultate
- puls; 70Kmin.- respiraţie; )CKmin.- 1.'; &CK7C mm =g- ambele +emitorace prezintăaceeaşi mişcare de ridicare şicoborâre în timpul e9piraţiei şi
inspiraţiei- respiraţia este ritmică- în somn respiraţia devine maizgomotoasă >sforăie?- nu prezintă tuse- pulsul este ritmic
- nu prezintă - nu prezintă
58
8/15/2019 Licenta Otita Wd
59/86
2 N/.(a */ a /a 9 a
8/15/2019 Licenta Otita Wd
60/86
4 N/.(a */ a / 9+a 9 a a./a ( )8 5(,8
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa dedificultate
- prezintă postură adecvată- în ortostatism; capul drept înainte,spatele drept, braţele pe lângă corp,şoldurile gambele drepte- în poziţie şezândă; capul drept,spatele drept rezemat, braţelesprijinite, coapsele orizontale,gambele verticale
- în timpul mersului prezintă tulburări deec+ilibru
- ameţeală
PES$ Postură inadecvată, datorită ameţelii, manifestată prin tulburări deec+ilibru.
? N/.(a */ a *( 9 a / (*6)
Manifestări de independenţă Manifestări de dependenţă ursa de dificultate
- nu are coşmaruri cânddoarme
- pacientul cunoaştenecesităţile de somn aleorganismului
- doarme 0 ore pe noapte- prezintă o uşoară
insomnie predormiţională- oboseală- aţipiri în timpul zilei
- otoree- durere
PES$ omn adecvat, datorită dureri şi a otoreei, manifestată prin oreinsuficiente de somn, uşoară insomnie, oboseală, aţipiri în timpul zilei.
N/.(a */ a / 8+a 9 */z8+a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa dedificultate
- pacientul se îmbracă şi sedezbracă singur, fără ajutor- prezintă interes pentru o ţinutăcurată şi adecvată- alege vestimentaţia în funcţie de
vârstă şi de ocazie- îşi asortează întotdeauna
- nu prezintă - nu prezintă
60
8/15/2019 Licenta Otita Wd
61/86
vestimentaţia
61
8/15/2019 Licenta Otita Wd
62/86
8/15/2019 Licenta Otita Wd
63/86
PES$ $isc de complicaţii, datorită infecţiei otice, manifestată prin durere, frică,temeri, facies cripsat.
1H N/.(a */ a +()+a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă ursa de dificultate
- pacientul prezintă acuitatevizuală, fineţe gustativă şi amirosului, sensibilitate tactilă- debitul verbal este uşor,ritmul moderat, limbaj clar şi
precis
- atitudine receptivă şi deîncredere în alţii
- +ipoacuzie a urec+eidreapte- supuraţie urec+eadreaptă
- secreţie purulentă
PES$ /omunicare inadecvată la nivel senzorial-auditiv, datorită secreţiei purulente, manifestată prin +ipoacuzie şi supuraţie a urec+ei drepte.
11 N/.(a */ a a+:()a +();( 5(5!( +().)7/ 9 .a!(
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa dedificultate
- este de religie ortodo9ă- nu percepe boala ca o pedeapsă- nu este împotriva altor religii- participă la slujbele religioase- acţionează conform propriilorcredinţe şi dorinţe
- nu prezintă - nu prezintă
12 N/.(a */ a ; 5/(+5a, ) ./*//a /a!z8Manifestări de independenţă Manifestări de
dependenţăursa de dificultate
- pacientul este preocupată săfie cât mai util, în cadrulfamiliei- solicită şi acceptă ajutorul
cadrelor medicale şi a celordin jur
- nu prezintă - nu prezintă
63
8/15/2019 Licenta Otita Wd
64/86
- se consideră mulţumită desine
64
8/15/2019 Licenta Otita Wd
65/86
13 N/.(a */ a / /+/a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa dedificultate
- în timpul liber pacientul citeşte şicomplectează rebusuri- urmăreşte emisiunile preferate;ştiri sportive şi meciuri de fotbal- petrece foarte mult timp cu familia
- nu prezintă - nu prezintă
14 N/.(a */ a ).8:a + 8-: 58,/z 8)8,a,/a
Manifestări de independenţă Manifestări dedependenţă
ursa dedificultate
- este preocupat şi interesat să aflecât mai multe despre starea sa desănătate- este dispus să coopereze la toatete+nicile la care este supus şiînţelege necesitatea acestora
- este preocupat de consecinţeleacestei boli asupra organismului
- nu prezintă - nu prezintă
P(!// 5(,a/
& Postură inadecvată, datorită ameţelii, manifestată prin tulburări deec+ilibru.
) 'lterarea mucoasei otice, din cauza otoreei, manifestată prin supuraţieotică, mucoasă otică iritată.
$isc de complicaţii, datorită infecţiei otice, manifestată prin durere, frică,temeri, facies cripsat.
( omn adecvat, datorită dureri şi a otoreei, manifestată prin oreinsuficiente de somn, uşoară insomnie, oboseală, aţipiri în timpul zilei.
0 /omunicare inadecvată la nivel senzorial-auditiv, datorită secreţiei purulente, manifestată prin +ipoacuzie şi supuraţie a urec+ei drepte.
65
8/15/2019 Licenta Otita Wd
66/86
66
8/15/2019 Licenta Otita Wd
67/86
IV&P!a) */ )7=/ a 5a+/),! + (,(a,(*,8 +()+8 a+,za,8*/a5,8
Za 1
2evoia
afectată
iagnostic de
nursing
#biective 6ntervenţii autonome 6ntervenţii
delegate&. N/.(a
*/ a /
9+a 9a a./a (
)8
5(,8
- Postură
inadecvată,
datorităameţelii,
manifestată
prin tulburări
de ec+ilibru.
-
pacientul
să nu mai prezinte
ameţeli în
)( ore-
pacientul
să nu mai
prezinte
tulburări
de
ec+ilibru
în )( ore
- liniştesc pacientul-îi recomand
pacientului să stea la
pat- ajut pacientul să-şi
satisfacănevoile- învăţ pacientul să nu
se ridice brusc din pat- îi administrez
pacientului un ceai- fac pregătirea fizică
şi psi+ică a pacientului
cu privire la recoltarea
sângelui- pregătesc materialele
necesare pentru
recoltarea sângelui
administrez
medicaţia
prescrisă demedic/efort )g
de două ori
pe zi i.v.Netoprofen
)CCmg
&tbKzi
-recoltezsânge la
indicaţia
medicului
67
8/15/2019 Licenta Otita Wd
68/86
). N/.(a
*/ a ;
+a,>
)7=,*/ a
5(,/=a
,/7/)
-,/!/ 9
+(a-
/!/
- 'lterarea
mucoasei
otice, din
cauza otoreei,manifestată
prin supuraţie
otică,
mucoasă otică
iritată
-
pacientul
să
prezintemucoasa
otică fără
secreţie
până la
e9ternare
- încurajez pacientul
în permanenţă- îi e9plic necesitatea
intervenţiilor şi scopul
acestora- îngrijesc pacientul
după e9aminare
- la
indicaţia
medicului
administrezmeşă cu
etadină în
conductul
auditiv- la
indicaţia
medicului
pregătesc
pacientul
pentru
acumetrie
fonică
68
8/15/2019 Licenta Otita Wd
69/86
& N/.(a
*/ a
/.,a
5/+(!/!/
- $isc de
complicaţii,
datorită
infecţiei otice,manifestată
pri