Lao Tzu Chapter 5 Impartial Presence (Awareness) in Lao Tzu and Patanjali

8/2/2019 Lao Tzu Chapter 5 Impartial Presence (Awareness) in Lao Tzu and Patanjali

1/14

Conexiunea dintre prezenta impartiala si golirea defluctuatii psiho-emotionale - Temelia reintoarcerii Acasa(realitatea sursa; Tao ) / Impartial Presence (Awareness)

in Lao Tzu and Patanjali - The connection betweenImpartiality and Emptiness is the cornerstone of

Returning Home (Source Reality, Tao)Dan Mirahorian

The mental mirror colored by psycho-emotional fluctuations deforms thereality

Oglinda mentala colorata de fluctuatiile psiho-afectivedeformeaza realitatea

Abstract/ Rezumat:The connection between Impartiality and emptiness (of psycho-emotional fluctuations) is approached by Patanjali in the fourth sutra from SamadhiPada YS 1.4 (rendered in: Connections) and by Lao Tzu in Chapter 5, a translation

that is shown below/ Conexiunea dintre impartialitate si golirea de fluctuatiile psiho-afective este abordata de Patanjali in a patra instructiune din Samadhi Pada YS1.4( redata in: Conexiuni ) si de catre Lao Tzu in capitolul 5, a carei traducere esteredata mai jos

Lao Tzu Capitolul 5 ( d w zhng )Titlu/Title /Titre /Titel/ Ttulo /Titolo :Imparialitatea prezenei este temelia golirii pt. reintoarcerea Acas ( larealitatea surs; starea nondiferentiata; Tao ) Impartial Mirror Impartial WitnessUtilitatea golului/Vidul creativ/The Uses ofTitlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/

x yng/Folosul vidarii/Functia golirii/Impartialitatea

Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/The Use of Emptiness/ The Function of Emptiness/ ImpartialityTitluri date de ali traductori i comentatori :Creativitatea golirii/Creative Emptiness/ Schpferische Leere (Hilmar Klaus)[] x xu1 hs hiuR: vid; gol; van; nul; zero; lipsit de coninut; neocupat;vedei: 3.34;


2/14

yng yong4yung: R: utilizare, nevoie; a folosi; uz; folos; avantaje; a cheltui;vedei: 4.4;

Text in lb. chineza Text Wng B transliterat in Pnyn5. (di4 wu3 zhang1 )5.1., 5.1. tian1 di4 bu4 ren2,5.2.. 5.2. yi3 wan4 wu4 wei2 chu2 gou35.3., 5.3. sheng4 ren2 bu4 ren25.4.. 5.4.yi3 bai3 xing4 wei2 chu2 gou3.5.5., 5.5. tian1 di4 zhi1 jian1,5.6.? 5.6.qi2 you2 tuo2 yue4[qian1] hu1?5.7.[], 5.7. xu1 er2 bu4 qu1 qu1[qu3],5.8.. 5.8.dong4 er2 yu4 chu1.5.9., 5.9.duo1 yan2 shu4 qiong2,5.10.. 5.10.bu4 ru2 shou3 zhong1.caracterele lips sau care difer n unele variantele transmise sunt n albastru

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguoversiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi Wang Bi () (226 249e.n):, ?

2.2. Text in versiunea lui Ho-shang Kung Heshang Gong () (202-157i.e.n.):2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi () (555 - 639 e.n.) 2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui ( Mwngdu ) din anul 168i.e.n..MWD A: MWD B: 2.5. Textul in versiunea Kuo Tian ( Guodian) datat inainte de 300 i.e.n.Capitolul 5 nu exist in versiunea pe fii de bambus descoperit la Guodian / Chapter5 is not present in the bamboo slips version discoveded at Guodian/ Le chapitre 5n'est pas prsent dans la version sur les fiches lamelles de bambou dcouvertes Guodian / Kapitel nicht vorhandenvedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note

3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten)bersetzung / Traduccin analtica (convergente) /Traduzione analitici(convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear andprocesses information in an analytical and sequential way

5.01. , tin d b rn,Cerul i Pmntul nu au prtinire [parialitate, preferin, identificare, iubire, omenie( pentru vreo fptur, creatie, rezultat, efect) ],1Heaven and Earth are not kind:Himmel und Erde sind nicht freundlich:Le ciel et la terre ne sont pas humains :

5.02. [] [] [] y wn w wi ch gu.Toate fpturile din lume sunt tratate [ de univers] ca nite "cini de paie" [ca niteproduse sau efecte, adica sunt sortite sacrificiului, arderii sau transformrii] .thus myriads of creatures are treated like straw dogs.so sie abertausend Geschpfe behandeln wie Stroh-Hunde.

Ils traitent tous les tres comme chiens de paille5.5.03. [] shng rn b rn,[ tot aa] Sfntul ( omul sacru sau divin, care a realizat identitatea cu axul realitatii)nu are nici o prtinire [parialitate, preferin, iubire, identificare, omenie, pentrulumea efectelor, creatiilor, fpturilor ],


3/14

Wise men are not kind either:Auch weise Menschen sind nicht freundlich:Le saint nest pas humain :

5.04. [][]y bi xng wi ch gu.[In acord cu universul sfntul] pe toate fpturile le trateaz ca pe nite "cini depaie";thus all people are treated like straw dogs.so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde.Il traite le peuple comme chien de paille.

b 05-08 Foalele/Bellow Blasebalg

5.05. [], tin d zh jin,Cerul i Pmntul: [au un] spaiu [gol; vid] intre eleHeaven and Earth: the space between,Himmel und Erde: ihr Zwischenraum,Lespace entre le ciel et la terre

5.06. [] ?! q yu tu yu h ?!Similar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut].it's like a bag-pipe! [*drum and flute]er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel und Flte]

Ne ressemble-t-il pas un soufflet de forge ?5.07. []] x r b q,[ acel spatiu ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin]Empty, yet not collapsing,Leer, doch nicht zusammenfallend,Bien que vide intrieurement, Il ne spuise jamais.

5.08. []dng r y ch.[cu cat este mai mare] micarea [ activitatea de golire], cu att cresc efecteleexterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca"mintea omului este ca o parauta, fiindc funcioneaz doar cand este deschis" ( o

minte deschis inseamn: golit de prejudeci, de prtinire, de ceea ce credem ctim; vedei: capitolul 11 (despre utilitatea golirii:http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sauefectul acceptarii propriei noastre ignorane"; http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf]in motion, and even more productive.bewegt und umso schpferischer.Plus on le meut, plus il exhale,

c 09-10 Pstrarea in centru (echilibrului; stabilitii)/Keep your Mean Die Mittebewahren

5.09. [] [] du yn sh qing,

mult vorb [aciune; exteriorizare], inseamn epuizare (inTao)Many words refer to exhaustion Viele Worte verweisen auf Erschpfung Plus on en parle, plus vite on aboutit limpasse.

5.10. b r shu zhng.[iar acest lucru] nu este aa de bun ca meninerea in centru [mijlocul roii, spatiul viddin centru; axul realitii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao)].not as good as keeping the center.nicht so gut, als bewahrte man die Mitte.Mieux vaut sinsrer en son intrieur.

3.2. Traducerea analogic (divergent) / Analogic (divergent) Translation/Latraduction analogique (divergente)/ Analogisch(divergent)bersetzung/Traduccin analgica (divergente) /Traduzioneanalogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, non-linear, creative, simultaneous and intuitive;


4/14

5.1. Cerul i Pmntul [n unitate sau n armonie] nu au prtinire [parialitate,preferin, identificare, atracie-respingere; iubire-ur, omenie ( pentru vreo fptur,creaie, rezultat; toate lucrurile sunt efecte pariale ale unor procese in curs dedesfaurare, faze dintr-o curgere); intregul univers practic imparialitatea,neutralitatea; egalitatea mental],15.2. Toate fpturile din lume sunt tratate [ de univers] ca nite "cini de paie" [ inunivers nu exist substantive, lucruri, decat ca fotografii, ingheari teoretice, ci doarverbe, procese sortite transformrii, arderii sau sacrificiului; tot ce vedem in jurulnostru sunt nite produse sau nite efecte efemere ale unor procese de transformare].5.3. [Ca i Cerul i Pmntul ( universul)] Sfntul ( omul sacru sau divin, care a realizatidentitatea cu axul realitii: pura contien) nu are nici o prtinire [i pstreazimparialitatea i egalitatea mental; nu are parialitate, preferin, iubire-ur,identificare, omenie, ataare pentru lumea efectelor, creaiilor, fpturilor, proceselor;cei ce vd c realitatea manifestat este alcatuit doar din procese de transformare,din curgeri, din ruri, "in care nu te poi scalda de dou ori in aceeasi ap", practicdetaarea de lumea efectelor i ancorarea in ceea ce este imuabil ( temelia sau axulvid al realitii) prin aezare contient in ACUM, prin prezen imparial, prinpractica egalitii mentale (vede ca identice, att praful de pe drum, ct i aurul)],5.4. [In acord cu universul sfntul] pe toate fpturile le trateaz ca pe nite "cini depaie"[ procese de transformare, faze efemere ale transformarii universale, sortitesacrificiului sau focului];5.5. Cerul i Pmntul au ntre ele (i n ele) un gol vid (i imuabil) [ vidul este prezentpretutindeni: n atomi, n spatiul cosmic i chiar n tehnologia terestr, care folosete

ca i natura (bambusul, trestia, oasele, tevile) golul sau o cantitate minim dematerie-o teav nu este cu nimic mai putin rezistent n raport cu o bar plin].5.6. [Acest spaiu vid este] asemntor cu cel existent n foalele fierarului [sau cugolul unui flaut ori fluier].5.7. Cnd este golit [spatiul vid], nu este de loc epuizat [ este inepuizabil; rmnemereu plin]5.8. Cu ct goleti mai mult [interiorul] cu att mai mari sunt efectele exterioare [ seamplific suflul, expiratia, exteriorizarea ieirile; (cu cat este mai mare) micarea(activitatea de golire), cu att cresc efectele exterioare ( productivitatea); ganditi-vala foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o parauta,fiindc funcioneaz doar cand este deschis" ( o minte deschis inseamn: golit deprejudeci, de prtinire, de ceea ce credem c tim; vedei: capitolul 11 (despre

utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea luiSocrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignorane";(http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf); cu ct retragi mai mult in vidulcentral al purei constienta cu atat creste raza ta de actiune; cu ct retragi mai inspate sgeata, pe coarda unui arc, cu att mai departe este aruncat aceasta; vedetiutilizarea practica in articolul:Vindecarea instantanee a tuturor maladiilor/Instant Healing of all Illnesseshttp://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/vindecarea-instantanee-a-maladiilor-instant-healing-of-all]5.9. Asemntor cu ct mai mult vorbeti [acionezi; te exteriorizezi], cu att teepuizezi[mult vorb (aciune mijlocit; exteriorizare), inseamn epuizare, rupere de actiuneanemijlocita ( wu-wei), separare de izvor (Tao), pierderea contactului cu realitatea

sursa].5.10. [iar acest lucru] nu este aa de bun ca meninerea in centru [mijlocul roii,spatiul vid din centrul sau axul realitii; realitatea cauzala a constienteiimpartiale(Tao); Nu-ti epuiza inutil i irecuperabil resursele de via; amplific tcerea,vidarea mental prin practica constienei impariale, pn vei deveni "flautul n carecnt Divinitatea" sau "templul n care coboar Dumnezeu"];

Nature is not "partial" myriad creatures are treated like straw dogs.Neither are wise men kind they as well treat all people like straw dogs.Heaven and Earth the space in between resembles a bellow: empty and yet notcollapsing: when moved, more and more emerges from it.Many words exhaust themselves, youd better keep to your own mean.

Note/ Notes/Noten1. In taoism expresia b rn nu inseamn "fr omerie", ci imparialitate(neutralitate, lips de identificare, fr prtinire) i nu are o conotaie negativ, ca inconfucianism unde b rn are semnificatia: : lipsit de bunavoin, fr inim,amorit, anesteziat; lipsit de sensibilitate; in tradiia taoist virtuile morale sunt efecte


5/14

ale ancorrii in Tao; a cultiva efectele in locul cauzei este impotriva cursului naturii iconduce la virtui simulate, fr rdcin, artificiale, false;5.1-5.4. Ca i Cerul i Pmntul sfntul nu se identifica cu fiinele umane sau cu celezece mii de lucruri, pe care le consider obiecte captive in fluxul sacrificiului (ca nitecini de paie: ch gu, adica lucruri sortite sacrificiului1)coala legist folosete peste tot n discursul su metaforele compasului, echerului,balanei sau firului cu plumb. Dup chipul i asemnarea balanei, Tao, carenglobeaz toate contrariile, este perfect indiferent i neutru fa de proiecteleomeneti, al cror succes sau eec depinde n ntregime de modul n care suntutilizate principiile care i sunt inerente. Invers, precum Tao, instrumentul de msursau de referin se autoregleaz. Nu este deloc nevoie de intervenia uman, cu tot ceare ea subiectiv, afectiv sau moralizant. Ordinea perfect este realizat atunci cndtoate lucrurile vin de la sine s se alinieze dup firul cu plumb. In acest caz nu estedeloc nevoie s se acioneze sau s se intervin. Astfel, Guanzi poate uni"nonaciunea" taoist cu "tehnica" legist ntr-un termen care va fi folosit din plin ntextele i practicile taoiste ulterioare:" Calea (Tao) nonaciunii nseamn s urmezi yin-ul (femininul; apa). S urmezi yin-ulnseamn s nu adaugi (atracie; favorizare) nimic, s nu nlturi (respingi;defavorizezi) nimic. S urmezi forma a ceva pentru a-i da un nume, aceasta estetehnica urmatului" [Guanzi 36, p. 221].2) Comentariul lui Wang Bi : "expresia "paie i cini" indic faptul c pentru Cer siPmnt fiinele umane sunt ca i paiele i cini!"[Wang Bi's commentary, s. Wagner

"A Chinese Reading of the Daodejing" 2003 p. 135 f.! 'Heaven and Earth do notproduce grass for the benefit of cattle, but the cattle [still] eat grass. They do notproduce dogs for the benefit of men, but men [still] eat dogs.'].6. (he; namely) / (er; nmlich);: tu yu1) lit: foale (sac+tub/fluiere/flaut ca la cimpoiul scotian "sac-flute" (also: Bellow) /Sackpfeife, wrtlich "Sack-Flte" (auch: Blasebalg);2) interpretarea Cerului i a Pmntului cu "toba i flautul": distana sau deosebireadintre ele cu dificultate se deosebete de cea dintre tob i flaut /interpretation ofHeaven and Earth as "drum and flute": their gap hardly differs from drum and flute! /Trommel und Flte"-Deutung Himmel und Erde: ihr Zwischenraum unterscheidet sichkaum von Trommel und Flte! [Wang Bi's commentary, s. Wagner "A Chinese Reading

of the Daodejing" 2003 p. 136 f.! "Drum" is a drum to be beaten. "Flute" is a musicalflute. Inside, drum and flute are empty and hollow. (The Flute) has no feelings (of itsown to prefer one sound to another). (The drum) has no activity (of its own to createthis resonance rather than another.)].9. sh qing to "count-poor" / zhlen-arm".*Pstreaz-i imparialitatea i egalitatea mental. Fii ca soarele care lumineaz inmod egal att lucrurile bune, ct i pe cele pe care noi le considerm rele. Fii caploaia care ud la fel florile i buruienile. Sfntul, ca i orice om informat, privete nmod egal un obiect de aur i noroiul, fiindc tie c n esen ele sunt unul acelailucru (aceleai particule elementare esute din lumin sau energie alctuiesc toiatomii- deosebirea este datorata modului de structurare, ca intre grafit i diamant ).

5. Lista caracterelor din capitolul 5 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao TeKing] insoit de transcripie i semnificaie

ddi4ti: R: prefix numere de ordine; secven, categorie; clas; grad vedei:capitolul 1

w wu3 wuR: cinci, 5; al cincilea; "prea multe"(cap.12);vedei: 12.1; zhng zhang1 chang tchang R: capitol; seciune; paragraf; vedei:

Dicionarul capitolului 1

Propoziia 1 din capitolul 5 in variantele [WB][HSG][FY]5.01. Text in caractere tradiionale [simplificate]tin d b rn, Text transliterat in Pnyntian1 di4 bu4 ren2, Text transliterat in Pnyn (cu numere pt tonuri)T'ienTi Pu Jen Text transliterat in Wade-Giles


6/14

T'ien ti Pou jen Text transliterat in EFEOCerul i Pmntul nu au prtinire [parialitate, preferin, identificare, iubire, omenie( pentru vreo fptur, creatie, rezultat, efect) ],1Heaven and Earth are not kind:Himmel und Erde sind nicht freundlich:Le ciel et la terre ne sont pas humains :

5.1: tin tian1tientien: R: cer; vedei: 1.15 ;5.2: ddi4de5 ti; deR: pmnt; sol; regiune; loc;teritoriu; areal; zon, teren;ar; vedei: 1.16 ;5.3: b bu4 pupu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;vedei: 2.19;5.4: rn ren2jenR: caracter alctuit din cifra 2 ( r) si om ( rn): careindic o atitudine reciproc intre doi sau mai muli oameni; omenie; iubire;bunvoin; buntate; dorete binele ntregii lumi, mil; ndurare; iertare; caritate;fraternitate; simminte ntre doi oameni; miez; smbure al unui fruct;identificare, prtinire;preferin;in taoism expresia b rn inseamn: imparialitate, neutralitate, starelips/eliberat de identificare, fr prtinire; iar negarea acestui termen nu are o conotaienegativ, ca in confucianism, unde inseamn: lipsit de bunvoin, fr inim, amorit,anesteziat; lipsit de sensibilitate; in tradiia taoist virtuile morale sunt efecte ale ancorrii in

Tao, iar nu virtui/caliti dobndite prin cultivarea moralitii confucianiste. In capitolul 5 :"Cerul i Pmntul nu au omenie [iubire, identificare, prtinire, preferin,pentru vreo fptur]"; Calea eronat a educaiei morale din confucianism (reluat in

cretinism i in comunism) este considerat in taoism drept artificial, falsi impotrivacursului naturii ( fiindc in cazul in care cultivm efectele in locul cauzelor, atunci vom obinevirtui simulate, fr rdcin); in confucianism rndesemneaz relaia interumanprofund, solidaritatea interuman i armonia universal (iubirea semenilor din cretinism),dar aceasta nu se realizeaz prin indoctrinare, ci este un efect al regsirii adevratei noastreidentiti (nu putem iubi pe aproapele nostru, ca pe noi inine, dac nu realizam unitateanoastr profund, care se obine ca rezultat al respectrii primei porunci, in care ni se cereiubirea necondiionat a lui Dumnezeu, care inseamn ancorarea in realitatea omniprezentsursa, aflat inluntrul nostru; vedeti cap 47 din Lao Tzu) ; in confucianism aceast virtutemoral se refer la o dispoziie a spiritului care ii imbraiseaz pe ceilali, a rn-iubirea de oameni (Analecte, 12.22); se solidarizeaz cu semenii, ca in iubirea aproapeluipropavaduit in cretinism, dar fr ascultarea celei dinti porunci ( iubirea izvorului sau

cauzei tuturor virtuilor);

rn se implinete in confucianism prin a te infrna pt acorespunde cutumelor, regulilor morale i ritualului [ ] l, (Analecte, 12.1); inconfucianism pietatea filial este omenie; loialitatea este omenie (cine este om de omenienu-i invinuiete principele, suveranul, parinii; Conform lui Xie Wuliang in lucrarea: "Istoriafilosofiei chineze" (Zhongguo Zhexue Shi) Confucius conecteaza rn ("omul de omenie nueste nelinitit" Analecte, 9.29) cu 49 de virtui morale: [] l- ritualul, eticheta,ceremonialul (pus pe primul loc de Xun Zi); y -justiia, dreptatea (pus pe primul loc deMeng Zi);jing- respectul; xin-sinceritatea; shu-stpnirea de sine; zhong-loialitatea; xiao-pietatea filial; ci-bunatatea; ai-iubirea; shi-cunoasterea; zhi-inteligena (inseamn laConfucius omul care a acumulat cunostine zhe dobndite prin studiu; "omul inteligent nu aredubii" (Analecte,[] Lny 9.29);yong-vitejia, indrazneala ("omul curajos nu seteme"; Analecte, 14.4); rang-modestie; jie- puritatea; qing- limpezimea; fa-legea (pusa peprimul loc de Han Fei Zi). E: humane, humaneness, benevolence, kindness;kind;

humanity; merciful; kernel; perfect virtue; goodness; perfect virtue; rn c benevolent;charitable; kind; kindly; kindness; merciful; b rn: not benevolent, heartless, numb; F:humanit; fraternit; la vertu d'humanit ; bienveillance; bon; bienveillant; amour; amande;ppin; G: Menschlichkeit; freundlich; Brderlichkeit; Wohlwollen; gut, Frsorge, Liebe;termenul " rn"apare in capitolele: 5 (cu semnificatia de prtinire), 8 [ empatienu simpatie], 18[,. Cnd marele Tao s-a pierdut au aprut omenia (buntatea rn ) i justiia (dreptatea y )];19[, ; Alung omenia i renun la dreptate sipoporul va reveni de la sine la pietatea filial i la iubirea printeasc], 38[: ;Omenia superioar acioneaz (fptuiete) dar nu are un scop (intenie) de fptuire)]

5.02. [][][]y wn w wi/wi chu gu yi3 wan4/mo4 wu4 wei4/wei2 chu2 gou3 I Wan Wu Wei Ch'u KouYi Wan Wou Wei Tch'ou KeouToate fpturile din lume sunt tratate [ de univers] ca nite "cini de paie" [ca niteproduse sau efecte, adica sunt sortite sacrificiului, arderii sau transformrii] .


7/14

thus myriads of creatures are treated like straw dogs.so sie abertausend Geschpfe behandeln wie Stroh-Hunde.Ils traitent tous les tres comme chiens de paille 5.

5.5: y yi3iyiR: dup; n acord cu; a servi drept; n conformitate cu; ca i;vedei: 1.29;5.6: [] wn wan4wan R: zece mii; mii i mii; nenumrate; toate; totul;complet; vedei: 1.21;5.7: w wu4wu : R: obiect, lucru; vedei: 1.22;

5.6-7: wn w R: zece mii de lucruri (creaturi; fiine); mii i mii de lucruri; totul;vedei:1.21-22;5.8: [] wi; wiwei2,4wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv;vedei: 2.7;5.9: [] ch chu2 tschu R: paie; fn; iarb uscat; nutre; furaj;iarb cosit,iarb tiat; fn ch: a rumega (a intoarce iarba); E: straw; hay; dry grass;mow, cut grass; fodder; fn ch: ruminate; F: foin; paille; herbe; l'herbe coupe;tondre; fourrage; G: Stroh; Gras, Heu, Futtermittel, Schnitter, mit Gras fttern,grasfressende Tiere; 5.9;5.10: gu gou3 kou R: cine;pui de urs; insult; un cuvnt murdar; blestemat;numele unei constelaii; go nin: anul cinelui; E: dog, canis familiaris; bearcub; damned, cursed; a dirty word; name of a constellation; go nin: year of

the dog; F: chien; ourson; un mot sale; insulte; damns, maudits; nom d'uneconstellation; go nin: l'anne du chien; G: Hund; ein Schimpfwort,Brenjunges, Name eines Sternbildes; 5.10;5.9-10: ch guR: "cini de paie"; "carne de tun"; lucruri sortite sacrificiului;decorai pt sacrificiu erau pui in faa altarului; mai trziu (fr decoraii, decolorai,albii de trecerea timpului) erau aruncai in drum i clcai in picioare; in final erauadunai de pe jos i pui pe foc;E: straw dogs; hay dog; decorated sacrifice strawdogs (lit.: "hay dog") before the altar, later on (without the decoration) thrown ontothe road and trodden down!F: chien de paille; Tchouang-tseu dans son 14echapitre : avant loffrande, on les met [les chiens de paille] dans des coffres ou descorbeilles, envelopps de broderies de couleur, tandis que le reprsentant du dfuntet le prieur se purifient par labstinence pour les prsenter. Aprs loffrande, lespassants marchent sur leurs ttes et leurs troncs, les ramasseurs dherbes lesprennent et sen servent pour allumer le feu, et cen est fait deux G: Stroh-Hunde;

5.03. []shng rn b rn,sheng4 ren2 bu4 ren2,Sheng Jen Pu JenCheng jen Pou jen[ tot asa] Sfntul nu are nici o prtinire [parialitate, preferin, iubire, identificare,omenie, pentru lumea efectelor, creatiilor, fpturilor ],Wise men are not kind either:Auch weise Menschen sind nicht freundlich:

Le saint nest pas humain :5.11: []shngsheng4shengcheng R: sfnt; sacru; divin; nelept; vedei:2.49;2.49: []shngsheng4shengcheng R: sfnt; sacru; divin; omul sfnt; shng rn sheng-jen : fiina uman care a trecut la cunoaterea direct i la aciuneanemijlocit; nelept; de prim rang; imperial; religie; autoritti laice si religioase; Omulsfnt [sacru; divin; perfect; nelept; profet; vizionar] [ sheng4 ren2] se refer laacei oameni crora li s-au revelat scrierile sacre;caracterul shng este alctuit din 3 parti:1. r er3: ureche; a auzi; caracter folosit pt. a indica pe cel care are auzul divin;care aude muzica sferelor si cruia i se reveleaz cuvntul sacru (in lb. sanskrit

termenul "shruti" desemneaza textele revelate, textele auzite (bazate pe revelaiadivin); textele revelate sunt diferite de textele memorate si transmise create deoameni: "smrti";2. ku kou3: gur; grai; caracter folosit pt. a indica c acea fiin aude i exprimglasul Divinitii, devenind flautul n care cnt divinitatea ; existena acestui


8/14

caracter atasat omului sfnt sau sacru shng rnprin care se aude si se exprimdivinitatea, infirm traducerea actual a capitolului 56: "cel ce tie nu vorbete";3. wng wang2: mprat, suveran; imperial; rege; mijlocitorul legturii cu Cerul;omul care i-a regsit axul i restabilit starea sau condiia de mprat (omul care aaliniat si a reunit, pe verticala care le strbate prin Centru, planurile suprapuse aleuniversului: Pmnt, Om, Cer; simbolul omului care a realizat alinierea celor treitrmuri/planuri din geografia sacr ( sn): pamnt, om si cer (din cap. 25), incursul uniunii sau identitatii profunde xun tng sau a transei mistice ( snmi : Samadhi); deasupra temeliei reprezentata de aliniera celor trei planuri, redataprin caracterul wng (care si-a regasit centrul si axul universului) se afl efecteleredate prin cele dou simboluri care caracterizeaza trecerea la functionarea divina,atat in planul receptiei ( r) cat si al emisiei( ku). Aceast linie vertical estesingura scar cereasc lsat omului. In "Cartea Scrierilor Strvechi"[cap LI] seafirm c oamenii seminiei miao au utilizat scara cereasc , pn cndStpnitorul Ceresc [ tin d] a venit pe Pmnt i s-a amestecat n treburilelumeti. Stpnitorul Ceresc [ tian1 di4] care a fost cunoscut pe Pmnt dreptImpratul Galben [ huang2 di4]; Huang Di[] a ordonat s fie ntrerupt caleadintre Cer i Pmnt, pentru ca pe scara cereasc s nu se mai poat nici urca, nicicobor prin mijloace externe (tehnologice, instrumentale); de atunci pentru fiinauman a rmas deschis doar calea interioar (direct ori nemijlocit), iar nu aceeafacilitat de un mijlocitor care afirm ca a primit Mandatul Cerului, fiindc nimeni nupoate s stabileasc in locul fiecruia dintre noi legtura cu Cerul. Singurul lucru carea fost fcut de adevraii maetrii spirituali ai omenirii, de oamenii divini sau sfini [

], care i-au regsit axul i au restabilit starea sau condiia de mprat [ wang2] afost s indice calea i semenilor lor. Cuvintele lor sunt degetul care indic o calediferit de aceea pe care merg oamenii. Doar imbecilii nu vd Luna indicat de deget(cuvnt), ci doar degetul i continu sa venereze degetul, corpurile acestor maestrii,moatele, izvoarele tmduirii i mijloacele externe (cuvintele, vorbele, crile sacre siali mijlocitorii de tot felul).13. Cel mai bine este s te cufunzi n centrul [mijlocul] Cii [lui Tao]. Se cere pstrareacontientei impariale i a vidarea, golirea de externul interiorizat; att la foalelefierarului, ct i la fluier, efectul (jetul de aer; sunetul produs) este proporial cuviteza de golire. E: thesaint human being; the holyhuman being;the wise; E: saint,holy, sacred; sage emperor;a sage of the first rank; imperial; m shng prophet; shng rnsheng-jen: the saint human being; the holy human being; the wise; F:

sacr ; saint ; sainte, saintet; sage; plus haut degr; plus haut degr d'excellence,sublime, parfait, infaillible, divin, imprial; shng rn: le saint; le Saint hommetaoste; une personne sacre; le sage ou lhomme "ralis", cest dire se confondantavec la rgulation mutative de la ralit; shn shng dignit ; G: hchsterGrad der Vortrefflichkeit, heilig, hehr, vollkommen, unfehlbar, gttlich, kaiserlich,konfuzianisch; 2.49;

5.12: rn ren2jenjen R: om; persoan; uman, ceilalii (n opoziie cu sine);vedei: 2.50;5.13: b bu4 pupu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;vedei: 2.19;5.14: rn ren2jenR: vedeti: 5.4;

5.04. [][]y bi xng/sing wi/wi chu gu yi3 bai3 xing4 wei4/wei2 chu2 gou3 I Pai Hsing Wei Ch'u KouYi Pai hing Wei Tch'ou Keoutoate fpturile sunt tratate [de univers; sfnt ] ca nite "cini de paie";thus all people are treated like straw dogs.so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde.Il traite le peuple comme chien de paille.

5.15: y yi3iyiR: la fel; cu; a folosi/folos; n acord cu; pt. ca s; de, de ctre, de

la; vedei: 1.29;5.16: ba bai3 pai : R: o sut; sute, muli, multe; numeroi, tot; toi; toatefelurile/tipurile de; ("o sut de familii/clanuri") = (toi) ceilali (oameni)[cap.49]; [ ] ba chun gu ha: toate lucrurile tind/curg ntr-o (singura) direcie;E: one hundred; hundred; numerous, many; all kinds off; ("hundreds of clans") =(all) other (people); [ ] ba chun gu ha: all things tends in one


9/14

direction; F: cent, nombreux, beaucoup; tous; toutes sortes; bixng gens dupeuple; G: hundert, viele, alle; (aberhundert Sippen") = (alle) anderen (Leute);5.16;5.17: xng xing4 sing : R: prenume, nume de familie; familie, trib, clan; oameni;porecl; nume; natere; horoscop; numele de mam; nscut din femeie; ba xng :o sut de familii/clanuri = (toi) ceilali (oameni)[cap.49]; bixng oameni aipoporului; xng mng: nume i prenume; cast; gu xng: care estenumele/familia/tribul tu; E: family name; one's family name; clan, people; surname; xng mng: name and surname; F: famille, tribu, peuple; famille, prnom, nom,nom du parent; bixng gens du peuple;G: vornehmes Adelsgeschlecht,Familienname, Nachname, Stammname, Familie, Sippe, Leute; 5.17;5.18: [] wi; wiwei2,4wei R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv;vedei: 2.7;5.19: [] ch chu2 tschu R: paie; fn; iarb uscat; nutre; furaj;iarbcosit; ; vedei: 5.9;5.20: gu gou3 kou R: cine;pui de urs; insult; blestemat; nume de constelaie;vedei: 5.10;

5.05. [],tin d zh jin,tian1 di4 zhi1 jian1T'ienTi Chih Chien,

T'ienti Tche kien,Cerul i Pmntul: [au un] spaiu [gol; vid] intre eleHeaven and Earth: the space between,Himmel und Erde: ihr Zwischenraum,Lespace entre le ciel et la terre

5.21: tin tian1tientien: R: cer; vedei: 1.15 ;5.22: dde ti; deR: pmnt; sol; regiune; loc;teritoriu; areal; zon, teren; ar;vedei: 1.16 ;5.23: zh zhi1chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv iatributiv; vedei: 1.17;5.24: []jin jian1 jian4 jian3chienkien R: n, ntre, dintre; printre; interval;

interstiiu; fisur, crptur; un spaiu (gol; liber) printr-un obstacol [lumina soareluiprintr-o u], a trece prin; ptrundere; penetrare; interior; dosul (adevrata fa arealitii); a cunoate; dedesubturile, n timpul n decursul; (a purta )pic; a invidia; areproa, a obiecta; a lua n nume de ru; a mormi, a se plnge, discordie; deosebire;nentelegere; a diferenia, a separa, a semna discordie; a bloca (trecerea); rgaz, ampiedica; timp liber; vacant, neocupat; liber, linitit, calm; simplu, modest; intim;blnd; cuminte; sobru, discret; odihn, tihn; a liniti, a calma; a se potoli; zhjin:intre; kng jin: spaiu; sh jin: timp, perioad; sh jin ne: intr-o(perioad de timp); shn jin: moment, momentan; E: between, among,interval, space (empty; void), within a definite time or space, room; (measure word);place; interstice, gap, interval, separate;space between; kng jin: space; sh jin; time, period; sh jin ne : within (a period of time); sh: o'clock,

time, when, hour, period time, season; era, age, period; F: zhjin entre; G:Abteilung (Zimmer) im Hause, Zhlwort fr Zimmer, in, zwischen, whrend, zur Zeit,Zwischenglied, Schritt, Raumma; apare in capitolele: 5[5.24; spatiul/golul dintre];43[ (omni)ptrunderea; (omni)penetrare];

5.06. [] ?!q yu tu yu h ?qi2 you2 tuo2 yue4 hu1Ch'i Yu T'o Yueh HuK'i Yeou T'o Yue HouSimilar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut].

it's like a bag-pipe! [*drum and flute]er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel und Flte]Ne ressemble-t-il pas un soufflet de forge ?

5.25: qqi2 chi k'i R: a ei, a lui, lor; acela; particul modal; vedei: 1.31;


10/14

5.26: [] yu you2 yu R: ca i; nc; maimut; a imita; a semna; dup cum,precum, aa cum; dac, egal cu; cu toate c, totui; E:just, as, like, still,wine,fermenting barrel; F: comme, encore; G: wie, gleich, als ob, noch, doch, einesehr scheue Affenart, unschlssig, argwhnisch, /Gef zur Fermentierung, grendeFlssigkeit, neuer Wein,Grfa; 5.26:5.27: tu tuo2 tuo to: R: sac (cu deschideri controlate prin supape la ambelecapete); pung; burduf; balon; tob; foale; E: bag ( open at the two ends ) , bag;drum ; camel, stamping noise; F: sac (ouvert aux deux extrmits); soufflet;G: Sack(an beiden Enden offener), Blasrohr, Kamel,Stampfgerusch; Trommel sack;5.28: yu yue4 qian1 ye R: tub; fluier; flaut; tub de suflat din lemn;instrument cu guri niruite pe un tub; conduct (recipient deschis la ambele capete);a sufla; clap; qian1: a semna; semnatur; E: flute; woodwind instrument; pipe;blowing pipe, key; blowing;F: flte; sifflet, instrument vent en bois; tuyau; tube enbois avec des trous; G: Flte, Blasen; Dudel5.27-28: tu yu R: foalele fierarului; cimpoi; balon+tub; toba+fluier (flaut);sac + flaut, burduf; E: bellows; bag-pipe; flute+ bag drum and flute;F: soufflet deforge; cornemuse; sac+ flte; G: Sackpfeife, Sack-Flte; Blasebalg;5.29: hhu1 hu: R: exclamatie;particul final interogativ; n,la,pe;din cauza;departea, latur ,a fi comparabil (cu); E: expressing doubt or conjuncture, verbal suffix,suffix of adjective or adverb question mark; G: Fragewort, Ausrufewort oder Seufzer,ach, oh, Verhltniswort verschiedener Bedeutung, in, von usw.,als (bei Vergleichen)Dativzeichen

5.07. []]x r b q xu1 er2 bu4 qu1 Hsu Erh Pu Ch'uHiu Eul Pou k'iu[ acel spatiu cu cat este ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin]Empty, yet not collapsing,Leer, doch nicht zusammenfallend,Bien que vide intrieurement, Il ne spuise jamais.

5.30: [] x xu1 hs hiuR: vid; gol; van; nul; zero; lipsit de coninut; neocupat;vedei: 3.34;

5.31: rer2 r erh;R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix;vedei: 1.45;5.32: b bu4 pupu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;vedei: 2.19;5.33: q qu1k [inlocuit de: q q kvedei: 22.1;] R: ndoire (genunchi);ngenunchere; nclinare, aplecare; predare; cedare; flexibilitate (renunare la form,identificri; orgoliu, ego); a se pleca; ncovoiere; a (se) nclina; a (se) supune;supunere; poziie ncovoiat; a se njosi; a (se) umili; a (se) cobor; a ndoi, a seghemui; epuizat; curbur; cotitur (de ru); curbat; sinuos; ntortocheat; strmb;grbov; coroiat; necinstit; fals; a trda, nedrept; greit, injustiie; durere; suferin;opresiune, mpilare; , , : "cocosat(strmb), stupid si mut"; mpovrare,copleire; a-i concentra atentia, energia (asupra); a binevoi; E: bent, bend, flex;

crooked; crouch, collapsing, subdue, submit, collapsing, yield to, feel wronged crook,be in the wrong; , , : "bent, stupid, dumb (mute)"; F: courber, plier, sesoumettre, courb, tordre, tortueux, s'accroupir, se soumettre, cder, tre dansl'erreur; , , : "bossu, stupide et muet"; G: biegen, krmmen, zusammenfallend,sich zusammenziehen, sich bcken, sich beugen, sich fgen, gebogen, krumm,peinigen, bedrcken, Unrecht, Krnkung, unbillig, Loch, Familienname; , , :"krumm, dumm, stumm"! (with triple rhyme! in German). 5.33;5.33bis: q q k R: ndoit, curbat; strmb; cedare, care se poate indoi (flexibil);vedei: 22.1;

5.08. []dng r y ch dong4 er2 yu4 chu1

Tung Erh Y Ch'uTong Eul Yu Tch'ou[cu cat este mai mare] micarea [ activitatea de golire], cu att cresc efecteleexterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca"mintea omului este ca o parasuta, fiindca functioneaza doar cand este deschisa" ( ominte deschisa inseamna: golita de prejudecati, de ceea ce credem ca stim; vedeti:


11/14

capitolul 11 (despre utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) siarticolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignorante";http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf]in motion, and even more productive.bewegt und umso schpferischer.Plus on le meut, plus il exhale,

5.34: dng dong4 tung: R: a mica; micare; a aciona; aciune; activitate; ainterveni; intervenie; a deplasa; a porni; a pleca; a fi pe drum; mutare, a mpinge,schimbare de tur, a se amesteca, a stimula, a influena, excita, a aa, a strni; aimboldi; a incita la aciune, a ncepe; rnd; a face; glgie, agitaie; senzaie; a agita,a provoca; a stimula; a emoiona (mobilizare afectiv), a impresiona; a sensibiliza; atrezi, a detepta; b dng: fr micare; fr aciune; menine nemicarea,invariana ori imobilitatea centrului (indic: w wi); (nei dong wai fa): ainiia intern si a emite extern (de pilda: a exploda ori a manifesta); E: to move,movement, happen; action; to use, to act, to change, start, drive, influence, infuriate; b dng: no movement, no action (to indicate the non-action: w wi); F:mouvement; bouger; dplacer, arriver; action; agir, changer, changement, utiliser,dmarrer; pousser, toucher, remuez, stimuler, influencer, modifier, conduire, furieux;exciter, l'action inciter, activit; bu dong: aucun mouvement; sans action (pourindiquer la non-action, le non-agir ou l'absence d'intention dans l'action: w wi);gardez le calme; maintenir l'immobilit;G: bewegen (auch bildlich), beweglich, sich

bewegen, treiben, anrhren, verrcken, verndern, rhren, anregen, antreiben,beeinflussen, erregen, reizen, handeln, in Ttigkeit treten (oder setzen), anfangen;5.34;5.35: rer2 r erh;R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix;vedei: 1.45;5.36: y yu4 yR: din ce n ce mai mult; a mbuntti, a perfectiona, adesvri; a depi ; a ntrece; a predomina; a excela; a face excese; superior, maimult, mai bun; E: recover, become well, the more...the more;F: gurir, se rtablir,de plus en plus; G: bertreffen, (sich)vergrern, mehr, je - desto, ferner, genesen;5.37: ch chu1chu; tschuR: a iei; a se ivi; a apare; a deveni vizibil; vedei:1.44;

5.09. [][]du yn sh/sh qing duo1 yan2 shu3/shu4/shuo4 qiong2 To Yan Shu Ch'iungTo Yen Chou K'iongmult vorb [aciune; exteriorizare], inseamn epuizare (inTao)Many words refer to exhaustion Viele Worte verweisen auf Erschpfung Plus on en parle, plus vite on aboutit limpasse.

5.38: du duo1 to R: mult, muli; des; prea mult; numeros, de multe ori, ncompoziii: mai mult, poli-, multi- multiple, de multe ori, de obicei, ct de mult;mai

mult dect;excesiv; E: many, much, more, multi, odd, over, more than, much more,far more, too many, too much, excessive; F: beaucoup, trop, beaucoup plus,nombreux, souvent, dans des compositions: plus, poly, plusieurs, souvent,habituellement, combien?; G: viel, viele, zu viel, zu sehr, mehr, zahlreich, vielfach, inZusammensetzungen: mehr, viel, poly, multi, oft, zumeist, wieviel, wie sehr; 5.38;5.39: yn yan2 yenjen;R: cuvnt, limb; vorbire; grai; a zice; a vorbi; vedei:2.58;5.40: []sh sh shu3,4 schuR: a se referi; a insemna; a (se) socoti;;A. calcularitmetic ; numr, cantitate, volum; multime; diferit, divers; diferite ocazii;) mai multi;(art aritmetic : ) art, metod; talent; (prognostic: ) soart, destin; a predestina; B.socoteal, calcul; a enumera defect, cusur, greeal, mustrare; E: number,count;refer; fate;figure, several, a few; F: compter; nombre: G: zhlen, rechnen,

berechnen, schtzen, aufzhlen, tadeln, verweisen;5.41: [] qing qiong2kiungR: srac; gol; epuizare; flmnd; vas gol, cutiegoal; a goli; evacuare (de vapori, de gaze); a scoate; a aspira, a extrage; a istovi, aextenua; a epuiza (un subiect); neajutorat; neputincios; slab; nevoia; lipsit de; limit;E: poor, exhausted, impoverished; poverty-stricken, destitute, pushed to limit,


12/14

extremely, exceedingly, limit, end; F: pauvre; G: arm,verarmen, erschpft, zu Ende,ohne, grndlich, bis zum Ende, ergrnden;

5.10.b r shu zhng/zhng bu4 ru2 shou3 zhong1/zhong4 Pu Ju Shou ChungPou jou Cheou Tchong[iar acest lucru] nu este aa de bun ca meninerea in centru [mijlocul roii, in spatiulvid din centru; axul realitii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao)][an this is] not as good as keeping the center.nicht so gut, als bewahrte man die Mitte.Mieux vaut sinsrer en son intrieur.

5.42: b bu4 pupu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;vedei: 2.19;5.43: r ru2juR: A. ca i; la fel; ca i cum; a se conforma (cu); a semna cu;a fiegal cu; dac; conditie; presupunere supozitie; sinonim cu: ru conform cu, asemna cu; B. a merge la; a declara; a face; b r a fi mai putin; ar valora maimult; E: like, as if; like, such as, be as good as (only in negative sentences), inaccordance with, supposing; F: comme; r shu: comme leau; b r tremoins, il vaut mieux; G: wie, gleichwie, so gut wie, in bereinstimmung mit-, gem,falls, wenn, als ob, zum Beispiel, hingehen, sollte, mte; 5.43;

5.44: shu shou3schou R: a ine; a pstra; a pzi, a veghea, a urmri; aapra; a proteja; feud; prefectur, fief, prefect; casa legilor; practica uitrii e folositin taoism pt a obine concentrarea sau unificarea interioar numit: shou yi shu y "a ine unitatea" ori "a ine unul"; in taoism, intlnim i termenul tehnic zuo wang, ce se poate traduce prin: "a se aeza i a uita de tot"; shu shn: aine mintea in spirit; shu zhng a pstra/a ine mijlocul [centrul, axul realitii(Tao)]; E: keep; guard, defend, watch, look after, observe, abide by; shu zhngto keep the center; The practice of "forgetting" is used in order to obtainconcentration and inner oneness. The method can also be described by another termused in Taoism called shou yi, which means "to keep oneness" or "to keep theone."; In Taoism, we see the technical term zuo wang, which can be translatedas "sitting in oblivion." F: garder, dfendre, respecter, observer, surveiller, protger;

G: bewachen, bewahren, behten, verteidigen, beachten, beobachten,aufrechterhalten, halten, erfllen, Titel eines Bezirksmanarinen; 5.44;5.45: zhng zhng zhong1,4tschung R: mijloc, centru; interior, ax; miez;nucleu; nuntru,China ( zhng gu); la mijlocul drumului, mediu; just, drept;exact, corect, precis; propriu; potrivit; a atinge centrul; n; ntre; printre; E: centre,middle, in, among, between two extremes, medium, China; F: milieu; centre; moyen;atteindre; au milieu de; atteindre; frapper; midi; partie mdiane; mdiatrice, l'intrieur, de mdiation, au centre, mi-chemin, la fois, zhng ji:intermdiaire; zhng l: neutre; zhng z: neutron; zhng nin: gemoyen; zhng qi: miautomne; zhng tin: culmination; zhng gu: laChine, le chinois; Chine; zhng cn: cuisine chinoise; zhng wn: chinois;langue chinoise; G: Mitte, mitten, Mittel-, mittlere, Vermittler, mittelmig, innen, in,unter (=inmitten), halbwegs, zeitweilig, China, chinesisch, vermitteln; 5.45;

Connections/ ConexiuniAncorarea in izvorul suflului vital ( confundata cu "pstrarea suflului vital")Nu exista impartialitate fara golire de fluctuatii psiho-afective: ganduri, dorinte,sentimente.Acest lucru il afirma si Patanjali. Ceea ce te ocupa la un moment, dat coloreaza ceeace percepi ( o fiinta umana ocupata de furie vede rosu in fata ochilor; alta suparatavede totul in negru ).

Problema conexiunii dintre impartialitate si golire este abordata de Patanjali in apatra instructiune din Samadhi Pada YS 1.4. astfel :YS 1.4. : vtti -srpyam itaratra (vritti sarupyamitaratra)Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:


13/14

R: In celelalte cazuri (a starilor neasezate in "svarupa": propria forma; Centru,Temeliaimuabila) se manifesta sarupyam (identificarea Vazatorului )cu vrittis (lit.:vartejurile;impulsurile; fluctuatiile; valurile; gandurile; emotiile)[prezente pe ecranul mental]( vedeti: Nota 4);E: Otherwise, the Witness identifies himself with vrittis (fluctuations,thoughts; modes;activities;forms and with their active modifications) manifested on the mentalscreen(chitta)]/F: Sinon,il existe une identification entre le voyant et ces vrittis[fluctuations,impulsions, mouvements, pensee ou emotions qui existe dans le mental(chitta); l'observateur parait assumer la forme de la modification mentale]/S: En los otros estados (fuera del estado unificado; el alma-mente),se identifica conVrittis (las fluctuaciones mentales,los procesos mentales;asume la misma forma de lasfunciones mentales);

Nota 4In celelalte cazuri (a starilor pline de fluctuatii) se manifesta identificarea cu vrittis(impulsurile, fluctuatiile, valurile, gandurile, emotiile) prezente pe ecranul mental.Sivananda exemplifica numeroase tipuri de identificari:ne putem identifica cu o starepasagera, asa cum un spectator se identifica cu actorul dintr-un film, asa cum soferulse identifica cu vehiculul pe care-l conduce, asa cum omul se identifica cu trupul, asacum un om bogat se identifica cu averea, un om frumos cu aspectul iar un omputernic cu puterea sa (pozitia in ierarhia sociala ori politica) . Omul profan prizonier al

identificarilor cu efemerul (vrittis, conceptiile, credintele, conditionarile inoculate;mintea, corpul, numele primit, familia, poporul, limba) ramane captiv in cameraperiferica a constiintei, care se foloseste de lumina fenomenala pt. a vedea [ "pesteraintunecoasa" la care facea referire Socrate].Gerard Blitz punea urmatoarea intrebare: "Cum este posibil ca acest Centru imuabil,permanent sa se identifice cu constiinta periferica, care este in mod definitoriuagitata, fiindca ea este in legatura permanenta cu stimulii din mediu prin intermediulorganelor senzoriale ?Fiindca Centrul imuabil sau constiinta profunda este asemenea diamantului carereflecta/transmite culoarea suportului pe care este asezat;in loc sa ramana purdiamantul se pateaza sau se coloreaza.Fara procesul de colorare nu ar existacunoastere se afirma in YS 4.17:"Un obiect poate fi jnata(cunoscut; perceput)sau

ajnata (necunoscut; neperceput) dupa cum uparaga (colorarea mentala produsa deobiect; colorarea incepe cu alegerea obiectului care va intra in focarul atentiei)corespunde sau nu apeksha (interese;motivatii,dorinte, nevoi;activitatii dealegere,selectie si delimitare a focarului atentiei de catre ego) manifestate devach(diversele voci,centre(de interes) sau porti ale creatiei) [orice cunoastere estedirectionata,selectiva, fragmentara,incompleta atat timp cat este mediata de ego,deperiferie]";

Identificarea cu vrittis(fluctuatiile;valurile;gandurile;emotiile) prezente pe ecranulmental este consemnata in zicale si proverbe populare ca un proces de colorare:limbajul popular este elocvent: in stare emotionala violenta-de furie sau de indignare"vede rosu" sau"cel furios vede totul rosu "; in stare de tristete, suparare, deprimareori de descurajare " totul e negru.. sumbru ","are idei negre";optimistul"vede in roz".;

"anger coloured her judgment"

Atunci cand constiinta profunda reflecta starile schimbatoare ale mintii (chitta) lumeaeste vazuta diferit ca printr-un filtru colorat-atunci nu mai este vorba de o reflectare arelitatii ci de o reflectare a subiectivitatii.Un experiment de transmisie a mesajelor telepatice de la 15000 km distanta a aratatca un om receptiv care in mod obisnuit receptiona exact mesajele emise,atunci candera infometat "colora toate mesajele primite " ca si cum vedea printr-un filtrucolorat:un "cerc portocaliu din carton" devenea o "portocala","o cana cu apa" devenea"o cana cu lapte".De cate ori nu ne pierdem obiectivitatea sau impartialitatea inaprecierea diferitelor lucruri din cauza ca suntem colorati de propriile noastredorinte?

Nici nu ne putem da seama de amploarea acestei identificari in care ecranul mentalagitat e similar apei agitate care ne impiedica sa vedem fundul;iar mintea nu poatecunoaste Centrul prin ea insasi fiindca are o cu totul alta natura;nu are lumina propriese afirma in YS 4.19: "Mintea nu e sva-abhasa(luminoasa sau constienta in sine;nu arepropria lumina) fiindca ea este drishya (perceptibila;este obiect alperceptiei,cunoasterii)";


14/14

Nu putem decat sa inlaturam obstacolele din calea apei sa calmam aceasta agitatiecare ecraneaza tezaurul de la fundul apei, care ne impiedica sa descoperim Centrulveritabil care ne permite sa vedem realitatea asa cum este eaYS 4.3: "Nimitta (cauza eficient indirecta;instrumental;practica autentica) [care seafla la originea oricarei transformri ori transfer] goleste(nu actioneaza) darumple(implineste) prin indeprtarea obstacolelor la fel cum face agricultorul [care-siud campul eliminand barajul din calea apei din canalul de irigatie]".Omul "cazut",prizonier al identificarii cu vrittis ramane un terminal senzorial alConstiintei Cosmice("toti oamenii sunt ochii si urechile Constiintei Cosmice";doarsfantul sau omul sacru devine "flautul in care canta Divinitatea",locul de intalnire intreCer,Pamant si Om-vedeti starile de constiinta (vedeti:avastha) in diferite traditiispirituale si comentariul la ideograma chineza"sheng"

Puterea pe care Sfntul o ia din realitatea sursa (Tao) nu este una abstract(spiritual), fr legtur cu lumea fizic, ci este una practic, care restituie ordineapierduta ( sunt reparate dezordinile psihosomatice), tinereea (se inverseazaprocesul de imbatranire) si vitalitatea(izvorul energiei vitale qi) .Imparialitatea in constiena este un instrument in procesul de tranziie de ladifereniere la nondifereniere, in procesul de delocalizare (eliberare, extindere; de laego, la non ego), un proces la captul cruia ajungem s trecem de la "a privi"(subiectiv; mijlocit), la "a vedea"( obiectiv; nemijlocit).Un semn al realizarii acestei tranzitii este stabilizarea in egalitatea mentala, cand

ajungem sa privim egal lucrurile, asemenea unei oglinzi ( adica fara ego; atasari;respingeri; detasati; fara dorinta de a le poseda sau controla), intr-un mod invulnerabilla perturbatiile din mediu.Un al doilea semn este trecerea de la simturile grosiere, la cele subtile, la care serefera textul lui Zhuangzi [ capitolul 4] ilustreaza golirea psiho-afectiva("postul inimii"xin zhai) si tranzitia de la cunoasterea mijlocita (de urechea grosiera), la cea mijlocita(urechea corpului energetic subtil ):" Yan Hui i cere Maestrului nvturi despre postul inimii, Confucius i rspunde : "F-i un singur el( unifica focarele celor trei atentii). In loc s asculi cu urechea( atentiamentala), ascult cu inima (atentia afectiva). In loc s asculi cu inima ascult cu qi-ul.Auzul se oprete la ureche, inima se oprete la ceea ce se acord cu ea. Qi este golulcare primete orice lucru. Cci numai Tao adun golul. Golul acesta este postul

inimii"[Zhuangzi 4, pp. 67-68].

Lao Tzu Chapter 5 Impartial Presence (Awareness) in Lao Tzu and Patanjali

Documents