ANUL 1 No. 197 . ( A DOUA EDITIUNE l)l'MINECA '( IULiE t886 GRiGORE G. PEUCESCU Director politic ------ -- ABONAMENTELE SE PLATESC TOT-D'AUNA INAINT£ : In tar pe I an 40 loi. 6 lini gil lei. 3 luni to Iri in striain tate I an :>ti lei, t; luni 2" Ici ABONAMENTELE INCEP LA I SI 6 A FIE-CAREI LUPO REDACTIA E No. 3.Plata pis^opiei.Po. 3. 10 BANI NUMERUL MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA oc APARE IN TOATE ZILELE N lie. F'ILIPESCU 1ro1.1 tetar ANt V-IUtjILL ï YY.i:.:rìí: Nt'.'iA1 _..t -4DAfiNrDTlcd.ïiE \11\tllT'll1Tl . . 10 BANI NUIVIERUL 50 BANI UN HUMER VECHIU SASE MILIOANE AHt?1(:A'l'1: IN Il NAM.: TEROARE, TURTURI sr ARESTAi11 ADMINISTRATIVE: DIPLOMATII NOSTRI UN NOU MATUSALEM NOUA POLITICA ECONOMICA A AUSTRIEI MIZERIILE LONDREI V l':f,I I. \i,lI \ I'ßl SEASE IyIILIOANE ARUNCATE IN DUNARE Nu era de ajuns cá de la venires la patere a guvernului de astir -zi. sub dittatura d -lui Ion Bràtianu, porturile Braila si Galati ati avut si sufere multe neajunsuri din causa unei administratiuni nenorocite, si mai eu seam& din causa suprinlàrii porturilor frante. Nu era de ajuns atâta : aytä -zi, prin niste proecte ce s'aù pus in lucrare, se d& ultima lo- viturä de grafie acestor porturi. Este vorba de cele done basinuri ce s'a dat in intreprindere, ce se exe- cut& cu o mare iutealä, si cari aù sé serve de aci inainte ca cheuri pen tru acostarea vaselor ce vin In Braila si Galati. Aceste basinuri cheu- rile si parcurile for nu cost& niel mai mull vici mai putin de cat 5,566,328 lei' si 39 bani, adirà 2,862,641 lei 90 bani pentru Bräila si 2,703,686 lei 49 baffi pentru Galati. Asa dar aproape cease milioane bani buni, adunati din sudoarea po- porului, se aruncà parte in Duniire si parte prin busunarele fericitilor antreprenori $i inventatori, cari aù näscocit aceste lucrarï numai pen - tru interesul for personal, si niel de cum pentru folosul porturilor. Dar ce insemneazà bagatela de sense milioane zisá mai sus, pe lângä alte zece rah. cinti- spre -zece mili- oane, cari ail a se mai cheltui cu lucrârile suplimentare necesare a- cestor basinuri? Cäci in suma de 5,566,328 de lei nu intra niee con - structiunea docurilor Intrepositelor, magazinelor de grane, masinelor si acumulatorile ; nice: zidirea hanga- relor si localurilor de administra- tiune, nisi debarcaderul plutitor. Ce In semneazà Inch $i aceste 15 milioane. ce aù a se cheltui In zadar pe lana& alte nenorociri mult mal Mari ce asteaptà porturile noastre prin stabilirea acestor basinuriartifr- ciale? Cäci localitatea unde se con struesc ele depla.seazä centrul de acti- vitate comercialädeast &zi, si pentru Braila, cu deosehire, portul se m utä la o depikrtare de aproape doué kilo lometre de piala actual& a portului, pista buna si comodit cum in rare locurï se poate gäsi, Ce sé mai zicem fusa, cà peste rati -va ani va trebui se mai chel- tuim alte Cate-ye milioane ca se as- tupäm acele basinuri saü scäldù- torï de gälte, cum ati fost numite eu drept cuvent, cad ineficacitatea for este atât de evidentà, in cat sare In ochii fie cärui om cat de profan. Toti oamenii de etiintà s'ali pronun- tat in contra sàpäri unor basinuri artificiale, pe cat time avem bazi- nul natural al Dunärei In conditiu- nilecele mai admirabile de a servi ca porturi pentru acostarea va- selorplutitoare maritime ei fluviale. Bräilenii ei Gälhtenii aú protestat cât ah. putut in contra unor aseme- nea risipe de bani fhrä nici un fo- los practic, dar guvernul are urn- chi si n'aude, are ochi si nu vede. S'aù fácut interpeläri In Camera $i in Senat. s'a dovedit eh aceste lu- erárï intreprinse de Ministerul Lu- crärilor Publice sunt eu desàvArsire inutile si vétàmätoare porturilor, s'a trecut nsor peste toate. ça cum ar fi fost vorba de niscai -va lucräri de ces mai micá important"). Bräila, care este si mai mult lo- vitá pria construirca basinuluï, a incercat se fach o manifestatiune printr'oï.ntrunirepuhlich;insà fiind- ch initiative acestei intruniri fusese luatà de oamenii din partidul gu- vernamental, cari voiaü a'i da un caracter mai muli politic de cât e- conomie, intrunirea a fácut fiasco precum se stie, ekel pe ori unde se arata guvernamentalii $i voesc sé vorbeascä, chiar in interesul tëri $i al orasului tor, ei nu numai eh nu sunt ascultati, dar inca sunt huiduiti si alungati de la tribuna, precum s'a intâmplat celorcari aù provocat acea faimoasà Intrunire de arum doué luni la Braila. Atit este de descreditat guvernul actual ! Dar ocre Bràilenii si Galàteniï se vor opri pânä aerea cu protestele lor, In privinta acestor lucräri ne- bune cari aù sé aducá atâtea rele iremediabile oraselor lor? Credem ca nu ! Cu toate cá contractul este deja incheiat, cu toate cà el tontine cla- use oneroase In cas de neexecutare, cu tonte cà lucrurile se urmeazà eu mare activitate , cetàtenii acestor porturi Irish se cuvine a nu inceta un moment de a protesta in contra executárii acestor lucräri nesocotite. Acum ne aflàm intr'o epoch. de stagnatiune; toti rninistrii sunt duci pe la bili, corpurile legiuitoare sunt inchise $i ori -ce proteste n'are cine se le auzá, mai cu seamà cà gu- vernul nu prea este dispus sï audà nimic. La toamnà îash, Indaatá ce se vor deschide camerile, Gàlàteniï , si mai ales Brhilenii, se vor scula In masà si vor cere eu insistent& sé inceteze sâpare_a acelor basinuri si sé recilieze contrattele antreprenorilor, cu ori -ce sacrifrcil. Mai bine sé se piarzà acum putin, de cât mai târ- ziù zece si doué -zeci de milioane, deosehit de alte inconveniente cari nu vor mai avea nie! -o indreptare. Cetätenii Bràileni si Gàläteni ah. cu atàt mai mult drept se se opue la executarea unor asemenea lu- cràri, cu rat fondurile ce se chel- tuesc le apartine lor, find din ve- nitul de 1/2 la sutà, care prin usur- patiune s'a concentrat in mâinile guvernului central. El sunt cu drept cuvênt nelinis- titi de soarta porturilor si pietei lor comerciale. Dacà guvernul nu se va decide mai din vreme sé dea satisfactiune plângeril lor legitime, cetàtenii sunt hotàrâti a merge mai departe. C. DEPESELE AGENTIEI ,. HAVAS" St. Petersburg, 30 Iulte. Se a- sigura CA d. de Giers, a crrui calatone e intârziate pentru motive de ordine privat&, va visita pe printul de Bismark in cursul Juni! lui August. Atena, 30 Iulie. Regele se va im- barca laPireu pentruamerge la Genua; de acolo se va duce la Paris, unde va sta cltte va zile tn incognito, tuaftte de a merge la `Visbaden. Regele s. a evita de a ae !MAIM eu Sueeranit F.uropit centrale din causa ultimelor eveni- nlente. ltoma, 30 Iu1ie. In privinta sti- rilor privìtoare la calstoria contelui Robilant la Viena, ziarul «Opinione» spurn_ ca raporturile Intre Italia, Aus- tria $i Germania, precum si cele ce e- xist&tntre miniCtrit afaceri!or sträine ale acestor trel ter!, sunt asa de cor- diale, In ett ideia unei Intrevederi ar fl primita cu placere intr'un mod reel- proc. «Opinione» adaoga ca event uali- tatile sunt in devoarea unel tntreve- deri, ramane regulat numai cestiu- nea de oportunit;ite. Listele provisorii pentru consiliul comunal se gasesc in birourile ziarului piata Episcopii 3. Primim cu placere ori-ce reclama- tiuni privitoare la inscrierea sau ne- inscrierea alegatorilor si ne oferim a le satisface cererile. TERI)ARE, 'l'l)R'l'I l'<I ARESTARI ADMINISTRATIVE iT lolle. Prefectul Simulescu, nepul;ind se (boar- m a de latirii castigati de cl ;I1III seìt de la Teleormau, s': deCis in line Se u rupia si Cu cele mai din tirala serupule, care pana acum l'a oprit de a deveui aai'igas o- ficial. In noaptea de 11 spre 12 ate aeestel Iunt Ranlnicu aci avut strania priveliste, se vada cum batausil Jul Simulescu, co- mandad de Primarul orasului, tn mimen de aproape 100, blocase stradele, se atiiea0 cu ciomege In' manñ pe la portile caselor tuturor membrilor din opositie, si can] aceatl cince cet &4en1, Har. Davidescu, Nae Bonciu, Petre Apostolescu, G. Stoe- nescu si A. Zugravessu voesc se pa- trued& In domiciliel unuia din et, haita lut reaga se ari ilca asupra-le, si tncep Io- viturile, niel irisa unul din arest1 bAtausi cade short. Un glonte al celor ce 'si apa- rad vista, l'a adortnit pentru tot- d'auna. : \tuucl banda administrativa. a ramas consternatA, u'st Inchipuia miseií, pana nude ponte MI om sé'.( apere viata. Acesti cinc! oamenl, astazi sunt crestati, si Si- mulescu v&zaind ca e alai de compromis tn cat, dac& tn tara noastra am avea un guveru cinstit si o justitie independenta, apoi ar fl trimes drept In fendul Ocnei, cueste sé araLe ca aceda oamenl sunt . aisle asasiul ordinari. Gum? toll diitre asesti cauti membrii al opositiel ii a vezut niel ()data pe :west Iily(l;ilut Gheorgbo Popescu, mort In funetiunea de prim ba- ta.us adnlinistrativ, nu a aaul niel o rela- tiune si niel n'tt putut se aibia cu un rovi - ttator de sal, care locueste la cilici pulite departe de oras, si care nu era adus prin ltùiniiie de cat la alegerl. Prin urmare lucrul este limpede, ciud oamenl cu positiuni destul de Inaile, s omoare pe un nenorocit tmbrtacat in ci- mase si nadragi? Si ori cit se va tncerca Prefectul Simulescu se denatureze faptul, and se va dovedi, si garantam despre a- ceasta, c.a mortul a dormit tr0 zile mai inainte de atentat in curtea d -lui Simu- lescu, ca Prin.arul Alexiu a fost auzit, zi- cénd batausilor, dati ree la pair, eta la linea Iïtaelor tnsusi mortul cànd espira zise : Simulescu m'a nuincat /ript, apol de sigur ca prietenil nostril vor fi achitatl, si Si- mulescu pina 'si va da seama inaintea legilor de crima ce -a comis, con tiinta, daca o mal are, 'I va tortura ca a lasat pe drumurI o nevasla si cinc! copilasl. Sunt informat positiv ca femeea mor tulul, a venitIn curtea Prefectului, shie- rând la Simulescu si cerèndu'i pe barbatul seü, dinsul i -a oferit o mie de lei si ve- zänd ca pericolul este prea mare, si fe- meii nu putea a i tnchide gura, a dato pe mäna sbirilor sal ca acum se' zata In cine stie ce inchisoare. Ast -fel staü lucrurile, si d. Vilagros care mal bine si ar semna articolale sale Alyerianu de cat Vaálceanul. arunca asupra membrilor din opositie, si celor arestatl, murdariele pe cari «Vo- inta Nacional &» singura este ca.pabila sF le primeasca. intreaga opozitie am redactat un me- morial pe care l'am presentat d -lui Pro - curor de Curte, Dimitriu, unde am aratat cele petrecute. Dar stim ca se va pune la dosar, caci d. Dimitriu se arata de o par - tialitate revoltatoare. Ajutata de dinsul. Adminilralia cunlinuì a fare arestati- lor tot felul (le nlizerii: lmstructia nu se face aproape dc loe, caci loti nu se ocu- pà de cal cum ar tortura mat barbar pe prietenü nostri. .\a lie r lre dintro aceaì cinci arestati stint pua in rate oche din cele mal nturd:re. i ;u u:npaniatl de cat cincl saìt sits(' crinlimall. Li s'a oprit ater- nuIuri. nt:lnyare, carti, jurnale. i aeeste contra regul;ctnc,ntulnl Ientitelcu pre- ventive. c,tri espes ra 1111 ee actt- zat are vui' si'a ;crluri sin_ur role neee- sare. Li sida malnàliga ru fasde,i dorm pe scanduri In runoaic de palma. In- chinilte zi çi noaple dumnutc Simulesru, se nu te duca soar'ta a fae. accia,3 espe- rientA,si d. BrAtianu, artrebui se'ci adu- ea ;uninle de r;ìnd sub Iliferite acuzarl, tnccrca asprul traiit al temuitelur. lutr'un cuvant ne asasiita, ne sttilce.te, si Lot noi suntem tuchisl, maltratatt si torturati. Va veni tnsa zioa când se vor plati Loa- te datoriile. l.it. DIPLOMATII NOSTRI Urniam asta -z1 observatiuuile noas- tre In privinta activitati guvernantilor In cursul timpuluï ce a trecut de la trl- chiderea corpurilor legiuitoare. Sé cercetam ce s'aü fäcut In departa- mentul afaccrilor esterne. Aci trebue sa dam inainte de toate o esplicatiutte premergatoare. Nu intelegem a intra cu aceasta ocazie In critica conducert politicet noastre esterne. In aceasta pri- vinta vom avem multe de zis, dar o a- semenea critica nu se poste adresa nu- mat ministrului de esterne ci guvernu- 1 uI Intreg. Prin urmare nu ne vom ocupa de cät de conducerea diferitelor ramurelale a- facerilor noastre esterne ce aú un re- port direct cu politica generala. Vom Incepe dar cu representatiunca noastra diplomatica In strainatate. Nu e de tagaduit ca situatiunea noes- tra de regat independent ne impune de a ne presenta Intrun mod demo Inain- tea streinilor. Un stat ca al nostru care de abiti de ceci-va ant a intrat in fami- lia statelor europene, e silit sé Incre- dinteze posturile diplomatico la barbait earl, prin positiunea for socials, prin trecutu tor, pot mal usorsé lie ascultati $i considerati. In diplomacia unit Stat mare se poate ici $i colo se se stre- coare câte o inteligenta mediocri, cäci In dosul individualitati diplomatulul st :ü influenta $i puterea statelor pe care ei le represintä. Dar nol avem ne- voe de a ne recomanda si prin cualita- tea acelor ce suet representantii nostril. Numal ala putein fl bägatt In seams. Acest adevér par -cA n'a patruns Inca in sferele noastre oficiale. Afars de cale -va esceptiuni, duna noasträ diplo- matie nu este la tn<imea misiuni sale. Get mai multi mini$trit ainostrií In strain &tate nu gasesc all mijloc mat bun d'a se face bine v&zutt de cat fa- când fie -care politica In sensul guver- nelor pe IAngä care sunt acreditani. Si nici nu se poate face o imputare diplomatilor nostril pentru aceasta atitudine, cäcd, et sunt mai tofu lasati far& instructiuní precise din partea ministrului de esterne, flind ca lip - seete o linie de conduits b ire defrnitei, acea unitate de vedere care singura poate da unei actiuni diplomitice sorti de reusitä. Daca coborim filiera erarchica a legatiunilor noastre, gäsim In mare parte secretart prea tinert, fare Hici o esperientä a afacerilor. Si aci nu se face nimic spre a forma a- ceti tineri, spre a pregati eel puliti o pepiniere de diplomati pentru viitor. Nu se cere secretarilor de Intéiul $i al doilea rang nitt memori!, nisi ra- porturi asupra cestiunilor ce sunt la ordinea zilel in térile unde et functio- neazá, asupra cestiunilor politice ce se discutä sail acelor ce ad un raport di- rect sae indirect Cu interesele Ro= ,Inânii. Ast -fel lesaci fare conducere, fans control, junii membril at corpulut diplomatic nu lucreazä nimic, nu stu- diazá nimic $i dupe ctti -va ani de ser- viciü se Intorc In tare far& ca s fi tn- vetat nimic. Or cine 'et iubeste tara 'et pune dar tntrebsrea ; ce are sé se tntt mple cind bétrinü nu vor mai lì ? cu cine vor fi Inlocuitl ? Aceasta ces - tiune devine grava si ar merita d'a fi luata Ili serioasa consideratiune. Dar In ministerul de esterne nu se gindeste nimeni la asemenea lucruri. Este destul ca lucrurile corente sé fie espediate, depeeile descifrate si dosa rele snuruite ca se se creaza ca toate merg bine si to perfecta regula. Am dori ca unul din ministri[ nostril de esterne sé's1 dea o't.eneala Intro ca- 'Mtarie ce va tace in strainatate, d'a vi- zita eu d'aménuntul ofìciul unui minis- ter de esterne ca se se convinge ca la noi un asemenea oficiü nu exista. S& trecem la o alt& ramurá care si densa are Insemnatatea el In fata !mu'tirbrelatiunilornoastre comerciale si economice. Voim sé vorbim de cor- pul nostru consular. Si aci vedem ca nu se lucreazé nimic spre a face ca acest corp sé devine folositor ferii. Ori -cine citeste ziarele europene va vedea zilnic publicându -se raporturi trimese de consuli si vice consult asu- pra cestiunilor economice sañ comer ciale a le toril unde el functioneaza. Tout aceti functionari se ocupa a stu- dia cu de a maruntul starea economica, comercial &, agricola a popoarelor in mijlocul caror trAesc. Ei intra In con- tanet cu industrialil si comerciantil cel mari, aduna notite $i cunostinte asu- pra desvoltari osebitelor ramuri a le activitatii nationale. Ei fac ce e eu putinta spre a crea relatiunt nuoi Intre comerciul si indus- tria téril lor In acele locura unde sunt trimesI. Am dori stí.uise arate ente a. semen! lucrara ah. fost (Acute de con - suliI nostrii. Ne lndoim daca se vor gasi In toata diviziunea consular& mai mult de treI raporturi cart merita de a fl pri- vite ca niste studi[ serioase. Este dar de neaparata trebuinte ca $i aci se se faca un Inceput, stabilind pentru con - sulatele noastre obligatiunea de a se ocupa cu toata seriositatea de térile unde funtioneaze $i d'a comunica mi- nistrului resultatul observatiunilor lor spre a fi publicat si adus la cuno$tinta turi(. Tocmat pentru asemenea reforme el lucrar[ de organizatiune ar trebui se se Intrebuinteze timpul vacantelor parla- mentare. Dar el tn resortul ministeru- lui din afar& ca $i in cele -I -alte, rutina $i trând &via biurocraticä se resfat& In- tr'un mod deplorabil. Nu se face si nu se va face nimic pentru a schimba aceasta stare de lu- cruri pani& and nu va veni impuisiunea puternica a unor barbati ce nu voesc numai a vegeta la putere dar $i a lucra pentru tara lor. BU LETIN EN'I'EMOR. NOUA POLITICA ECONOMICA A AUSTRIEI Lupta vamalá pe care a Intreprins'o protectioni$tii Austriaci $i mat ales ce! din Ungaria, pare ce a Inceput a pro- duce efectele el reti facatoare. Din toa te partile sé arata simptome care do- vedesc c& cercurile conducAtoare tu Viena voesc sa o la pe o cale mai co11- form& cu interesele economice, si co- merciale ale Monarhiel. O dovadä pipaitä a acestei schimbari In vederile economistilor de la arma ue'o d& ultima circulará a marchizu- lui de Bacquehem, ministru de co- mercia austriac, catre camerile de co- mercitt $i de industrie. Intre altele ministrul zite tri circula- ra sa cuviutele urmatoare : '(Este de o mare Insemuätate pentru industria, comerciul si agricultura te- ret noastre d'a nläntinea $i chiar ;+ desvolta, daca se poate, debu$eurile cari li se ofera. Dar aceasta nu e cupu- tintä de wat prin ajutorul unor tratate de comercia Intemeiate pe tarife con - ventionale. Incheierea unor ast -fel de tratate este scopul de c&petenie pe care 'si 'I propune guvernul., www.dacoromanica.ro