CoDUr DrvrN A r VrrTrr Timp e mulli ni, aracteristicile enetice are e ransmit e a o generalie a alta u ost onsiderate mutabile: Nu poli ace imic n direclia sta, ste reditar'i rafraza epetata a el de des a o montro. Dar tudii ecente ratd a mediul nconjur5tor i alli actori xterni influenleazd odul n care enele unclioneaza. in afari e actorii lzici i himici, eja unoscu i, r. Kazuo urakami ne oferd noua erspectivi: odul n care Andim oate ctiva gene nactive idezactiva ene ctive.Totodata, actorii entali 5iemolionali- egativi(de xemplu tresul)gi ozitivi cum r fi bucuria, ecunoStinla i piritualitatea) au o mare nfluenti inactivarea au ezactivarea enelor i n a ransforma stfel personalitatea i nfali5area mana. in baza oilor escoperiri tiinlifice i propriilor bservalii, utorul cdrlii nvali cum si ne rezim ptitudinile latente a orice arstS. um? r. Murakami usline i o atitudine pozitiv; oate ctiva enele ecesare entru aduce uccesul i fericirea n viala oastrd, n acelagi imp delactiv6ndu-le e cele negative. l umegte cest roces,,g6ndire enetic;"- abordare gtiintifici controlul genelor, rin u tivarea ntuziasmu ui 9i a inspiratiei.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Timp emulli ni, aracterist ici leeneticeare e ransmite aogeneralieaalta u ost onsideratemutabile:Nupoli ace imicndirecliasta,ste reditar'irafrazaepetataa eldedes ao montro.Dar tudiiecenteratdamediulnconjur5torialli actori xterniinf luenleazdodulncare eneleunclioneaza.
in afari e actoriilzici i himici,eja unoscu i,r.Kazuo urakamineoferd noua erspectivi:odulncare Andimoate ctivagenenactiveidezactivaene ctive.Totodata,actorii entali
5iemolionali-egativi(dexemplutresul)giozit ivicum r
fi bucuria,ecunoStinlai pir itualitatea)auo marenfluenti
in activareaau ezactivareaenelori n a ransformastfelpersonalitateai nfali5areamana.
in baza oilor escoperir it i inl if icei proprii lorbservali i ,utorul
cdrliiCodul ivin l vie,tiinenvalicumsi ne rezim ptitudinile
latenteaorice arstS.um? r.Murakamiuslinei o atitudine
vizionari la "Dialogul dintre budism gi qtiin 6", oreuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, DalaiLama, la rezidenla din Dharmsala, India. DalaiLama citise despre cercetarea mea cu privire lamodul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fostdeosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere,care a fost invitat la reuniune, a manifestat unmare interes fafi de prezentarea mea. Aceastd
c-artecuprinde aproapetot ce s-adiscutat la reuni-unea respectivd.
Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturiiavanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiaragteptdrile celor care lucreazd in domeniu.
Genomul uman a fost complet decodificat doar cu
cdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacele
gi de abilitdfile necesarepentru a descifra tiparul
corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cddescifrarea codului genetic va rezolva misterulvielii, a devenit din ce in ce mai evident ci vialanu e atAt de simpld. t ehier
plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea ndomeniul gtiintelor naturii de pesf.enafuuZ9*c_i_deani, din care _:bdic-ateer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de atransmite insp-Latig_g *p_riza g.i uimirea pe carele.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gia procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgicum putefi aplica unele dintre aceste descopeririin viata de zi cu zi
Existd doud chestiuni pe care doresc in modspecial sd vi le comunic. prima este degcoperirea
e-clle
oameni u dauvinapentrudefectetetf'.hT}iilipsa inclinaliei spre spor pe pdrinfi? EtdevE.r€tc a influenfeazd. caracteristicile gi abi_litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi setransmit genetic, e.
?te
gulat, de exemplu, ."1";cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia
sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenetenociv-e.
poate declangagi el
Pnn rn lA
. Din cdte am observat din
studiile efectuate qi din propria mea experienfd,
pare si stimuleze
genele pozitive gisi deblocheze
potenlialul unei
persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd.
poate fi generat de
.Un
experiment recent pe care l-am pus in practicd gi
pe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, a
Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar ficeva oarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinteqmana nU ar put n
a_hp_r_ggl_ilpl.-$_r--,"?is_temulul nerves automat,tpelglq4gEde--4qastre-.viJale.nclus v resp ralia gicirculalia sangvind, I penrru a nemenline in viafd sau freo
_neastri. Qeqg _g.4-gastrecontroleazi acestesistemevitale gi, in acest scop,
. Cdnd una dintreele ncepesd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-giactivitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens,armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe
un totunitar.
opasguL-di4-purArnteloplsre.
trebuie sd se afle in spatele armonieilumii noastre. de
pglttrtl g -decgdc--acest-concept;ca-omde gtiin 6, am ales sd-l numesc
"Cevam6re ". Desi
_e__g el e__pe-reep-qtcu slmturjleLq4stre, l ii,
tic e un lucru cu adevdrat mira-culos; qi totugi gi Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke
c?I9_g$f.9trr-r.penoastri. AdsgtAn_dn viata noas-trd pentru
pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,veisi lisim cale liberd unui mod de a trdi nou giminunat.
Ca fondator al Institutului pentru studiul
rqlatiei--p-in-t-e'geni,calizez e sddgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._ u9g13g,r$S[ie,*resastln$a p9 agtiya
. Rezultatul experimentului cuprivire la rds menfionat mai deweme reprezintd
Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evolufacercetdriinoastre ar putea oferi o explicafie pentru adevirurile pe careni le.au ransmis Buddhagi lisus,descrisen termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlgg qcti-
Yflre/4%:+guv'e.
Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzecieani in urmd cd pot-activa".genele,
. -c-n.gc_g-ag g-t-91iees.te-",ne$tiintificd,p1.ns4nr: .dp o_a_pp,nie qti-infd .care impdrlagesc opinia-mee".su. laputerea.,mintii .a*--crnscut. e fapt, sgy44 n
PnnrnTA
a" .ef.9cJ11,qgp6;p-e-f-1tr94tepentl-g-- a
4 elege n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls-, l a
cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunis-
larca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd
elimindm numai prin metodele qtiinlifice
conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei
comunitdti internafionale, trebuie sd depunem
mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse
pentru qhrdiereleintii. in lumea in care trdim
astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare.
$1
, cre*g-qig qQ-m-pleiezeeciproc, dacd
dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de
fatd va fi utild in aceasti privinta.in efortul meu de a infelege, am avut norocul
de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt
mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki,
laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a
Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru
Mitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9i
mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea
lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocaziepentru
a-mi exprima din inimd recunoqtinfa.
AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, DalaiLama, pentru aprobareacercetdrii mele. Vreau, de
careaacesteicdrfi. Versiunea aponezds-avdndutin peste 200.000 de exemplare$i a$tept cu nerdb_dare reactia cititorilor de limbile englezd qiromdnd fald de
ideilepe
care e voi prezenta.
Dr. Kazuo Murakani
t4
{ltl
INTRoDUCERE
Noile descoperiri din domeniul care evo-
lueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenliaIumii intregi. Dezvoltarea legumelor
modificategenetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt desdndtoase sunt aceste produse pentru consum,
iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate agenerat controverse despre posibilitatea clonelor
umane identice.
Avem o noliune preconceputd referitoare la
ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foartepuline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci de
ani in urmi, termenul de ereditate era aproape
sinonim cu soartd sau destin. Caracteristicile
transmise de la o generafie la alta erau socotiteimutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poate
face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotri-
va inevitabilului. Oamenii de exem-plu, cd un copi l ndscut de pdrinfi dotali cu talent
Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea
mea este cd e ce
genelor vor fi clarificatein viitorul
apropiat. N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile
incruciqate venirea acestui moment' Dacd
imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza prin
cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta
acum. Am scris cartea de fa 6 cu acest scop in
minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i
fascinante pe care le-am aflat din studiul meu
asupra genelor.
Minunea codului genetic
i Ldrd functionarea geF-eJgrnoastle' care
I t r n o D U c E R E
joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor
Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesardpenf.rrr idieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau
efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu
devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne deporc sau de vita se datoreazd, de asemenea,genelor. inprosesul- ietii--dqzi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeezm4oritatea oahenilsl.
O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda
faptului cd se bazeaz6.pe aceleagi principii de
operare,
asiguri faptul ci
. Prinurmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdr-
Copiii cresc in--qqd_ U_A Ur_d_pgbgzaatent,-nodelaie- ale -
"ffi.
Problema cloniriiUnele persoane pot intreba: oDar ce e cu
clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punc-tul in care putem crea copii pure ale animalelorsuperioare. Am produs deja clone de oi gi demaimufe gi embrioni umani au fost deja clonafi
in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaieclonatd, a constituit intr-adevdr un momentextrem de important. Ea a-fos-L_repyodusddrdajutorul unui berbec _a_glan*dei
4flmafe, reFrodrrcitonre, extrasd laint6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, sseonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil.
e
ale_s3,l{sbi _o-igr+$.are clonarea reugitd a ani-malelor superioare pentru gtiinfele naturii?
fi activat genele lor pozitive. Ca gi ei, gi eu am
cAgtigat ncredere gi am pus bazele carierei mele
cAnd m-am mutat in Statele Unite in primii anide munci . Acolo-_no:ap
transformat--dintr=un--ile-c.uuacc,ul.=-Ledi,ocru
intr-un-on -de-qtiin$6- de succes.-Mutarea intr-o
lard striind, desigur,nu schimbd geneleunei per-
soane gi unii oameni suslin cd schimbarea s-a
datorat doar noului mediu. in-paexpuaere4 la un
noumediu tor
qare €ctiveazd gene pasive. America este o lardin care
"lupulsinguratic" prosperd. Ca gi in cazul
japonezului Hideo Nomo, plecarea n America a
activat genele multor japonezi care acasdnu se
,incadrau in comunitate". Muncind cu o atitu-
dine pozitivi intr-un mediu nou, ei incep si aibi
rezultate pozitive. $i cdnd o fac, realizirile lor
sunt recunoscute gi primesc aprecieri. Opusul
este, de asemenea, valabil. Oamenii de gtiinld
care se considerd ratafi au rezultate slabe. Nu
md pot impiedica sd nu am sentimentul ci genele
Ior agteaptd doar si fie activate.or-
de-e negativ viata. Din punctul de vedere algenelor, acest lucru este nociv. ,Nu ar trebui sd
mindnc atdt",,Nu trebuie s5 beau atdt","Ar
tre-
bui sd md las de fumat","Trebuie
sd reduc ralia
de sare","Ar
trebui sd sldbesc' gi ,Ar trebui si
I n r n o D U c E R E
mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de agAndi care nu acfioneazdpentru a activa genelebenefice. Cu alte cuvinte, deqiconfinutul lor estecorect pentru majoritatea dintre noi, c*oJlvi4eerga
Q e nise aplicd -noui personal poate cavzaun stres inutil, care la rdndul s6u ar putea aveaun impact negativ asupra genelor noastre.
s. Nu-eris6-nicio-dovad6-clard, de
exemplu, cd un procent de grdsime corporald depeste 25o/o nociv pentru toatd lumea. Degi seconsiderd cd fumatul determind cancerul pul-monar, un mare numdr de fumitori inrdili nu facaceastd boald. Dacd se va aprofunda cercetareaasupra modului in care genele pot fi influenfate,poate am avea o imagine mai clar6. in final,
"cee bun pentru mine" depinde de la individ la indi-vid. Aceasta poate suna extrem, dar dacd viplace cu adevdrat sd fumali gi nu-i deranjati pealfii, poate cd nu e nevoie sd renunlali la figdri.Dacd vd place un anumit tip de bduturd, bucura-
i-vi de ea. Dacd aveli poftd de un anumit tip demdncare, mdncafi-o. Atdta timp cdt nu vd imbol-nhvegte,vd putefi bucura de ea. Important e sddezactivali cdt mai multe gene nocive qi sd acti
vafi in schimb gene pozitive, fdcdnduJe sdlucreze pentru dumneavoastrd. Solulia pentru aface acest lucru este modul in care gdnditi.
Numesc aceastd atitudine gilndire geneticdgi am ajuns sd cred, ca urmare a studiilor gi
dg-d|{i-ziune. celulard, dintr-un ovul fertrlizat,
qel$efe +oastre eilne. e
rggpe-elA-fdrilbaterc-acestq reguli.
Mecanisnul de a(:tiv8re dezacfivare
e din fiecare nucleu celular depoziteazd
o mare cantitate de informatii, inclusiv. instrrreti-
se referd la aceste instructiuni ca
e. Cdnd sunt activate sau
dezactivate genele, care-SaLinxQgp-e- . pa
u-ryunqdr? g[e sun -
g+Lp-pcdqade-.de--tinn. Cele care controleazd
cregterea sanilor sau a pilozit5lii faciale la puber-
tate sunt un bun exemplu. Cdnd copiii ajung in
aceastd stare, gg4. a
bgryqsnda gi care inainte se sfleu in -shre
pgsivd QguJ-apum ctivate. Drept rezultat, bdielii
Duscr rnnnnA MIsTERULUIIET IT
devin mai masculini, iar fetele mai feminine.
$-ec_onqidertrcdat6t i
. Mulfi oameni de gtiin{d
terul. dispozitiatSi comnortamenh'l unei persoane,in timp ce se concentreazdasupra qed-ului in care influenleazd eeqgle.
-.devjlf estedoar o rpnte-i, dgf.-e_ucred cd ea va fi con rmati
num areo
ipotez6..Cu aproximativ pahuzeci de.ani il urmd,Frangois Jacob gi Jacques Monod, doi oameni de
$tiintd care lucrau la institutul Pasteur din Paris,func$ie"-fu rf.e qsenlnd+oar.e unui
asemenea mecanism in trmpul unui experimentasupra E. eok, o bacterie care de obicei existd inintestine.
Bacteriile E. coUse hrdnesc n principal cu glu-coz[. Cdnd atAt lactoza, cdt gi glggg4a suntprezente, o alee in mod exclusiv pegea
din:rma e:rperimen bacteriile nu aureactionat deloc la lactozl cdnd Ii s-a oferit impreund cu glucoza. in urmdtoarea etap6,.li-.ea-oferitdoarlactosd. La furceput bacteriile nu s-au hdnitdeloc, dar la scurt timp, au inceput sd consume ac-tozd gi sd se inmulteasci.
era disponibilE qi bacteria trebuia si o digere pen-
tru a supraviefui, gena era activatd. i-
cr_$si.d_egr-,qbil nd
-atu$-gtpasi.yil. ceasta a reprezentat o descoperire
extraordinard in ceea ce priveqte infelegerea
noastrd referitoare Ia gene.
Ce cod se aflfr inscrig in genele noastre?
Iati o prezentare generald a modului in care
funclioneazd genelenoastre. Bogifia de informalii
confinuti degene este codificati in ADN-ul din
celulele noastre, la propriu, gi nu la figurat.
Ag-auqxi4ativ-cincizeclde-ani-in urmd, a fost
fdcuti e descopqrire extrern_de.jmBpr--tant6:Aceasta nseam-
nd cd totul - fie spori de mucegai, bacterii E. coli,
Dnscr rnennA MIsTERULUIrETr r
plante, animale sau fiinte umane - Fr. I.hitatea*.de hazd a
tuturor fiinlelor vii este ; S€UaIedetermindfuncfia celulei; gi re"r.rgle pereazf pebaza principi-
Agea.st?r_qo-nstituie. toate
re_si e"pUternicLfatd de animale cum arfi. cdinj_ga1f.J-isici.Deoarece otul a iworilt ini-tialdin aceeagisursi,
Aceasti informalie a ajutat ulterior oamenii degtiin 6 sd rezolve multe din misterele vietii. Amreugit chiar sd decodificem4Bnetreumane. Aceasta,la rAndul siu, a condus gi la alte descoperiri
, e.sjg._dgpg r gl*-E_5pi
lqngrme.'
D-ac€-am-pu-tpalaia-un fir cu diametrul de unmilimetru in o sutd de bucifi, ar rezulta fire at6t
de delicate, iuc6Lsar- sfirama h_o-adier€-de-xdnt,
$ ar-f,i_de o_suta_de__qfi*m_Ar--gto=F
dec-at-a-spfualtr"deADN.Pentru a putea inlelege cdtde mjnusculeste,r*mggg4ile q4_qti_Uqt-ee_se
dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri
n9-as-trle_.es ei4finitezimal de mic6.
Permitefi-mi sd mai menfionez cdteva fapte
pe tine nte. C+e&leconstituie .$ngf fu glii, elemen-
tul-cheie care faceposibild transmiterea viefii de la
o generalie la alta, qi cglule*le eprezintd unitatea
de bazi a tuturor lucrurilor vii. Dupd cum se poate
observa din Figura Z, ADDl-d_are_la d un lan
lung, alp.[hr-it'"din csns.t"i-trritedintr-o
cgnqb,inatie-complexd--de"."qh i.
in mod caracteristic, cele doud catene formeazd o
s:liraln eliptic5--orientati spre a care
seamdnd cu o.-scari numit6-"dublu-helix. Aceste
catene e la distanle regulatealcdtuitedr-n"patru.,su-bsJ.anlhe-.chirnicp.
din orice organism
estg.ilrggflse cores-
punzdnd"treptelor"
scdrii pe baza a patru ,,Iiterechimice" - A, T, C qi G, numite -Ade
.$Lglgnfge. Cele patru baze
e - adenina cu timina gi citozina cu
guanina - gi acesteperechi se aldturd celor doud
catene de fosfafi pentru a forma dublul helix.
Acesta esteADN-ul saugenele
noastre. Ic-qx$inuti-*in €pne, cunoscutd drept informa$ie
geneticd, este echivalenti cugi, dacd ar fi printatd sub
forma unei cdrti, a"-"@e,
fiecare*pu"o.mie.de,.pagini.
Dnsct rnen tA MTsTERULUIIET r r
figura2Structura enei(ADN)
ADN-ul reprezintdcombinaliaapatrubaze adenind,imind,citozind9i guanind plusdoudcatenealcdtu-ite din zaharuri i osfali.
Adenina se combind cu timina 9icitozinacu guanina orm6nd perechide bazd ,,treptele" cdrii n spirald,cunoscutd ub denumirea e ADN.
Adenint
F - fogfat
Z = zehtu (dezoxiribozd)
Faptul cd unui organismviu atAt decomplexprecumfiinla umandeste*dete;rmirratdje
peL{rlleze_.p$pr-ceeste-ximitoaxe.$i mai uimitor este aptul cdtgra gexeticrl_de]sz,[a tuturor organismelor,de acei mai minusculi microbi la animale exbremde
. Trpt[de-proteine creat depinde de c aceqti aminoacizi.
combind in ,cuvinte" formate din trei litere.Deoarece adenina (A) este complementard intotdeauna cu timina (T) Si citozina (C) cu guanina (G)- chiar dacd uneori trec de la AT la TA sau CG laGC - ne referim la
"cuvinte"numai dupi prima
literd a perechii. iu-
"gqy*Aatul'_fopqgt__dinlf-ei
LtereATG, de exemplu, ileaqr_q__qllrcilqa- _ft"eptelescirii. P_e azadi.agramei--de--decodificare. lin figsl'a 3, a.eeasti
e din combinatiilc delazd alcdtu-ite din trei litere rezultate prin aranjarea lui A, T,C qi G este cunoscuti sub denumirea dq cod
89rPjic.Cele patru baze A, T, C qi G sunt precum alfa-
betul gi cei trei aminoacizi rezultali formali dintrei litere sunt precum cuvintele dintr-un dicfionar.
iqcepp*sEimplemeuteaesarcina exact 4qe_gqlg,"gi:qydtat. o reprezinti genelesau ADN-ul,
Figura3Diagramade decodificarea ADN-ului
O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din celepatru baze (T, C, A $i G) specificd un "minoacid.
Dnsc l rnenoA MIsTERULUTTETI I
i ii - informalia geneticd.Dar o carte este doar o carte. Indiferent cAt de
delicioasd e refeta prezentatd, nu ne poate potolifoamea. D*ae,f,u apliri- releta pentru u p"Lp*u'acel fel de mAncare, rdm6.ne o imagine dintrocarte. Aici intervins hrrf,.it4xrrlARN.ul rle fransfel(acidul ribonucleic). ARN-ul de transfer se duce laADN, a inscrisd acolo printr-unpr-o_qecunos ut sub formd dg_"trans teJe]5i:9g_lizpazq__pfgtqinepe.*baaa acestei copii folosindasin-o_apiziica ingrediente. Apoi p_r:qteinelernde_pli:qea.c--nlxncfl-g-efulei.
Genele care regleazd mecaniemul
de astivare/dezachvarcPentru a inlelege -o"anismul*.,de.,'-a_eti_
vare/dezactivare, trebuie mai int6i sd cunoaEtelireluUnnns$anfuLproteinelnr. Proteinele reprezin-td a fieearei_p1_e_4lurivii. liald a alimentatieinoastre, sunt clasificate in-_dpnenful_Sliinleiggtrifiei ca unul dintre gqrgBl$den.ti impreund
. Care este relafia
I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele deconstruclie gi mobila - tot ce are o formd defini-bild - sunt alcdtuite din proteine. ftas_ 4qile umplueoluril.g,*din1.re"_.materialele.. de. -construclie Sipeteig4z.a_ctrucjwa.Qgrhqhrdqe'tiioferdgrle*r$a,exact ca gi
tenlsP-rgteinele constituie o-parie-.-impontanti a
mecanismului de activate/dezactivare. Pentru a
ilustra cum functioneazd acest mecanism, astfel
Dnsct rnennA MTsTERULUTrETr r
incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el incazul-eactivariigenelorinactive, voi apela din noula experimentul prezentat anterior cu bacteriiE. cok gi lactozd condusde Jacobgi Monod. Figura
4 prezint1 modificarea care s-a produs cAnd bac-teriile E. coli au trecut de la consumul de glucozdla cel de lactozd. Partea superioard a figurii (A)arati bacteria cdnd aceastasehrdnegtecu glucozi.Cdnd glucozaeste prezenti, oarespeciald (represor) p_lodusdde rcgle_t_qareeste atagatd de partea din gend care incepe sdciteascd informalia geneticd (operator),
din-cplS.-de.aeelunef,.Cu alte cuvin-te, gqaacste-dezaeJivatS*
Acest lucru ssfs gimilar modului incare c[rfilesunt linute in unele librdrii invelite in folie de plas-
tic pentru a impiedica cumpdrdtorii sd le citeascdiaainte de a le cumpdra. Chiar dacd gdsili carteape care o cdutafi, nu puteli sd o citi,ti decdt dac6indepdrtali folia de plastic. Cartea e acolo, dar nuputeli sd o citi,ti, exact ca qi instructiunile dedescompunerea lactozei in genelebacteriei prezen-tate mai sus. Dar__cand_glucgza nu mai esteilisponibild 9i bacteriile sunt silite sd digere lactozil.penttu.a-ob$ine.:rutrie-ugi, *s __ qq{ifigi_a$acum-esf.e-ilushallr a_fieurii CB),
sE-c_iteasci-inforaqaEa._inlB),represorul se combind cu lactoza, astfel inc6t numai inhibd operatorul, ingdduindu-i sd inceapdproducerea de lactazd. in analogia noastrd cu
qincizecide kilograme lorsd producdde douF ori mai mul-tdenergie. De fapt, fiecare proces al viet'i este rezultatul reacfiilor chimice care audrept scop s[. . Aceasta
inseamnd ,ahdi".a substanfelor chimicepro
fuc$ucactilchinice^ Din punct de vederebiochimic,acestereacfii sunt teoretig similare celor care consti-hrie procesul pe care il numim viatd. Existd insd o
ta-orezulbm.ulne-shrsi-e,,,,,,,,,,,,,,,,e.1e-dbbo"uana-chimicd.Reae&iile hinricedin aceastadin urma pot avea
deri cd duce la cregtereahipertensiunii. De fap nurealizeaz\ acest lucru singurd, ci produce hormonulangiotensind, care cregte tensiunea. Asffel, confooleazd cu adevirat hipertensiunea cu ajutorul unui
purile noastre ajung la maturitate, nt. au loc prea
multe schimbdri. ln fond dupd ce incetdm sd mai
cregtem, nal$imeaqi greutatea noastrd rdmAn de obi'
cei destul de constante. r,
Lit.cw-s *,s4ngelui rnui_qt$i_seezintege*e
-ffi*uUq*iesaotesute de.nliliarde p.g+i
IlFlqeip-en@ $-hlazuitegre,e@i
48
Dnsc l rnanpA MIs T ER U L U ITETI I
gelule.--sesgine. din rinichi, ficat gi inimdcu o vitezd nem6-
suratd. estecunoscutsub denumireade
$lelg loc ilult mai rapid decAtneam
gi dezintegrareag__b.c_p r cuviteza firlgerului ej4teriqd
r.
, cu puterile lor aproapemagice,sunt
Prin urmare, putcql_con-
{o-a in mod ndirectexzimele. dintre lucrurilerquaeuloase-care-senffindd iujur.ul:noskrt.
determinate de-
, care a rdndul lor determind
c9l-e-96-su$innff st u€ru.Doudexemplemi vin acum n minte.Cdnderam
.student,nige-celWdri__hdi$ti plini de viafd careurmau o pregdtireascetici riguroasdobignuiausdcoboare in adipostul or din munF n fiecarenoapteeFpeheacdn disfuictelep. cenl qi se intorceau nzori siqi indeplineascdndatoririle. Unii aveauoasemenea nergie ncdt puteau rezista asffel mai
multe zile a r6nd.norinf' de e peheeeera suficien-td ca sd-i mpiedices6 simti weo urmd de obosealdirn ziuaurmdtoare." ecelasi*mgd,nii.asistentidinlaboratorulmeuaalJetargici gi nu rdspundniciunuiindemndin parteamea de a muncimai cu spor.Dar
internagional in cercetarealor qi .aee-as a-.iunge in
centrul atenflei, vqLmrrnci-Loatg"-no-aptea6rd sd se
pldng6. , nu se mai simt
obosiS,deginu beneficiazi de suficient sorln.Cdndtrebuie si ne htelnim cu cinevape carenu
dorim sd-l vedem,ne simsm picioarele ca plumbul qi
ns mi$cdm fdrd elan sau chiar ne oprim. Pe de altd
parte, cdndsuntem pepunctul de a ne intalni cu cine
va care chiar ne place qi wem s6-lvedem,ne simfm
picioarele atAt de ugoare, ncdt nm putea aproapesi
zburdm.
Aepste-menifpstdxi-f-iziq-e* ar fi impo
sibile fdri acf,unea mai multor e diferite, a
c5ror vitezd de producf,e este controlatd de e.Prin urmare, aceste enornenehebuie sd fie cauzate
gi de mecanismul geneticde pornire/oprire.
Sd luim
peste noapte ca urmare a unei traume psihologice.
lagul. O asemeneaschimbare bruscd qi &amatici
trebuie sd insemne cd e care-regi'eaza-ctp$terea
cauzeazdU_pq-p-d9ryq4. Genele nlluenfeazd evident multe
din fenomenele izice zilnice.
in urmitorul capitof v66 anqliza mai atent
alestini noaqtrepsihicegi vom iden-
tifrca uooduri prin care ne putem influenfa pozitiv
genele.
ilCuu SA NE ACTIVAM
GENELE
Rolul gdndirii pozitive in hezirea la viafi agenelor benefice
Evident, estemai bine ca unele genesd fie ac-tivate, in timp ce altele e de preferat sd fie dez-activate. in mod ideal, genele nocive ar trebuidezactivate qi cele benefice activate. ap-ogitivd, duf5 pnrerea.rrlea, reprezinti o solulieimportantd.
Conceptele de gAndire pozitivd gi negativdsunt acum atdt de familiare, incdt fraza,,gdndegtepozitiv" a devenit parte a vocabularului nostru zil-nic. in viald insd se intdmpld atdt lucruri bune,
cdt gi rele. Nu e intotdeauna ugor sd menfii o ati-tudine pozitivd cdnd lucrurile merg prost gi uniioameni se pot chiar intreba de ce se pune atAtaccentul pe aceasta. Pentru a ldmuri diferenfadintre cele dou6, sd compardm gdndirea pozitivd
gi cea negativi din punctul de vedere al entropiei.
Ce se intdmpli cAnd'addugati o picdturd de
cerneald intro gdleatd cu ap6? Cerneala incepe
imediat si se disperseze.De ce nu se adund in
schimb intr-un loc? Acest fenomen are implicalii
cgnsiderd.-c-E erge n JnOdnatrtral insfre de-ol-
saniuar.e*;i-degradarc.Acest fapt este cunoscut ca
lqea . Departe de a se rezu-
ma numai Ia cernealE, d este
recunoscutd ca oregulS--genffal[ care se aplica
lulqu-matedelejn-1nfxe$rl-edu. Deoarece sun-
te_m,--d-e--"aggn_e_uga,. , suntem
suDUglin-nod-autom-at-asesLe-iIeSr.D-is-tnouqen-
tul nagterii, e.U-nicul motiv posibil de conceput pentru aceasta
este e;f,sten{a.4Eoelor din noi care in mod natu-
ral gravite azd cdtre dezorganizare.
capacitate maximd,q4rlq'qzq
it--^-sd--normd-inp-e,, e noastreucreazd en-tru a ne menline in via 6 9i pentru a irnpi.gdiaa
entrgpia--erescendd.Cu alte cuvinte, ip_oate_$_-vdz_ut-g preluareq prgceselor cgle*in mod
p-atulalgravite-a-z*4"dtr:e,-uoarte".si-deuadareoriealareajorgdtre-odine, Acest fenomen este
cunoscut ca reducerea entropiei. De exe-plu, un
Cuu sA un acrrvArr,rENELE
dicfionar are un rol specific. Dar dacd am rupetoate paginile gi le-am imprdgtia prin incdpere?Volumul total de material care alcdtuiegte carteanu a scdzut, dar nu mai servegte funcfia unui'
dicfionar. Aga se manifesti entropia. Dar dacd afiaduna toate paginile gi v-ati chinui sd le lipifi laloc, dicfionarul ar reveni la starea originard.Aceasta este reducereaentropiei.
e gi cnzimele produse-la co'nanda lorjo.acd uLrol ei.Qind 6fi11sflrn-narne de nore, de exemplu, pI]tpfng este mai intdi d iqgmnonenfi gi acegtia sunt apoi recombinati inproteina umand de enzime sub comanda genelor.
intimp c -_o*Igdqggre__A_qi.
Daci aplicim principiul_entrcpiei asupra con-g4adi'e _pozitivd gi negativd, este
potrivit si socotim cA Senftgg_pgel{y4 conduce.la reducerea entropiei, iar gOndirea negativd lacregterea ei. Vefi afla de ce, in studiul legat deinfluenfa rdsului asupra diabetului, ce va fi
- prezentat in capitolul urmdtor. Daci gAndireapozitivd conduce a reducerea entropiei, agacumpropria mea experienfd m-a fdcut s6 cred, atuncialegerea de a gdndi pozitiv sau negativ este com-plet diferitd de cea legatd de ce vom m6nca -
dulce sau condimentat. ln cel de-al doilea caz,edoar o chestiune de gust gi nu are un impactmajor. Atdt timp c6t nu facem excese,putem sd
dupd care au ascultat fie o lecturd lipsitd de haz,fie au urmirit un spectacolde comedie Ia televi-zor. Apoi li s-a servit masa, dupd care i s-a estatglicemia dupd masd (postprandiald). in primul'
experiment, ce-i*car.a_urmiriseri_lectura_prezen-tau o cre$tere cu r2g mg/dr a nivelului degliq_q_pie,e cdnd cqi"- a-
o cregtere-de-numai 77 mg/dl.Am repetat experimentul qi, din nou, cei care seuitaserd la spectacolulde divertisment prezentauo cregtere semnificativ mai redusd a glucozei insdngedecdt ceilalli.
RAsul, dupd cum a ardtat studiul, are-ln_efocthenefic asupra nivelului de glucozd din s6nge.
l-e-pcoperit i. in prus, o-ggnd pe care am
identificaLo ca fiind activatd de r6s, ggg+_I^e-cJp-
epzimei-adenilet eielazd, care joaci un rol impor-'tant i l98..-glisemiei. Acest rezultat s-arputea dovedi util in menlinerea adecvati a nivelu-lui glicemiei la diabetici. na" rmplfcalllle au foqt
-qqb-s€i-mari' n"*" o"iffie igwdit-seemotia pozitivd u
Bengt_ic.Aceste descoperiri au fost publicateinjurnalul ,ingrijirea diabetului" din mai 2008 gi in
jurnalul"Psihoterapia
gi psihosomatica"din 2006gi au fost prezentate de Reuters in toatd lumea.
55
Conu l DrvrN e l V tnT I I
mdncdm gi hrinitor, gi gustos. Lceea -ceprivegte
sendirca-ne$tivi insd, optiurea pe care o alegem
va avea cu siguranld . E evident care
s , i ntimp ce gauairca-regativd va acqg-Lqt a
lh-exp nt pe care -am pus in practici in
qggl-_2003a condus la dovezi gtiinlifice care au
sugerat impactul benefic al gdndirii pozitive
asupra genelor. Pe baza faptului ci genele sunt
activate sau dezactivate de factori fizici sau
sg_Dl-de=* gemsnea- inopll.=c.agiu-activ.ar ea sau
tivtr in timpul-pe*ioadelonditicile*+Ldureroase,pentru cd atunci ea este cu adevdrat necesard. E
mult mai ugor s6 gdndim pozitiv cdnd lucrurile
c6nr -ne co-nfruJstdlq u- -eitua$ie
. De fapt, probabil cd nici mdcar nu avem
nevoie sd ne preocupdm de gdndirea pozitivicdnd lucrurile merg bine.
Vorbind din experienfi personald, oamenii de
qtiinfi se confruntd adesea cu situalii dificile in
timpul proiectelor lungi de cercetare. Nu e
56
Cutrl sA tu acttvAu cENELE
neobiqnuit Ei* te_la$L_rcple$it. de-_seniimenle
&-ep-c"Si"aenutinti. Ideea e sd cdutdm rnorrlrrrldsa--evita sd ne lisdm descurajali in asemeneamomente'
. imireamintesc cd 6 are dou6
. Sd ludm de exemplu,
tr-eti---asupra : vd impiedicd s6lucrafi gi conduce a dificultdli financiare. in ace-lagi timp insi, pggrJ.g* pezitive, de exem-plu vd ajuti sg apreciafii_perspanele specinle dinvielg*dumne.avoastrd sau v,aa:fgrAtim_ppentru avd g0ndi la lucruri la care nu afi putut reflecta
din caruza unui program de lucru incdrcat.Probabil cd afi auzit cel pulin cdteva pgpg 11idespre cum o maladie gravd a schimbat viaia
de a-avea-incredere.-gi de a fi
Trebuie sd vedeliplanul mai larg gi sd vd dafi silinfa s6 sesizati
-lahrra-partivi a tot ceea ce se intdmpld in pro-pria via 6.
acest lucru vi se pare imposibil, r4gpun-sul--d-Ir-qq9gy9.4stra-refle-cta- e
. giiinta folosegte gdndirea rafio-nald. Deoarece gtiinla a avansat at0t de_dranqeli.p,o_amrcnii ro-g&isnuit sd incerce s6 ralionalize?e
tant p6nd la un anumit punct, dar nu totul dinaceastd ume e rafional.
Ceenele eprezintd cel mai bun exemplu.lor sunt pdrli ale unei lumi
microscopice, iWiZrbil-C- :l- ochiul liher. in plus,
aflate in corpul nos-tru, gi
i-p. Oamenii de gtiinld . Eposibil ca genele rdmase sd conlind istoriaevolufiei noastre sau sd depoziteze potenfialul
zvoltdrii viitoare. Eu cred cd
v
reli-onatului, pgtem percepe
trebuie sd pitrundem intr-o lume irafionald, ci,c4rutlu.5.n-decizii, m acele aspectecare nu--Lot fi explimte prin cqn as con-
d. AceastE abor-dare ne*p-oateajuta sd _ab-tgr_eUg_m_aginea otald,
chiar dacd pufin neclard. qA[dg9g_-*trozitivdconstituie din modurile de a ajunge la oasemeneaperspectivi.
58
Cuu sA NE AcrrvAM cENELE
Mintea are o influenfi ertraordinari asupraindividului
Puterea g6ndirii pozitive este adesea de-monstratdatunci eanr
un lucru e clar: joacd un rol indispensabil.Dacd,de exempl octor ii spuneunui pacientcd suferd de cancer,chiar gi o persoand oarte sta_bild emofional s denrimafli. pAnd decurdnd, doctorii din Japonia obignuiau sd nu lespund pacien ilor cd suferd de cancer, in partepentru cd metodele de tratament nu erau incddezvoltate, dar gi pentru cd pacienlii gdseau n
e. pxistn- _ _ r
mod evident o asemeneanformalie traumatizan_td. ConsimtiynA-+,,1 i - ^r.-^^r:-ay r -
dqv-enjt---n-o^rma,u doar a"to"iie faptului cdmetodelede tratament au avansatmult, ci si nen_
linSeca negtiinlificd pdrerea cd mintea conduce
funclionarea genelor gi autovindecarea,din cauzapozitivismului legie pe care se bazeazdcercetareaqtiinfificd. insd in acelagi imp, aceastdpirere nupoate fi socotitd falsd, a@,Aq,tg_a$-gg o poate-dovedi. i;@m*ulte_.rcge[_It_lstoria$tiintei. i; plus,filt;[t-rgr-qrigare gtim cejgafl.lenefig_e in viata noas_trd cotidiand, cum ar fi efectele nq_q.ditafiiei.sau
Dar, n mpmentul n. careacest"-echilibruestelul-bJuat, boala ncepesd se mprdgtierapid in corp.
Cancerule dificil de tratat din cauza*tactod care il cauzeazd.PjnA_Ce'
g_urdnd, ,de mediq, se consideraua fi declangatori, incluiiv alimentatia, fumatul,consumul de apd poluatd gi aditivii chimici din ali-mente, care erau toate socotite ,periculoase".Degi aceste substanfe pot intr-adevdr prezentariscuri, @ a ardtat clar ci
r variazd"..semnificatiude-fao_persoen i laalta. Aceasta se datoreazd cel mai probabil uni-citdlii combinafiei genetice a fiecdrui individ.
Am concluzionat ca urmare a studiului meucd motivul pentru care oamenii care nu
au fumatniciodatd nici micar o gigard se imbolndvesctotugi de cancer pulmonar, il constituie faptul cipoartd in ei genelecare determini cancerul. CAndacest factor se combind cu cei de mediu la care
'toatd lumea este expusd n mod egal, determindaccelerarea funcfiei de generare a cancerului.
Dpsi-nl acest meca-
- nism, el conduce prohehil la declangarea multorboli.
u reprezintd o variabild cru-
cial6 in menfinerea dezactivatd,a genelor nocive.Chiar dacd doud persoane ar avea exact aceleagigene - gemeni identici - gi unul s-ar imbolndvi,celdlalt e posibil sd nu o facd, deoarece iecare afost expus unor factori de mediu diferifi. La o
sunt dezactivate, dar pot fi activate la un moment
dat. O-amenii,de-*$iinta,fac n prezent progrese fur
care srrnt corelatecu
bolile.,uzuale, um ar fi cele de inimi qi cancerulpul-monar. Aprofunddnd cercetdrile, vqnqputQaprg4-ice
mai exactin-viitq qi
cum.si le dp-^etivxTn. end o vom putea face, sunt
sigur cd impactul factorilor de mediu asupra acestui
mecanism de activare/dezactivare va fi mai bine
inleles.
minte si cgrp, dar mulF iau in calcullumai,mediul
9-:Sernsau izic - cum ar fi aerul, zgomotul qi polu-
area apelor - ca ,,factori de mediu". e
ca l
separatdde mediu.
intr-un interviu, Strggg_-Ngg, desprecare voi vorbi
mai pe larg in Capitolul 6, a explicat aceastd dee
dupd cum urmeaz6:"itr
cazul fiinlelor umane,
de a fi fericit sau sdndtos provine din mi,nJe.
Osgjp"n+9 _p g5rr.pune cE un anume tip de mediu
este deal , dar de fapt orice mediu pe care un indi-vid it percepe ca fiind bun este benefic, deoarece
mediul gi proceselevi{ii individului interaclioneazd
reciproc. Nu existd un mediu absolut bun sau abse
lut rdu." Subscriudin toatd inima la aceastdopinie.
62
Curr,r A Nn ectlvArr,rcENELE
are -o*-nfl u__eta_ t5-kedn_q-Le_4$lpaiu-diudului. Dupd cum a spus Nozawa, boala,egecul la un examen sau pierderea locului demunc6, atunci c-Ond V pot
fgauno$tin 5. Aceste experien{e neajutd sd aprofunddm infelegerea vielii gi s6 fimmai inlelegdtori la suferinla altor persoane. Nepot chiar d.a ocaziasd ne schimbdm in sens pozi-tiv viitorul. Ca qi mine, probabil cd afi trecut prinmomente cAnd credeali c6 ali eguat in indepli_nirea unui scop, dar s-a dovedit de fapt cd nu aliequat deloc. Sunt convins din proprie experienldcd ce a afirmat Nozawa este adevdrat: starea de afi fericit sau sdnitos provine din minte.
Existd un mod de a dezactiva genele nocive qide a le activa pe cele bune care este accesibiltuturor, indiferent de mediu sau condifii:
. E imposibil de negat cdatitudinea mentald, atAt pozitivd,, cdt gi negativd,are un efect major asupra sdn6t6 ii. Bdnuiesc c6interacliunea dintre minte gi corp este chiar maiputernicd decAt s-a considerat pdn[ acum. Degirelalia dintre gene qi acgiuneapsihologicd rdmdneneclard, geneledelin cheia inlelegerii mecanismu-lui de vindecare naturald
vizual risdritul gi sd agteptdm ca mintea noastrdsd trimitd aceastd informalie la restul corpului.Imediat ce i d
la yremea 4lacutA"-gi.- -unt activate.
De$i-celulele resp,etEiusfuuptiuni date de creier,inaceJa+Ltimpel e
e. Acesta este un aspect mFortant ce trebuie luat in calcul in privinla mecanismului de acti-
vareldezactivare.
in realitate, cu tofii trecem prin perioade invielile noastre cdnd nu suntem sdndtogi sau nu
deborddm de energie. Poate vE confruntagi cuprobleme la serviciu sau avefi dificultdti in relafi-ile cu a$ii. in asemeneamomente, e greu sd nu fitideprimafi. Cum vd putegi impiedica sd vd simfltideprimafi cdnd se ntAmpld acest ucru? Apeldnd la
acelegene care vd dau energie. intelepciunea acu-
mulatd in viata vi poate ardta cum sd facefi acest
lucru. O metodd pe care o recomand din proprie
experienld egte de a vd l6sa inspirafi. Daci nu vd
inspiri nimic in clipa de fa{5, amintiti-vd de un
moment cdnd afi fost profund emofionafi.
_ Inspirafia reprezintd o combinafie de bucuriegi entuziasm pldcut. Oamenii de gtiinfa o resimtputernic cdnd tocmai au terminat un proiect de
cercetare. iggArtarea si.-hucurja pe care le trdiesccdnd termin de scris o lucrare bund sunt
neprefuite. Mi s-a intdmplat chiar sd dorm o
noapte intreagi cu un manuscris proaspdt
terrninat in brafe.
Copul , DIvIN el VTnTII
Genele noastre acfioneazi inainte
ca noi si gindin
Existd un alt aspect pe care aS dori s6-l
menlionez in privinla procesului de gdndire
uman. Majoritatea persoanelor cred cd cel mai
important rol in controlarea actiunii il are creie-
sunt migcat qi inspirat, aceste gene sunt dezacti-
vate gi in locul lor sunt activate unele benefice.
Pute$i soQot"i ces-t ucr:u*jsluitle-sa i
om"de-gtiin$d,dar cdnd md simt inspirat, pot simli
starea de bine cum mi se mprigtie in corp pAni la
celule.
Nu .. oti--o"aue-nii sunt- inspixa$Lde- aceleaqi
lucruri. Unii pot fi inspirali de urmarea pasiunii incariera lor, petrecerea timpului cu copiii sautriirea emoliei alpinismului, bucuria gridiniritu-
Iui sau a artei creative. Ceva care nu reugegtesdmigte o persoand poate migca profund o alta. De
exemplu, permitefi-mi sd vi-l prezint pe KoHirasawa, unul din mentorii mei qi fost director alUniversitdlii Kyoto. Pewemea cdnd eram student
Hirasawa mi-a spuso povestepe care nu am uitat oniciodatS. Cdnd a devenit membru al departamen-
tului medical de la Universitatea Kyoto, Hirasawastudia at6t de mult, incdt dormea cel mult patru
ore pe noapte, in stilul lui Napoleon. Drept
urmare, a suferit o depresie severdgi a trebuit sdse ntoarcd in oragul natal ca sd-qi evind. intro zi,
Currr sA r,lp RcttvAtvrcENELE
cdnd se plimba printr-un cAmp inzdpezit, a-auzit ovgc.Qqare recita
"Testamenfutll{eiligeastiidter" ingermand, o declara-lie eirca_d"eBeetbpyenLa__vAr-sta de.ds_gqz9p-i-$l_.qpe;14i. Student insetat de'cunoagtere,Hirasawa citise biografia lui Beethoven
in limba germand in original cdnd urma studiilemedicale.
Qaud*B-ecfue_nigilie-c-duse-af-uul,s*egdndisesd se sinucidi gi ajunsesepAnd la punctul in caregi-a scris testamentul. DrLa__o*lunga-dezbatere
, se deeisese n cele din urmd si trdiasc[.
ggast$dter"c-a-spxprpSte-ahOifririllui.Beethoven
mdrturisise in acesta:"Poate
md voi insdndtogi,poate nu; ... Silit_si devin qn_flgSof
dgi4. a-celdc-aldmrhzoeiSiontulea an de viata... O,nu e ugor gi, pentru un artist, e mult mai dificildecAtpentru oricine altcineva."
I:au iab--it,peHirasawa ca un ful-g|9r. s Lu inssamni nimic B"e*qth-oyen
, uu hAB-dicap_falge_qtru.un_m*g4ciarr. nu Atn_q+_Bar--qlalent,dippuae
U ealrp-nolmal, sdnillog-aSa.cd, d-nnde^ng.
Le voi ardta tuturor cd pot sd trec peste
asta " Hirasawa a fost profund migcat gi, in acel
moment, newoza lui a fost vindecat5. Halucinafiilevizuale qi auditive frecvente de care suferise dupd
cdderea n depresieau dispdrut. Ce ar fi putut vin-
aye$iune*c^a-pe-elelalte. IJnii socotesc acrimilenu ca pe un degeu, ci-:nai-degrahi en pe un fl.uid
cgrp-oJal_ erivat de -le. creier. TeologUl. Tetsuo
I trezegte-empjia.Cel mai adesea, oamenii pldng atunci cdnd
sunt profund migcagi. DcSi_cmotia_puternici ne
CUM sA NE AcTIvAM GENELE
aduce lacrimi in ochi, fiaiologic, genele noastrefac si se intdmple acest lucru, ceea ce indicimodul in care minr.es influenleazd genele. E pl6-
cut sd fii migcat pdnd la lacrimi gi, chiar cdnd
berare--extraordina+5 care ne permite sd nesimtim ugurafi. Starea de bine este o indicafie,
cred eu, ci genele noastre au fost activate. Multep-groanejn vArstd menfioneazd. nd1-gBf-cbeiea longevit[tii_lor. Acelagi lucru estevalabil pentru oamenii care ecdtv€rsta lor. @de ne poate facesd ducem o viafd mai lungd gi sd rdmdnem tinerigi, iardgi, genele noastre trebuie sd fie implicate.
pAnS*e lacllai, Urifreat-a [i-;r1rmente.
Pentru a duce o viafd lungd, completd, recomandurmarea unor activitdti gi formarea unor relafiicare sd inspire emo{ie sincer6, din addncul inimii.
- Ce nu e trecut in genele noastre nu esteposibil
Unii oameni suslin cd potenfialul umaneinfinit. Ei cred cd, dacd o persoani igi dd sufi-
au determinat adeseadispute acerbe.De fapt, nuputem face nimic daid nu e deja programat ingenele noastre. ia.acest serrp,p-at*engia_Iul.liapa-citaiea um-anf,s-@e.
Daca.-prezentiu dintr-o-d tpFsxfrrri invj-zibile- pinl-aiunci, dac6, de exemplu, devenimbrusc mai harnici, mai ambiliogi sau mai pagnici- aceasta eprezintd doar a ri
e care--nu ie$iserl inci--Ia-iveal5. Fie s-aapdsat pe ,,intrerupdtorul" genetic al acestor abili-t6 i pentru a le porni, fie abilitili precum leneasau dorinla de pldceri au fost dezactivate dintr-unanumit motiv. Capacitatea unei persoane esteinscrisd in intregime in genelesale.
Dar nu trebuie sd uitdm cd numai 5 sau celmult 10 7odin genele ntregului genom uman sauset de informalii genetice se considerd cd suntactive in orice moment, in timp ce restul suntinactive. Cu_alte_cuvjnte,4e$ijieoom.uklinliecale
a-majorrtat_e__ge_srslor-_Fg,*suo_tolosifu:.Agadar, deqi am spus cd potenlialul uman estelimitat, tat"
de in-t-erpr.e$Ate4g-_qqygnJlo-nald. In primul rdnd, peq ru_9-{t e__g;{_igta-intoUdp-auna- -posi.bilitate. itr acest.sens, punctul devedere cd po*t-eltidul uman .estenelirn at.ru estegtse$it.ndiferent ce considerd creierul nostru cde posibil, chiar este posibil gi orice lucru la care
Cutvt A n ^ecrrvAuENELE
nu ne gdndim se afl[ atdt in afara posibilului, cdtgi a imposibilului. Avionul, de exemplu, a fostinventat pentru ci cineva gi-a spus: ,,Vreau sizbor ca o pasdre." Degi, Stun$ific-vorblL4_p9lqn-
'
tialulm.an estelisitat, nutrehuie*s_a_fjmafecta.$ide-acffetilinif.axe pentru cd sAi epEqe+tc--eu*mult-orice.-n€=orr
Putea--hagina.in acest moment, limita-umand pentru cursa
de o sutd de metri la Olimpiadi se afl6 Ia un pic
sub zece secunde. Pe baza opiniei cd potenlialul
uman este nelimitat, acest record e posibil sd fieredus la opt secunde,gaptesau chiar mai putine.
Omul modern este comparativ mai inalt decdt
strimogii sdi. Dacd indlfimea umani continud sicreasci gradual, in viitorul indepdrtat, unii -oamenii ar putea ajunge la trei sau chiar cinci
-
metri. Personal inse c -c-d*4gqsteucruri
Acest lucru i-ar putea face pe unii oameni sdse intrebe: ,infeleg cd nu pot sd fac nimic, decdt
dacd e inscris in genelemele. Dar nu ar trebui sdpot sd alerg o sutd de metri in zecesecunde?$iin genelemele trebuie sd fie inscris acest ucru."
Nu putem spune cu siguranfd ci motivul pentru
care majoritatea dintre noi nu pot alerga a fel de
repede ca gi Carl Lewis e din cauzd cd ne lipseqte
abilitatea. Poate cd este doar pasivd pentru cdgenele relevante sunt dezactivate. Vdnali de un
este nseris in genele ol.in povestirea chinezd Cdldtorie sprc Soare-
Apune, personajul Songoku, un cdlug6r, este
provocat de Buddha si scape din palma sa.
Stribate distanfe mari gi infige in pdmdnt cinci
stOlpi de lemn in linuturi diferite, pentru a dove-
di unde a fost, descoperi@otul
fusese doer o ilrtzie. Nu fdcuse decdt sd insem-
neze cele cinci degete ale mAinii lui Buddha.
Songoku a manifestat puteri fantastice, dar totugi
ele nu au depdgit puterea lui Buddha. in acelagi
mod, noi putem manifesta abilitdti fantastice noi,
dar ele nu depdgesc eeace se afl6 deja inscris ingenele noastre, agteptdnd sd fie descoperit.Genele noastre pot face chiar posibile acelelucruri pe care le credem imposibile.
Miracolele se intdmpld. Majoritatea mira-colelor implicd realizarea a ceva ce oameniisocoteau imposibil. trlgi din funct de wederls
Benetic, le.sunLo-Berte a prggapqUlui.
I
72
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
Talentul poate inflori la orice vdreti
Existd trei-"factgri implicati in activareagenelor: . Cred ci
dintre acestea trei, genele sunt probabil factorul
cel mai pufin infeles. Multi oameni cred cd trisd-turile moqtenite nu se schimbd niciodatd. Dacd nu
sunt buni la matematici sau gtiinti, igi invinuiesc
imediat pdrinfii pentru lipsa inclinaliei respec-
tive. in mod simliar, pdrinlii renunfd la orice
agteptiri fali de copiii lor, crezdnd cd e inutil. E
adevirat cd inteligenta $i talentul sportiv sunt
corelate cu genele. Elgaceesta rru insesmni g[
este enmFlet lipsit dt'aeeste-calitd$LJle
exist6, fost irrrn sctivete. in caz con-
trar, cum am putea explica existenfa geniului? Ungeniu e cineva ale cdrui gene, moqtenite de la gen-
eraliile anterioare, sunf.*bursr-activate
-qA--relru_-plgduee*-de-pb-i-cei-so-pii
ti ca intelieentd loate -fi-din*canza-cdintrerWFtorul geneft a $i-apoi-odez,actrueaziude-Ia-o"eneraSi,ea-alta.
ca genele noastre si confind nu doar
amintirile gi abilitifile trecute de la o generafie la
alta, ale intregului proces--evolufonar
c4rese i.ttnde d+a lr'ngtrH mrrltor miliarde de
ani. Faptul ci embrionul uman in ti-pul gestafieiprcsecrl-rle-pvolufie-in uter .p-u9.9 -e?6 cd
cu calitdli deosebitenu 4r trebui sd fie dezamdgili
cAnd copilul lor nu le manifestd. O performanld
mediocrd inseamnd pur qi simplu c6. genele
copilului nu sunt inci activate. Nu se poate ;ti
cdnd ceva anume le va stimula talentele.. Clt--eahva-€xcep+ii,
e pe, c-41ele- .veji la-ed-olasqg $A-su4 -eeeleqgi
uruq-a$ilorrd. Prin urmare, puten--presupune
cd genelenu imbdtrdnesc, cel"pu{in-n.u-Jundatten-
al. Dacd duceti o via{d obiqnuitd, genele voastre
se vor schimba foarte pufin. Deqi for-
talidqlgida, in cea mai mare parte ele rimdn sta-
bile. pentru a vd
&Ayqbg+otentinlq].Am auzit persoane cafe dddeau-vine_ge_nlru
glAblgiunea_fizrca- a-copiilor--lor sau p_qnl-rue$e-c.gaileacestora pe faptul c se n6scuserd
c, cp+iilniscutlde-pirinti fineri :ru
voltr.'in.Eqd-qgtqlqelS_Upegq.ri_c.e]orniscutide
Pgrir4rla c-lrc-ize-cie ani.
' igqd --a*
nic un mod, de1-glUggg _-i-n-qT,4qa.a.o mogtenirem-areatd.
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
ryIn-941-Ll-yl de-""qqt-{e--flr-_yQlstesgntem. O,riceeste posibil at6t timp cA md plind de pasiune pentru aface lucrul respectiv. care std
.loiUi mplinirea sa este
Nu e niciodatd prea deweme sd incepeli si vd
. Prin educalie prenatald
infeleg ca
lucruri c deoareceelesunt considerate ddundtoare pentru fetus.Ar trebui totodatd si nu uitdm cd
. Un tatd e posibil sdfi fost bun Ia matematicd, dar aceastanu inseam-nd in mod automat cd gi copilul sdu va excela laaceeagimaterie. Existd nenumdrate exemple deartigti niscufi din familii care nu au prezentat
niciun semn prealabil de inclinalie artistici.
Copiii ndscufi de pdrinli cu coeficient deinteligenld ridicat nu au in mod automat ointeligenld superioard. De fapt, cel mai adesea,aceqti copii au un coeficient de inteligentd mairedus, i laftnjr_eu_un
ar1-m4i multe
$Bnse-.-e- a -avea- un -coefieipn .de _ nte--l-ige4Jd
potenfialul opus, de reducere nelimitatd aabilitdfii. Deoareceaceasta ar pune in pericol
supraviefuirea rasei umane, s,e-_pare.i.-natwafac.e-.g,,giustare-.anrtomat[,.,ent-ru a impiedicaaeeasta.$g9d-Is$Udi__e.g"te_diy-.g.Ieitstea.Nucon-teazd dacd oamenii cu coefic ient de inteligenfdridicat secisdtoresc ntre ei gi nici nu e mai pufin
avantajospentru oamenii mai pu$in degtepfi sdfacd aceasta. [ddel9lr;[-.-.*de_ ie,pplgnglalul este_aqe_lagi.riciL-e
Tot -c-e-.treb.sip--i,feee e--ga ure$ecum-sa-siactiveze genele.
76
ilIATITUDINEA INTERIoARA
$I MEDIUL iN CARE TRAIMNE POT INFLUENTA
GENELE
Un nou nediu poate acfiiona drept
catalizator
ingdduifi-mi sd irncepacest capitol prin a vd
ardta cum o schimbare de mediu mi-a activatgenele. Cu peste treizeci de ani in urmd, sm venitin Statele Unite pentru a lucra ca asistent cercet6-tor la o universitate. Tocmai terminasem facul-
tatea gi eram inarmat cu o recomandare de laHisateru Mitsuda, unul din profesorii mei. Aceizece ani in America m-au transformat intr-un om
de gtiinld adevdrat.
Cine gtie ce ag fi devenit dacd ag fi r{mas tn
Japonia? Nu cred cd ag fi repurtat succese indomeniul gtiintei. Ca student, petreceam mai mult
timp distrdndu-md decdt ducdndu-md a ore. Toatd
energia gi entuziasmul meu erau rezervate acelor
activitdti comune cu studentele de la o universitate
in aceaperioadd, profesorii erau plasali in vdr-ful ierarhiei universitare, urmali de profesorii asis-
tenfi, de lectori, de asistenlii cercetdtori qi, infinal, de studenfi. Chiar dacd aveai capacitateanecesard,era - gi incd mai este - dificil sd ajungiin vArf. Multi asistenli cercetdtori, tineri aspiranfi,gdsescsistemul nu doar nepldcut, ci gi atdt de lip-sit de orice perspectivd de viitor, incdt pleacd instrdinitate qi determind o
"migrafiea creierelor"
din Japonia.
in ceeace mEprivegte,dejamd resemnasem ddevin asistent cercetdtor. $tiam cd mi-ar fi fost
aproape mposibil sd avansez n postul de profesor.in fond, nu eram genul de student care sd generez
mari aqteptdri din partea cuiva. Dar credeamcd vatrebui sd md mu$umesc sd rdmdn pentru tot restul
1 iaponia a ficut pagi imfortanfi in rezolvarea aceetor defecte alesistemului sdu academic. Alianta de Cercetare Avansatd Teukuba(494D' fo.rnq€in il4ie-Xlga, promoveazi cercetarea interdiscipli-nard prin cglabofareadinhe.grr&r4indurfrie $i edlcqtie - inainte
distinct separate. Og+e_rrijde_Sbjgh._s.qpl_esr.utati din f nq$ lnmga,
nJLdper*din --Jepsura. Proiectele de cercetare ale ACAT euntreevaluate dupd o perioadd de timp anume de o a treia parte obiec-
tivd, Numeroase universitdfi au adoptat mdsurile ACAT gi, in plus,renunfd la sistemul pe baza cdruia toatd lumea prirneEte acelagi
salariu, indiferent daci muncesc din greu eau doar dorm ia labora-
tor. Cei cane grim:9c burse -gurt din ce in ce mai mult selectafi pe
baza perforrnanfei. Drept urmare, universitdlile atrag gi pEstreazd
acun mai multi studenti.
79
Coour, DlvrN el Vtn l I I
de fete, cum ar fi alpinismul, petrecerile $i cer-
curile de lecturd qi md indepdrtasem de prietenii
care erau preocupati doar sd invefe. Desigur cd
notele mele aveaude suferit.
Pestemai
multi ani, cAndrezultatele
cercetdrilor mele au inceput sd apard pentru prima
datd in presd, foqtii mei colegi au fost uimili cE
eram acela$i Kazuo Murakami pe care il
cunoscuserd cAndva. L-a-feuniunile de clasd,_$fs.tin
injqtdeaun4 9d e_q U-1$*c_ql"carer\an sc_himbat el
nai mult dintre ei.
Sistemul de ._inralament universitar. din
Japonia a coastihrit-o- parte. a problemei. Univer-
sitdlile erau ca niqte tlrnuri de filde$, indiferente
fa 6 de ce se i1l6mpla in lumea exterioard.
Insistenla lor indrdzneald cd erau prea ocupate cu
,investigarea adevdrului" pdrea impresionantd,
dar, sincer vorbind, era doar o scuzd pentru a nufacenimic. La universitate, era posibil sd faci exactacest ucru. Unii profesori se ldudau cd cercetarealor avea sd fie apreciatd la adevdrata sa valoaredoar un secolmai tdrziu. Cum seputeau agteptacacineva sd apreciezeo asemeneamuncd?
lhiy_ersi-t4 .'il.e-epg-qpZg.-rqsgeglgg,_ seme-
niciodatd sd viseze cd gi-ar putea depdgiprofesoriiin grad. Aceleagiuniversitdti sunt acum acuzate desupunerea or oarbd fa 6 de convenfii, de filosofialor de
uB ad,e-_v,Af-a ,se_r-a-et J.ari -pmfesor. Am fost sur-prins sd vdd cAt de mult igi dddeau silinta profe
sorii. Munceau gi studiau de dimineatd pand
noaptea din proprie initiativd. Se duceau acasd a
cind, dar nu era un fapt neobignuit sd revini la
muncd mai tdrziu in aceeagi seard. Exact ca gi
patronul unei mici companii, dacd profesorul nudemonstreazd dorinla de a munci sau de a-gi croidrum pentru a ajunge in vArf, studenfii igi pierd
credinfa giJ abandoneazd,.
Profesorii a-ericani se opresc adeseapentru
Arl tuol tne & uoolu l , por INFLUENTA ENELE
a-i intreba pe cei din cercetare: ,,Cemai e nou?" incercetarea qtiinfificd trebuie sd te socotegti noro.cos dacd descoperi cevanou chiar gi o dati pe an.Profesorii universitari sunt congtienli de aceasta.'Dar tot fac acelagi tur in fiecare zi, aproapeobsedant. Uneori, profesorul pune aceastd intrebare la prAnz gi apoi revine seara gi intreabd:
"Cemai e nou in seara asta?".O schimbare survenitdintr-un limp atdt de scurt este foarte improbabild,dar profesorii din noul meu mediu erau obsedafisdse menfin[ la curent cu u]timele informafii.
Erau- uimit de vilalitglea gi entuziasmul lorpgnbn.,c-ercetare.CurAnd mi:g_Uq--4.9eema nqd cdaoea€tL -dEruire-este-"ueeg@
$tiintifiee. Qhier-6i. postul unui
cdgtigdtor- al n"emidui_ Nobel _nq__eete.*.sieur.Premiul ofurF pregtigiu numai pentnr-_cAtiva-ani.
Dee.n*ms_pl9g3gl*Lqtr_s--4y"rg-"_c_gg i_g31gr-"pre-qi-ului,,.veif -uilits_e_lgltgg$lilt_nglia.Comitetelede oferire a burselor de cercetare,ai cdror membrisunt adeseaprofesori tineri sau profesori asistenfi,te informeazd. ffuE ocoliguri cd trebuie sd renungila cercetarea ta. Ca gi in lumea luptdtorilor desumo, at0ta timp cdt cAqtigi, continui sd urci ingrad, dar chiar gi un Yokozuna care detine locul de
onoare din vdrful ierarhiei va fi silit sd se retragdatunci cdnd va incepe sd piardd. Oricine care nuproduce rezultate dupd un premiu notabil ca celNobel e uitat, ceeace dovedeqtecdt de acerbdestege"'petitia.
mod evident el e qi mai dificil pentru cei cu grad
inferior, cum ar fi asistenlii cercetdtori. in acest
post, daci nu realizezi nimic notabil in trei ani, nu
ai dreptul sd te pldngi cand egti concediat. Multe
persoane din jurul meu gi-au pierdut locul de
muncd in perioada in care md aflam eu acolo.
A,qeesta".qhqfdare,. eergae$g 1y-?."_p-e,u rs-societate competitivi, este de nes_qn_c-9put._laq,uni-v.ersitate aponezd. Daci un laureat al premiului
Nobel din Japonia gi-ar exprima interesul intr-un
anume proiect de cercetare, nimeni nu ar indrdzni
sd spund nu. Iar un profesor care nu reugegtesdproducd o cercetare remarcabild nu ar fi concedi-
at. Marea stim6 acordatd laurealilor la premiul
Nobel in Japonia probabil ci se datoreazdnumdru-lui lor redus. EJirH n3^mai,op_tinomparalie cu cei
doud sute-dg laurea"ti g pre4qlul_ obel americani.
Dar sunt convins cd dife*4e;r"p_ eei_prov"ineSi- din--dif€-r-pn&1.e..undamentale ale
conduce studenlii ca un lord feudal gi tinerii asis-tenti cercetdtori care vor sd fie avansafi trebuie sdiijure supunere.Spre deosebirede acesta,dacd unprofesor din America pare slab gi nesigur, stu-
denfii lui, departe de a-i fi loiali, il abandoneazdrapid de teamd cd nu vor ajunge sd avanseze.Celedoud sisteme sunt evident foarte diferite.
Desigur, nuislgt-epnlexhem{-e--p_qpp_9[ iv.ar ln ceea ce mi
82
Atr ru l lNnR & uporu l , po r TNFLUENTAEN EL E
privegte, inlepenit cum fusesem in lumea acade-micd japonezd amorlitd, totul in America mi- se
n[rea nou qi revigorant, fdcdndu-md sd simt cdmerita sd muncesc.
Faptul ci aveam ocazia de a lucra aldturi de
laureafi ai premiului Nobel md stimula. in Japonia,nu sunt doar foarte pufini, dar fac parte gi dintro
clasi separati. in Statele Unite sunt numerogi gi
poli intra in contact cu ei, ceeace nseamni ci stu-denlii pot sd-gi magineze fdri prea mare efort cdvor ajunge gi ei la acel nivel intr-o zi. De fapt, scepul tuturor estede a cdgtigapremiul Nobel, n timp
ce majoritatea studenlilor japonezi nici nu-qi pot
imagina sd facd acest lucru. Munca alEturi de lau-
reali la acestpremiu ne permite sd ne dim seama
cd, degi prezinti numeroase calitdli admirabile,sunt tot oameni, exact ca gi noi. Aceasta nedeschide ochii asupra posibilitdfilir; incepem sdcredem cd gi noi putem face ce au realizat ei. Acest
mediu, care ii determind pe oameni s6-qi dea
seama de potenlialul lor, mi s-a pirut foarte pro-
ductiv.
Cregterea se produce prin rni$care
Am aflat din experienld c6, ttglrpi qard_,ejgpgr
Efr-un impas, mefit5 si fii indrnznet $i si-ti schimbi. in cazul fiinlelor umane, &ryglt_erye'r"produce prin mi$eers. O--scbilqbare drqstiei s
mediului gi expunerea la lucruri noi poate crea
ocazia perfectd pentru activarea celulelor pasive.
superioare la o universitate, iar masteratul gi doc-
toratul le continud la universitdti diferite. Aceasta
le permite sd ia contact cu mult mai mulfi profe
sori. Deqi continuitatea poate fi o problemi, au
avantajul migcdrii. in plw, o datd le.Sap-te.aui,prr
fesorii din Statele Unite-au-un. anjiher._Llse- oferdpdvilesrlll-.{9a"p6-risi-univerqtt_e -ea,_completgide
a- face, orice- vor. Aceastd experienfi este foarte
semnificativd gi le oferd ocazia de a se revigora.Maiori -at'ea,Fr-afesorilor". etrec. anul,r-esp.ectiv in
dti tari, deseoperind o cultrud complet diferitS.Cei mg _mul-Jiqmelicam al".es uropa. Aceste uni-versitdli le acorddprofesorilor ocaziade a evada dela locul de muncd gi de a descoperi noi idei gisubiecte de cercetare.
P_e+,t-rU*IttSllpu_-tone_gqv4,_aq-e_q _- p .,de
de_plas9.9.-i-a gdu-s- emi..ul* ob e pentru fisi ologieqip"*m;1{ 9pd. Tonegawa s-a mutat mai intdi dinJaponia in Statele Unite pentru
a-giface
studiilepostlicenld in biologie moleculard. Acolo a inceputsd exceleze u adevdrat n domeniul sdu. Ulterior, apetrecut mai mu$i ani ln Europa, unde a legf impli-
cat intro cercetare epocal6, gi a revenit apoi in
84
Arttunrure & uBotul , por INFLUENTA ENELE
Statele Unite pentru a lansa un nou proiect de cerc-etare, primind premiul Nobel ca recunoagtere arealizdrilor sale.
Fdri asemeneaocazii, e dificil sd ne ldsiminspirafi de idei noi. V.ilrecom.a"nd,"ea*renun$Alia
Tubnn@nEge -ygLe. -as_eofcriLabe*leculr_$Ldti oalqeni. Dacd rdmdnefi inacelagi oc gi facefi aceeaqimuncd fdrd a vd schim-ba mediul sau oamenii cu care interacfionafi,.. _otuls-e_"Ee-r_$tup_.-gtatic,inclusiv_pua.ctul_dumneavla$rdde vedere.Dacdrimdneli in acelagimediu fdrd a vdsimfiweodatdincomod,qU-ygJi._eq-p4f 9_Erc1p1 e 6viaea_d9_db"9glg_Cp_gg-eqt-e_fimite.Eli-berafi-vdregu-lat de vechile obiceiuri pentru a vi reimprospita gi
a vi simfi invigo_ref _-p"g_p_lesuerqtalgi fizic.
O schimbare de mediu vd poate permite sdvedefi lucruri noi gi poate sd devind furceputuluneinoi viefi. lntAlnirea mea cu enzima renin6, care adevenit opera vie ,ii mele, a fost rezultatul unei
asemeneaschimbdri. in acel moment, postul meula facultatea Centrului medical al UniversitdfiiVanderbilt din Nashville,Tennesssee, ra in pericol.
Nu produsesemniciun rezultat remarcabil in cerc-etare gi lecturile mele nu erau apreciate de studengidin cauza englezei slabe de care dispuneam.
Economia Statelor Unite, care tocmai igi reveneaudupd dezashul din Vietnam, era in recesiunegi, caurmare, performanfa profesorilor strdini, cumeram $i eu, era judecatd mai aspru decdt cea aamericanilor.
excentric, a lucrat intr-o vreme aproape de labora-
torul meu. Zece ani mai tdrziu, a primit premiul
Nobel, dar cdnd l-am intdlnit prima dat6, nu mi-atrecut prin minte nicio clipd cd avea sd devind un
om de gtiinld cu renume internalional. Spre deose-bire de majoritatea laurea{ilor la premiul Nobel alecdror laboratoare abundd de activitate gi atragtineri cercetdtori, Cohen aveanumai doi.asip-tenticercetEtori +i,Iaboratorul.siu-._era cel.mai, mic .gi
ran 6 cd r-ru_al6te__de-lpr__can pa.Sibiledstigdtor alpremiului Nobel. in plus, in acel mediu modest,conducea o cercetare asupra hormonilor decregtere la goareci. Ignordnd cele mai avansate
echipamente, se baza pe cele mai primitive, inve-chite metode, njectdnd qoareciicu substanle speci-fice gi observdnd rezultatele. Deqi se lduda cdreugise sd extragi gi sd purifice hormonul decregtere din glandele salivare, tindea sd se pldngdmult gi, in acea vreme, il consideram un bdtrdnneinteresant.
nu..mdajufi laaceastdcercetare?"Deoarecenu obtinusem niciunrezultat remarcabil in studiul meu, nu am socotitcd eram in poziFa de a-l refuza, aqa cd am petrecuturm6torul an studiind dacd acest hormon de
Arrtuolxne & ueolu l , por TNFLUENTA ENELE
cregtere gi cel care creqtea ensiunea erau acelagi.Ce am descoperit dupd un an a fost ci profesorul
Cohen fdcuseo gregeald. n ciuda faptului ci-susfi-ngge-.p4"-e"xh-a-ctul-siuqle-.pur,,qan$B-e-a.-d€.fapto
nlgtu;1rng-aa unei alte substante - en-ai4qg_Ienigd,care ee.te socotit-d _a-._f_iactorul^ principal inhlp_e-rtensiune.
Qr-atie..p.estei.er.cetdri, am inceput sd studiezenzima renind gi aqg_de.yerritlterioq care adSgpifral . Dacd nu
"l;g;__fi-in€lnit g 4sista pe_."_Qoleni daci el nu arfi fdcut aceastdgregeald,viata mea ar fi fost foartediferitS. Poate ciutam in mod incongtient sd-mischimb mediul de cercetare din cauzaanxietdtii cuprivire la viitor. Spun ,il mod inconqtient",
deoarece dacd aq fi decis irn mod congtient sd-mischimb subiectul de cercetare,cu siguranld cd ag ialescevadif erit.Mei fl'1_z.iue--_m_-*dlet_sa_n0qig4tgtea
4€-S-tg..{e+*rep*isqcd gi cel nedreptdlit poate face
acelagi lucru cdnd ajunge la conducere. Dar, in
final*tpeiE-hrmea--are"de--pretdut.D*tu__p-wr-c-t*devg{e-1e'genetic, e ca qi cum liderul ar dezactiva
genele pozitive ale membrilor cu funclii inferioare,una cdte una, pdni cdnd, in cele din urmd, intregul grup igi pierde motivalia - gi liderul.e-cel-care
P*rinlre diyerc*e-l*e_.rgl_ude care le indeplinifi: laserviciu, in familie sau in couunitate, probabil cdexist6=unele car"e*v6-..er*snJigl"un -bu4 _-lider.EiEqnart_a-4i-d_nu_ e.* 9_g_q9 spr
. Cqndre;nlizalile_qi___geF_trfl
_p-F l-- f lpyaluate,putelisimliclarcumno:dsl_gupdulscade.4eqp-ldtirea
muncii adevdrate gi a faptelor bune gi_m_eutiu_e--rea
.qpfui.tu}Ulcooperdrii constituie cele mai bunemoduri de a asigura buna functionare a oricirui
ArrruDrNEA & nrro lu l , por TNFLUENTAENELE
grup. in plus, puteli beneficia qi dumneavourt"e dupe urma geuelor activate ale celor din jur.
hacticarea actului de oa da fdria agtepta ninic in schimb' este un mod
efrcient de a vd activa geneleMajoritatea persoanelor cred c6. ,a da qi a
primi ceva in schimb" constituie baza tuturorrelaliilor umane gi e adevirat cd relagiilepersonalegi de afaceri cele mai reugite se bazeazdpe acestprincipiu. il socotescsimilar acelui concept careconduce la pietate filiald sau obligafie gi respon-sabilitate sociald. de altd am des-
Iara a , e
t. Dacdwefi sd vd activafi genele,aceastd
atitudine este mult mai eficientd.Cand dafi in schimbul a ceva, agteptafi si
primiti acel lucru. Dar daci vi ganditr la ceurmeaz6 sd primifi, in general nu ave$ide ce sd vd.entuziasmafi; e doar un rezultat natural, ca atuncicdnd obfineti un bilet de tren, odatd ce afi achitatcontravaloarea lui. i-
es_tgdgci da a
Celmai -tipic exemFlu il constituie relafie din-
p4 esy-e_&I1-e*9lg_4lltlq1g qg"hipb.Nu aEteaptdo rdsplati in mod congtient gi totugi cdgtigamulfu-mire gi fericire prin acfiunile ei. Agesie_flelrtinenJe
&. bqgUll-"-si -iaspirelie ii activeazd la r6ndul lorgenelebenefice.
i de qtiintd din Anerica, potenliali
Iaureali ai premiului Nobel, iu-rp_art3ggqc. g[qrorQgea e $Liu, n timp sunt seqelo_.qi i extrag
cg,q ilit_ate_infprmatiide la ceilalgi.Ambii au relul-tate excelente n munc6, d 6 de obi-c_el_Lu-reu$esc_-sa."atraga_noitesufse. ii seq4qai ut
.Eis"trAng:r0n_d"Urrl.S-cleg_c_$1_ gdezvoltdgi
c _e-e?_zi_,,ta?ilie". Aceasta devine o sursd de pu-
tere, ca atunci cdnd comuniti ile etnice gi familiilese reunesc pentru a schimba noutdfi.
ia__g-q_ce d-q;f3S _iiq,tifigegq4l_9.-qrporane,numaie posibil c4 un singur geniu, bazdndu-se xclusivpe
inspiralie qi muncd ambifioasd, sd obfind rezultatesemnificative. i. pfez-euJ. e aplicd cercetdrile co,
mqne, qu.egHpe*-.D-t4p-eJ:.qgselcdtuite din maimulte sau chiar zeci de persoanecare se ocupd deacelagi subiect. Studiul organismelor vii ne aratdun lucru: capul nu e cea mai importantd parte acorpului. De fap ,_n-11,,,,,,,,,,,,,,,41q q=" ierarhie, denarece
Degi existd multe de-a-eanfuse,g-o-"SLnir"-
ie, eu consider cd am gdsit sistemul ideal princercetarea.mea"gnneticd,
cercetare care mi-a ardtatqIgAIr*$i-Uqqr_-ales
celule, minunat
hLgELuJ-"etlrg .e. lg4Ug- 4 o-rge +smiu.-S
epot
Arr ruorNne & uBoruL por TNFLUENTAEN EL E
invdla multe lucruri din acest exemplu gi pot fiaplicate in modul in care interacfiondm in via 6.
Penhnr a vd activa puterea, plasafi-vi intro
situafie difrcili
Dupd cum a ardtat sxsmplul anterior, usedlUlSiaiihrdinea.-gohivitd pot contribui la activareagenelor benefice gi vi pot permite sd vd folosili
ob.tinerea unui imprumut: cdnd i-a comunicatdirectorului bancii ci intenliona sd foloseascd on-
durile pentru cqpcetare,acesta i-a.spus cd erap;1ina persoand-care v.enisepentr--u. ,imprumutab_anipeatrll -cgrgeJarggi nu pentru a construi o
casd sau a pldti pentru educafiacopiilor. Acest pre
fesor nu dispuneade garanlii, dar directorul bdncii
i-a imprumutat banii chiar gi aga, cu condifia sd-gifacd o asigurare pe via$a.
E foarte neobignuit sd imprumu-ti bani fdrd
garanfii, dar hotdrdrea profesorului a pdrut sd-limpresionezepe directorul bdncii gi acesta -a pro-pus o asigurare pe viati drept garanfie, degi era oopliune riscantd. Profesorul a imprumutat o maresumd de bani care depdgeade mai multe ori veni-tul meu anual. (Aceastase ntdmpla cu doudzecideani in urm6.) Hotdrdrea lui de a-giasuma acestriscgi de a investi totul in cercetarea dat insd roade qi
curAnd a oblinut fonduri. Suma initiald pe care apldtiLo din buzunarul sdu a reprezentat doars6mdnfa care a rodit. Am invdfat
din acest exem-plu, afundAndu-mdaddnc in datorii la un momentdat. Dar, dacd nu plantezi seminfe, nu vei aveanicio recoltd de adunat.
Am vdzut cum aceasti investilie in propria
96
ArrruorNue & uBorul , por TNFLUENTA ENELE
persoand a dat rezultate in cazul oamenilor inmulte domenii diferite de afaceri. O cunogtinlddea mea a deschis mai demult un restaurantfinanfat exclusiv din propriile economii.Restaurantele sunt in general riscante, cu atdt mai
mult pentru cineva aflat chiar la inceput.Investirea banilor in visul s6u a plasat persoana
respectivi intro situalie dificili, ceea ce i-a sporit
hotdr0rea de a reugi in afacereasa. Riscul asunat,munca acerbd gi pasiunea au dat roade gi restau-ranhrl a inceput si fie frecventat in mod regulat deoamenii din zond gi se bucurd de o prosperitate pe
termen lung. El socotegte aptul ci"gi-a
pldtit sin-gur drumul' ca fiind unul din motivele succesului
sdu.
Cand vd "pldtifi singuri drumul' introducefiriscul in viafa dumneavoastr6 - ceea ce vd forfeazdsd vi dafi qi mai mult silinfa pentru a vd atinge
scopurile.
Caracterigticile oamenilor ale cirnor gene
benefice sunt astivate
D-ia.e,m*enpnt_a.mea,amenii care au succes n
viafa gi obf,n rezultatele pe care le doresc prezintd
un element comun. Au o"-viziune-pozitivS. agupfa
vietri. Unul din fogtii mei studenfi este un bunexemplu in aceastd direcfie. Dupd mai mulgi ani de
c0nd incepuse si lucreze in laboratorul meu de la
Universitatea Tsukuba, a venit intro zi la mine gi
sd md pot transfera intr-un loc mai bun? Aq weasd lucrez Ia un laborator care a primit premiul
Nobel pentru cercetare." Acest student nu reu$isesd intre la universitate de prima datd, ceea cemiindica faptul ci aspiraliile sale ii depdqeauabili-tatea. Degi cererea lui pirea pufin impertinentd,I-am trimis in Statele Unite cu ajutorul unui pri-eten de-al meu care lucra sub coordonarea unuilaureat al premiului Nobel.
Deqi era entuziasmat de cercetare, acest stu-dent nu fusesedeosebit de strilucit in Japonia. inAmerica insd, talentul sdu a inceput sd iasd laIumin6. Cdnd s-a ntors in ard, in loc sd ii plasezsarcinile mdrunte obignuite, i-am dat ca ajutor unstudent licen,tiat gi l-am ldsat sE se concentreze
asupra cercetirilor sale.Dar i-am spus: ,Eqti profesor timp de trei ani. Dar numai trei. Dacd nu obliirezultate in acegti trei ani, Ia incheierea lor vei ficoncediat." Dupd cum anticipasem, a obfinut rezul-tate extraordinare inainte de a implini treizeci deani gi a fost angajat ca profesor de o universitatejaponezd prestigioasd. Aceastd situalie a fost fdrdprecedent n domeniul cercetdrii din Japonia undenu pofi ajunge in vdrf fdrd si treci pe rdnd printoate gradele inferioare, iar la treizeci de ani pofi
obline cel mult gradul de profesor asistent.Cu cdliva ani mai deweme imi anunlasem
intentia de a da Japoniei primul profesor maitAndr de patruzeci din ani, care s6 provind dincadrul laboratorului meu. Eu insumi am devenit
98
Ar r r u D r N EA& uen tu l INFLUENTA ENELE
profesor la patruzeci gi doi de ani gi ii incurajammereu pe studenfii mei sd tinteascd mai sus. Chiarla nunta acestui student i-am informat parinfii cdil voi ajuta sd devin6 profesor universitar inaintede a implini patruzeci de ani. Degi uitasem com-
plet, el a linut minte gi, in mod evident, m-a crezutpe cuvdnt. Responsabilitatea totali pentru succesul sau egeculsdu se afla exclusiv pe umerii sdi qi
acest fapt pare sd-l fi motivat. p.[rerea--mea,
in acel moment, genele responsabile au fostactivate.
A fost, de asemenea,ajutat de rq*i=nultesin-ite. Una a constituifo faptul cd qi-a
rcalizat visul de a lucra sub coordonareaunui lau-reat la premiul Nobel. S-a intdmplat sd md intAl-
nesc cu un prieten din America la un seminar gi,amintindu-mi cd lucra pentru un cdgtigdtor al pre
miului Nobel, -am i11".6at dacd -ar putea ajuta pe
studentul meu. ,Am un absolvent nerdbddtor sd
lucreze sub conducerea unui cdqtigdtor al premiu-
lui Nobel", i-am spus eu.
,E perfect", a rdspuns el. ,Tocmai cdutam pe
cineva. Am fi bucuroqi s6-1primim." Totul a mersca pe roate. Dar dacd studentul nu mi-ar fi spus cddorea sd se mute la alt laborator de cercetare, pri-
etenul meu americangi
cu mine am fi vorbitdespre altceva.Norocul, se pare, a fost de partea
lui.
A avut, de asemenea,noroc Ai n altd privinfa.
Atunci cAnd ucrezi intr-un laborator cu un laureat
_a93{9.mice. dnd l-am cunoscutpe I(e i,care a primit pre_mill Nplel pqntru-phimje, _q1g&1,mi-a spus cd nu reugise cu putin timp in urmd sdrezolve o problemd de chimie de la exameneledeadmitere Ia universitate in Japonia, degi eraudomeniul lui de expertizd. ,,Flducaliapare astdzi sd
eten al lui Hideki Yukawa, cdqtigdtorul premiuluiNobel pentru fizicd, n 194g, care a devenit primul
r02
ATITUDINEA & napotu l , por INFLUENTA GENELE
laureat la premiul Nobel al Japoniei. Odatd,Hirasawa i s-a pldns lui Yukawa: ,,Mintea meafunclioneazd mult mai lent decdt a ta. Mi chinuiatdt de mult". Dar Yukawa -a rdspuns: ,$tii, eu mdchinui qi mai mult". C0nd Hirasawa i-a mdrturisitcd suferise de un complexde inferioritate teribil petot parcursul gcolii generale gi lice-41--q,-Y-rrkawardsprrns:,,$ie:u_Ll_-Nuerau-modeqti-_qi_{o_lfE1rr,ggri.
ll9lt-d -st-rds-c-iti veau oparcr.e-pr"qggtd--d3999-L{apriaJersoand.dndamauzit aceastd relatare cu mult timp in urmi, eami-a dat speranla cd poate gi eu, la rdndul meu, agputea deveni profesor pentru ci gi eu md indoiamde inteligenla mea. Cdnd studiam pentru exa-menele de admitere la universitate, notele mele
erau foarte mici qi eram sigur cd deabia reugisemsd trec de examenele de la Universitatea Kyoto.imi amintesc cd m-am simlit foarte ugurat sd aflucd erau mu$i a$i studenli irnsituafia mea dupd cedm fost a erau proqti,
gq-n-4p".+€pg*[email protected] e un semn cdsocietatea ca iatreg se- uldepdr*,eazd,,e-educa$iacAACQAtfgteguFra redirii m€rcanice.Acum este
momentul sd nvestim in crearea resurselor umane
valoroase, n tehnologre $i in proprietatea intelec-
tual6 care vor aduce foloase intregii rase umane.
Acestea reprezinti cea mai mare contributie la
comunitatea internafionald. Din punct de vederegenetic, pdtrundem intr-o epocd unde fiecare indi-
vid trebuie si-gi dezvolte qi sd-gi foloseascd abi-
litdfile inerente.
O-genii@pufini,dinhe
eiiSl-realizeazi-visele. Dacd am putea sd ne
activdm genele, cu cele trei miliarde de informagiiale lor, oriee ar trebui sd fie posibil. Pdnd de
curdnd, am crezut cd nu existd nimic care sd nepermitd sd avem acces la partea neutilizatd dinnoi. Acum, cdnd oamenii de qtiin 6 au inceput sdexnmineizemintea umand mai profund, descoperim cd putem apela la acest potenfial neutilizat.Pentru a duce o viafa completd gi fericitd, trebuiesd ne folosim minlile pentru a ne activa genele.
Expunerea la lucruri, informafii gi medii noi esteperfectd pentru stimularea genelor care suntdezactivate. Aceastd opinie se bazeazf pe toate
descoperirile gtiinlifice relevante de pdnd acum, cagi pe propria mea e:rperienfd. De aceea vd recemand sd trdifi cu genele activate.
104
LnCTII DE VIATA DIN
LAB ORATOR
"$tii$ade noapte" conduce
la mari descoperiri
in spatele marilor descoperiri sau invenfii,gdsili adesea poveqti din culise interesante. Sd
lu6m, de exemplu, fuziunea celulard. Tehnologia
actuali ne permite sd combin6m celule umane cu'ciuperci
de mucegai, dar aceastdposibilitate a fost
descoperiti dintro purd int6mplare. Un shrdent
fdcea un experiment dar egua de fiecare dat6, degi- respecta la literd instrucfiunile profesorului.
Frustrat a aruncat in amestec o substantd carepdrea si nu aibd nicio legdturd cu instrucfiunile
experinenhrlui. A avut loc fuziunea gi a dus la onoud descoperire. Chiar gi activitEfle fird o leg6-
noapte", spre deosebire de ,,gtiinfa de zi", care con-
sti in lecturi, examinarea obiectelor la microscop
sau prezentarea rezultatelor cercetdrilor la diverse
reuniuni."$tiinfa
de zi" e ralionald qi obiectivi,
avdnd o logicd clard qi ordonatd."$tiin a
de
noapte", pe de altd parte, obline sugestii impor-
tante de la intuiliel inspiralie gi experienle neobig-
nuite - cu alte cuvinte, de la facultdlile gi eveni-
mentele umane care nu sunt de obicei asociate cu
oamenii de gtiinfd. Afi putea spune cd ,gtiinla de
zl" reprezintd rezultatele tangibile ale cercetdrii,
iar ,,qtiinfa de noapte" constituie o parte a proce
sului prin care aceste rezultate sunt obfinute.
Mgi.q$ta-t_e?leglt -o_t* "-"qi". Dacd
'reprezintd.gandirea emisferei
a_gfgierului, a e1 q.r*e-p*rezin-
g-p€,eea-a-rnisfersidrepiHssau,pe baza erminole
srgi_me-le,g.6nduea geneticd. in acest capitol, ag
dori s_f,_[ impdrtiqesc pe care mile.am format de-a ungul experienlei mele ca om degtiinfd cu privire la qi
activarea4eneLror-pasive.
in primul rdnd, degi pare surprinzitor, e
important si nu qtili prea multe lucruri cAnd vdapucali de o noud cercetare. Cunoaqtereaqi infor-
malia sunt instrumente valoroase, dar cdndoamenii de qtiinfd se bazeaz6, xclusiv pe
"gtiinfade zi", pot fi dezavantajafi.Pot aborda cu prudentd
10 6
inovafia. O .-gll._"clllgttige argslpt aqroug*i*gF*ge--prgCIli*cere- se opunipplic=arti*ultg-rl-9ua 9.9rcetare.u cdt o persoande mai informatd, _v*g_gg$g_sdi4-qeapirur- ou Fu'ninf.de cereeta^re.impotrivd, e
€utarel pentru c[ le permite sd se arunce cucapul inainte. Acest curaj conduceadesea a marirealizdri. Buckminster Fuller, unul dintre princi-palii inovatori ai secolului doudzeci, a formulatacest lucru intr-un alt mod: a sfdtuit omul de qti-
inld si fie un generalist, mai degrabd decAt unspecialist.
Odatd l-am rugat pe Ma.peffr__&g ,,_qe4llgioreul
c,gtp-o_ry-,tlgi_.Qonfq:nqinqpirt5$AAsd sec"etu nei
gal$Pepli-*s19 4e."
. t. "Sony a st.Jlgl-gsaJ1mzrstsaryl*q111-.el_gp_o.qia.
i . CAnd am aflat
mai multe despr de
Dupi cum am menlionat in capitolul nr.""-dent, implicarea mea in studiul reninei, care avea
sd devini principala mea realizate, a inceputprintr-o interpretare greqitd a datelor. Cdnd am
am puteadecojichestiileastea",Ug a_m_ Bde-U atustuden-tii,stu-dilt nostru va uimi pe toatd umea." Defapt ins6,
nu aveam de unde sd gtiu care va fi rezultatul.
A-ceaqtg"[email protected] ai de unde gggtiipanaauincerci. Existd intotdeaunag_Bgqibil$gte,dar nlgiedgta..g_a utie. Acest lucru este valabiligg6-1n-Iu[-e-a,.$-tifurteie-2i".^ e
Existd elatdridespreoqmenicaresuferdmu$iani de o boal6 cum ar fi reumatismulgi apoi li sespunecd un anumit remediu,cum ar fi un izvor cu
apd ermald, ii va vindeca.Eund-conyin+i-cn-e-adeyFrat,depqoJera a,dupaae.ac.bai.e_gr*epa.reppec-tivd, durerea lor dispare definitiv. _qg$;n-bareadin gendirca-or derelan$eszdene nactive,
_qnp-fice. egi zvorul cu apd termalEs-arputeasdfi avut proprietdfi curative, canvingerealor cu sig-urantd cEa ucat un rol in vindecarea olii. in acelagimod, cCInd.lirler-de";.1" sfl.rrn.ggqp.eosibil,cei din jqrullUr_qed_Eiein*acesta,D_gr_derul rebgr*e--6, er-e-ad5-..dintoati-inima. in viata au loc
multe egecwi, dar liecare din ehe apare dinmomenktl in care incepemsd credemcd am eSuat.$imilil', a$t-1i.p.pq
demcd mai ave , uuesudm-indiferent cdt6'difGit. pd ia fie tucrurile.
ttz
in ti-p ce lucram impreund la decojirea glan-
delor, ap t1q-e"put-trqptatdne intrirn in ritm gi sd
ne distrdm, pdliwdgind in timp ce lucram. incura-jat de lucrul respectiv, Eicile neJe..diats€uri .deipo_bfuhftareau inceput sd creascd n convingere:
"Aceasta ar putea conduce la descopgrirea unuitratam ent.p€qtru hipertensiune.',A.m putea primi
un patent in valoare de mai multe miliarde deyeni."
_qg4e_y_o_t_q4i_g-g_gltue. Doctori,ab olvenfi,stu-denli gi n celedin urmd chiar oamenicare receauprin zond au venit sd ne ajute. {p- {-e-qojiioateqgle_3_5.qQq_{,e^.gl_a_ndep-ituitare,fiecarecdntdrind
ap gre,rezultdndo cantitate totaldde aproximativ [p_ lg -kilograme.nup4 "9939:-etgrealor pentru a k^qqle"A."faacfgrmajntno=pudrdcaresem-Erlg-c:U*ress-trl,.4g-Je_g$itd extr_qgtr_ ,
Dg-pege -e,-dUpg-lgq$-gg-e-Fptg-punc6,rezul-
lutul l."fpsL.jg dg_i..."g"e,din cantiteiea la Qarene agteptam.
pentru funclia de director aI universitdfii. Aceasta
m-a linut departe de laborator pentru o weme.
Dcqu-e.c--e-*nu- 0si-fusesem'niciodatdimplicatin
4g -qa-4.,paie-' 6.naatunci, eram irrtr-o stare
dg.etresscv.er $i,. drgp --r,-e,7-u$a ,a
mr s-a ci tensi
atunci nu prezentaserd niciun semn de
hipertensiune, indiferent cdt ne dorisem noi acest
lucru, def-.-a"sum--parctr nsiunea-for-lrcgtea ca
tasprrns laa-,mea. Am fost silit sd ajung la con-
cluzia cE e vorba de sincronicitate. ipoi
digntivesd cred cd sun-Lh'ans-
m_=199*gamenilor -gl*tuiu&r--luerur[ol-Jii*- dinj
Rezultatele reugite ale unui etudiu
depind de intuifie
Povestea descifrdrii noastre reugite a reninei
umane e qi un prim exemplu al recompensdrii
folo.sirii . Pentru a obline rezultate satis-
f6c6toare ale unei ce cetdri, om,:ilrlg Stiin$nheb-uie
s6-gi foloseasc5-infuifia. De fapt, unele persoane
cred cd intuilia poate determina reugita sau eqecul
unui proiect de cercetare. Intuilia joacd un rol insuccesul multor incercEri, nu neap6rat din
domeniul qtiinfei.
cu re4dJatelq -g_o_aqlgbe-din
t22
Egla_ry_+Sjrd.Si ludm de exemplu cursa mea con-tra Institutului Pastew. Iuslfnptul.meu a jucat unrol-cheie in triumful nostru. Dupd cum ammenlionat mai deweme, nici mdcar nu incepusemsd decodificdm gena, n timp ce Institutul Pasteuro fdcuse deja in proporlie de optzeci a sutd. Cdndam dat din intAmplare peste Shigetada Nakanishi
dupi ce am aflat cd Institutul Pasteur era pepunctul de a termina studiul, soarta noastrd s-adecis. kqa aq fi auzit oferta lui de a ne ajuta qi aq
s.chimbddecdt in condilii neobiqnuite, cum.ar fi o
m*.gta ie. {pf-o.rm-A ia--e-n-Qtlcdste codificatd in
pgtru.baze chimice exprimate prin literele A, T C
$i G, fwqqg_aztinstr"u,etiunile nqce-
, sgle-penhu-"s"inteaa roteici. con-
iqte iA -de--asemmeaitene.-chi-
1 D9-9xc 0fu-s --9"9pil- 9--na+te-f[rej o, -ei este,:e&g e a-
In acelagi mod, care este
responsabild de comportamentul sexual lia..mus'-qylilgle de olet de gen masculin i
moduJtipic-decucerire-.asexului.opus. Masculii pot
incepe sd urmdreascd alli masculi in loc de femele,pot fi incapabili de copulalie, pot rdmAne atagali de
femeld dupd copulatie sau chiar igi pot pierde
interesulinprocreere.ASggg-t_q_dg g9gq ,fgz4_glAlguverneazdcomportamentul lor sexual.
Ln .cazul-qame-:oitrorns6, comportamentul sexualeste mai complex.
Nu putem presupune in mod automat ci incli-nalia sexuald la oameni se datoreazd factorilorgenetici. La unii oameni poate fi de naturd gene
ticd, pe cdnd la alfii poate deriva din influenlele
mediului sau ale altor factori diferili de informaliageneticd. Una dintre genele unei tendinte sexualeanume care este dezactivatd la pdrintele de sexmasculin poate fi activatd la copil din cauza unui
L26
alt stimul. *g$rlp-X$.efnr includ cultura, factorii
temporali, cum ar fi data nagterii unei persoane,
educalia qi factorii geografici, ca de exemplu locul
unde trdiesc. m
cdt de mul-t s-9 atore-?Zd enclor
qiqes-.h'-b"risunt-rerfi;ili;;;;iq'r,Ii.$tim ci &4_e tc3 influenleazi semnificativ
comportamentul sexual, care in fond influenfeazi
direct conservareaspeciei. Pe de altd parte, se con-siderd cd joacd un rol aproape egal cu algenelor in determinarea bolilor care apar la per-
soanele cu constitulia mai slabd, ca de exemplu
hipertensiunea. in mod similar, putem presupune
cd &fg -oriinostaatali diferili de ereditate joacd un
rol major, dg_gareq-e vi-
eeq -e--.-afe-q -ata-de-studiu-"experien$L6r-gfort.Plteli dispune de o _s.or0hinatie-gep€tic6 e vd ddposibilitatea sd fili foarte inteligenfi, daf"rgt_ul=. g -ulfinal y-ariazd-foarte.mult in funclie de experienlele
lqi", a fost identificatd pentru prima dat6 la.goarecirq_19,?7de cdtre o echipi de cercetdtori de la
Universitatea Northwestern din Statele Unite.
Degi usesedeja dentificatd la baclp-r.iigimusculife
fu-otet, descoperirea aceleaigigene la mamifere e
de aqteptat si contribuie la dezvoltarea unor noi
remedii pentru tratarea insomniei qi a rdului de
avion la oameni.
Suntem siguri cd genele sunt responsabile de
un mare numdr de comportamente. Vom infelege
mult mai multdespre acest subiect in viitorulapropiat odatd cu evolufia cercetdrilor. Acsasta-ar
putea sd ne ofere pop-ililrtatea de-qgp_gtt&rlilila[leo?4-e,nrlorpunl*n9_4i-fjpe-rea-g_n_eht,lgr*gas__a-cu-
Dar nu ar trebui sd uit6m cd, la oameni,
L28
factorii de mediu joacd de asemeneaun rol impor-tant. Modificarea genelor unei persoane este lipsitd de sens dacd acqstege,nenu,-s.untactivate.
Influenfa genetici asupra inteligent€i
in istoria noastrd, au apdrut nigte genii extra-
ordinare. M{ "= p-erso.-a.neu_hlsleg de c"e-,,apjii
geniilor se _ ..."9U"."?_c--e-1-qgg1._,calit[tiexcep ,ionale.E mult mai probabil ca ei sd aibi cali-tdfi mediocre. Fiul lui Goethe, de exemplu, avea ointeligenld sub medie $i o constitutie slabd. Mozarta avut multi copii, dar majoritatea au murit lascurtd weme dupi nagtere gi, deqi r1nuldin cei doi
fii ai sdi a devenit gempozitor, nu se ridica la
nivelul tatdlui sdu. Aceeagi sihralie apare in cazul
gqUdgt*S*g_Et+nt6: numai rareori copiii lor sauchiar frafii ori surorile lor manifestd aceeagi abili-
tate. Aceastd discrepanfd, care se petrece in ciuda
faptului cE au-"".geUe-.,^eemne, egte..Iggi-.pf-'gbabil
cauzatil d9 -{oi -f-agt-ori: gflgente.Je me.diului Sim.gcqn|smul de activare dezactivare.
Degi geniile manifesti o abilitate remarcabili
in anumite domenii, aceasta e adesea nsofitd de
excentricitdfi in altele. Deoarececopiii unui gegiu
sunt direc _expusi idiosincraziilor pi.rintelui, nu e. j ' s , . @ #
surprinzdtor gd mul-fi dintre ei nu vor s6.devindprecumacelpdrinte, a maturitate. De fap.t-,._eglecd at6t factorii genetici, e Sidemediuse combinipentru a impiedica ecurenfageniului n arborelegenealogic l familiei.
129
Cooul , Drvtt t el VlBTtr Mlnecoln lE TTpARULUTrETrr
g-e-gJ-cnJd-Iungd.,--comple'ri*gi.e-iqtiintotdeaunaLruLsag-dod.-punde din aceastdsecvenldcarejoacd un rol crucial in funclionarea proteinei.Acestea sunt cunoscute sub nl3gglp_-{e situriq.p-fr.ue.xistd foarte pufine sitwi active in com-paralie cu restul secvenlei roteice.Dppiafectareaalt_-of _drfiale secvenfeipare sd nu aibd mareimportan 5, ,sufe-rrti_dqp
-cjrc-leglea?aaeeleiprcteine gi p eetsd9ntd.ju_grganism.
Acest lucru este similar porliunii extinse, naparenli neutilizatda celulelorgi genelornoastre.Dirr*,d9acopertile-denenn-acurn,ezult6 cd +gmaiu4-Jds*Rrocentdin cele
distrugg-19rodusde o.rachet-d--intr,:unraq ntensp_o__pulati intr-un degertsau" edure ntinsd gi vefiinfelegece wea_u i spun.
Dac"6n timpul qarcinii aparq9-.an9.rmditate,c-opilulsepo-atenaqt-e.suun_ha_rldisap__gag__o__ *qald
ereditard. Cu alte cuvinte, dacd informatia-cheie
vgbaf_e_e_Uo:,p*da*a_e-a-rpdtd.Anspiaereditard,deexemplu, ?pare degefqcg e ca19.19S-le-aziro-
duclie*de-}enoejohina sunt anormale gi prin
urmare n-u*produc-prol,eisa-neceqard. in mod si-
milar, , o afecliune Ia nivelul sistemului
circulator in care sdngele nu se coaguleazdcores-punzdtor, eS_-tpeAu_zatd_de- ine
QargAp:lgl1[-ae4gilareasAngeh'i.$ c-
tp.-rii*eeaetici j.,o-qqA n 1o m-Ult mai* iryortantal gi in ceea ce numim de obi-
cei"bolile
cauzate de mediu", degi factorii demediu nu trebuie ignorali.
Astfel, ggtrgl-e uc la declanqareamultor boli:fi_e_ A_ -4-qetq1._pdarlunctioneze-cereqt satrggqr-r_dq{g Ul e_f fpbUi s_arUrdi_o:le,ae-deloc-aost
d. [a-c oru care determind asemeneadefectesunt inpa_i-neipel oi: -e . Oameniicare se nasc cu " *e;1din a ene-ttcd e a dezvolta oboald specificd e posibil sd nu manifeste niciodatdniciun simptom dacd factorii de mediu sunt favo-rabili. in acest caz, putem presupune cd genele
care ar trebui si fi cauzatboala nu au fost activate.De exemplu, dacd in familia dumneavoastrd au
13 4
existat cazuri de diabet, dar personal nu ali mani-
festat boala, probabil cd sunteli purtitori ai genei,
dar factorii de mediu - poate inclusiv cei psiholo-
glci - care vd sunt caracteristici au menlinut gena
dezactivati.
Rolul lsninsi in hipertensiune
Aq dori sd explic mai in detaliu procesul stu-
diului reninei rcaJizat de noi gi bucuriile gi frus-
trdrile implicate de aventura noastri in cdutarea
tratamentului pentru hipertensiune. Pentru a
inlelege despre ce este vorba, trebuie sa gti,ti ca
bilgfleqs-iunpa se consideri c6.afecteazdunul din
petru adulli in StateleUnite. Dintre cei care suferd
de aceastd boal6, gaptezeci la suti pot fi acum
tratali cu succes cu inhibitori de renind gi alterngdiqa;p.ente.Qa-enii.de $tiintd au constatat pen-
iJr elfe ro nuJ $ -h_qtmq_nii.deg-{Q$ Sr9_Usani.&husloeiade_e"xpl_qata.r9_ag",egglorl+bacteriaJ-eobpentru a produce acesteproteine
a fost salutatd cu mare entuziasm. Arrteliqr-_lt1sstautele precum , care este consideratca.f ind-eficrsnJ"",in"Jrai-anoc-nJd.-aarrprului,a,,tre.buit,-qa f:e*exEs-diu srrbiecgi-rmani.qi au fost nece.
sare optsprezece uni pentru a obline doar cincimiligrame. Sp:_e-eqsebire de aceasta, e
6. inserare n E. coli 7. fermentalie 8. proteind mand
Pentru a produce proteine umane cu ajutorul bacteriei E. coli,trebuie lipit un promotor aI bacteriei E. coliin fala genei structuraleumane care se introduce. Sintetaza ARN-ului bacteriei varecunoaSte promotorul care include o gend reglatoare capabild sideclangezeqi sd opreasc6 transcrierea ADN-ului de cdtre ARN-ul detransfer. Fdri un element reglator, nu am putea controla 6sgsnis-mUl de activare/dezactivare. Meca.ismul de reglare al promotoru-
lui este inifial inactiv pentru a permite suficientd proliferare.
Mecanismul este apoi activat qi bacteria incepe sd producd proteild.
CAnd bacteriei i se furnizeazdlactozl sau altd hrand pentru a pro-
mova creqterea ei, represorul este eliberat, generAnd sinteza.
Folosim plasmidele ca purtitori ai promotorului necesarpentru sin-teza proteici gi ai fragmentului de ADN necesar pentru copiereaADN-ului. Plasmidele sunt molecule inelare de ADN care nu sunt
integrate cu perechile de cromozomi ce alcituiesc miezul infor-
mafiei genetice, ci mai degrabi plutesc liber qi se reduplicd independent. Deoarece sunt uqor de extras, le putenr folosi eficient pen-
tru a realiza substantele dorite.
139
Coour, Dlvtn e l VlnTIl Mruco ln lE T IeARULUI IET IT
c-are?B--qlgdgsperaca,-ajnffdettl14a .iurrtilein- Jo.s de e,
. Hgrpqrri, _5ilroteinglg. qgAne_. _c-g;['suntea-
\zate 1.1 glglgl *gglglgl-oj b-cqteriei. E prin
urmare necesar d prin membranaceld-Ar-?--4urd pent41 a l9 ex[4ge. in plus, sepa-
rA-r-eg-Fq.b,gtgnteiroduse de proteinele E. colr"nsr-male* qsJ€,&. e_49*d9-difjpil_6. $a cd reuqisem sdproducem s_elyenfads.aminoacid, dar aceasta nu
alcdtuia forma corectd, tridimsngional5 a reninei.
Aceasta insemna ci nu ne puteam indeplini obiec-
tivul de a qrea un model structural. Ddndu-neseama cd bacteriile E. coli nu aveausd funcfioneze,ne.am decis sd ncercim-"din-nou.+u-alte. trei..tipuri
de=,p-e-Iule;de -drojdie,..bacillu'ssubtilis qi o culturdde celule animald.
De aceastd dati am colaborat cu UpjohnCompany,e semFanie armaceuticd internafionald.Ne-amhotdrdt sd lucrdm cu Upjohn datoritd viuluiinteres pe care l-a manifestat, contact6udu-ae a o
SCp.Jfu n€dupd'pe-"am_".extr-4s_'L93i-n?,-_g-r1-ra-4_d,qidatoritd irrgisten+ei,mlede a t ealtzaun studiu com-plet pornind de la etapa de cercetare de bazd.Interes-ul"sAmtqAnieiprovenea din faptul cd produ-sesemde fapt renind umand.
tehaica-:roastrdpu ea^.i--utilizatA pentru-.a @e-no_gre,a_ utea-fi_crieldizag Si fo-rma s a real6_ana-lizatE pe-u-tru"a-.folosi. snina- in dezvoltarea unuitrat44ent eficient.pentru- hipertensiune. Fiind o
140
companie farmaceuticd, qpqllulsdu era de a pro-
duce medicamente. Pentru aceasta, trebuia sdidentifice adevdrata structurd a reninei cdt mairepede posibil. Dupi aceeaera comparativ ugor sise producd un inhibitor de renind.
impreund, am obtinut doud sute de miligramede renini qi am folosit aceaste cantitate pentru adefini structura reninei (a se vedea Figura 8).
sale a condus la o rlpscoperire,-nea+teniatd care a
fost in folosul a numeroase persoane. O enzimd
aparlindnd aceleiaqi amilii ca gi renina a fost ulte-rior identificatd ca- iind u ial
g&qtiv pe"t"t' ,,SfnA. Numeroase companii au
irnceputsd se ocupe de dezvoltarea sa, rezultdnd un
nou medicament. Numdrul de decese din cauza
SIDEI in America a scizut in 1997pentru prima
datd de cdnd a fost descoperitd SIDA, un fapt
direct legat de introducerea acestui medicament.
Re-zultatele ereetirii noastre au condus de aseme
nea la-dezv-oltaxea or,al-bip-ertensiunii,
rezultdnd o ratd de vindecare de qaptezeci a sutdpentru hipertensiunea datoratd reninei. Acestmedicament a fosLjntrodus ulf.prior $i in .Iaponia.
Stturchrr.aeninei a fost clar identificatd intre199 _Sl_ 9_91,a*c,_ql dupd ce noi amreal&_q nqodeluljproximativ-al renin ei-u6ane. Nunumai cd ne-am atins scopulreal - de a invdta
sd produepm proteind umand cu ajutorul
instneriei genetice - dar rgaultate-le cercetdriinoastre de baz6. au condus _la*deavsltarlea_fuata-m-entelor,-pentru-SlDA Ei hipertensiune gi au
pregdtitapariLia-mqdr-caU.-g $_e, -o_. Aqadar am fost foarte
@p"ig.genetic6inseamnda,s-oJ.t-t9-lain*nod-arti,fjgial me. aaip+C.Sqne_tic de activaxeldezaetiy. reqi are poten$ialul de a fi extrem de util6 in trata-
mentul bolii. Experimentele pe animale au fost
deja realizate prin introducerea unei gene lipsdpentru a depdgi handicapurile funcfiort" O
*u
, -d"ttpg qHrye,t .c-o-a--sJqJ"a-di-n-exedul--Il*rrndJor.Totugi,trebuiesd fim extre"nude-pruden$in folosireaacesteiterapii.
_Universitatea Tsukuba a *,i-deutificat",orsonulg4dgt-elind, cr1-.Jel-' rgaqflln*. Aceastd escoperire xtraordinarda capta$*ate.+lifl-jntEemafioaald, din cauza efeshdrd
eldp" --ehn-ei.-48-tlpra*tensirnii,chiargiatuncicdndse administreazd,n cantitdti reduse.Oameniidegtiinfa din toatd lumea s-gu""grdbit--s{,1*etudieze.U_tilizdnd e_hnologia are permite izolarea uneig:ene numegi @sau iulqcuireaga, care control-eg+-e_+dp-lp-lfura-3.fqsjtear,sddg Lq .S_o..greci.ercepAndpotentiale utiliziri intratamentul hipertensiunii, o-amenii e,$tiintd aupTodqglgar1igrogfi-_"-e-p" alilg.qerg--e9*e*qsts.gsud
.e;3**4d* rstd. a $ey_g-niJwidpnJ d
aceastdgend ip
formareamaxi-.+n
,d-"-9-gq9..-"_* 9"elejU*m*9"fiiaatl*genetic_-se
Is*gqu r. I:ssmbillsd, a-c-e-$.-t-l_,qg3{ggr_eg*m_31lt"h.qg111timp_g "
Bteseeul--rzM unei anumitegeneestecunoscutsubdp.11"11pg9-q__49_"_\pq_9_kol$"ge-netic. atd o expliq-afie"-simpl6a-modului in caresunt produgi goareci supugi acestei proceduri.
Aceastd ehnologie a devenit posibild cAnd oamenii
de gtiinfa au descoperit
e*infahomtor_gr_u_-1n..-c-q-..fp.(Celulelestem embrionice, ca qi ovulele fertilizate, pot gene-
ra orice tip de celuli existentd in corpul adult.) O
145
Cooul , DlvIn l t , VrnTl l
gpnd ,knocksut" este introdusd intro ee.l:d[s-tglf
duce angiotensinogen, aflat in legdturd cu renina.
Prin acest experiment, am incercat sd afldm dacdsistemul enzimatic/hormonal care declangeazdproduclia de renind a fost cu adevdrat implicat incontrolarea tensiunii la un organism individual.Dupd cum anticipasem, tensiunea goarecilor carenu posedau gena era cu 30 de puncte mai redusddecdt a goarecilor normali.
O alti descoperire remarcabill
Studiul nostru a produs un rezultat surprinzd-
tor care a intrecut toate agteptdrile mele. intro zi,
uL Soarece femeli gestantd, care fusese impe
recheati de mai multe ori pentru a produce goareci
hipertensivi, 4 cdpdtat hipertensiune. Puteam
inlelege de ce puii sufereau de hipertensiune. in
fond, cu tolii mogteniserd doi factori hipertensivi
de la pdrinfii lor. Dar nu puteam infelege de ce ten-
siunea femelei crescuse.Pentru a determina
agestui.'ef-w -"nee$-teptat,am realizat un test de
sAnge a femele gi am gdsit renind umand, care ar
fi trebuit sI fie- prezent-Anumai Ia mascul. Ce
insemna aceasta?La inceput rm presupus ci hormonul fusese
transferat in timpul imperecherii. Dar dacd aceas-
ta ar fi fost situafia, ar fi trebuit si se descompund
sa, nu de suflet. Mintea simte bucurie, tristele gifurie, dar, cdnd corpul moare, nu poate continuasd existe. Deoarece mintea aparfine lumii cong-tiente, este inseparabild de carne gi prin urmare
trebuie sd piard odatd cu corpul. Lumea inconq-
tientS, pe de altd parte, nu poate fi depistati cong
tient. Sdklul este egaLde acest irem-li, prin el,de lrrmea a
"Ceva-niref. Aqadar, de-.4-c-ee-e_.bp gg
a.foslinjotde auna-junosibil-de- in telesuumai -cu-qjutonr rAtiun ii $i a pi rti i conStien e din
noi.
in*cartea-,sa, Ipoteza uluitoare: Cdutarea
Stiinl,ificd a sufletului (New York: Charles
Scribner's Sons, 1994), Francis-ftick, care impre
n a proDus*
, ajunge la concluzia clg*enele
a" iinplgl- upane, dar pql-qs,6apq{tiLa. -cEeraeg" _{g gll{e
fieserageqa, . Este un
subiect care, poate aga cum gi trebuie sd fie, va
" u*ooi'Un-bctor care ne imFiedici in cdutarea noas-
trd de a inlelege este tendin$a-.de"a.confunda sn-
ceptele,de-mfufegi suflet. Dacdvom face distinctia
16 1
Cooul , DIvtN al VtsTl t
clard intre cele doud - faptul cd mintea aparline-
irt tsrNnnnerrrNlrr cu Drvrnul
ageagtdsennifica-tie. Nu oricine poate cdldtori in
ect-e- tet.de ciudat. Degi descoperirile din gtiinta
modern6 neau oferit ocazia de a infelege logic
, g
pen-fig1qqt g irregistrdm adevdrata semnifi'
creJ&-g--acechri-fapt in existenla noastrd zilnicd.
Sgh_y rbarla p c0nd se
ui.-t-eg la-lsani dtnsBabul-cacmic. $i eu incep doar
si trtrezdresc ceva din acest lucru prin activitatea
mea n domeniul genetic. Dar deoarecemajoritateadintre noi nu avem niciodatd ocazfa de a ne intel-
ni cu fealiJalea macrocosmi r L q1ci, e
normal s-A-ne-fie-dificils5*percepen in intregime
L62
Permiteli-mi in schimb sd vd relatez o altd poves-
tire care dovedegte cd suntem mult mai minunafi
decOtcredem.
Ati auzit:a,e-o-date-.de*a care-sdP.t9$$-4- *de. rogii? Asemeneaplanteau-f.o"s"ip_r-e.zentate-l,aExp_ozi.-t-ia_dp$liinbgirlbggl_ost"Majoritatea persoanelor s cd erau rezul-
tgful_lio-tehnologiei,dar,defapt,elilfu segqri-pp
dus e-rtnct_gpeeti__qo-.ugUp_e-B,rpSie
care-umsd_gqrp-ul_-ugduge_tr,9izeei--de-rp$ii.acdnu era vorba de biotehnolegie, atunci care era secretul or? P-l4ntelg fuge_sqdcuL$vale , , cu ajutorul
soarelul.gla aneijmhogatite cu substante hreni-toare. Unica-diferenta a fost cd
*d_eq0tgeolin mod normal, este.esen$ial-penturr-cul-
tlveree.plantelor. cestea i infig ridicinile in solpentru a absorbi-anagi subst4nkle n"f+tive necesarepentru a se dezvolta.Desigur,au nevoiegi desoatr€.;iL'loer,dar solul a fost ntotdeauna ocotitca unul dintre celemai importanteaspecten ceeace privegte cultivarea plantelor. dggnq4giqlul
SligcaJtlozama nsd a crezut ci acest ucru nu eraadevdrat. Socotind ci aceac4p_4_crta -q.-.ine-r.entdplantei de a se dezvoltaeste nhihatd de-faptul cd
sc fix-qgza*-iRsol, si-a crescut
163
Conul Drvtn lr , Vlnl t r
pl-aulele,..i.n-*p6, eliberdnd ridEcinile din inchi-
sale ca celuld individuali sunt activ€te sltoh$i, in
, fql rcazl-aJgllg_e. fieatului, ca gi in
cazul unui angajat care lucreazd in cadrul uneicompanii. Eludpdisese pen-
Eu- acea-comnranie,
hordonat. Angaie$l _e$' o .Ea&andividuald preprie. Aeela$tfueru-este-Jalabil+iin--caarl-:rneicelule.Pe.je o Parte, eherreficfi,dar pe de altd parte, are-propria-saindi-
Si funstianegg[ja interionrl organuluiaglqqqs $i-seleetiv
adaptat a fost socotitd a fi o lege a naturii, prin care
numai invingdtorii sepot bucura de viald. Viala era
socotitd ca o competilie constantd 9i acolo unde
existd competifie, vor exista intotdeauna qi cdgtigd-tori, 9i invinqi. 4geas-ta.ins-qanua--gq--?gg5rlLativ
e din rasa -timane=va -fi -constihitS-dininvingetori $i c inevitabil din invinqi
care ar trebui eliminafi.
i1-t anii '60 furs6, Lynn Margulis, biolog la
Universitatea Boston, a propus o teorie diferitd a
evolufiei. Cunoscutd drept Tpqnaindosimhiotice,
ea sebazeazd e ideea cd viata a evoluatprin coope
rare reciprocd, mai degrabd decdt prin supraviefu-
irea celui mai adaptat.Aceasti teorie explic6proce
sul evoluliei in detaliu incepdnd cu primele creaturi
vii, care erau organisme unicelulare ce nu posed6
nucleu, cum ar fi bacteria E. coli. Unirea mai mul-
tor celule gimFle sau pdrfi de celule care au conlu-
crat pentru a crea un nou tip de celuld a condus evo
lulia la urmdtorul pas - celulele care poseddnucleu.
DeSi -ap.pastd se concentreazd auspra
nivelului celular, existd o paraleld interesantd cu
nivelul uman. Pe baza punctului de vedere darwi-
nian prevalent, umanitatea a trecut prin diverse
etape de evolufie de la maimule la omul primitiv,respectdnd
"legeajunglei".insi, conform unui arhe
olog care a studiat r5magifele vechi de o sutd cinci-
zeci de milioane de ani ale unor maimule
172
ajutau reciproc, dar nu gi cu privire la indivizii pu-
ternici oprimdndu-i pe cei slabi sau luptAndu-se
intre ei. Dacd ddm crezare eoriei lui Darwin, amevoluat printr-un proces conflictual.
$itotuqi, teorii
mai recente sugereazd i mai degrabi a fost vorbade o cooperare simbiotici. Studiile cu privire lamodul in care funcfioneazi genele ndicd, de asemenea, c5".-.bonil._e*:ecenteunt mai compatibile cule.g-il-eaturii.
fgpte.Dupd cum am explicat,gOndirea ozitivi nepoateactiva genele,stimuldndu-ne reierulqi cor-pul si producdhsr-moni-.b-enefisi.in experienla
mea, sunt sigur cd acest ucru este adevirat.qtg|g. i ale fiecigsi lupru: fald qi
spate, noaptg $i zr, puter,e- i sldbiciune.Deqi unlucru paresi aibd doar o singurd aturd, oricAt de
unele persoane adopti pdrerea fatalistd cd SIDAreprezintd pedeapsa divind pentru imoralitate
sexuald. Privind in sens mai larg, existd foartepuline perioade
in istoria umani in care imorali-tatea sexuald sd fie absentd gi, cdnd era absent6,oamenii sufereau de obicei de boli sau nenoricirimult mai grave, cum ar fi foametea, rizboiul sauciuma. Acestea au fost perioade intunecate cdnd
cultura a stagnat qi oamenii duceau o existen{d
sumbrd. Dacd imoralitatea sexuald nu este pro-
dusul epocii moderne, atunci mi se pare oarecum
ilogic sd dim vina pentru SIDA numai pe aceasta.in schimb, propun un punct de vedere diferit.
SlDAesfie-c,onnlct diferitd de orice-altd besldpe*carq-am..arurosmlt4 en5.acun. Virusul HIV nu
ucide direct persoana care il posedd; cl^dr*gtruge
. Deoa-
rece ataci gi distruge fortdreala sistemului imuni-
tar, bolnavul contracteazd gi decedeazddin caruza
unor boli de care alte persoane nu ar fi afectate
sau.care in mod normal nu sunt fatale.
Corpul uman este echipat cu -uR de
apef-arejuopresianant L:1m-a egte.-plbq de
teni-$i,cliar-fuge ngls pgtegJed
qu-bacterii$uHtoarcdeboli. nostru in hoarde. P*acdwelggl_g_sUp1ggefuiescupd ce ajung induntru gi
se multiplicd pdnd ating un anumit numir, ne
L74 17 5
Conul Dtv In u Vrn l t t
pentlu g- e -dist'fl*ge-inainf"e-caacest
Itr,rstNanne$rtINlnl cu Drvruur,
unei asemeneamaladii devastatoare, nu ar trebuisd ne pierdem speranfa. Ci si adoptim o atitudinepozitivd, crezdnd cd poate fi vindecatd. De fapt,
duble. Pe scurt, aceastdstructurd conduce a o can-
titate substanliald de spaliu ,,gol" in interiorul
A-DN-uIui,ceeace face posibil pentru genele noas-
tre sd mentini cu ugurinld o stabilitate constantdgi in acelagi imp si facd schimbiri drastice in caz
de necesitate. Genele noastre pot utiliza cu abili-
tate mecanismul de activarc/dezactivare pentru a
r6spunde adecvatstimulilor externi.
Genelene invafd o leclie pre$ioasdprin aceastd
caracteristici: nevoia de a fi atdt curajogi, cdt gi
tenace.A fi curajogi nseamnd a fi capabili sd ncdl-
cirn metodele conventionale gi obiceiurile atunci
cdnd e necesar. in cazul meu, a trebuit sd iau
decizii curajoase de nenumirate ori pe parcursul
cercetdrii reninei. De exemplu, cdnd am am
descifrat codul genetic, am ficut pasul drastic de a
introduce ingineria geneticd, ce abia apdruse,
deoarece era evident cd nu puteam reugi prin
folosirea metodelor convenlionale. Aceastd
tehnologie nu fusbseaproape niciodat6 utilizatd in
acest domeniu, dar pentru cd am indrdznit sd
incerc, am fost primii care am decodificat renina
uman6. Dacd ag fi ezitat pentru cd nu exista un
precedent sau pentru cd eram un amator in dome-
niul respectiv, eu gi ceila$i membri ai grupului amfi pierdut o oportunitate prefioasi de a evolua ca
oameni de gtiinf6. Aceste mdsuri curajoase
seamdnd cu ce se intdmpld la nivel celular cdnd
a vd agafd de metodele convenlionale qi de a vdopune schimbirii, ci de a continua urmdndu-vichemarea ininii. in cazul meu, de sxsmplu, suntpreocupat cu tenacitate de studiul reninei. Nu amschimbat subiectul cercetdrilor mele de peste
douizeci de ani. Dar am schimbat nivelul la carel-am studiat, incepdnd cu moleculele, ajungAndapoi la celuld qi de la celuld Ia organism. Aceastdtenacitate mi-a permis sd introduc cu mult curajcea mai recentd tehnologie din ingineria geneticd
in ingineria embrionar[. M-am agi$at de asemeneacu tenacitate de convingerea mea initiaH cEcercetarea noastrd trebuie sd reugeasci datoritd
contribuliilor utile pe care le va aduce la imbund-tilirea calitdgii viegii.
in acelagi mod, genele sunt tenace in angaja-
mentul lor de a transmite informa.tia geneticd ge
nera$iilor urmdtoare. Acest lucru le motiveazl. s6,
munceascdatdt pentru a menfine celula, cdt gi pen-
tru a prolifera, chiar pdnd la punctul in care o geni
se sacrificd pentru supravie$uirea intregului. Cu
alte cuvinte, tenacitatea poate genera de fapt flexi-
bilitate gi dorinfa de a modifica in mod drastic
metodele pentru a atinge un obiectiv.Oamenii au tendinla de a crede c6, atunci cdnd
existd doud opfiuni, trebuie sd aleagd una din ele.
Dar genele, iparul oricdrei forme de viafd, nu sunt
{.{.
178 779
Cotul , Dtvtt t n l , VInTtt
alcituite astfel. Unele pdrli ale genei denumite
exoni au inscrise instruclirini specifice, n timp ce
altele - introni, nu au inscrise instrucfiuni $i par
iMsrl.renna$rlrNlnr cu DrvrNur,
egti supdrat din cauza aberei, dar nu-ti fd griji. Am
depus aceasti tabird in contul raiului. in viitor,
dorili o recoltd bogatd, trebuie sd vd pregdtili pen-
tru ea, in caz contrar, nu veli avea nimic de
recoltat anul viitor. La fel este 9i cu viata.
Indiferent cAt e de gfeu, e necesar sd pregdtili
solul inainte de semdnat.
De ce a fdcut bunica mea acest ucru? Cred cd
a fost inspiratd de conqtiinla a ,Ceva mdre " 9i de
credinla cd, dacdne ddm continuu silinla sd facem
lucrul corect, vom fi binecuvdntali. Deqi unele per-
soane se pot indoi de aceasta,eu nu, pentru ci am
verificat singur acestadevdr.Niciun scop nu poate
fi atins fere consum de timp qi uneori efort
aparent nerispldtit cu pregdtirea sa. Daci ne pier-dem curajul in timpul acestui proces, aceasta se
intdmpli din cauza lipsei noastre de credinld.
Dimpotrivd, dacd avem o credinld de nezdruncinat
in rezultat, nu vom renunla niciodatd. Cel mai
mare secret al succesului este de a persevera.Nu e
ugor insd sd ai incredere in reugitd. Am putea sd
credem cd avem, numai pentru a descoperi cd nea
fost sfdrdmatd mai tdrziu. Pentru a impiedica acest
lucru, trebui sd privim nu cdtre viitorul apropiat,
ci sd avem o perspectivi mai largd, sd credem cdnimic nu e imposibil. Pentru a poseda o credinld
de nezdruncinat, trebuie sd fim mdndri de ceea ce
am realizat pdnd in acel moment.
hidroponic6 extrem de productivd ca dovadd apotenfialului latent uriaq care existi in plante gi
totodatd gi in oameni.$i
totugi acest exempluridicd o intrebare: de ce nu se produce acestfenomen gi la plantele de tomate care cresc n modnatural? Personal, cred cd din cauza principiului
de autolimitare, de restric{ie.
in cazul fiecdrui mediu specific, natura a deter-minat un numdr adecvat. Dacd o specie animalddepagegteun anumit numdr, populalia va incepeintotdeauna si scad[. Toate creaturile vii menlinun numir adecvat pentru supravieluire ir acelmediu.
Acest fenomen se regdsegteqi la nivelul gene-lor. Conform unor oameni de qtiin 6, anumite gene
sunt egocentrice, acfiondnd nunai in beneficiul
lor, care in cazul unei gene nseamni supraviefuiregi proliferare, in timp ce altele sunt altruiste,indemndnd celulele a sacrificiu de sine gi moarte.
Ce determind aceastd aparentd contradicfie intre
supravieluire gi moarte? Tot principiul autolimi-
tdrii. Dacd genele ar continua si prolifereze gi nu
ar muri niciodati, rezultatul ar fi o cregtere dezas-
truoasi a numdrului lor. Organismele vii trebuie sdse hrdneascd pentru a supraviefui, dar dacd suntprea multe, nu va exista suficientd hrand. $i nici
spafiu suficient pentru ele. Prin urmare, genele
t82 183
Cooul , Dtvtt ' { e l Vtn l t l
sunt progtamate sd menfind un echilibru adecvat,
qi moartea constituie o parte esenliald a acestui
proces. Deoarece lucrurile vii trebuie sd moar6,
INtstNennerIrxlnr cu Dlvmur,
gi pentru toate ramurile gtiinfei. E important-sd
ne ablinem sd incdlcdm legile naturii prin dis-trugerea mediului inconjuritor sau prin modifi-
avem nevoie atAt de gene egocentrice,cdt 9i altru-
iste. Acesta este mecanismul care menline echili-
brul pentru intreaga PlanetS.
Spre deosebire de acesta, examindnd compor-tamentul uman, ajungem la concluzia cd am pier-
dut arta autolimitdrii odatd cu evolulia istoriei
cdtre epoca modernd. Am epuizat aproape toate
rezervele de petrol gi gaze,am ras pidurile de pe
suprafata pimdntului f6ri s6 ne pese de ecosis-
temele lor gi am aplicat substanle chimice toxice in
agriculturd, incercdnd sEoblinem recolte din ce in
cemai mari. Asemeneaacfiuni, carepot fi descrise
doar ca aroganld uman6, devin din ce in mai evi-
dente. Dupd cum am explicat mai deweme, avemnevoie de o incredere de nezdruncinat, dar daci nu
suntem atenfi, putem ajunge la arogan$6. Cend
apare acest pericol, vd sugerez sd vd reamintifi
latura altruist6 a structurii noastre genetice 9i sd
practicali autolimitarea, o atitudine conformd cu
legile naturii.
Poate plantele de tomate din naturi nu pro-
duc doudsprezecemii de rogii pentru cd nu e nece
sar sau pentru cd existd un motiv ca ele si nu facd
acest lucru. Biotehnologia are un poten$ial extra-
ordinar, dar ca sd folosim aceastd tehnologie in
mod eficient, autolimitarea este esenfialE. Acest
lucru este valabil nu doar pentru biotehnologie, ci
carea formei creaturilor vii, chiar daci tehnologia
face posibil acest ucru.
Dupd ce igi depune oudle, un anumit tip de
molie cu culori de camuflaj zboard pAnd iqieptizeazl. toatd energia gi moare. Noui acestlucru ni se pare sinucidere, dar in acest felimpiedicd inamicii sd afle cum sd depisteze altemolii din aceeagispecie. Un alt tip de molie care
este otrivitoare rdmdne nemigcatd dupd ce gi-a
depus oudle, devenind o pradd ugoard pentru
inamici. Se consideri cd in acest mod le aratiprdd6torilor cd nu au gust bun gi $i protejeazd n
acest mod puii. Degi aceste molii adulte ar putea
trdi mai mult dac6 ar dori, se sacrificE pentru
viitorul speciei.
Noi, oamenii, am putea invdla multe lucruri
din aceastd supunere la legile naturii. in caz con-
trar, vom pune in pericol viitorul rasei umane,
deoarece nu putem spera weodatd sd transcen-
dem legile naturii, indiferent cdt de mult am
intierca.
in trecut, imi era greu sd inleleg ce voiau
oamenii sd spund cAnd vorbeau despreo fiinld sau
o fortd care transcende umanitatea. Unii o
numescDumnezeu, ar a$ii Buddha. Dar in timpulstudiului genelor, care sunt doar o parte a