JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as Interviu cu domnul Herbert Grun Director Federația Caritas a Diacezei Timișoara Recunoscută la nivel internațional, Federația Caritas a Diacezei Timișoara ocupă un loc important printre organizațiile cu profil social. Cu scopul de a cunoaște mai multe detalii despre această organizație am desfășurat un interviu cu Domnul Herbert Grun, managerul organizației, persoana care știe cum respira această organizație prin înăbușeala și învălmășeala vieții reale. Situată pe strada Matei Corvin nr.2, sediul Federației este reprezentat de o clădire discretă care ascunde o atmosferă caldă, primitoare și plină de siguranță și liniște spirituală. Biroul Domnului Herbert Grun se diferențiază prin atmosfera impunătoare și autoritatea pe care o are. Numeroasele diplome și premii afișate trezesc încrederea și dorința de a cunoaște cât mai multe despre această organizație. În acest birou își desfășoară activitatea profesională un Domn cu calități deosebite, a cărui privire cuprinde blândețea, omenia și personalitatea puternică. Domnul Grun a fost amabil și binevoitor de a răspunde la întrebările care satisfac curiozitatea noastra pentru această organizație. Astfel în continuare vă prezint dialogul și roadele aduse de acesta. Având un renume social și un respect deosebit din partea altor organizații, firme și instituții care prestează servicii de Asistență Socială, cum a reușit Federația Caritas a Diacezei Timișoara să își afirme atât de puternic importanța pentru comunitatea locală? Eu cred că noi am fost una dintre primele organizații care am venit în întâmpinarea oamenilor din Timișoara, am demarat primele proiecte în 1993 prin îngrijiri la domiciliu. Astfel am devenit cunoscuți și prin seriozitatea și conștienciozitatea muncii pe care am prestat-o. Ce puteți să ne spuneți despre începuturile funcționării organizației dumneavoastră? Ați întâmpinat dificultăți, ați obținut succese? Federația Caritas este organizație internațională fondată de Biserica Romano-Catolică, cu sediul Caritas internațional în Vatican, Caritas European la Bruxelles, având organizații aproape în toată lumea. Federația Caritas Timișoara este membră a Confederației Caritas România. La început, când încă nu prea era cunoscută organizația Caritas ca ONG în România, noi am fost printre primele organizații în regiunea noastră și din 1993 am început să dezvoltăm proiecte comunitare în Timișoara, precum îngrijiri la domiciliu după care am identificat și alte nevoi ale oamenilor săraci, bătrâni, și altor persoane aflate în nevoie. Le-am oferit cantine sociale, azile de noapte pentru persoanele fără adăpost, adăpost pentru femeile victime ale violenței în familie. Avem acum și un hospice, în spital dispunem de 10 paturi pentru persoanele în ultima fază de viață. În calitate de manager al Federației Caritas, experiența dumneavoastră profesională prin ce a fost marcată? Ce evenimente au lăsat urme adânci în formarea dumneavoastră ca profesionist și ca personalitate? Satisfacția unor proiecte reușite se poate remarca aici cel mai tare. Zâmbetul oamenilor când îi întâlnești și vezi că sunt mulțumiți și i-ai putut ajuta în orice fel, cred că asta este cel mai prețios lucru. Dumneavoastră cum v-ați început activitatea profesională în cadrul Federației Caritas? Inițial am lucrat ca tehnician la școală. În 1993 am venit la înființarea Federației Caritas, unde m-am angajat ca secretar executiv. După o perioadă de timp am ajuns director executiv, între timp făcând un modul de management social la Universitatea din Sibiu. Așadar, în cadrul Federației sunt chiar de la fondarea ei. ÎN ACEST NUMĂR: Interviu cu domnul Herbert Grun (Director Federaţia Caritas a Diacezei Timişoara) Proiectul privind dezvoltarea de ateliere pentru derularea muncii în folosul comunităţii - în Timişoara din 2012 In memoriam dr. Eugen Goagă (11 mai 1960 — 23 octombrie 2009) Informații de la Colegiul Național al Asistenților Sociali Noutăţi de la Departamentul de Asistenţă Socială din luna iunie 2013 Oferta educaţională a Departamentului de Asisntenţă Socială pentru anul universitar 2013 - 2014 Studenţii de la Departamentul de Asistenţă Socială la Şcoala de Vară a Universităţii din Pavia, Italia Absolvenţii Departamentului de Asistenţă Socială la masteratele din străinătate 7 motive să te specializezi în Asistenţă Socială la Universitatea de Vest din Timişoara Studenţii din străinătate la cursurile Departamentului de Asistenţă Socială de la Universitatea de Vest din Timişoara www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 1 Facultatea de Sociologie și Psihologie
11
Embed
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI · CHF (85%) reprezintă suma acordată de către Confederaţia Elveţiană şi 165.833 CHF (15%) reprezintă contribuţia României prin Ministerul
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Interviu cu domnul Herbert Grun
Director Federația Caritas a Diacezei Timișoara
Recunoscută la nivel
internațional,
Federația Caritas a
Diacezei Timișoara
ocupă un loc
important printre
organizațiile cu profil
social. Cu scopul de a
cunoaște mai multe
detalii despre această
organizație am
desfășurat un interviu
cu Domnul Herbert
Grun, managerul organizației, persoana care știe
cum respira această organizație prin înăbușeala și
învălmășeala vieții reale. Situată pe strada Matei
Corvin nr.2, sediul Federației este reprezentat de o
clădire discretă care ascunde o atmosferă caldă,
primitoare și plină de siguranță și liniște spirituală.
Biroul Domnului Herbert Grun se diferențiază prin
atmosfera impunătoare și autoritatea pe care o are.
Numeroasele diplome și premii afișate trezesc
încrederea și dorința de a cunoaște cât mai multe
despre această organizație. În acest birou își
desfășoară activitatea profesională un Domn cu
calități deosebite, a cărui privire cuprinde blândețea,
omenia și personalitatea puternică. Domnul Grun a
fost amabil și binevoitor de a răspunde la întrebările
care satisfac curiozitatea noastra pentru această
organizație. Astfel în continuare vă prezint dialogul și
roadele aduse de acesta.
Având un renume social și un respect deosebit
din partea altor organizații, firme și instituții care
prestează servicii de Asistență Socială, cum a
reușit Federația Caritas a Diacezei Timișoara să
își afirme atât de puternic importanța pentru
comunitatea locală?
Eu cred că noi am fost una dintre primele organizații
care am venit în întâmpinarea oamenilor din
Timișoara, am demarat primele proiecte în 1993 prin
îngrijiri la domiciliu.
Astfel am devenit cunoscuți și prin seriozitatea și
conștienciozitatea muncii pe care am prestat-o.
Ce puteți să ne spuneți despre începuturile
funcționării organizației dumneavoastră? Ați
întâmpinat dificultăți, ați obținut succese?
Federația Caritas este organizație internațională
fondată de Biserica Romano-Catolică, cu sediul
Caritas internațional în Vatican, Caritas European la
Bruxelles, având organizații aproape în toată lumea.
Federația Caritas Timișoara este membră a
Confederației Caritas România. La început, când
încă nu prea era cunoscută organizația Caritas ca
ONG în România, noi am fost printre primele
organizații în regiunea noastră și din 1993 am
început să dezvoltăm proiecte comunitare în
Timișoara, precum îngrijiri la domiciliu după care am
identificat și alte nevoi ale oamenilor săraci, bătrâni,
și altor persoane aflate în nevoie. Le-am oferit
cantine sociale, azile de noapte pentru persoanele
fără adăpost, adăpost pentru femeile victime ale
violenței în familie. Avem acum și un hospice, în
spital dispunem de 10 paturi pentru persoanele în
ultima fază de viață.
În calitate de manager al Federației Caritas,
experiența dumneavoastră profesională prin ce a
fost marcată? Ce evenimente au lăsat urme
adânci în formarea dumneavoastră ca
profesionist și ca personalitate?
Satisfacția unor proiecte reușite se poate remarca
aici cel mai tare. Zâmbetul oamenilor când îi
întâlnești și vezi că sunt mulțumiți și i-ai putut ajuta în
orice fel, cred că asta este cel mai prețios lucru.
Dumneavoastră cum v-ați început activitatea
profesională în cadrul Federației Caritas?
Inițial am lucrat ca tehnician la școală. În 1993 am
venit la înființarea Federației Caritas, unde m-am
angajat ca secretar executiv. După o perioadă de
timp am ajuns director executiv, între timp făcând un
modul de management social la Universitatea din
Sibiu. Așadar, în cadrul Federației sunt chiar de la
fondarea ei.
ÎN ACEST NUMĂR:
Interviu cu domnul Herbert Grun
(Director Federaţia Caritas a Diacezei
Timişoara)
Proiectul privind dezvoltarea de ateliere
pentru derularea muncii în folosul
comunităţii - în Timişoara din 2012
In memoriam dr. Eugen Goagă
(11 mai 1960 — 23 octombrie 2009)
Informații de la Colegiul Național al
Asistenților Sociali
Noutăţi de la Departamentul de Asistenţă
Socială din luna iunie 2013
Oferta educaţională a Departamentului
de Asisntenţă Socială pentru anul
universitar 2013 - 2014
Studenţii de la Departamentul de
Asistenţă Socială la Şcoala de Vară a
Universităţii din Pavia, Italia
Absolvenţii Departamentului de
Asistenţă Socială la masteratele din
străinătate
7 motive să te specializezi în Asistenţă
Socială la Universitatea de Vest din
Timişoara
Studenţii din străinătate la cursurile
Departamentului de Asistenţă Socială de
la Universitatea de Vest din Timişoara
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 1
Facultatea de Sociologie și Psihologie
După cum știm că scopul organizației este de a crește caliatatea
vieții persoanelor aflate într-o situație de risc social, care este
rolul asistenților sociali și ce funcții îndeplinesc aceștia în cadrul
Federației?
Asistenții sociali îndeplinesc o funcție cheie în cadrul Federațiai Cari-
tas și deci din mai multe motive au rolul de a depista oamenii care au
nevoie de serviciile noastre, de a le face o anchetă socială rea-
listă, de unde putem vedea de ce servicii au într-adevăr nevoie și
cum putem să îi ajutăm.
Având o experiență profesională unică, dumneavoastră ce soluții
vedeți pentru îmbunătățirea sistemului de serviii sociale în
Timișoara?
Pentru îmbunătățirea serviciilor sociale în Timișoara eu îmi doresc o
colaborare mai bună cu instituțiile statului și comunitatea locală,
Primăria. Finanțarea acestor servicii, cred că este succesul real al
dezvoltării lor.
Credeți că acestea sunt realizabile în prezent sau este nevoie de
parcurgerea unei perioade mai mari de timp pentru îmbunătățirea
serviciilor sociale din Timișoara?
Eu cred că sunt realizabile și acum. Deci, noi avem un parteneriat cu
Consiliul Local care ne finanțează serviciile, dar după cum am spus cu
o finanțare mai bună, noi am putea acorda servicii mai complexe, mai
eficiente și mai bune.
Care sunt planurile pe viitor ale organizației?
Planurile noastre pe viitor sunt consolidarea organizației și
aprofundarea serviciilor întru cât suntem limitați de finanțările pe care
le avem.
Ar putea studenții Facultății de Sociologie și Psihologie,
Departamentul de Asistență Socială să participle la activitățile
Federației?
Da, sigur, putem coopta și studenții în activitățile Federației, coopta și
în procesul găsirii nevoilor și surselor de finanțare pentru acestea.
Ce sfaturi a-ți putea da studenților care urmează profesia de
asistent social pentru începerea formării profesionale și pentru
dezvoltarea ca profesioniști?
Deci, eu le dau sfatul să aibă încredere în meseria pe care și-au
ales-o, căci este nevoie de ei și numai printr-o responsabilitate socială
a întregii societăți putem avea o comunitate sănătoasă și curată.
Un interviu realizat de Dorina Cazac
Proiectul privind dezvoltarea de ateliere pentru
derularea muncii în folosul comunităţii
- în Timişoara din 2012
În anul 2007 prin intermediul unui parteneriat între Ministerul Justiţiei,
prin Direcţia de Probaţiune şi organizaţia elveţiană Verein zur
Entwicklung der Bewährungshilfe in Osteuropa (VEBO – Asociaţia
pentru Dezvoltarea Probaţiunii în Europa de Est) se pun bazele
proiectului „Ateliere de muncă în folosul comunităţii”. Scopul acestuia
era de a dezvolta o locaţie potrivită pentru executarea orelor de muncă
în folosul comunităţii, simultan oferind suport şi orientare în vederea
reintegrării sociale a persoanelor sancţionate penal. Ca şi organism
executiv, cu rol specific de a se ocupa de implementarea şi
coordonarea proiectului „Ateliere de muncă în folosul comunităţii”, în
2008 a fost înfiinţată Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor
Comunitare.
Trei ani mai târziu în cadrul Programului de Cooperare Româno -
Elveţian pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în
Uniunea Europeană Extinsă, Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor
Comunitare, sprijinită de Ministerul Justiţiei şi de VEBO, a obţinut o
finanţare în vederea continuării proiectului privind crearea de ateliere
pentru munca în folosul comunităţii, pe o perioadă de 45 de luni.
Bugetul alocat proiectului se ridică la 1.104.220 CHF, din care 938.387
CHF (85%) reprezintă suma acordată de către Confederaţia Elveţiană
şi 165.833 CHF (15%) reprezintă contribuţia României prin Ministerul
Justiţiei.
Obiectivul proiectului este acela de a crea noi posibilităţi de
executare a muncii în folosul comunităţii, prin dezvoltarea unei reţele
de ateliere, în anumite zone, în care această activitate poate fi
executată într-un mediu sigur şi poate fi cu uşurinţă contorizată şi
supravegheată.
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 2
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Organizare
Atelierele din România sunt concepute ca organizare după modelul
elveţian şi funcţionează în subordinea Fundaţiei pentru Promovarea
Sancţiunilor Comunitare.
Până în prezent au fost dezvoltate trei ateliere, localizate în Braşov
(funcţional din 2009), Bucureşti (din 2011) şi Timişoara (din 2012) care
au în dotare 12 respectiv 14 bancuri de lucru, asigurând minimum 24
de locuri de muncă zilnic, în două sesiuni de lucru, corespunzătoare
programului de dimineaţă şi celui de după-amiază.
Timpul de lucru pentru fiecare loc de muncă poate fi de 3, 4 şi maxim
7 ore pe zi. Un atelier poate fi deschis până la 220 de zile pe an, ceea
ce duce la un număr de 1.540 de ore pe loc de muncă într-un an sau
aproximativ 20.000 de ore de muncă în folosul comunităţii pe atelier
într-un an. Activitatea prestată este supravegheată de personalul
angajat al atelierului, cu pregătire profesională atât în domeniul
sociologiei/asistenţei socială cât şi în cel tehnic. De asemenea,
persoanele condamnate la o pedeapsă neprivativă de libertate care au
obligaţia de a executa muncă în folosul comunităţii în cadrul atelierului
sunt supravegheate de consilieri de probaţiune şi pot beneficia de
asistenţă şi consiliere.
Beneficii
Pentru sistemul de justiţie penală, atelierele asigură supravegherea
eficientă a executării acestei obligaţii. Executarea are loc într-un mediu
organizat şi special creat cu această destinaţie. Faptul că executarea
orelor se realizează în interiorul unui atelier permite evitarea
stigmatizării persoanelor condamnate. De asemenea, astfel de ateliere
implică mai puţine costuri pentru sistemul de justiţie, în comparaţie cu
cele alocate executării unei pedepse în cadrul unui penitenciar.
Dezmembrarea manuală de deşeuri electrice şi electronice reprezintă
o nevoie reală a comunităţii, nevoie care este în prezent acoperită
insuficient de instituţiile publice si private. Aceasta diminuează
semnificativ cantitatea de deşeuri ne-reciclabile care rezultă în mod
obişnuit ca urmare a procesului de dezmembrare tehnologică. Este
deci calitativ mult mai eficientă din punct de vedere ecologic. De
asemenea, este un tip de activitate care nu este preferată de agenţii
economici, ca urmare a costurilor ridicate de personal. Ca atare,
această activitate nu face concurenţă pe piaţa locurilor de muncă.
Din punctul de vedere al persoanei condamnate şi al reintegrării sale
sociale, activităţile întreprinse în atelierele de muncă în folosul
comunităţii pot fi realizate de către persoane de orice vârstă şi cu orice
pregătire profesională. Dezmembrarea deşeurilor electrice şi
electronice nu necesită cunoştinţe tehnice aprofundate şi este relativ
sigur de realizat din perspectiva protecţiei muncii. De asemenea,
activitatea este suficient de diversă pentru a dezvolta un tip special de
gândire – cel al „rezolvării de probleme”.
Nu în ultimul rând, munca în echipă, respectarea unui program şi
activitatea lucrativă desfăşurată și plasată în sfera protecţiei mediului,
pot conduce atât la creşterea responsabilităţii sociale a persoanelor
condamnate, cât şi la constituirea unui model de bună practică pentru
întreaga comunitate.
În altă ordine de idei trebuie subliniat faptul că acest proiect a debutat
ţinând cont de prevederile legale în materie penală în vigoare, însă
iniţiativa dezvoltării şi extinderii acestor ateliere este pe deplin
susţinută prin dispoziţiile noului Cod penal în ceea ce priveşte munca
în folosul comunităţii. Astfel, prin noile reglementări în materie penală,
rolul obligaţiei de a presta muncă în folosul comunităţii este extins în
mod semnificativ, astfel încât această obligaţie va putea fi dispusă în
legătură cu orice sancţiune neprivativă de libertate dispusă de instanţa
de judecată, cu menţiunea că în cazul suspendării pedepsei sub
supraveghere, munca în folosul comunităţii va însoţi în mod obligatoriu
această sancţiune.
A consemnat, .
Manager Proiect .
Asistent Social Liana Chiroiu
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 3
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
In memoriam dr. Eugen Goagă
(11 mai 1960 — 23 octombrie 2009)
Profesorul de asistenţă socială, medicul și
psihoterapeutul Eugen Goagă s-a născut la
11.05.1960 în Făget, județul Timiş. A
Studiat la Liceul Sanitar din Timişoara (1975
-1979) şi la Facultatea de Medicină a
Universităţii din Craiova (1981-1987). A
lucrat ca oficiant medical la un spital şi un
dispensar comunal (1979-1981) apoi ca
medic stagiar (1987-1990). Din 1991 până
în 1994 a fost medic secundar psihiatru
la Clinica Psihiatrică Timişoara, devenind
medic specialist psihiatru la Spitalul de Psihiatrie din comuna Jebel,
judeţul Timiş (1994-1995).
Între 1993 şi 1998 se formează în Psihodrama clasică (moreniană).
Formator: Giovanni Boria din Milano, Italia. Stagiul la desfăşurat în
România, dar a avut şi o deplasare în Italia în 1995 la întîlnirea
bianuală a psihodramatiştilor morenieni de la Sulzano, precum şi
vizitarea studioului de psihodramă al lui Giovanni Boria din Milano.
Între anii 1995 şi 2003 este lector doctorand la Catedra de Asistenţă
Socială a Facultăţii de Sociologie şi Psihologie de la Universitatea de
Vest din Timişoara. A fost un cadru didactic apreciat de colegi și
studenți datorită pregătirii profesionale, a atitudinii deschise și a
modului interactiv de abordare a activităților didactice. Cursurile și
seminariile sale au fost în domeniul aplicațiilor asistenței sociale în
zona patologiei medicale, ecologiei, psihoterapiei, oferind
complementar informații pertinente în relaţia literatură și ştiinţele
psiho şi/sau sociale.
A implicat studenții din domeniul asistenței sociale în activități de
practică de specialitate la spitalele de psihiatrie din Timișoara și
județul Timiș. De asemenea în cadrul cursului de psihoterapie a oferit
oportunitatea studenților de a experimenta componente aplicate ale
acestui domeniu prin realizarea de activități didactice la Spitalul de
Psihiatrie din Gătaia.
Doctorul Eugen Goagă a fost înscris la două stagii de doctorat. Primul
în psihiatrie avândul conducător științific pe dl prof. dr. Alexandru
Olaru cu tema: Tulburări de gândire şi limbaj în patologia frontală. Al
doilea stagiu de doctorat a fost în domeniul neurologiei, unde l-a avut
coordonator științific pe dl. prof.univ. dr. Alexandru Zolog. Titlul tezei a
fost: Contribuţii la studiul funcţiilor de coordonare corticală
supranivelice. Teza a fost susținută și confirmată în anul 2006. Prin
structura sa de personalitate și rezultatele activităților didactice,
Eugen Goagă a contribuit la formarea profesională a unui număr
important de specialiști care și-au realizat studiile în domeniul
asistenței sociale la Universitatea de Vest din Timișoara.
Publicatii:
E. Goaga: "Contributii la studiul nivelic
supraetajat al functiilor de coordonare
normale si patologice", Teza de
doctorat, Universitatea de Medicina si
Farmacie „Victor Babes” din Timisoara,
2006
E. Goaga: "Neurosemantica si cultura",
Timpul, martie 2005
E. Goaga: „A general epistemology of groupwork in some helping
professions”, Eleonardo nr. 4, 2004
E. Goaga: „Biblioterapia – cateva consideratii”, Focus Vest, an VI,
Nr 8, 20-28 febr 2004
Interviul „Prolegomena la bodega Calul Balan” in „Observatorul
Cultural” 15.12.2003, republicat cu adaos bibliografic in volumul
„Lumea la 1848” Daniel Vighi
E. Goaga: „In cautarea cocosului decapitat. Doua intalniri cu
Egurald Schlatrur”, Focus Vest, an VI, Nr 21 (238), 21-27 mai 2004.
E. Goaga: „Psihoterapiile si istoria. Incercare de schita practica”,
Focus Vest, an VI, Nr 27(244), 2-8.04.2004
E. Goaga: „Conexiunile fronto-limbice ca model „tare” pentru
gandirea neuropsihologica”, Revista de psihologie aplicata, Anul 4,
Nr. 3, 2002.
E. Goaga: „Creati acum!”. Eseu despre splendoarea generativa a
mizeriei I-II
E. Goaga, L. Jagos: „Roluri potentiale generate de abordarea
neuropsihologica a persoanelor cu probleme legate de consumul
de alcool”.
Goaga E., Galdau F., Pasare G.O.: Evaluarea competentei legale
(capacitatii de exercitiu) in sindroamele psihoorganice cerebrale.
Neuropsihiatria ca subspecialitatea cu geometrie variabila in
psihiatria fnsica.
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 4
JURNALUL ASISTENȚILOR SOCIALI www.socio.uvt.ro/as
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Informaţii de la Colegiul Naţional
al Asistenţilor Sociali
Documente necesare obținerii avizului de exercitare a profesiei
de asistent social
În vederea încadrării în trepte de competență, persoanele interesate
vor prezenta următoarele documente:
a) cerere de înscriere în vederea eliberării avizulului de exercitare a
profesiei în original;
b) fotocopia cărții de identitate;
c) copia legalizată după diplomele prevăzute de art. 2 alin. (2) din
Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social, respectiv :
1. diploma de licenţă eliberată de o instituţie de învăţământ
superior cu specializare în domeniu, forma de lungă durată, 4 ani
acreditată conform legii;
2. diploma de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior cu
specializare în domeniu, forma de scurtă durată, 3 ani, acreditată
conform legii;
3. diploma de asistent social echivalată conform legii;
4. diploma de asistent social eliberată sau recunoscută într-unul
dintre statele membre ale Uniunii Europene, într-unul dintre statele
aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia
Elveţiană.
d) declarație pe propria răspundere că nu se află în situațiile de
interdicție/ incompatibilitate prevăzute de Legea nr. 466/2004 privind
Statutul asistentului social;
e) certificat de cazier judiciar, în original;
f) adeverința medicală sau certificat medical, în original în care se va
face menţiunea: clinic sănătos, apt de muncă;
g) dovada îndeplinirii condiției de vechime a practicii în domeniul
asistenței sociale (copie carte de muncă asa cum a fost completată
până la data de 01.01.2011 când au fost scoase din circuit, contract
de muncă, fișa de post, adeverința eliberată de angajator) - se depun
toate aceste documente
h) curriculum vitae, în original;
i) dovada achitării taxei de analizare a dosarului în cuatum de 112,5
lei - se achită în contul RO38 RZBR 0000 0600 1203 7312 deschis la
Raiffeisen Bank, Agenția Piața Română București;
j) dosar de plastic de incopciat.
Dosarele se pot depune personal sau pot fi trimise prin postă/curierat
rapid la sediul CNASR, din str. Biserica Amzei, nr.29, etaj 3, sector 1,
București.
După înregistrare, dosarul urmează a fi analizat de către Comisia de
avizare și atestare profesională. În funcție de decizia Comisiei,
asistenții sociali vor primi prin email o inștiințare prin care li se va
comunica treapta de competență profesională obținută precum și ce
procedură trebuie să urmeze pentru a intra în posesia avizului de
exercitare a profesiei de asistent social.
Detalii suplimentare pe site-ul www.cnasr.ro
Când pot să-mi întocmesc parafa profesională? Există un model
standard de parafă profesională? De când pot utiliza parafa pro-
fesională?
Raspuns :
Parafa profesională poate fi întocmită imediat după obținerea avizului
de exercitare a profesiei/atestatului de liberă practică sau a adeverinței
doveditoare privind obținerea titlului profesional de asistent social,
care conține codul de înregistrare din Registrul Național al
Asistenților Sociali din România ( RNASR), doar în exrcitarea
profesiei, prin într-una dintre formele de exercitare a
profesiei.
Parafa profesională poate fi întocmita numai potrivit modelului postat
pe site-ul www.cnasr.ro, la rubricile : aviz de exercitare a profesiei și
atestat de liberă practică.
Înregistrarea absolvenților din domeniul asistenței sociale din
2013
În baza protocoalelor de colaborare încheiate în anul 2012, cu
universitățile care au facultăți cu specializare în Asistență Socială, vă
informăm că absolvenții care au susținut examenul de licență în
sesiunea 2013 beneficiează de scutire de la plata taxei de analiză a
dosarului pentru înregistrarea în Registrul Național al Asistenților
Sociali din România.
Absolvenții promoției 2013 beneficiează de:
- Scutire de la plata taxei de analiză dosar;
- Evaluare dosar fără prezentarea la interviu;
- Colectare documente de înscriere prin intermediul
secretariatelor facultăților absolvite.
Absolvenții facultăților cu specializare în Asistență Socială din cadrul
următoarelor universități se pot adresa secretariatelor facultății pentru
mai multe informații:
Universitatea din București
Universitatea de Vest din Timișoara
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
www.cnasr.ro www.aasbanat.ro www.socio.uvt/as pagina | 5