Jurnal de Şcoală “altfel”

Jurnal de “Școală altfel” 2012

1 | P a g i n a

Jurnal de “Šcoalã altfel”


2 | P a g i n a

Tehnoredactare computerizatã ši design: prof. Alexandrina Lišcan

Copertã: prof. Alexandrina Lišcan


3 | P a g i n a

Jurnal de “Šcoalã altfel”

Grup Šcolar “Alexandru Borza” Cluj-Napoca

Profesori coordonatori:

Alexandrina Lišcan

Ana Lungu

Elisabeta Palmeri

Felicia Boar

Marinela Marc


4 | P a g i n a


5 | P a g i n a

Cuprins

O “lecøie învãøatã” la Grup Šcolar “Alexandru Borza” / 11

Proiectul Jurnal de “Šcoalã altfel” / 15

Ziua 1, Lecøia de Istorie / 25

La pas prin “Orašul-comoarã” / 25

Cronologia istoricã a Clujului / 26

Traseul didactic / 50

Bastionul Croitorilor / 51

Teatrul Naøional / 56

Catedrala Ortodoxã a Vadului, Feleacului ši Clujului / 60

Biserica Romano-Catolicã Sfântul Mihail / 62


6 | P a g i n a

Casa Matei Corvin / 66

Lupa Capitolina / 71

Obeliscul Carolina / 74

Ziua 2, Lecøia de biologie / 79

Clujul – orašul muzeelor vii / 79

Piranha la Cluj-Napoca… / 82

Ziua 3, Lecøia de sport / 86

Clujul - orašul sporturilor. Vizitã la šcoala campionilor / 86

Ziua 4, Lecøia de botanicã / 92

Clujul – orašul Grãdinii botanice / 92

Flori ši simboluri / 96

Ziua 5, Lecøia de literaturã / 100

Clujul – orašul cãrøilor / 100


7 | P a g i n a

Aproape de curcubeu. Întâlnire cu scriitorul Constantin Cublešan / 102

Lecøii învãøate / 113

Jurnal de “Šcoalã altfel” la evaluare / 116

Sondajele Jurnalului de “Šcoalã altfel” / 120

Blogul Jurnalului de “Šcoalã altfel” / 121

Bibliografie / 123


8 | P a g i n a


9 | P a g i n a

“Stãri de spirit, asta trebuie dat altora, nu conøinuturi, nu sfaturi, nu învãøãturi […]

o carte pe care o scoøi din bibliotecã, un preludiu de Bach pe care îl pui seara,

în linište sau un exemplu de seninãtate intelectualã, sunt mai educative decât o lecøie.

Oamenii aceia tineri vãd cã vrei sã încorporezi o idee ši încep sã încorporeze ši ei una.

Cred cã šcoala asta trebuie fãcutã.”

(Constantin Noica, “Jurnal filozofic”)

Šcoala ši educaøia reprezintã douã repere fundamentale în progresul ši evoluøia omenirii,

timpul fiind cel cãruia îi suntem tributari ši, evident, schimbãrilor ce se produc datorate

acestuia.

Proiectul „Šcoala altfel” reprezintã o coordonatã fundamentalã a educaøiei contemporane.

Realitatea a confirmat teza necesitãøii unui astfel de demers educaøional în formarea de


10 | P a g i n a

competenøe ši abilitãøi necesare elevilor pentru integrarea lor într-o societate activã ši

modernã.

Jurnal de „Šcoalã altfel” s-a dorit a ilustra un astfel de exemplu de bune practici educaøionale

ši, prin finalitatea lui, sperãm noi cã s-a realizat ceea ce ne-am propus – valorizarea potenøialului

elevilor noštri.

„Šcoala altfel” – ca un semn al schimbãrii, în contextul noii reforme a învãøãmântului,

întregešte concepul educaøiei românešti, dându-i sens ši durabilitate.

Profesorii coordonatori


11 | P a g i n a

O „lecøie învãøatã” împreunã cu elevii ši profesorii

de la Grup Šcolar „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca

Programul „Šcoala Altfel”, derulat în acest an šcolar în sãptãmâna 2-6 aprilie 2012, în

conformitate cu Anexa, la OMECTS, 4292/ 24 mai 2011, privind Structura anului šcolar

2011-2012, o sãptãmânã dedicatã activitãøilor educative extracurriculare ši extrašcolare,

reprezintã o noutate prevãzutã în Legea Educaøiei Naøionale nr.1/2011.

Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor prešcolari, a elevilor ši a cadrelor

didactice în activitãøi care sã rãspundã intereselor ši preocupãrilor diverse ale acestora.

În programul ”Šcoala altfel”, elaborat ši organizat de fiecare unitate de învãøãmânt, au fost

cuprinši toøi elevii ši toate cadrele didactice care au avut astfel ocazia de a propune ši derula


12 | P a g i n a

activitãøi pe care, în mod curent, nu le puteau organiza în timpul orelor de curs, din cauza

rigorilor programelor šcolare.

Programul sãptãmânii, tipologia activitãøilor, formele de organizare au fost rezultatul

colectãrii propunerilor tuturor factorilor implicaøi, dar ši al dezbaterilor la nivelul

colectivelelor de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral ši în comitetul reprezentativ

al pãrinøilor, în scopul adoptãrii programului agreat de majoritatea beneficiarilor.

Activitãøile propuse au acoperit domenii variate de interes, de la sfera cultural- artisticã ši

sportivã, pânã la domeniul tehnico-štiinøific ši de cercetare. Au fost cuprinse acøiuni de

voluntariat ši responsabilitate socialã, activitãøi de educaøie pentru sãnãtate ši stil de

viaøã sãnãtos, activitãøi de educaøie ecologicã ši de protecøie a mediului, nu în ultimul

rând activitãøi premergãtoare Sfintei Sãrbãtori a Paštelui.

Foarte multe šcoli din judeøul Cluj au agreat varianta organizãrii unor activitãøi în

parteneriat, dar ši în consorøii šcolare, cu alte instituøii de învãøãmânt, cu instituøii culturale

ši štiinøifice, cu organizaøii neguvernamentale, dar ši cu instituøii publice locale, din nevoia de


13 | P a g i n a

a oferi elevilor oportunitatea schimburilor de experienøã, atât în spaøiul šcolii, cât ši în afara

acestuia.

A fost o sãptãmânã în care toøi am procedat altfel, rãspunzând expectanøelor elevilor,

profesorilor, pãrinøilor ši comunitãøii, în acord cu care šcoala îši realizeazã misiunea ši îši

proiecteazã viziunea.

Un astfel de proiect care ši-a propus sã îmbine utilul cu plãcutul, sã formeze competenøe ši

sã dezvolte deprinderi ši valori s-a derulat la Grup Šcolar „Alexandru Borza” din Cluj-

Napoca.

Proiectul ši-a propus sã ofere elevilor oportunitatea de a se raporta la situaøii de viaøã, prin

intermediul textului literar, de a descoperi locuri ši personalitãøi remarcabile din istoria urbei,

de a redescoperi, de fapt, istoria localã, printr-un traseu didactic dirijat, pe parcursul cãruia

elevii au fost îndrumaøi sã studieze, sã descopere, sã producã texte, în urma experienøelor

trãite.


14 | P a g i n a

Consider cã ši pentru mine, redescoperirea alãturi de elevi a „orašului comoarã” a fost o

oportunitate ši o „lecøie învãøatã” pe care, sper sã o primeascã cu aceeaši satisfacøie ši

emoøie toøi cititorii acestei brošuri.

Felicitãri tuturor celor implicaøi în derularea acestui proiect, pe care-l consider o reušitã în

demersul šcolii de a forma MINØI ši CARACTERE!

Prof. Marinela Marc

Inspector Šcolar General Adjunct

Inspectoratul Šcolar Judeøean Cluj


15 | P a g i n a

Proiectul Jurnal de “Šcoalã altfel”

La Grup Šcolar “Alexandru Borza” (http://gsaborza.wordpress.com/) din Cluj-Napoca

s-au desfãšurat în perioada 2-6 aprilie 2012, 5 lecøii pentru 5 zile de šcoalã “altfel”, în

cadrul unui proiect de 30 de ore intitulat „Jurnal de Šcoală altfel”.

Lecøiile propuse pentru aceastã perioadã se bazeazã pe conceptul de ”traseu didactic”,

concept generos în esenøa lui, deoarece permite inter-relaøionarea cunoštinøelor din diferitele

arii curriculare, dezvoltând tinerilor abilitãøi, competenøe pentru o educaøie durabilã, astfel

încât aceštia sã se poatã regãsi într-un anumit context social ši sã relaøioneze activ.

Cele cinci lecøii propuse (Lecøia 1 - de Istorie, Lecøia 2 - de Biologie, Lecøia 3 - de Sport,

Lecøia 4 - de Botanicã, Lecøia 5 - de Literaturã) au valoare, deoarece au produs prin

activitãøile destinate comportamente, abilitãøi, deprinderi, competenøe specifice unei învãøãri

active, durabile pentru o societate a schimbãrii continue. Aceste teme au oferit elevilor

posibilitatea de a se raporta la situaøii de viaøã prin intermediul textului literar, de


16 | P a g i n a

a-ši dezvolta componenta practicã a personalitãøii, de a se exprima liber ši creativ. Prin

situaøiile create, elevii au avut posibilitatea sã dobândeascã noi cunoštinøe, sã-ši dezvolte

competenøe multiple, atitudini ši comportamente transferabile în cadrul altor discipline, dar

ši sã-ši manifeste neîngrãdit creativitatea.

Abordarea acestor teme integratoare a avut drept scop dobândirea unor cunoštinøe,

dezvoltarea unor competenøe multiple, competenøe culturale, civice ši de lecturã, de scriere

reflexivã, care sunt transferabile, putând fi valorificate ši în cadrul altor discipline.

Prin punctele stabilite în traseul didactic, elevii au identificat, s-au informat, documentat,

îmbogãøindu-ši orizontul de cunoaštere ši, totodatã, ši-au dezvoltat creativitatea ši gândirea

reflexivã. Traseul didactic este o metodã generoasã la îndemâna oricãrui cadru didactic,

metodã care oferã posibilitãøi de a relaøiona cu spaøii noi, de a cunoašte, de a învãøa.

Situaøiile create în demersul educativ au înlesnit întâlnirea miraculoasã dintre spiritul neliništit

al adolescentului, fantezia ši dorul hoinarului, cu spiritul disciplinat al dascãlului conformist,


17 | P a g i n a

închistat (sau nu) în reguli, principii ši istoria orašului tipãritã în arhitectura timpului. Elevii au

avut posibilitatea sã iasã din spaøiul šcolii, sã colinde universul citadin, sã descopere, sã se

informeze ši apoi sã-ši exprime liber, prin viu grai sau în scris emoøiile trãite.

Jurnalul, instrumentul de lucru folosit de elevi a devenit prin însãši existenøa lui o realitate a

unor timpuri trecute, dar mereu prezente în memoria umanitãøii. A fost ši un exerciøiu de

creativitate, de exprimare a propriilor lor trãiri, de curgere a ideilor de adolescent în

memoria timpului.

Lista activitãøilor elevilor:

Elevii au desfãšurat urmãtoarele tipuri de activitãøi de învãøare:

- studierea temelor celor cinci lecøii;

- studierea ši realizarea traseului didactic;

- informarea, documentarea referitoare la punctele traseului stabilit;


18 | P a g i n a

- parcurgerea traseului didactic;

- întocmirea, completarea fišelor didactice cu noi informaøii obøinute pe traseu;

- analiza informaøiilor ši redactarea unei brošuri ši completarea blogului proiectului

Jurnal de „Šcoalã altfel”;

- evaluarea activitãøii s-a realizat prin chestionare aplicate elevilor, pãrinøilor ši cadrelor

didactice,

- concluzii.

Evaluarea elevilor ši a activitãøilor:

Activitatea elevilor a fost monitorizatã de cãtre profesorii coordonatori, prin notiøele din

fišele didactice, portofoliul activitãøilor, prin chestionarele finale.


19 | P a g i n a

De asemenea, activitatea a fost imortalizatã ši prin poze, prin completarea blogului

proiectului, iar la finalul tuturor activitãøilor propuse s-a realizat brošura de faøã.

Obiectivele proiectului Jurnal de “Šcoalã altfel”:

La sfâršitul activitãøilor elevii vor putea sã:

- identifice obiectivele culturale ale orašului;

- îši dezvolte abilitãøi de lecturã;

- îši dezvolte competenøe de scriere;

- conštientizeze oportunitatea de apartenenøã la spaøiul cultural ši istoric în care trãiesc;

- utilizeze corect ši adecvat limba românã în receptarea ši în producerea mesajelor, în

diferite contexte de comunicare;


20 | P a g i n a

- îši cultive gustul pentru lecturã;

- îši formeze competenøe civice;

- manifeste toleranøã faøã de opiniile celorlaløi;

- intre ìn contact cu performanøele elevilor de aceeaši vârstă cu ei;

- asigurarea continuitãøii proiectului în anii urmãtori, prin atragerea de noi parteneri.

Perioada de desfãšurare: 2-6 aprilie 2012.

Grup øintã: 22 elevi de clasa a X-a

Beneficiari: elevi, cadre didactice, pãrinøi.

Echipa de proiect: prof. Alexandrina Lišcan, prof. Ana Lungu, prof. Elisabeta Palmeri,

prof. Felicia Boar, insp. Marinela Marc, Inspectoratul Šcolar Judeøean Cluj.


21 | P a g i n a

Parteneri: Casa Corpului Didactic Cluj, Biblioteca Judeøeanã “Octavian Goga”,

Universitatea de Štiinøe Agricole ši Medicinã Veterinarã, Consiliul Judeøean Cluj, Grãdina

Botanicã, Clubul Sportiv Šcolar “Viitorul”.

Resurse umane: cadre didactice, elevi.

Resurse materiale: fiše, chestionare, albume, pliante, harta Clujului, creioane.

Diseminare: šedinøã cu pãrinøii, consiliu profesoral, în clasã, în grupul øintã, pe blogul šcolii

http://gsaborza.wordpress.com/, cu ocazia Zilelor Šcolii.

Produse finale: cartea intitulatã Jurnal de “Šcoalã altfel” publicatã cu ISBN ši blogul

proiectului http://jurnaldescoalaaltfel.wordpress.com/

Rezultate ašteptate: completarea paginii de jurnal în vederea întocmirii Jurnalului “Šcoala

altfel”.

http://gsaborza.wordpress.com/


22 | P a g i n a

Monitorizare / evaluare:

- realizarea jurnalului pe zile / activitate;

- completarea chestionarului pentru elevi ši profesori.

Programul activitãøilor, pe zile, a cuprins trasee didactice, interviuri cu personalitãøi ale

Clujului, vizite de studiu, întâlnire cu sportivi, completarea jurnalului zilnic, evaluare.

Programul pe cele cinci zile:

Ziua Denumirea activitãøii Tipul activitãøii Participanøi Locaøia Responsabili

2 aprilie

2012

Ziua 1 - Lecøia de

istorie

La pas prin

“Orašul-comoarã”

Traseu

didactic.

Întâlnire cu

istoria Clujului

(obiective

Clasa a X-a

B, 22 de

elevi

Obiective

istorice ale

Clujului

Prof.

Alexandrina

Lišcan, Prof.

Ana Lungu,

Prof. Elisabeta


23 | P a g i n a

turistice) Palmeri

3 aprilie

2012

Ziua 2 - Lecøia de

biologie

Clujul – orašul

muzeelor vii

Vizitã de

studiu

Clasa a X-a

B, 22 de

elevi

Universitatea

de Štiinøe

Agricole ši

Medicinã

Veterinarã

Prof. Elisabeta

Palmeri, Prof.

Felicia Boar

4 aprilie

2012

Ziua 3 - Lecøia de

sport

Clujul – orašul

sporturilor

Întâlnire cu

junioarele

echipei de

handbal de la

CSŠ “Viitorul”

Cluj-Napoca

Clasa a X-a

B, 22 de

elevi

Parcul Babeš Prof.

Alexandrina

Lišcan, Prof.

Ana Lungu,

Prof. Elisabeta

Palmeri

5 aprilie Ziua 4 - Lecøia de Vizitã la Clasa a X-a Grãdina Prof.


24 | P a g i n a

2012 botanicã

Clujul – orašul

Grãdinii Botanice

Grãdina

Botanicã

Cluj-Napoca

B, 22 de

elevi

botanicã Alexandrina

Lišcan, Prof.

Ana Lungu,

Prof. Elisabeta

Palmeri, Prof.

Felicia Boar

6 aprilie

2012

Ziua 5 – Lecøia de

literaturã –

Clujul – orašul

cãrøilor

Vizitã de lucru

la Biblioteca

Judeøeanã O.

Goga. Întâlnire

cu scriitorul

Constantin

Cublešan

Clasa a X-a

B, 22 de

elevi

Biblioteca

Judeøeanã O.

Goga

Prof.

Alexandrina

Lišcan, Prof.

Ana Lungu,

Prof. Elisabeta

Palmeri, Prof.

Felicia Boar


25 | P a g i n a

Ziua 1, Lecøia de Istorie

La pas prin “Orašul-comoarã”

Ziua de luni, prima din širul de activitãøi ale “Šcolii

altfel”, începe cu lecøia de istorie a orašului nostru, Cluj-

Napoca.

La propunerea elevilor, documentarea pentru

lecøiile de istorie, de biologie, de botanicã a fost

fãcutã prin intermediul site-ului wikipedia, care, la

rândul sãu, a folosit ca surse 15 volume dedicate

orašului, dintre care, amintim: Štefan Pascu (sub

redacøia), Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974;

Gheorghe Bodea, Clujul vechi ši nou, Cluj-Napoca,

Harta judeøului

Cluj


26 | P a g i n a

2002; Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi pânã azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium,

1995.

“Cluj-Napoca (pânã în 1974 Cluj; în maghiarã Kolozsvár, în germanã Klausenburg, în

dialectul sãsesc Kleusenburch, în idiš קלויזנבורג, Cloizânburg, în latinã Claudiopolis, în

polonezã, Kluż, în sârbã Kluž) este un municipiu rešedinøã de judeø ši cel mai mare oraš al

judeøului Cluj. În trecut a fost rešedinøa Comitatului Cluj ši una dintre capitalele istorice ale

Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit

pentru întâia oarã în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orašului medieval din acest loc.

Cronologia istoricã a Clujului

108 - Localitatea Napoca apare menøionatã pe miliarul de la Aiton.

124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de cãtre administraøia romanã

din Dacia.


27 | P a g i n a

170 - Împãratul Marcus Aurelius ridicã municipiul Napoca la rang de colonie.

271 - Retragerea aurelianã, dupã care viaøa urbanã se stinge treptat.

1143 - Începe procesul de colonizare a sašilor, de care se leagã noul avânt al regiunii.

1167 - Clujul este atestat documentar pentru prima datã, sub denumirea Castrum Clus.

1173 - Este atestatã documentar mãnãstirea benedictinã de la Cluj-Mãnãštur ši este

pomenit Thomas, comes Clusiensis.

1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tãtaro-mongole, cetatea Clujului fiind refãcutã în

a doua jumãtate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Somešului Mic în zona de acum a

Pieøii Muzeului.

1270-1272 - Regele Štefan V dãruiešte Clujul Episcopiei Catolice de Alba Iulia.


28 | P a g i n a

1275 - Apare atestat „satul cetãøii Cluj” - villa Cluswar - Clausenburg (în actuala zonã a

Pieøei Muzeului).

1316, 19 august - Regele Carol Robert acordã Clujului statutul de oraš ši-l scoate din

posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia.

1349 - Se demareazã ridicarea Bisericii „Sfântul Mihail”.

1366 - Clujenii se rãscoalã împotriva mãnãstirii de la Cluj-Mãnãštur.

1373 - Fraøii Gheorghe ši Martin din Cluj, fii ai pictorului Nicolae, sculpteazã statuia

„Sfântul Gheorghe omorând balaurul”. În 1904, o copie a statuii a fost amplasatã în Cluj.

1404 - Sigismund de Luxemburg scutešte negustorii din Cluj de sub vame.

1405 - Sigismund de Luxemburg acordã Clujului dreptul de oraš liber regesc. În acest fel

orašul capãtã dreptul de a se împrejmui cu ziduri ši bastioane.


29 | P a g i n a

1409 - Prima atestare documentarã a învãøãmântului public (šcoala orãšeneascã) în Cluj -

"Caspar notarius et rector scholarum". În cetatea Clujului exista ši o šcoalã confesionalã

catolicã, ele fiind însã mai vechi (cca. sec. XIV).

1437 - Clujenii fraternizeazã cu rãsculaøii, pe perioada rãscoalei de la Bobâlna. În acelaši

an, la Calvaria-Mãnãštur a funcøionat conventul care a stabilit înøelegerile cu reprezentanøii

øãranilor rãsculaøi de la Bobâlna.

1437, 14 decembrie - Liderul rãsculaøilor, Antal Budai, a cãzut în luptã în apropierea

zidurilor Bisericii Calvaria.

1438, 9 ianuarie - Pentru ajutorul dat rãsculaøilor, Clujul este asediat ši cucerit. Localitãøii i

se retrag privilegiile de oraš, locuitorii sãi fiind declaraøi øãrani.

1443 - Se našte Matia Corvinul, fiul lui Ioan de Hunedoara.

1470 - Regele Matia Corvinul dãruiešte Clujului târgul Cojocna.


30 | P a g i n a

1487 - Începe ridicarea Vechii Biserici a Minoriøilor (franciscanilor), actuala Biserica

Reformatã din strada Mihail Kogãlniceanu.

1527 - Clujul primešte privilegiul de a emite monede de aur ši de argint.

1545 - Numeroši saši încep sã pãrãseascã orašul, datoritã introducerii doctrinelor

unitariene.

1550 - Gáspár Heltai, cãrturar sas, nãscut la Sibiu, înfiinøeazã o tipografie la Cluj.

1581 - Este înfiinøat precursorul universitãøii de astãzi, Colegiul Iezuiøilor, lângã Biserica

Minoritã din Uliøa Lupilor. Instituøia avea 3 facultãøi: filozofie , teologie ši drept.

1585 - Este înfiinøat Cimitirul Hajongard, dupã ce vechiul cimitir al orašului, din jurul

Bisericii Sf. Mihail, devenise neîncãpãtor.

1591 - Prima atestare documentarã a unei farmacii clujene.


31 | P a g i n a

1594 - Principele Sigismund Báthory dãruiešte Clujului localitãøile Jurca, Escu, Hãšmaš ši

Ciaca.

1601 - Orašul este devastat de un incendiu puternic.

1601 - Ostaš de seamã al lui Mihai Viteazul, Baba Novac este ars de viu împreunã cu

preotul Saski.

1609 - În cadrul Bisericii Reformate de pe Uliøa Lupilor este deschisã o šcoalã calvinã,

director fiind numit János Apáczai Csere.

1614 - Consiliul clujean hotãrãšte înfiinøarea unui pod permanent peste Someš.

1623 - Principele Gábor Bethlen permite evreilor stabilirea în Cluj, activitatea comercialã ši

exerciøiul religiei; îi scutešte totodatã de purtarea obišnuitului semn evreiesc.

1660 - Locuitorii din afara zidurilor cetãøii Clujului sunt capturaøi ši duši în robie la turci.


32 | P a g i n a

1655 - Orašul este din nou devastat de un incendiu puternic.

1673 - Orašul angajeazã primul medic oficial orãšenesc (clujeanul Baranyai Pétsi András,

care studiase medicina la Padova).

1697 - Orašul este devastat de un incendiu puternic, o mare parte din imobile fiind

mistuite.

1711 - Orašul intrã sub dominaøie austriacã.

1716 - Pe malul stâng al Somešului, pe Dealul denumit platoul cu vii, începe construcøia

Cetãøuii, fortãreaøã habsburgicã menitã a adãposti garnizoana din Cluj.

1718 - 1724 - Este edificatã Biserica Iezuiøilor, prima bisericã catolicã construitã în

Transilvania dupã Reformã.

1719 - O epidemie de ciumã lovešte localitatea.


33 | P a g i n a

1719 - 1733 - Clujul adãpostešte rešedinøa guberniului Transilvaniei.

1724 - Începând cu acest an funcøioneazã pošta din Cluj.

1728 - La Cluj-Mãnãštur are loc un sinod al Bisericii Greco-Catolice.

1735 - Este construit “podul nemøilor“.

1738 - 1739 - O altã epidemie de ciumã devasteazã din nou orašul ducând la la moartea a

peste 900 de persoane (20% din populaøia orašului). Dupã trecerea epidemiei va fi ridicatã

Statuia Fecioarei Maria, în semn de recunoštinøã pentru ocrotirea adusã Clujului.

1743 - 1747 - Sculptorul Johann König realizeazã portalul bisericii Sfântul Mihail.

1768 - Procesele de vrãjitoare sunt interzise.

1774 - Începe construcøia Palatului Bánffy.


34 | P a g i n a

1775 - Începe construirea noii biserici a minoriøilor, azi Catedrala Greco-Catolicã

Schimbarea la Faøã.

1776 - Colegiul Piarištilor îši începe activitatea, cu patru facultãøi (filosofie, chirurgie, drept

ši štiinøe naturale).

1790 - Devine capitala Transilvaniei. Guberniul Transilvaniei se mutã de la Sibiu la Cluj.

1791 - Dieta de la Cluj dezbate ši respinge Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae

(Petiøia Valahilor din Transilvania).

1791 - Începe pavarea cu piatrã a strãzilor. Pentru impulsionarea lucrãrilor, administraøia

va impune ca fiecare car ce intrã în oraš sã aducã câte un bloc de piatrã pe care sã îl dea

orašului. Pavarea se va încheia 30 de ani mai târziu, în 1822.

1792 - Primul spectacol de teatru al unui ansamblu permanent.


35 | P a g i n a

1795 - Începe construirea Bisericii Ortodoxe din Deal.

1798 - Începe sistematizarea orašului, orice construcøie nouã având nevoie de o aprobare

prealabilã din partea consiliului orãšenesc.

1800 - 1803 - Este ridicatã Biserica Greco-Catolicã Bob.

1801 - În oraš este organizatã paza poliøieneascã.

1801 - Este ridicat colegiul reformat pe pe Uliøa Lupilor (actuala stradã Mihail

Kogãlniceanu).

1802 - Se našte matematicianul János Bolyai.

1816 - 1829 - Este construitã biserica evanghelicã.

1817 - 1828 - Se construiešte Liceul Romano-Catolic, actualul Liceu Bathory.


36 | P a g i n a

1817 - 1831 - Este ridicat Obeliscul Carolina.

1820 - Începe dãrâmarea oficialã a turnurilor ši zidurilor orašului, operaøiune încheiatã in

1896.

1821 - Îši deschide porøile primul teatru clujean.

1827 - 247 de lãmpi sunt instalate în strãzile ši pieøele Clujului.

1827 - Începe amenajarea parcului public.

1828 - Se deschide primul Casino.

1829 - 1879 - Este ridicatã biserica reformatã de pe actualul Bd. 21 Decembrie.


37 | P a g i n a

1830 - Datoritã mai multor incendii care au mistuit orašul de-a lungul timpului,

administraøia orašului interzice folosirea lemnului în constructia imobilelor în interiorul

orašului.

1832 - Orašul angajeazã primul "geometru" (inginer).

1834 - 1837 - Este construitã cazarma “Sfântul Gheorghe” (din actuala Piaøã Štefan cel

Mare).

1834 - Italianul Gaetano Biasini fondeazã prima šcoalã de scrimã. Ulterior el va ridica ši

primul hotel modern, cu cafenea.

1837 - 1860 - Este ridicat turnul neogotic al bisericii ”Sfântul Mihail”. Primul turn ridicat

în perioada 1511-1543 a fost mistuit de un incendiu în 1697, fiind reconstruit în stil baroc

în 1744. Al doilea turn a trebuit demolat însã în 1763, dupã ce un cutremur îl deteriorase

foarte mult, aflându-se în pericol de prãbušire. Turnul neogotic cu ceas, ridicat din 1837 a

rezistat ši astãzi.


38 | P a g i n a

1844 - 1846 - Este reconstruitã biserica Biserica Sf. Petru, pe vechea fundaøie.

1845 - Este fondatã prima societate de lecturã studenøeascã. Printre membrii se numãrã

Alexandru Papiu Ilarian, Nicolae Popea, fraøii Hodoš, Hossu ši Avram Iancu.

1848 - Are loc revoluøia de la 1848. Se remarcã numeroši tineri, printre care ši George

Bariøiu, Alexandru Papiu Ilarian, Avram Iancu, Aron Pumnul.

1853 - Pe lângã Biserica Bob este organizatã o šcoalã confesionalã, prima šcoalã

româneascã din Cluj.

1853 - Ferenc Veress deschide primul atelier de fotografie din oraš.

1856 - Se pun bazele a ceea ce ulterior va deveni Grãdina Botanicã Alexandru Borza.

1869 - Este înfiinøat Institutul Agronomic.


39 | P a g i n a

1870 - Este inauguratã gara Cluj.

1872 - Autoritãøiile înfiinøeazã Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile

maghiarã, germanã ši românã. Decretul de înfiinøare a fost semnat de împãratul Franz

Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând "Francisc Iosifu".

1872 - Spitalul Carolina este transformat în “Clinicile Universitare”.

1872 - Este înfiinøatã ca ši instituøie Biblioteca Universitarã.

1873 - Se deschide prima grãdiniøã.

1886 - Apare prima bancã româneascã din Cluj, “Banca Economul“.

1887 - Se înfiinøeazã Institutul Surdo-Muøilor.

1889 - Primul concurs de ciclism, desfãšurat între Casa Învãøãtorilor ši Dealul Feleacului.


40 | P a g i n a

1892 - Prima centrala telefonicã, cu 62 de abonaøi.

1894 - Are loc Procesul memorandištilor.

1894 - Este înfiinøatã Šcoala normalã de fete, actualul liceu “Nicolae Bãlcescu”.

1895 - Ca urmare a dezvoltãrii, Clujul se unešte cu domeniul Cluj-Mãnãštur, pânã atunci

localitate de sine stãtãtoare.

1897 - Prezentarea aparatului cinematografic - primul spectacol de film.

1898 - Primul aparat Röntgen.

1899 - Au loc primele proiecøii cinematografice.

1900 - Se înfiinøeazã Institutul Nevãzãtorilor.

1902 - Este dezvelitã Statuia lui Matia Corvinul.


41 | P a g i n a

1906 - Este inagurat Teatrul Naøional din Cluj.

1906 - Este ridicatã clãdirea Bibliotecii Centrale Universitare din Piaøa Sf. Gheorghe (în

prezent Piaøa Pãcii).

1906 - Pe strãzile orašului se introduce iluminarea electricã.

1906 - 1907 - Se înfiinøeazã primele douã cinematografe din Cluj.

1908 - Dr. István Somodi, sportiv clujean, obøine locul 2 la Olimpiada din Londra la

sãritura în înãløime.

1910 - Se deschide Palatul Urania, care conøinea ši cel mai luxos cinematograf al acelor

vremuri.

1914 - 1921 - studioul de film al lui Jenő Janovics produce mai mult de 100 filme.


42 | P a g i n a

1918, 24 decembrie - Regimentele 15 Dorobanøi (Piatra-Neamø) ši 16 Dorobanøi (Fãlticeni)

ale Armatei Române ocupã Clujul, în timp ce prin partea de vest a orašului se retrag

ordonat trupele germane.

1918, 30 decembrie - Regimentul 15 Dorobanøi îl primešte în Cluj pe generalul Berthelot.

Este dezarmatã pašnic Garda Naøionalã Maghiarã, care îši are comandamentul în "Tanitok

Háza" (Casa Învãøãtorului). Puterea este preluatã de Armata Românã.

1919, 18 ianuarie - Prefectul român numit de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Dr.

Valentin Poruøiu, se prezintã la Primãria Clujului ši solicitã tuturor alešilor ši funcøionarilor sã

depunã urmãtorul jurãmânt "Eu N.N. jur credinøã ši supunere M.S. Regelui României ši

Consiliului Dirigent Român. Voi øine legile ši ordonanøele, voi apãra interesele ši demnitatea

statului ši a cetãøenilor lui. Voi pãstra secretul oficial. Aša sã-mi ajute Dumnezeu." Prefectul

pune în vedere celor care refuzã depunerea jurãmântului, cã vor fi consideraøi demiši din

posturile lor. Primarul Dr. Gustav Haller declarã cã în baza tratatului de armistiøiu puterea a


43 | P a g i n a

rãmas în mâinile guvernului maghiar, cãruia îi rãmâne credincios. Nu recunoašte autoritatea

Consiliului Dirigent de la Sibiu.

1919, 19 ianuarie - Primarul Gustav Haller ši toøi cei 138 de funcøionari ai primãriei sunt

consideraøi demiši din funcøie, ca urmare a refuzului repetat de a depune jurãmânt de

credinøã regelui României ši Consiliului Dirigent de la Sibiu.

1919, 25 februarie - Consiliul Dirigent îl numešte pe Iulian Pop în funcøia de primar al

Clujului.

1919 - Este inauguratã Universitatea Româneascã din Cluj. Universitatea maghiarã din Cluj

se refugiazã la Seghedin.

1919 - Este înfiinøatã Episcopia Ortodoxã a Vadului, Feleacului ši Clujului.

1920 - Profesorul Alexandru Borza începe crearea Grãdinii Botanice moderne de la Cluj.


44 | P a g i n a

1920 - Este fondat Institutul pentru profilaxia cancerului.

1922 - Se deschide aeroportul din Somešeni.

1923 - 1933 - Construcøia Catedralei Ortodoxe.

1924 - Construcøia Observatorului Astronomic.

1926 - Judeøul Cojocna devine judeøul Cluj (interbelic).

1926 - Primul raliu automobilistic pe calea Feleacului.

1928 - Primul avion de cãlãtori aterizeazã la Cluj.

1930 - Rešedinøa Diecezei Greco-Catolice se transferã la Cluj, de la Gherla. Tot aici sunt

dispuse ši Episcopia Reformatã ši Episcopia Unitarianã.

1930 - Se deschide la Cluj, Bursa de Mãrfuri din Transilvania.


45 | P a g i n a

1935 - 1936 - Este înfiinøat Parcului Sportiv (numit Regele Carol II).

1937 - Clujul devine orašul de rešedinøã al Øinutului Crišuri (denumit ši Øinutul Someš).

1940, 20 august - Dictatul de la Viena aduce orašul din nou sub autoritatea ungarã.

Universitatea româneascã din Cluj se refugiazã la Sibiu.

1944, 18 mai - Într-o predicã øinutã în Biserica Sf. Mihail episcopul romano-catolic Áron

Márton ridicã cuvântul împotriva mãsurilor anti-evreiešti, fapt care duce la expulzarea sa

imediatã de cãtre autoritãøile fasciste maghiare ši predarea sa sub escortã cãtre autoritãøile

române la frontiera din Feleac.

1944, 25 mai - Pleacã spre lagãrul de exterminare Auschwitz primul din cele šase trenuri

ale morøii de la Cluj.

1944, 5 iunie - Ghetoul din Cluj este desfiinøat, dupã deportarea ši exterminarea populaøiei

evreiešti a orašului.


46 | P a g i n a

1944, 11 octombrie - Are loc eliberarea Clujului în al doilea rãzboi mondial, forøele armate

maghiare ši germane fiind respinse.

1945 - Administraøia româneascã îši reintrã în drepturi la Cluj, pe 13 martie.

1946 - Se începe introducerea gazului metan.

1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexatã în Regatul Maghiar

cu šapte ani înainte, era din nou recunoscutã ca ši o parte a României.

1947, 30 decembrie - Începuturile României comuniste.

1948, 11 iunie – Are loc naøionalizarea proprietãøilor.

1948, 28 octombrie - Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu este ridicat de organele de

Securitate ši dus în arestul Ministerului de Interne.


47 | P a g i n a

1948, 21 noiembrie - Autoritãøile comuniste predau episcopului ortodox Nicolae Colan

Catedrala Greco-Catolicã Schimbarea la Faøã.

1954 - Prima emisiune la Radio Cluj.

1955 - Primul concert al Filarmonicii de Stat.

1956, 12 august - În faøa Bisericii Piarištilor este sãvâršitã liturghia duminicalã greco-

catolicã, la care participã peste 5.000 de credincioši, în ciuda faptului cã BRU fusese

interzisã de autoritãøile comuniste. Numeroši participanøi sunt arestaøi, iar preotul Vasile

Chindriš este condamnat la 10 ani de închisoare.

1956, 24 octombrie - Sub influenøa revoluøiei din Ungaria, Asociaøia de Studenøi a

Institutului de Arte Plastice îši formuleazã revendicãrile în 5 puncte; în ziua urmãtoare

organizatorii sunt arestaøi.

1957 - 1960 - Are loc construcøia Sãlii Sporturilor.


48 | P a g i n a

1959 - Are loc fuziunea celor douã universitãøi, Universitatea Bolyai ši Universitatea Babeš.

1959 - Pornešte primul troleibus clujean.

1961, 15 februarie - Se dãrâmã noua Salã a Sporturilor.

1962 - Primul bloc turn.

1964 - Se începe construcøia cartierului Gheorgheni.

1966 - Se deschide din nou Sala Sporturilor.

1967 - Se construiešte Studioul de radio.

1968 - Municipiul Cluj devine rešedinøã a judeøului Cluj.

1968 - Ilona Silai, atleta a clubului sportiv CSM Cluj obøine medalia de argint la jocurile

olimpice din Mexico-City, la 800 m.


49 | P a g i n a

1971 - Primele locuinøe în cartierul Mãnãštur.

1974, 18 octombrie - Municipiului Cluj îi este atribuitã denumirea de Cluj-Napoca.

1980 - 1985 - Se construiešte cartierul Mãrãšti.

1987 - Se amplaseazã linia de tramvai.

1989 - Revoluøia anticomunistã - începutul democraøiei. La Cluj au murit 11 persoane în

actuala Piaøa Unirii, 4 în faøa Hotelului Astoria ši aløi 3 în diferite zone ale localitãøii.”


50 | P a g i n a

Traseul didactic

al primei zile


51 | P a g i n a

astionul Croitorilor

este unul din

puøinele monumente

care au fãcut parte

din Vechea Cetate a Clujului ši

care s-a pãstrat intact pânã în

zilele noastre.

Fiecare bastion (turn) al zidului

medieval de apãrare a fost finanøat

de altã breaslã (Croitori, Cizmari,

Tâmplari, Sãpunari, Rotari, Olari,

Zidari, Curelari etc.). Aša cum

“B Bastionul Croitorilor

(desen din sec. XIX)


52 | P a g i n a

aratã istoricul Vasile Lechinøan1

, “personalitatea de primã mãrime a Clujului în rândul

orašelor transilvane în Evul Mediu, aša cum o descriu numeroši cãlãtori strãini, a fost datã de

breslele meštešugãrešti care au activat în urbea de pe Somešul Mic. Meštešugari faimoši

prelucrau aur, argint, fier, lemn, lut, piei, aprovizionau cetatea cu carne, pâine, øesãturi,

bere, sãpun, croiau cele mai elegante costume pentru patriciatul orãšenesc ši chiar pentru

curtea voievodalã, respectiv princiarã a Transilvaniei.

Mai ales pe timpul regelui Matei Corvin se constituie numeroase bresle ši li se confirmã

statutele: ale tãbãcarilor (în 1454, refãcute ši aprobate în 1514), fierarilor (1467–1468),

lãcãtušilor (1472–1475), pintenarilor (tot în 1472–1475), argintarilor (1473), croitorilor

(1475, refãcute ši aprobate în 1524–1525), øesãtorilor de pânzã de in (1479, refãcute ši

aprobate în 1507), blãnarilor (1479; 1488, dar atestate în 1369), funarilor (1486–1487).

1 Lechinøan, Vasile. 2011. Breslele Clujului: Meşteşugurile care au dat strălucire, bogăøie şi personalitate

Clujului în Evul Mediu, Patria, 19 septembrie 2011. http://patriaonline.ro/breslele-clujului-mestesugurile-

care-au-dat-stralucire-bogatie-si-personalitate-clujului-in-evul-mediu/


53 | P a g i n a

Continuã ši în secolul al XVI–lea aprobarea statutelor a noi bresle ši reconfirmarea unora

constituite anterior: cele ale strungarilor (în 1507), olarilor (1512; 1523), blãnarilor (1513;

1519), mãcelarilor (1514), cãruøarilor (1515), cizmarilor (1520) etc. În secolul al XVI-lea

erau 30 de bresle în Cluj. Sute de meštešugari lucrau cu dãruire ši pricepere în Clujul

secolelor epocii medii a istoriei. În aceste corporaøii, care nu aveau numai un rol strict

economic, ci ši de apãrare a orašului, întreøinând numeroasele turnuri ale cetãøii ši dotându-

le cu mijloace de apãrare ši cu praf de pušcã.

Bastionul reprezintã coløul de Sud-Est al cetãøii medievale ridicate începând cu secolul XV

(este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel

Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actualã. Este construit din piatrã

fãløuitã zidurile masive pãstrând încã lãcašurile de tragere. Spre nord, lipit de el, se mai pãstreazã

încã o bucatã din zidul de piatrã cu creneluri ši drumul de strajã pe zid.


54 | P a g i n a

A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a

întreøinut ši a avut obligaøia pazei orašului în acel punct,

fiind singurul bastion al cetãøii vechi care s-a pãstrat

integral.

În faøa Bastionului Croitorilor se aflã statuia lui Baba

Novac, un haiduc mercenar sârb, luptãtor consecvent

împotriva Imperiului Otoman, cãpitan al oštii de haiduci

din armata lui Mihai Viteazul. Este erou naøional al

Serbiei ši respectat ca personalitate militarã în România.

În 1601, aflat în solie, este arestat de autoritãøile (Dieta)

maghiare din Cluj, judecat sub motivaøie de jaf,

condamnat la moarte ši ars pe rug în cetatea Clujului). În

apropierea bastionului a fost expus, in 1601, trupul tras

în øeapã al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul.

Statuia lui Baba Novac


55 | P a g i n a

În timp ce se afla cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Dieta din Cluj (formatã din

aristocraøia maghiarã) ši condamnat la moarte în Cluj, fiind executat prin ardere pe rug la

data de 5 februarie 1601. O statuie a lui Baba Novac se gãsešte în dreptul Bastionului

croitorilor din Cluj, ridicatã în 1975, operã a sculptorului Virgil Fulicea.

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 ši transformat în muzeu de cãtre Comisiunea

Monumentelor Istorice, o altã restaurare având loc în 1959. În ultimele decenii bastionul a

fost lãsat în paraginã deši au existat intenøii declarate din partea reprezentanøilor

municipalitãøii de a folosi potenøialul turistic al acestuia. Cu toate acestea, în 2007-2009 a

fost restaurat si refuncøionalizat, iar în prezent el gãzduiešte Centrul de culturã urbanã, care

cuprinde o cafenea literarã la subsol, o salã de conferinøe ši spaøii expoziøionale.”


56 | P a g i n a

onstrucøia noii clãdiri a Teatrului Naøional a început în 1904 în actuala Piaøa

Štefan cel Mare, pe locul fostei pieøe de lemne a orašului. Lucrãrile, finalizate

în 1906, au fost executate de celebra firmã constructoare de teatre Helmer ši

Fellner. Clãdirea fost inauguratã în ziua de 8 septembrie 1906 cu o

reprezentaøie a Teatrului Maghiar, al cãrui director era Janovics Jenő. Construit în stil baroc-

rococo, edificiul are o capacitate de 1000 de locuri ši trei rânduri de logie.

La îndemnul lui Tiberiu Brediceanu, clãdirea a trecut în patrimoniul Consiliului Dirigent

Român la data de 14 mai 1919, fiind preluatã de Onisifor Ghibu. În acelaši timp, Teatrul

Maghiar a fost mutat în clãdirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central ši râul

Someš, în care funcøioneazã ši în prezent.

“C

Bastionul Croitorilor

astãzi


57 | P a g i n a

Prima reprezentaøie în limba românã

în clãdirea Teatrului Naøional din Cluj

a avut loc la 14 mai 1919, iar primul

spectacol a avut loc la 1 decembrie

1919.

Fondatorul Teatrului Naøional din

Cluj ši primul sãu director a fost

Zaharia Bârsan, actor, regizor, autor

dramatic, important om de teatru

din Transilvania.

În 1940, în urma Dictatului de la Viena, teatrul se refugiazã la Timišoara. Dupã terminarea

rãzboiului ši reintegrarea Transilvaniei în România, teatrul se reîntoarce la Cluj ši îši

reîncepe, sub directoratul lui Aurel Buteanu, activitatea în decembrie 1945.

Teatrul Naøional în zilele noastre

Teatrul Naøional în anul 1934


58 | P a g i n a

Între 1948 ši 1964, deši supus regimului comunist, teatrul reušešte sã realizeze spectacole

remarcabile cu artištii Marietta Sadova, Štefan Braborescu. Funcøionând între 1961-1962

ca prim-regizor al Naøionalului clujean, Radu Stanca aduce un reviriment axiologic prin douã

spectacole memorabile: D’ale carnavalului ši Unchiul Vania. Acum se impune o nouã

generaøie de actori: Viorica Cernucan, Maia Tipan-Kaufmann, Ligia Moga, Gheorghe M.

Nutescu, Emilia Hodis, Gheorghe Radu, Aurel Giurumia, Alexandru Munte š.a. Tot acum se

remarcã ši Silvia Ghelan, actriøã dotatã cu un temperament dramatic unic.

Dupã 1965 se afirma actori tineri: Silvia Popovici, Valentino Dain, Melania Ursu, Valeria

Seciu, George Motoi, Dorel Višan, Anton Tauf. Anii ’80: Gelu Bogdan Ivašcu, Maria

Munteanu, Ileana Negru, Miriam Cuibus, Marius Bodochi, Petre Bãcioiu, Dorin Andone.

Dupã 1989 stilul spectacolelor s-a diversificat ši modernizat. Printre novatori trebuie amintiøi

Victor Ioan Frunzã, Mihai Maniuøiu, Mona Chirilã, Anca Bradu, Th. Cristian Popescu. Între

1990 – 2000, directorii Naøionalului au fost V.I. Frunzã, Anton Tauf, Dorel Višan.


59 | P a g i n a

Scena clujeanã a avut privilegiul de a colabora cu nume celebre ale teatrului românesc: Liviu

Ciulei, Crin Teodorescu, Lucian Giurchescu, Mircea Marosin, Sorana Coroamã-Stanca,

Horea Popescu, Gheorghe Harag, Dinu Cernescu.

Regizori importanøi: Vlad Mugur, Mihai Mãniuøiu, Sanda Manu, Alexandru Dabija, Mona

Chirilã.

Clãdirea Teatrului Naøional din Cluj este sediul companiei Teatrul Naøional „Lucian Blaga“ ši

al companiei Opera Românã din Cluj.”

Paginã web:

http://www.teatrulnationalcluj.ro/index.php?page=listpage&pid=14&arh=1&sm=1&mp=

1

http://www.facebook.com/pages/Teatrul-National-Cluj-Napoca/226620924025284


60 | P a g i n a

atedrala Ortodoxã a Vadului,

Feleacului ši Clujului a fost ridicatã

în perioada anilor 1920-1930,

imediat dupã unirea Transilvaniei

cu România. Este unul din principalele edificii

religioase din municipiul Cluj. Poartã hramul

"Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973,

odatã cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului

la rangul de arhiepiscopie, lãcašul de cult a

devenit catedralã arhiepiscopalã. Din anul 2006

edificiul servešte drept catedralã a

arhiepiscopului Vadului, Feleacului ši Clujului,

care este totodatã ši mitropolit al Clujului,

Albei, Crišanei ši Maramurešului.

“C


61 | P a g i n a

Catedrala a fost înzestratã cu 4 clopote, aduse din

Ungaria, cel mai mare dintre ele cântãrind aproape 2

tone. Pictarea edificiului a fost realizatã de profesorii

Anastasie Demian ši Catul Bogdan, de la Academia de

Artã, în perioada 1928-1933”.

Paginã web: http://www.mitropolia-clujului.ro/


62 | P a g i n a

iserica Romano-Catolicã

Sfântul Mihail este unul dintre

cele mai reprezentative

monumente ale arhitecturii

gotice din Transilvania. Edificiul a fost ridicat

în Piaøa Centralã din Cluj ši se numãrã printre

monumentele emblematice ale orašului.

Biserica Sf. Mihail din Cluj este consideratã a

fi unul dintre cele mai impozante edificii

gotice din România, cu 70 de metri lungime

ši o înãløime de 80 de metri.

“B

Catedrala în construcøie


63 | P a g i n a

Biserica a fost înãløatã pe un teren care servise drept cimitir ši unde existase o capelã

dedicatã Sf. Iacob. Au rãmas foarte puøine date referitoare la ridicarea edificiului. Principalul

document pãstrat este unul eliberat de curtea papalã de la Avignon, din ianuarie 1349, prin

care li se iertau pãcatele celor care ar ajuta financiar construcøia lãcašului. Construcøia s-a

desfãšurat în douã faze: prima a început în anul 1316 ši a fost finalizatã în 1390, urmatã de

o a doua fazã între 1410-1487. În anul 1390 a fost finalizat ši altarul.

Au fost proiectate douã turnuri pentru faøada principalã, dar nu a fost ridicat decât cel de

nord-vest între 1511-1543. În 1697 turnul a fost distrus ca urmare a unui incendiu ši

reconstruit în stil baroc în 1744. Acesta a trebuit demolat însã în 1763, dupã ce un

cutremur îl deteriorase foarte mult, aflându-se în pericol de prãbušire. În 1837 s-a început

ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic, de pe faøada de nord, fiind terminat în

1860. Turnul a rãmas ši astãzi ca cel mai înalt turn de bisericã din România.

În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunitãøi religioase:

astfel, în perioada 1545-1558, a fost bisericã luteranã, între 1558 ši 1566 a devenit

Portalul baroc în faøa bisericii


64 | P a g i n a

calvinistã, iar din 1566 a devenit bisericã unitarianã, ramânând astfel pentru o perioadã de

150 de ani, pânã când a fost atribuitã cu forøa comunitãøii romano-catolice. De-a lungul

vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia

Corvin, regina Izabella a predat în lãcaš însemnele regale trimišilor împãratului Ferdinand I.

Începând cu secolul al XVIII-lea în jurul bisericii au fost construite mai multe clãdiri, prãvãlii

pe care parohia le închiria asigurându-ši în acest fel un venit suplimentar. Odatã cu

sistematizarea Pieøei Centrale, în 1890, aceste clãdiri au fost demolate, sub presiunea

opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele. Tot atunci portalul baroc din faøa

bisericii a fost mutat în faøa Bisericii Sf. Petru din Cluj. În schimb, parohia a fost despãgubitã

cu unele terenuri din zona centralã a orašului, terenuri pe care biserica a ridicat cele 2 clãdiri

„în oglindã” de pe actuala stradã Iuliu Maniu.

Edificiul este o bisericã goticã. Deasupra porøii de intrare se aflã un blazon reprezentând pe

Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Sfântului Imperiu Roman, cea a Regatului Ungar ši a

Regatului Boemiei. Existenøa lor se explicã prin faptul cã împãratul Sigismund de


65 | P a g i n a

Luxemburg (1387-1437), sub domnia cãruia se pare cã s-a finalizat edificiul, era împãrat

roman ši, în acelaši timp, rege al Ungariei ši al Boemiei.

Majoritatea frescelor din secolele XIV-XV nu au mai rezistat trecerii timpului ši intervenøiei

oamenilor. O mare parte dintre ele au fost deteriorate pe parcursul diverselor reforme

religioase, pentru a corespunde noilor idei. Biserica a fost decoratã cu numeroase statuete ši

reliefuri, din care au mai rãmas însã extrem de puøine, marea lor majoritate fiind distruse.

Diferitele restaurãri ale bisericii au arãtat mai multe picturi murale executate în prima parte a

secolului al XV-lea. O ultimã restaurare a bisericii a avut loc între anii 1957-1960, moment

la care au fost readuse la viaøã o parte din picturile secolelor XIV-XV.”


66 | P a g i n a

asa Matei Corvin din Cluj-

Napoca, iniøial „Casa

Stefan Kolb”, aflatã în evul

mediu pe strada Sfântul

Spirit, cu numãrul de casã 258, este unul

dintre cele mai vechi monumente de

arhitecturã din Cluj, unicul palat clujean

din epoca de tranziøie de la stilul gotic la

cel renascentist. În aceastã clãdire s-a

nãscut regele Matia Corvin.

Clãdirea a fost construitã în secolul al

XV-lea (în jurul anului 1440) ši este amplasatã în interiorul primei incinte de apãrare

aparøinând vechii cetãøi. Iniøial a aparøut patricianului sas Stefan Kolb. Conform unor alte

surse, ar fi fost folositã ši drept han, iar în 1740 a fost cumpãratã de urbea clujeanã,

îndeplinind ši alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împãratul

“C


67 | P a g i n a

Francisc Iosif a fãcut o vizitã orašului, ocazie cu care pe clãdire a fost amplasatã o placã

comemorativã, proiectatã de Lajos Pakey ši realizatã de sculptorul György Zala. Placa,

existã ši astãzi, textul ei fiind: În aceastã casã s-a nãscut, la 23 februarie 1440, Matia

Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Ioan de Hunedoara. Ulterior, Matia Corvin a

devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari

monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clãdirii de taxe ši impozite, scutire pe care au

respectat-o ši domnitorii ce i-au urmat.

Legenda spune cã, în trecere prin Cluj, Erzsébet Szilágyi, soøia lui Iancu de Hundeoara, a

poposit la casa negustorului Iacob Méhfi, unde au apucat o durerile facerii, aducându-l pe

lume pe Matei, viitorul rege. Matei Corvin a fost botezat în biserica Sfântul Mihail, unde

existã ši azi capela, precum ši vasul în care a fost botezat.

Casa Matei Corvin


68 | P a g i n a

Desen realizat de Dumitriøa Drânda, clasa a X-a B


69 | P a g i n a

Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintã Muzeul Societãøii Carpatine Ardelene, unul

dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivã, dedicat turismului,

etnografiei ši balneologiei. Aici era expusã o colecøie de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând

ceramicã, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Douã dintre încãperile

edificiului erau destinate evocãrii memoriei lui Matia Corvin, fiind expuse ši cele 7 machete

care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Muzeul a

funcøionat pânã în 1935.

Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial clãdirea a adãpostit o perioadã un colegiu, iar apoi

Universitatea de Artã ši Design, care o folosešte ši în clipa de faøã. În 1996 a fost instalatã o

placã comemorativã în limbile românã ši englezã.

Clãditã în stil gotic, Casa Matia a suferit de-a lungul timpului modificãri diverse ši adaptãri la

stilurile noi. Astfel, în prima jumãtate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente

arhitecturale renascentiste (Renaissance). La sfâršitul secolului al XIX-lea, aflându-se într-o stare

avansatã de degradare, a fost restauratã, introducându-se o serie de elemente specifice stilului


70 | P a g i n a

anilor 1900. A fost restauratã din nou nou în 1940 de cãtre arhitectul Károly Kós, iar apoi, în

perioada comunistã, au fost eliminate multe din modificãrile anilor 1900.”


71 | P a g i n a

tatuia Lupa Capitolina din Cluj, colocvial

Statuia Lupoaicei, este o copie a Lupei

Capitolina din Roma, dãruitã în anul

1921 de municipalitatea din Roma

orašului Cluj, ca simbol al legãturii de latinitate între

Italia ši România.

Monumentul este o copie fidelã a lupoaicei de pe

Capitoliu, cu Romulus ši Remus. Soclul monumentului

din Cluj a fost prevãzut cu un basorelief al împãratului

Traian, lucrare executatã în bronz de sculptorul Ettore

Ferrari (1849-1930), ši cu inscripøia ALLA CITTÀ DI

CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI. A fost hotãrâtã

amplasarea monumentului în Piaøa Unirii, în faøa

statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a

avut loc la 28 septembrie 1921, fiind prezidatã de

“S


72 | P a g i n a

Iulian Pop, primul primar român al municipiului, în prezenøa a numeroši locuitori.

Între 1940-1944, din motive de siguranøã, statuia a fost dusã în municipiul Sibiu. Dupã cel

de-al doilea rãzboi mondial, statuia a revenit la Cluj, dar noul climat politic existent nu a

permis reinstalarea statuii pe locul original, de aceea ea a fost montatã în anul 1967, la

iniøiativa profesorului Constantin Daicoviciu, în faøa clãdirii centrale a Universitãøii, unde a

rãmas pânã în 1973, când statuia a revenit în Piaøa Unirii, pe locul ei din faøa universitãøii

fiind amplasat grupul statuar Šcoala Ardeleanã.

În anul 1994 statuia a fost luatã de pe amplasamentul sãu de la intersecøia Bd. Eroilor cu

Piaøa Unirii ši a fost înlocuitã cu Monumentul Memorandištilor, ridicat în cinstea

memorandištilor care au avut puterea de a se ridica contra mãsurilor de deznaøionalizare a

românilor luate de guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la

osândirea la temniøã a memorandištilor. Statuia Lupoaicei a fost mutatã la Muzeului de

Istorie a Transilvaniei, unde a fost restauratã de sculptorul Liviu Mocan, iar in 2007 de

sculptorul Kolozsi Tiberiu, ulterior ea fiind amplasatã la jumãtatea Bulevardului Eroilor.


73 | P a g i n a

În 2006, dupã începerea šantierului de pe Bulevardului Eroilor, statuia a fost îndepãrtatã de

pe amplasament.

Pe 29 noiembrie 2008, Lupa Capitolina a revenit pe soclul sãu de pe Bulevardul Eroilor, în

faøa catedralei greco-catolice Schimbarea la Faøã.”


74 | P a g i n a

beliscul Carolina din Cluj, cunoscut ši ca Stâlpul Carolina sau Statuia Carolina

(în maghiarã Karolina-oszlop), a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane

monumentale.

În 1817 împãrãteasa Carolina împreunã cu soøul ei, împãratul

Francisc I, au efectuat o vizitã la Cluj, cu scopul de a întãri

loialitatea supušilor din aceastã parte a imperiului. Ca urmare a

acestei vizite, clujenii au iniøiat un proiect de construire a unui

monument dedicat acestei vizite. Proiectul s-a oprit din lipsa

fondurilor, el fiind realizat în cele din urmã de donaøia de

16.000 de forinøi a procurorului Clujului, Imre Topler, care

spera ca în urma realizãrii obesliscului sã îi fie acordat gradul

nibiliar pe care îl solicitase.

Obeliscul are o înãløime de 10 m, iar pe cele 4 feøe ale sale sunt

basoreliefuri cu momente din vizita imperialã. Basoreliefurile reprezintã stema Clujului, o

“O


75 | P a g i n a

inscripøie latinã care pomenešte aceastã vizitã, intrarea

cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetãøii ši unele

vizite ale lor la diverse instituøii. Obeliscul propriu-zis,

îngerul purtând efigiile într-o cununã de lauri ši cei 4

vulturi de piatrã care øin în plisc lauri sunt opera a doi

clujeni - sculptorul Anton Csürös ši profesorul de desen

Samuel Nagy, iar reliefurile înfãøišând momente din

vizita împãratului au fost realizate de sculptorul vienez

Josef Klieber.

Iniøial Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piaøa

Unirii (fosta Piaøa Mare). În anul 1898 ea a fost mutatã în

actuala Piaøa Muzeului (fosta Piaøa Micã sau Piaøa Carolina

Augusta) cu ocazia reamenajãrii centrului, pentru a face loc

statuii lui Matia Corvin.


76 | P a g i n a

Acesta este primul monument laic al Clujului, celelalte construite pânã atunci în oraš având

semnificaøie religioasã. În imediata vecinãtate a obeliscului se aflã Palatul Mikes din Cluj.

Piaøa Muzeului a primit numele dupã Muzeul de Istorie al Transilvaniei care se aflã în capãtul

acesteia.Actuala Bisericã franciscanã a fost reconstruitã în secolul al XVIII-lea în stilul baroc

de franciscani. Clãdirea mãnãstirii pãstreazã în mare parte stilul gotic. Ea a servit drept

šcoalã încã de pe vremea Reformei.

Realizat în memoria vizitei la Cluj a împãratului austriac Francisc I (1806-1835) ši a reginei

Carolina Augusta, amplasat iniøial în sudul Pieøei Unirii, obeliscul a fost mutat aici la sfâršitul

secolului al XIX-lea.”

Vizavi de actuala Poštã se aflã Parcul Caragiale, astãzi destinat amatorilor de role ši skating.

Pânã la sfâršitul anilor 1970, duminicile, se întâlneau aici sã danseze flãcãii ce lucrau în

construcøii ši servitoarele ce veneau din satele dimprejur.”


77 | P a g i n a

Ziua 1, Lecøia de istorie


78 | P a g i n a

Ziua 1, Lecøia de istorie


79 | P a g i n a

Ziua 2, Lecøia de biologie

Clujul – orašul muzeelor vii

niversitatea de Štiinte Agricole ši Medicinã Veterinarã Cluj-Napoca este

continuatoarea prestigioasei šcoli superioare de agriculturã clujene, fondatã cu

aproape peste 140 de ani în urmã, în octombrie 1869, sub numele de Institut

de Învãøãmânt Agronomic Cluj-Mãnãštur. În anul 1906, Institutul a fost ridicat

la rang de Academie, purtând numele de Academia de Agriculturã Cluj.

Aproape 50 de ani de la înfiinøare, šcoala agronomicã clujeanã a funcøionat cu o singurã

secøie - cea de agriculturã - cu durata studiilor de trei ani.

“U


80 | P a g i n a

În anul 1929, agronomia clujeanã a luat

denumirea de "Academia de Înalte Studii

Agronomice Cluj".

Între anii 1940-1945, ca urmare a Dictatului

de la Viena, Academia agricolã clujeanã

(cadrele didactice, studenøii ši o parte din

inventarul sãu) s-a refugiat la Timišoara, unde

ši-a desfãšurat activitatea sub denumirea de

"Facultatea de Agronomie Cluj - Timišoara".

În anul 1945, Facultatea de Agronomie a revenit la Cluj iar din 1948 funcøioneazã sub

denumirea de "Institutul Agronomic Cluj", iniøial având o singurã Facultate, cea de

Agriculturã. În anul 1959 s-a înfiinøat Secøia de Zootehnie, iar în anul 1962 Facultatea de

Medicinã Veterinarã.


81 | P a g i n a

Din anul 1991, Institutul Agronomic îši schimbã denumirea în "Universitatea de Štiinøe

Agricole" iar din 1995 în "Universitatea de Štiinte Agricole ši Medicinã Veterinarã Cluj-

Napoca".

În prezent Universitatea de Štiinøe Agricole ši Medicinã Veterinarã Cluj-Napoca este una din

cele mai reputate universitãøi ale României. Ea face parte din Consorøiul Universitãøilor de

Štiinøe Agricole ši Medicinã Veterinarã din øarã ši din Uniunea Universitãøilor Clujene, iar pe

plan internaøional din Asociaøia Universitãøilor Europene, fiind evaluatã de cãtre aceasta în

anul 2003.”

Paginã web: http://www.usamvcluj.ro/index.php


82 | P a g i n a

Piranha la Cluj-Napoca…

Iatã cã am ajuns ši la facultate… Ce-i drept, doar în vizitã… Da’ poate că voi studia

acolo, prea frumoasă e!

Ziua a doua de šcoalã “altfel”, lecøia a doua, de biologie. Vizitã la “Muzeul viu” al

Universitãøii de Štiinøe Agricole ši Medicină Veterinară (USAMV), ši anume, la acvariu.

Detalii tehnice: acvariul are o capacitate de 25.000 de litri, în care trãiesc între 80 ši

150 de specii de pešti atât specii din România (crap, somn, šalãu, štiucã, biban, platicã,

caras), cât ši specii din strãinãtate (celebrul rãpitor piranha, caras auriu, somn indian,

peštele paradis ši alte specii). Dar am văzut ši broašte øestoase, reptile care pot fi de apă

sau de uscat.

A fost înfiinøat în 2003 ca o bazã de cercetare ši pregãtire a studenøilor ši este compus

dintr-un acvariu central cu o capacitate de 30.000 de litri ši încã 14 acvarii laterale mai


83 | P a g i n a

mici. Existã mai multe specii de piranha, una dintre ele deosebit de agresivã, de aceea

trei pešti sunt aici într-un acvariu separat, pentru cã îi atacã pe ceilaløi.

Piranha este un pešte carnivor sau omnivor de apã dulce care vieøuiešte în râurile din

America de Sud. Face parte din subfamilia Serrasalminae din cadrul familiei

Characidae a ordinului Characiforme (m-am documentat, nu glumã!). În râurile din

Venezuela, acešti pešti sunt denumiøi caribes. Ei sunt cunoscuøi pentru dinøii ascuøiøi ši

apetitul nestăvilit de a mânca. Lungimea peštilor piranha este cuprinsă între 14 ši 26

cm, însã unele specii ajung pânã la 40 de cm lungime.

Toate speciile de piranha au un singur rând de dinøi ascuøiøi în ambele fãlci, dinøi cu

care împung ši taie prin forfecare. Dinøii sunt triunghiulari, ascuøiøi, iar ca profil sunt ca

ši lama. Din cauza ascuøimii lor, acešti dinøi sunt folosiøi ca arme de populaøia indigenã

din America de Sud.


84 | P a g i n a

Au reputaøia “proastã” că, orice vietate atacã, de aceasta vor rãmâne rapid doar oasele.

O vor devora într-o clipitã. Sunt atât de faimoši, încât pânã ši prešedintele american

Roosevelt a fãcut o descriere a peštilor piranha în cartea pe care a scris-o, în 1914,

după o vizitã în Brazilia, spunând despre ei cã sunt întruchiparea rãului…

Dar eu i-am văzut, în acvariul de la USAMV, mici ši nevinovaøi…

Ghiøã Bãrãian, clasa a X-a B


85 | P a g i n a

Ziua 2, Lecøia de biologie


86 | P a g i n a

Ziua 3, Lecøia de sport

Clujul - orašul sporturilor

Vizitã la šcoala campionilor

De vorbã cu Cristina Iurian, director adjunct

al Clubului Sportiv Šcolar „Viitorul” Cluj-Napoca

Dumitriøa Drânda: Clubul Sportiv Šcolar „ Viitorul” este astãzi una dintre cele mai

prestigioase unitãøi de învãøãmânt preuniversitar din Cluj-Napoca. Cum aøi reušit sã

ajungeøi la aceastã performanøã?

Cristina Iurian: Unitatea noastrã a luat fiinøã în anul 1959, luna septembrie, în urma

Deciziei nr. 50996/30.09.1959 a Ministerului Învãøãmântului ši Culturii, Direcøia Educaøie,

dupã ce timp de patru ani a funcøionat ca secøie pe lângã Liceul nr. 6 Cluj, începând din


87 | P a g i n a

1955. Sediul actual al Clubului Sportiv Šcolar „Viitorul” se aflã în str. Paul Chinezul nr. 1,

alãturi de Colegiul Naøional „George Bariøiu”, iar profesorii si antrenorii clubului nostru îši

desfãšoarã activitatea în aproape toate sãlile de sport din municipiul Cluj-Napoca.

D.D.: Câøi profesori ši câøi elevi are šcoala?

C.I.: Profesorii ši antrenorii clubului sunt în numãr de 30 ši instruiesc pe linie sportivã, prin

activitatea lor zilnicã, 890 de sportivi în cele 12 secøii: atletism, baschet bãieøi, gimnasticã

sportivã fete, handbal fete, înot, judo, lupte libere, patinaj vitezã, polo pe apã, rugby, volei

bãieøi ši sah. În perioada de peste 50 de ani de funcøionare a šcolii, cadrele didactice ši

ceilaløi angajaøi ai clubului ši-au adus o contribuøie importantã la obøinerea unor rezultate de

excepøie pe plan naøional ši internaøional, faima šcolii noastre crescând an de an. Zeci de

titluri de campioni naøionali ši internaøionali, atât la sporturile individuale cât ši la jocurile

sportive au fãcut ca unitatea noastrã šcolarã sã fie recunoscutã ca o valoroasã pepinierã a

sportului românesc.


88 | P a g i n a

Avem elevi ce provin din toate šcolile din municipiul Cluj-Napoca, tineri care dupã orele de

curs de la clasã muncesc în fiecare zi pe terenurile de sport. Acešti elevi sunt selecøionaøi de

cãtre profesorii Clubului Sportiv Šcolar „Viitorul” de la vârste fragede, petrecându-ši într-un

mod plãcut ši organizat timpul liber, ca mai apoi, dupã câøiva ani de antrenamente, sã

ajungã sã reprezinte clubul în competiøii.

D.D.: Ne puteøi spune câteva nume de mari sportivi care au învãøat aici?

C.I.: Dintre sportivii de vârf ai šcolii noastre pot sã-i amintesc, desigur, fãrã a epuiza

subiectul, pe Vanda Hãdãrean (campioanã europeanã ši vicecampioanã olimpicã la

gimnasticã la Barcelona), pe Oana Ban (componentã a Lotului Naøional de Gimnasticã), pe

Diana Ureche (medalie de bronz la Campionatele Europene de înot pentru juniori), pe Rareš

Chintãuan (multiplu medaliat european la lupte libere), pe Gheorghe Murešan (fostul jucãtor

de baschet din NBA), pe atleta Bianca Razor sau pe numeroasele jucãtoare de handbal:

Carmen Amariei (campioanã mondialã de tineret, câštigãtoare a Ligii Campionilor

Europeni), Oana Chirilã, Mihaela Urcan Tivadar (campioane europene la junioare, bronz la


89 | P a g i n a

Campionatul European din Danemarca ši Norvegia), Alina Ariton, Mihaela Rogoz

(campioane mondiale de junioare), Florina Bîrsan Chintãuan (bronz la Campionatul

European din Danemarca ši Norvegia).

D.D.: Vom avea fošti elevi ai Clubului Sportiv Šcolar „Viitorul” prezenøi la Olimpiada

de la Londra, în aceastã varã?

C.I.: Pe lângã Bianca Razor, care este încã sportiva noastrã ši deja componentã a lotului

olimpic de atletism care va fi prezent la Londra, sperãm ca reprezentativa de lupte libere ši

echipa femininã de handbal sã se califice, astfel cã sperãm ca ši Rareš Chintãuan ši

respectiv Florina Chintãuan ši Oana Chirilã sã participe la Jocurile Olimpice 2012. Aš dori

sã precizez cã alãturi de valorošii sportivi crescuøi la šcoala noastrã care au ajuns sã câštige

medalii în mari competiøii, zeci de speciališti formaøi aici au devenit cadre didactice

universitare, antrenori ai loturilor naøionale ši ai marilor cluburi din strãinãtate.


90 | P a g i n a

Secøia de handbal fete are în pregãtire 120 de tinere sportive. Profesorii catedrei de

handbal sunt: Corneliu Misãilã (šeful catedrei), Rodica Cristina Petruš ši Cristina Iurian.


91 | P a g i n a

Ziua 3, Lecøia de sport


92 | P a g i n a

Ziua 4, Lecøia de botanicã

Clujul – orašul Grãdinii botanice

lexandru Borza (n. 21 mai 1887, Alba Iulia; d. 3 septembrie 1971, Cluj) a

fost un preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului ši botanist,

întemeietorul geobotanicii în România. S-a nãscut la Alba Iulia. Tatãl sãu,

Ignat Borza, a fost subofiøer în armata ungarã, în cadrul serviciului de intendenøã

(aprovizionare). Pãrinøii sãi sunt originari din satul Berchiš (jud. Cluj), sat cãruia - în cinstea

familiei Borza - i s-a dat numele de Borzešti. Ulterior, pãrinøii s-au mutat definitiv la Turda.

Urmeazã Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj ši a absolvit Facultatea de Štiinøe din

Budapesta, obøinând licenøa în 1911 ši doctoratul în štiinøe naturale în 1913.

A fost pînã în 1919 profesor de štiinøe naturale la liceul românesc (Liceul de Bãieøi) din Blaj,

iar dupã aceea profesor de botanicã la Universitatea din Cluj (1919-1947).

“A


93 | P a g i n a

La Cluj a desfãšurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasã, întemeind

publicaøii štiinøifice, ctitorind (în 1923) ši conducând Institutul Botanic, Grãdina Botanicã

(care în rezent îi poartã numele) ši Muzeul Botanic. Tot la iniøiativa sa a fost înfiinøat Parcul

Naøional Retezat, primul parc naøional românesc. Împreunã cu un grup de profesori,

fizicieni ši aløi oameni de štiinøã a ajutat la pornirea mišcãrii de cercetaši din România ši la

dezvoltarea organizaøiei Cercetašii României.

Alexandru Borza s-a situat în rândul cãrturarilor ardeleni care, la 1 decembrie 1918, au

participat la Alba Iulia, la votarea unirii Transilvaniei cu România.

A fost în perioada interbelicã prešedintele Asociaøiei Generale a Românilor Uniøi (AGRU)

din Eparhia de Cluj-Gherla, arestat din acest motiv în anul 1948, dupã instaurarea regimului

comunist în România ši desfiinøarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolicã de

cãtre autoritãøile comuniste.

Om de mare culturã, s-a ocupat de asemenea de arheologie ši istorie, studiindu-le cu

pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datoreazã, între altele, identificarea unor


94 | P a g i n a

manuscrise de mare importanøã ale lui Gheorghe Šincai, reprezentant de seamã al Šcolii

Ardelene.

În 1954 a fost ales prešedinte de onoare al Congresului Internaøional de Botanicã de la

Paris. Savant de renume european, în 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei

Române.

Gradina Botanicã din Cluj-Napocã a fost fondatã în anul 1920. Este situatã pe strada

Republicii nr. 42. Întinsã pe o suprafaøã de aproape 14 hectare, în partea sudicã a orašului,

grãdina botanicã, organizatã dupã Unirea Transilvaniei cu România, în anii activitãøii de

ašezare pe temeiuri solide a universitãøii clujene, a reušit sã se dezvolte în timp atât ca ši un

obiectiv turistic clujean cât ši ca important spaøiu didactic ši štiinøific din cadrul Universitãøii

Babeš-Bolyai.


95 | P a g i n a

Conøine pe teritoriul sãu peste 10 000

specii de plante din toate coløurile lumii,

fiind structuratã pe mai multe sectoare:

ornamental, fitogeografic, sistematic,

economic ši medicinal. Flora ši vegetaøia

româneascã sunt reprezentate prin plante

din câmpiile transilvane, Munøii Carpaøi,

Banat etc.

Printre atracøiile grãdinii se numãrã

Grãdina japonezã (o grãdinã în stil japonez

cu un pârâu ši o cãsuøã în stil japonez),

Grãdina romanã cu vestigii arheologice din vechea colonie romanã Napoca, printre care ši o

statuie a lui Ceres, zeiøa cerealelor ši a pâinii, alãturi de plante cultivate care dominã

agricultura contemporanã româneascã.


96 | P a g i n a

Flori ši simboluri

”Vizita de astãzi de la Grãdina botanicã “Alexandru Borza” ši frumuseøea plantelor de

acolo m-au îndemnat sã scriu despre flori ši despre simbolul acestora. Sunt mândrã cã

šcoala mea (Grup Šcolar “Alexandru Borza”) poartã numele unui asemenea savant.

În opinia mea, florile reprezintã esenøa vieøii prin formã ši culoare, prin gingãšie ši

parfum. Floarea inseamnã primãvarã, tinereøe, triumful învingãtorului. Florile au

reprezentat pentru muløi artišti teme ale creaøiei în literaturã, picturã, muzicã,

arhitecturã. Mihai Eminescu a preluat acest simbol ši l-a cultivat într-un mod inedit în

poezia „Floare-albastrã”, unde floarea albastrã simbolizeazã fiinøa iubitã, absolutul în

iubire. Splendide picturi ne-au rãmas moštenire: Nicolae Grigorescu cu „Câmp înflorit”,

„Ghiocei”,”Crizanteme”; Štefan Luchian cu: „Anemone”, „Scara cu flori”, „Cascada

tãcutã a florilor”,”Gura leului”. Un loc aparte îl ocupã Constantin Brâncuši cu lucrãrile

lui deosebite de sculpturã în care apar încrustaøii ornamentale ce reflectã legãtura cu

arta popularã româneascã.


97 | P a g i n a

Trandafirul – regele florilor este simbolul cel mai des cultivat în Occident. El

desemneazã perfecøiunea, desãvârširea, cupa vieøii, sufletul, inima, iubirea. Margareta

simbolizeazã prietenia ši inocenøa. Corola ei amintešte de „Corola de minuni a lumii”

imaginatã de Lucian Blaga. Macul simbolizeazã somnul, uitarea, în Rusia existã o

expresie ”a rãmâne în mac” – a rãmâne fatã bãtrânã. Teiul este simbolul prieteniei, al

statornicie, al fidelitãøii. Plopul semnificã dualitatea fiinøei umane.

În creaøiile populare, motivul forilor a fost foarte des cultivat – în broderiile

vestimentare, în øesãturile diferitelor haine ši podoabe casnice, cât ši în încrustaøiile

obiectelor care fac decorul universului în care trãiesc societãøile rurale. Acest motiv

floral ilustreazã vitalitatea, starea de bine, dorinøa fiinøei umane de a rãmâne în

mijlocul naturii ši de a trãi în armonie cu miracolul universului.

La japonezi existã o artã a aranjãrii florilor - ikebana - arta aranjamentelor florale, arta

tablourilor vii. La populaøiile maya, unele flori reprezintã un simbol al depravãrii, al

soarelui, cifra solarã. La azteci, florile de grãdinã erau cultivate pentru ornament,


98 | P a g i n a

pentru plãcerea zeilor ši o sursã de inspiraøie pentru artišti. Floarea, simbolul din

scrierea hieroglifã era unul dintre cele douãzeci de semne ale zilei ši era considerat un

semn al nobleøei, putea reprezenta parfumurile, dar ši bãuturile. Arta mexicanã cultivã

florile ši, pentru ei, acestea reprezintã marea diversitate a universului, bogãøia ši

nobleøea darurilor divine.

Un loc aparte îl ocupã universul floral, în spaøiul religios, care a elogiat floarea ca ši

simbol al vieøii vešnice, imaginea virtuøilor sufletului, al perfecøiunii spirituale.

Mã opresc aici. Nu-i aša cã meritã sã vizitezi Grãdina botanicã din orašul meu?

Frumuseøea florilor e o sursã de inspiraøie de veacuri ši e nepieritoare.”

Dumitriøa Drânda, clasa a X-a B


99 | P a g i n a

Ziua 4, Lecøia de botanicã


100 | P a g i n a

Ziua 5, Lecøia de literaturã

Clujul – orašul cãrøilor

ezultatul unui parteneriat între Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucurešti ši

Biblioteca Judeøeanã "Octavian Goga" Cluj, Centrul de Informare ši Resurse

American Corner Cluj-Napoca reprezintã o importantã sursã de informare pentru

publicul de toate vârstele interesat de Statele Unite ale Americii. Programul American

Corners urmãrešte promovarea înøelegerii ši cooperãrii între Statele Unite ale Americii ši

România, prin asigurarea unor informaøii diverse ši actuale referitoare la Statele Unite ale

Americii.

Inaugurat oficial la 11 decembrie 2006, în prezenøa Ambasadorului Statelor Unite ale

Americii la Bucurešti, Excelenøa Sa domnul Nicholas F. Taubman, American Corner Cluj-

Napoca pune la dispoziøia cetãøenilor numeroase resurse ši servicii: împrumut la domiciliu de

R


101 | P a g i n a

cãrøi (clasificate pe domenii ale cunoašterii: istorie, geografie, muzicã, artã, mediu, literaturã

americanã, învãøarea limbii engleze, educaøie etc.), documente audio-video (filme artistice,

documentare), locuri de studiu, calculatoare conectate la internet, internet wireless, acces la

baze de date on-line.

American Corner Cluj-Napoca organizeazã ateliere de lucru pe teme diverse, prezentãri

susøinute de lectori americani ši bursieri Fulbright, întâlniri cu experøi americani ši români,

vizionãri de filme, dezbateri, video conferinøe, lansãri de carte, activitãøi pentru copii,

expoziøii.


102 | P a g i n a

Aproape de curcubeu.

Întâlnire cu scriitorul Constantin Cublešan

la Centrul de Informare ši Resurse

"American Corner" Cluj-Napoca

Gazda noastrã a fost doamna Georgeta Dodu care ne-a pus la dispoziøie ”coløul

american”, în care am petrecut clipe de neuitat, cu povešti spuse ca la gura sobei, iarna,

când este ger afarã, dar la tine acasã se aud doar lemnele trosnind în šemineul

luminos, la lecøia de literaturã, ultima lecøie din cele cinci parcurse de noi, în

sãptãmâna… altfel.


103 | P a g i n a

Ši-a fãcut timp să stea de vorbã cu noi scriitorul Constantin Cublešan, prozator,

dramaturg, poet ši istoric literar clujean. Am aflat cã s-a nãscut la 16 mai 1939, cã este

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj ši cã a absolvit Facultatea de

Filologie din orašul nostru în anul 1959.

Am mai aflat cã, în anul 1956, a debutat cu poezia ” Fluviul”, în ziarul ”Fãclia”, cã a

activat ca reporter la Radio Cluj, apoi ca redactor ši secretar general de redacøie la

”Tribuna”, a fost redactor-šef al Editurii Dacia, a fost director al Teatrului Naøional din

Cluj-Napoca, redactor-šef adjunct al revistei ”Steaua”, profesor-asociat la Facultatea de

litere din Cluj-Napoca, profesor la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia ši

este doctor în filologie. A scris romane, piese de teatru, versuri, criticã literarã,

literaturã pentru copii ši tineret.

Cu vocea liništitã, molcomã, dar vioaie totodatã, ne-a povestit cã a urmat šcoala la

Huedin, cã pãrinøii lui au fost învãøãtori ši cã a fost coleg de bancã cu un alt scriitor

clujean, Marcel Murešanu, cu care citea cãrøi pe sub bancã la orele de matematicã.


104 | P a g i n a

Chiar dacã a fost corigent la fizicã, din cauza profesorului a început sã citeascã cãrøile

SF. La concursul literar organizat de profesorul de limba românã, Barbu, domnul

Cublešan a luat locul I la poezie, iar colegul lui de bancã, Murešanu, locul I la prozã.

Am aflat cã acum este mai mult invers, cã Marcel Murešanu scrie mai mult poezii, iar

domnul Cublešan mai mult prozã.

Dirigintele de la liceu ši profesor de limba românã, pe care îl chema Ion Dezideriu

Sârbu, le cerea sã aibã un caiet în care sã-ši noteze ceea ce au citit timp de o

sãptãmânã, iar dupã aceea sã scrie tot în acel caiet, comentarii.

Ne-a dat un sfat, ši anume, sã avem încredere în profesorii noštri, pentru cã vor sã ne

înveøe ceva. Dacã stau bine sã mã gândesc, aša este, chiar dacã noi, elevii, uitãm asta

aproape tot timpul.

Domnul Constantin Cublešan ne-a mai povestit cã nu a intrat la Facultatea de Geologie

aša cum a dorit iniøial, ci la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca.


105 | P a g i n a

Nu štiam, nu-mi închipuiam cã, totuši, este greu sã fii scriitor în ziua de azi, dânsul ne-a

spus cã uneori poøi scrie, alteori stai zile în šir în faøa colii de hârtie ši nu poøi ašterne

decât 2-3 rânduri. Ne-a mai spus cã prozatorul este un mic demiurg. Cã este atent la

ceea ce se întâmplã în viaøa de zi cu zi, iar când ”prinde” un subiect începe sã

”crošeteze” arhitectura romanului.

Am stat cu toøii, cu gura cãscatã, cum se spune, ascultând cu nesaø vorbele dânsului, la

final am fãcut poze de grup ši ne-am despãrøit dorindu-ne sã ne mai întâlnim.

‹‹ Care consideraøi cã este cea mai mare performanøã a unui prozator?

Atunci când cartea ta are un ecou, ne-a rãspuns prozatorul clujean

Constantin Cublešan. ››

Îî muløumim pentru clipele de neuitat petrecute la lecøia de literaturã, la o šcoalã…

”altfel.”

Repovestite de Teodora Varga, clasa a X-a B


106 | P a g i n a

06.04.2012

Dragã jurnalule,

Astãzi a fost ultima zi a proiectului „Šcoala altfel”.

În această zi, doamnele profesoare, ne-au dus la biblioteca judeøeanã „Octavian Goga”

pentru o întâlnire cu un scriitor contemporan. Ne-am întâlnit la ora 9:00, iar dupã ce

ne-am adunat cu toøii am intrat în bibliotecã.

Acolo l-am cunoscut pe Constantin Cublešan, un scriitor nemaipomenit cam pe la

70 de ani, dar care în sinea lui este un om ca oricare altul. El a început sã ne

povesteascã puøin din tinereţea sa ši cum a devenit scriitor. Am aflat cã, spre deosebire

de mine, el nu era atras de matematică ši de chimie, ci de literatură, dar aveam ši un

punct comun, niciunuia nu ne plãcea fizica. I-am pus întrebãri legate de copilãrie, de

muza sa ši despre cât timp are nevoie pentru a scrie o carte, iar el ne-a rãspuns cu

sinceritate la toate.


107 | P a g i n a

Pe lângã întâlnirea cu domnul Constantin Cublešan, am vizitat biblioteca ši ne-am fãcut

cu toøii permise de intrare la bibliotecã.

Cel mai mult mi-a plãcut sã ascult povestea de viaøã a domnului Cublešan ši bucuria ši

sinceritatea cu care acesta ne rãspundea la întrebãri.

Cu drag,

Eva Gabriela Magyari, clasa a X-a B


108 | P a g i n a

Filã de jurnal

06.04.2012

În ultima zi din sãptãmâna “Šcoala altfel” am avut ocazia sã vizitãm Biblioteca

Judeøeanã "Octavian Goga" din Cluj-Napoca ši onoarea de a--l cunoašte pe unul dintre

marii noštri scriitori contemporani clujeni, Constantin Cublešan.

Acesta este cunoscut ca fiind prozator, dramaturg, poet, critic ši istoric literar. A

debutat în 1956, cu poezii publicate în ziarul Fãclia.

Dânsul ne-a povestit cum ši-a început primii paši ca scriitor, fiind îndrumat de dascãlii

sãi care îl admirau pentru dragostea sa de carte. Am aflat multe lucruri interesante

despre cum e sã fii scriitor, cum ar fi spre exemplu despre sursa de inspiraøie pentru

scrierea unei cãrøi. Muza care te ajutã sã scrii o carte nu poate fi doar o persoanã sau

un loc îndrãgit de tine, pot fi chiar amintiri frumoase sau persoane deosebite întâlnite

de-a lungul vieøii sau chiar întâmplãri de unde ai desprins o învãøãturã. Un alt lucru


109 | P a g i n a

interesant pe care l-am aflat este durata scrierii unei cãrøi, care poate varia de la câteva

luni, pânã la un deceniu sau chiar mai mult.

Spre exemplu, domnul Constantin Cublešan ne-a spus cã la ultima sa carte care va fi

lansatã undeva prin luna iunie a acestui an, durata conceperii acesteia a fost de

aproximativ šapte ani, ceea ce din punctul meu de vedere este foarte mult.

Am fost încântaøi cã dansul a avut rãbdare cu noi sã ne povesteascã din cunoštinøele ši

amintirile sale ši, deši am fost sfioši în a-i adresa întrebãri, acesta ne-a înøeles ši ne-a

sfãtuit sã citim cât mai mult, deoarece cartea este cel mai bun prieten al omului.

Dumitriøa Drânda, clasa a X-a B


110 | P a g i n a

“Încet am luat-o pe strada înca prãfuitã ši glasul tãcerii îmi dãdea ghes spunându-mi cã

trebuie sã fie bine. Auzisem de domnul profesor Cublešan, štiam cã fusese ši directorul

Teatrului Naøional din Cluj, îi citisem ši cãrøile despre Eminescu, dar nu am avut

prilejul sã ne întâlnim faøã în faøã. Aveam emoøii, de ce sã nu recunosc, la fel ca ši

elevii mei.

În sfâršit, am ajuns. Copiii erau în faøa Bibliotecii Judeøene “Octavian Goga”, mã

ašteptau, la fel ca ši cele douã colege ale mele: Eliza si Alexandrina. Am urcat cu liftul,

nu înainte de a le da ultimele indicaøii elevilor, poate pentru a nu dezminøi caracterul ši

felul de a fi al dascãlului.

În sala destinatã întâlnirii am fost întâmpinaøi de cãtre amfitrioana locului – doamna

Georgeta Dodu, care, foarte amabilã, ni l-a prezentat pe domnul Constantin Cublešan –

scriitorul pe care-l ašteptam cu toøii. M-a frapat simplitatea, naturaleøea ši zâmbetul

scriitorului. Parcã ne-am fi cunoscut dintotdeauna. Discursul domniei sale era

asemãnãtor cu picãturile de ploaie de primãvarã care îøi acoperã sufletul, dar în acelaši


111 | P a g i n a

timp îøi amintešte vremurile copilãriei, ale adolescenøei. Semãna cu ceva care era plãcut

ascultãrii, glasul lui prindea viaøã pe mãsurã ce vorbele se legau unele de altele ši se

depãna “povestea scriitorului”, poveste pe care el însuši nu o credea a fi excepøionalã,

deši eu aša cred cã este. O tãcere în care cuvintele pluteau în vãzduh, se înširau ca ši

mãrgelele, transformându-se într-un širag multicolor. Mã simøeam legãnatã de

povestea, de întâmplãrile trãite ši parcã m-am vãzut ašezatã în banca din primul rând

de la perete, ascultând glasul fostului meu profesor de limba ši literatura românã, Iuliu

Pârvu. Vocile lor seamãnã. Acea delicateøe a sufletului ši vibraøia caldã a sunetului

rãmân peste timp, rãzbat eternitatea.

Copiii au pus întrebãri, scriitorul le-a oferit prin rãspunsurile lui, lecøii de viaøã. Cred

cã-l pot asemui cu Domnul Trandafir, aša o atmosferã a creat. Fascinant! Vã

mãrturisesc din suflet cã aš mai dori o asemenea Lecøie de Literaturã.”

Prof. Ana Lungu


112 | P a g i n a

Ziua 5, Lecøia de literaturã


113 | P a g i n a

Lecøii învãøate

Cristian Trif, clasa a X-a B: ”Ne-am distrat ši a fost plãcut sã avem aceste zile mai

diferite de cele în care mergeam la šcoalã ši stãteam în bancã. Aš vrea sã fie zilnic

šcoala… altfel”.

Dumitriøa Drânda, clasa a X-a B: ”Am aflat lucruri noi despre clãdiri ši obiective

pe care le vedeam ši le štiam cã existã la noi în oraš. Chiar dacã imaginea lor ne era

familiarã am rãmas surprinši cu toøii de istoria pe care o ascund de veacuri aceste

obiective ale Clujului. Amintiri plãcute. Încântare. Destindere.”

Eva Gabriela Magyari, clasa a X-a B: ”Dupã aceastã zi am început sã vãd Clujul cu

aløi ochi. Acesta nu este un simplu oraš, ci este unul plin de culturã, de istorie, de

religie, plin de monumente valoroase. Pe lângã cultura propriului oraš azi am învãøat


114 | P a g i n a

cum sã fim o clasã unitã, dar ši cum sã ne comportãm în societate. Pot spune cã cel

mai mult mi-a plãcut spiritul de aventurã, de a cunoašte lucuri noi, de a ne deschide

orizonturi noi, cât ši amuzamentul, distracøia ši plãcerea cu care am participat la acest

minunat tur al Clujului. Cred cã aceasta a fost prima etapã de noi învãøãturi, dintr-un

šir lung de acumulare de cunoštinøe, aventuri minunate ši distracøii”.

Ghiøã Bãrãian, clasa a X-a B: “Iatã cã am ajuns ši la facultate… Ce-i drept, doar în

vizitã… Da’ poate că voi studia acolo, prea frumoasă e! Ziua a doua de šcoalã “altfel”,

lecøia a doua, de biologie. Vizitã la “Muzeul viu” Universităøii de Štiinøe Agricole ši

Medicină Veterinară (USAMV) ši anume, la acvariu. …Piranha au reputaøia “proastã”

că, orice vietate atacã, de aceasta vor rãmâne rapid doar oasele. O vor devora într-o

clipitã. Pânã ši prešedintele american Roosevelt a fãcut o descriere a peštilor piranha în

cartea pe care a scris-o, în 1914, după o vizită în Brazilia, spunând despre ei cã sunt

întruchiparea răului… Dar eu i-am văzut, în acvariul de la USAMV, mici ši nevinovaøi…


115 | P a g i n a

Dumitriøa Drânda, clasa a X-a B: ”Vizita de astãzi de la Grãdina botanicã

“Alexandru Borza” ši frumuseøea plantelor de acolo m-au îndemnat sã scriu despre

flori ši despre simbolul acestora. Sunt mândrã cã šcoala mea (Grup Šcolar “Alexandru

Borza”) poartã numele unui asemenea savant. Nu-i aša cã meritã sã vizitezi Grãdina

botanicã din orašul meu? Frumuseøea florilor e o sursã de inspiraøie de veacuri ši e

nepieritoare.”

Teodora Varga, clasa a X-a B: ”Am petrecut clipe de neuitat, cu povešti spuse ca la

gura sobei, iarna, când este ger afarã, dar la tine acasã se aud doar lemnele trosnind în

šemineul luminos, la Lecøia de literaturã, ultima lecøie din cele cinci parcurse de noi, în

sãptãmâna… altfel. Ši-a fãcut timp să stea de vorbã cu noi, scriitorul Constantin

Cublešan, prozator, dramaturg, poet ši istoric literar clujean, care a devenit,

dintr-odatã, de-o vârstă cu noi, amintindu-ši cititul pe sub bancă la orele de matematicã,

dar ši dragostea pentru literaturã inspiratã de dirigintele lui.”


116 | P a g i n a

Jurnal de “Šcoalã altfel” la evaluare

Chestionar adresat pãrinøilor

1. De unde aøi aflat de programul “Šcoala altfel”?

a) Mass media

b) Copilul dumneavoastrã

c) Cadre didactice

2. Cunoašteøi programul propus de šcoala noastrã pentru sãptãmâna “Šcoala

altfel“?

a) Da

b) Nu


117 | P a g i n a

3. Menøionaøi trei elemente pozitive din programul “Šcoala altfel“.

4. Scrieøi trei propuneri pentru îmbunãtãøirea programului “Šcoala altfel“.

5. Alte observaøii.


118 | P a g i n a

Chestionar adresat elevilor

1. Cum vi se pare ideea de “Šcoalã altfel“?

a) Foarte bunã

b) Bunã

c) Nu mã intereseazã

d) Nepotrivitã

2. Care au fost criteriile care au stat la baza alegerii acestui proiect?


4. Scrieøi trei propuneri pentru îmbunãtãøirea programului “Šcoala altfel“.



119 | P a g i n a

Chestionar adresat profesorilor

1. Cum vi se pare ideea de “Šcoalã altfel“?

2. Consideraøi potrivitã durata desfãšurãrii programului “Šcoala altfel“?

3. Care au fost criteriile care v-au determinat sã alegeøi aceastã temã / subiect?

4. Consideraøi cã sunt necesare anumite modificãri ale metodologiei de desfãšurare

a acestui program de “Šcoalã altfel“?


6. Scrieøi trei propuneri pentru îmbunãtãøirea programului dedicat sãptãmânii

“Šcoala altfel“.



120 | P a g i n a

Sondajele Jurnalului de “Šcoalã altfel”


121 | P a g i n a

Blogul Jurnal de “Šcoalã altfel”


122 | P a g i n a

Blogul Jurnal de “Šcoalã altfel”


123 | P a g i n a

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cronologia_istoric%C4%83_a_Clujului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Baba_Novac

http://www.teatrulnationalcluj.ro/index.php?page=onepage&pid=10&sm=14

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Mihail_din_Cluj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Matia_din_Cluj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_Lupa_Capitolina_din_Cluj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Obeliscul_Carolina_din_Cluj


124 | P a g i n a

Jurnal de Şcoală “altfel”

Documents