ROMÂNIA JUDEŢUL SATU MARE CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE HOTĂRÂREA NR. 67/2014 privind aprobarea „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare” pe anul 2014 Consiliul Judeţean Satu Mare, întrunit în ședință ordinară, având în vedere Expunerea de motive a preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare nr. 6891/01.04.2014, anexată la Proiectul de hotărâre nr. 6892/01.04.2014, Raportul de specialitate comun al Direcției dezvoltare regională și al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „SOMEȘ” al Județului Satu Mare nr. 6895/01.04.2014, respectiv nr. 4000966 /24.02.2014, precum și Raportul de avizare al Comisiei juridice, de disciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale minorităţilor nr. 6/04.04.2014, Raportul de avizare al Comisiei de dezvoltare regională, cooperare internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale nr.14/04.04.2014 și Raportul de avizare al Comisiei pentru activități economico-financiare nr. 4/04.04.2014, ținând cont de prevederile art. 10 lit. d) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de cele ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare art. 6 din Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului administrației și internelor nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, în temeiul prevederilor art. 91 alin. (5) lit. a) punctul 8 coroborate cu cele ale art. 97 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, H O T Ă R Ă Ş T E: Art.1. Se aprobă „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare” pe anul 2014, prevăzut în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Someş” al judeţului Satu Mare, Direcţia administraţie publică locală, Direcţia economică, Direcţia dezvoltare regională şi Direcţia tehnică din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare. Satu Mare, 04.04.2014 PREŞEDINTE, CONTRASEMNEAZĂ: Ştef Mihai Adrian SECRETAR AL JUDEŢULUI, Crasnai Mihaela Elena Ana
133
Embed
JUDEŢUL SATU MARE CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE … · nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ŀROMÂNIA JUDEŢUL SATU MARE CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
HOTĂRÂREA NR. 67/2014 privind aprobarea „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare”
pe anul 2014
Consiliul Judeţean Satu Mare, întrunit în ședință ordinară,
având în vedere Expunerea de motive a preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare nr.
6891/01.04.2014, anexată la Proiectul de hotărâre nr. 6892/01.04.2014, Raportul de specialitate
comun al Direcției dezvoltare regională și al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „SOMEȘ” al
Județului Satu Mare nr. 6895/01.04.2014, respectiv nr. 4000966 /24.02.2014, precum și Raportul de
avizare al Comisiei juridice, de disciplină, administraţie publică, relaţii cu cetăţenii, probleme ale
minorităţilor nr. 6/04.04.2014, Raportul de avizare al Comisiei de dezvoltare regională, cooperare
internă şi internaţională, parteneriate interne şi internaţionale nr.14/04.04.2014 și Raportul de
avizare al Comisiei pentru activități economico-financiare nr. 4/04.04.2014,
ținând cont de prevederile art. 10 lit. d) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de cele ale art. 15 lit. a) din Legea nr.
307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
luând în considerare art. 6 din Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului administrației și internelor nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor,
în temeiul prevederilor art. 91 alin. (5) lit. a) punctul 8 coroborate cu cele ale art. 97
alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Art.1. Se aprobă „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare” pe anul 2014, prevăzut în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă „Someş” al judeţului Satu Mare, Direcţia administraţie publică locală, Direcţia
economică, Direcţia dezvoltare regională şi Direcţia tehnică din cadrul Consiliului Judeţean Satu
Mare.
Satu Mare, 04.04.2014
PREŞEDINTE, CONTRASEMNEAZĂ: Ştef Mihai Adrian SECRETAR AL JUDEŢULUI, Crasnai Mihaela Elena Ana
ŀCOMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SATU MARE
PLANUL DE ANALIZĂPLANUL DE ANALIZĂPLANUL DE ANALIZĂPLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILORŞI ACOPERIRE A RISCURILORŞI ACOPERIRE A RISCURILORŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AL JUDEŢULUIAL JUDEŢULUIAL JUDEŢULUIAL JUDEŢULUI SATU MARESATU MARESATU MARESATU MARE
SATU MARE - 2014 -
APROBAT ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI JUDEŢEAN
din 04.04.2014 Hotărârea nr. 67/2014
Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
al judeţului Satu Mare Prefect Dr. Eugeniu Avram
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
2
LISTA ACTUALIZĂRILOR
Nr. crt.
Natura actualizării Cauza actualizării Data intrării în
vigoare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
3
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
4
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI
ACOPERIRE A RISCURILOR
AL JUDEŢULUI SATU MARE
Capitolul I
Dispoziţii generale 1. Definiţie : Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare P.A.A.R., cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scop : Asigurarea cunoaşterii, de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător , pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiective : a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. 2. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor. 2.1. Acte normative de referinţă.
- Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea , organizarea şi funcţionarea serviciilor publice Comunitare pentru Situaţii de Urgenţă, aprobată prin Legea 363/2002, modificată prin O.U.G. nr. 25/2004, aprobată prin Legea 329/2004 modificată prin O.U.G. 191/2005 şi aprobată prin Legea 155/2006
- Măsuri în domeniul managementului Situaţiilor de Urgenţă, precum şi modificarea şi completarea OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţilor de Urgenţă - OUG nr. 1/2014.
- Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - Legea 481/2004 privind protecţia civilă, modificată prin Legea 241/2007; - Legea 340/2004 privind instituţia prefectului modificată prin O.U.G 179/2005
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
5
- H.G.R. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;
- H.G.R. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; - H.G.R. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; - H.G.R. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; - H.G.R. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; - H.G.R. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice; - H.G.R. 501/2005 privind asigurarea mijloacelor de protecţie individuală a cetăţenilor; - H.G.R. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii; - H.G.R. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă, modificată prin H.G.R. 37/2006; - H.G.R. 804/2007 pentru controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; - H.G.R. 372/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic; - H.G.R. 762/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă; - H.G.R. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă; - H.G.R. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unor accidente de aviaţie civilă; - O.M.A.I. 1134/2006 pentru aprobarea pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, modificat prin O.M.I.R.A.519/2008; - O.M.A.I. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; - O.M.A.I. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; - Ordinul comun 520/1318/2005 al M.M.G.A. şi M.A.I. privind Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; - Ordinul comun nr. 1422/192/2012 al M.M.G.A. şi M.A.I . Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
6
- Ordinul comun nr. 1995/1160/2006 al M.T.C.T. şi M.A.I. pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren; - O.M.A.I. 683/2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice; - O.M.A.I. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă; - Ordinul comun nr. 708/923/2005 al M.A.I. şi M.T.C.T., privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure; - Ordinul comun nr. 551/1475/2006 al M.A.P.D.R. şi M.A.I. pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă; - O.M.A.I. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - O.M.I.R.A. 632/2008 pentru implementarea strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă. 2.2. Structuri organizatorice implicate. - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Someş” al judeţului Satu Mare; - Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă; - Inspectoratul judeţean de Poliţie Satu Mare; - Inspectoratul judeţean de Jandarmi Satu Mare; - Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Satu Mare ; - Batalionul 52 Geniu Satu Mare; - Centrul Militar judeţean Satu Mare; - S.R.I. - S.T.S. - Serviciul de Gospodărire a Apelor Satu Mare; - Inspectoratul de Stat în Construcţii Satu Mare; - Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare; - Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Satu Mare; - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Satu Mare; - Direcţia Silvică şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Satu
Mare; - Inspectoratul Şcolar Satu Mare; - Oficiul de Cadastru şi Organizare a Teritoriului Satu Mare; - Mass-Media; - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Satu Mare; - Societatea Naţională de Cruce Roşie filiala Satu Mare; - Serviciul de protecţie şi pază Satu Mare; - Agenţia de Mediu Satu Mare; - Garda de Mediu Satu Mare;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
7
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu. Prefectul - Conform art.11(1) din O.U.G. 21/2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă aprobată şi modificată prin legea 15/2005 constituie Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.; modificat prin OUG nr.1/2014.
- Este, conform art. 9(2) din H.G. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind structura organizatorică, atribuţiile , funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru Situaţii de Urgenţă, preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
- preşedintele Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă - În conformitate cu prevederile art. 24(1) din Legea 340/2004 privind atribuţia prefectului, modificată prin O.U.G. 179/2005: • asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în
condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
• dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;
• utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;
- Conform art. 26 din Legea 481/2004 privind protecţia civilă, şi art. 16 din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, prefectul: • aprobă planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi planificarea
exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;
• urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;
• dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea, după caz, a formaţiunilor de intervenţie;
• aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmită de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă;
• asigură condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor de intervenţie din alte judeţe sau a echipelor internaţionale, după caz, sosite în unitatea administrativ-teritorială în scopul limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor;
• prezintă Consiliului Judeţean, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului;
• exercită controlul aplicării măsurilor în situaţiile de protecţie civilă. • coordonează activităţile de apărare împotriva incendiilor din responsabilitatea
autorităţilor centrale din teritoriu, conform legii;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
8
• instituie, în condiţiile legii, măsuri obligatorii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
• analizează rapoartele întocmite de organele de specialitate şi dispune măsuri pentru respectarea legalităţii în domeniu;
• îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege în domeniul apărării împotriva incendiilor.
- Prefectul şi primarii, conform art. 7(1) din O.M.A.I. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare la P.A.A.R. răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării P.A.A.R.
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Preşedintele Consiliului Judeţean - - conform art.11 aln.2 din O.U.G 21/2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată şi modificată prin Legea nr. 15/2005, modificat prin OUG nr.1/2014, face parte din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă iar conform art. 9 aln.3 din H.G.R. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă este vicepreşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care conform art. 11 din acelaşi act normativ îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele care îi revin ca membru după cum urmează:
* participă la şedinţele comitetului; * prezintă informări şi puncte de vedere; * îi informează operativ pe conducătorii instituţiilor şi unităţilor pe care le reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor şi măsurilor adoptate ; * urmăreşte aplicarea acestora ; * menţine permanent legătura cu centrele operative corespondente.
- anexa 4 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă, specifică că „şeful centrului de conducere şi coordonare a evacuării este vicepreşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”; - în conformitate cu prevederile art.115 aln. 2 din Legea 215 / 2001 republicată , asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii : • informează Comitetul Naţional prin Inspectoratul General, privind stările
potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora; • evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale,
stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
9
• declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă;
• analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
• informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate; • îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul
Naţional.
Consiliul Judeţean are următoarele atribuţii : - conform art. 15 din Legea 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor:
a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia; b) instituie reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale; c) analizează anual capacitatea de apărare împotriva incendiilor şi hotărăşte măsuri de optimizare a acesteia; d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a căilor de acces pentru intervenţie în caz de incendiu; e) prevede şi aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor; f) hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General; g) sprijină organizatoric, material şi financiar organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor; h) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege. - în conformitate cu prevederile art.25 din Legea 481 privind protecţia civilă : a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă; c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu; d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; e) înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă; f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine; g) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
10
- în baza art. 32 aln.2 din O.U.G. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă aprobată şi modificată prin Legea 15/2005, modificat prin OUG nr.1/2014.
a) cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţează din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Someş” al judeţului Satu Mare. Îndeplineşte următoarele atribuţii principale :
• planifică şi desfăşoară inspecţii, controale, verificări şi alte acţiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabileşte măsurile necesare pentru creşterea nivelului de securitate al cetăţenilor şi bunurilor;
• elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea;
• desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de prevenire, precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de urgenţă;
• participă la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenţă şi avizează dispoziţiile în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă, emise de autorităţile publice locale şi cele concentrate/descentralizate;
• emite avize şi autorizaţii, în condiţiile legii; • monitorizează şi evaluează tipurile de risc; • participă la elaborarea şi derularea programelor pentru pregătirea autorităţilor,
serviciilor de urgenţă voluntare şi private, precum şi a populaţiei; • organizează pregătirea personalului propriu; • execută, cu forţe proprii sau în cooperare, operaţiuni şi activităţi de înştiinţare,
avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere a incendiilor, depoluare, protecţie N.B.C. şi decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat, asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor în caz de situaţii de urgenţă;
• controlează şi îndrumă structurile subordonate, serviciile publice şi private de urgenţă;
• participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;
• stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns;
• avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgenţă voluntare şi private; • planifică şi desfăşoară exerciţii, aplicaţii şi alte activităţi de pregătire, pentru
verificarea viabilităţii documentelor operative;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
11
• organizează banca de date privind intervenţiile, analizează periodic situaţia operativă şi valorifică rezultatele;
• participă cu grupări operative/solicită sprijinul grupărilor operative stabilite şi aprobate pentru/la intervenţii în zona/în afara zonei de competenţă;
• participă la acţiuni de pregătire şi intervenţie în afara teritoriului naţional, în baza acordurilor la care statul român este parte;
• participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condiţiilor şi împrejurărilor care au determinat ori au favorizat producerea accidentelor şi dezastrelor;
• stabileşte, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale incendiului;
• controlează respectarea criteriilor de performanţă, stabilite în condiţiile legii, în organizarea şi dotarea serviciilor voluntare şi private, precum şi activitatea acestora;
• constată şi sancţionează, prin personalul desemnat, încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul de competenţă;
• desfăşoară activităţi privind soluţionarea petiţiilor în domeniul specific; • organizează concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private, precum şi
acţiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din şcoli; • asigură informarea organelor competente şi raportarea acţiunilor desfăşurate,
conform reglementărilor specifice; • încheie, după terminarea operaţiunilor de intervenţie, documentele stabilite; • îndeplineşte alte sarcini stabilite prin lege.
Primarii:
Conform art. 12(1) din O.U.G. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă aprobată şi modificată prin Legea 15/2005, modificat prin OUG nr.1/2014, constituie Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă.
- Preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, conform art. 9(2) din H.G.R. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, este primarul.
În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea 481/2004 privind protecţia civilă şi art. 14 din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor: • propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; • aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile; • aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate; • propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă; • conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă; • coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare; • aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele
neguvernamentale; • dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire
colective de către administratorul acestora; • urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de
înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
12
• răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;
• solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
• exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local; • asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii
de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite; • coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de
protecţie civilă; • stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu
energie şi apă a populaţiei evacuate; • dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată; • cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în
probleme de interes comun; • gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de
protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate. • asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea
acestuia; • asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de
urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;
• coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului;
• asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;
• asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice;
• dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite;
• asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
• organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;
• asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;
• asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru participanţii la intervenţiile de lungă durată;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
13
• analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare;
Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă au următoarele atribuţii principale:
• conform art. 6(1) din O.M.A.I. 132/2007 întocmesc P.A.A.R; • informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare
de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora; • evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
• declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
• analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
• informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate; • îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi
organele abilitate. Grupurile de suport tehnic
Îndeplinesc următoarele atribuţii : - inventariază factorii de risc; - determină stările potenţiale de Situaţii de Urgenţă şi iminenţa ameninţării şi le
comunică secretariatului tehnic permanent; - apreciază amploarea şi intensitatea situaţiilor de urgenţă; - organizează şi execută monitorizarea stărilor potenţial generatoare de situaţii de
urgenţă; - organizează şi conduc , conform competenţelor acţiunile de intervenţie, salvare
şi/sau evacuare; - întocmesc rapoarte pe care le înaintează secretariatului tehnic permanent; - execută controale la zonele de risc. Consultanţii Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă: - participă la şedinţele Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă; - consiliază membrii comitetelor în probleme tehnice sau de specialitate; - asigură documentarea tehnică de specialitate; - prezintă informări, puncte de vedere sau teme de pregătire de specialitate; - în situaţii deosebite asigură permanenţă la grupul de suport tehnic; - redactează rapoartele de situaţie şi rapoarte finale în urma producerii unor
dezastre sau fenomene meteorologice periculoase ; - participă la acţiuni de verificare, coordonare sau conduc nemijlocit acţiunile de
intervenţie; - desfăşoară activităţi de pregătire pe linia Situaţiilor de Urgenţă.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
14
Inspectoratul judeţean de poliţie, Inspectoratul judeţean de Jandarmi şi Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră au următoarele atribuţii: - participă la monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor
negative ale acestora; - informarea şi educarea preventivă a populaţiei; - participă la informarea, înştiinţarea şi avertizarea populaţiei; - asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile
fundamentale ale statului în locurile în care acestea vor fi evacuate, şi a pazei noilor sedii de lucru;
- ţine evidenţa populaţiei evacuate; - participă la instalarea taberelor de evacuaţi; - asigură securitatea şi paza zonelor evacuate; - asigură controlul circulaţiei; - participă la evacuarea fondului arhivistic naţional; - asigură securitatea şi paza perimetrelor de carantină; - participă la stabilirea perimetrelor de securitate în urma efectelor produse de
materiale periculoase; - participă la efectuarea depoluării şi decontaminării - asigură menţinerea şi restabilirea ordinii publice; - participă la reabilitarea zonei afectate; Direcţia Judeţeană de Informaţii şi Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale
Execută atribuţiile specifice. Sistemul de Gospodărie a Apelor
- monitorizează fenomenele hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor acestora;
- evaluează riscurile specifice; - asigură transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările
de gospodărire a apelor; - elaborează planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor ,fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi cele de combatere a poluărilor accidentale, pentru obiectivele şi lucrările de apărare pe cursurile de apă;
- întocmeşte planurile de avertizare - alarmare a localităţilor şi obiectivelor din aval de lacurile de acumulare în caz de accidente la barajele din administrare.
Direcţia de Sănătate Publică - monitorizează starea de sănătate a populaţiei; - evaluează riscul îmbolnăviri în masă a populaţiei şi ameninţării biologice; - informează şi educă preventiv populaţia; - asigură stabilizarea şi triajul medical al persoanelor; - asigură transportul sanitar şi evacuarea cu mijloace specifice a populaţiei; - asigură acordarea asistenţei medicale de urgenţă; - asigură medicamentele şi instrumentarul medical necesar;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
15
- participă la stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină; - ia măsuri profilactice; - verifică şi asigură apa potabilă, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele
afectate sau evacuate; - acordă asistenţă psihologică. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - monitorizează siguranţa alimentelor ; - participă la evaluarea riscului îmbolnăvirii în masă; - evaluează epizootiile/zoonoze; - participă la evaluarea ameninţărilor biologice; - participă la stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină; - ia măsuri profilactice; - supraveghează gradul de contaminare a culturilor fondului forestier şi păşunilor şi
evaluează efectele directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor; - realizează decontaminarea animalelor şi produselor vegetale şi animale; Direcţia Agricolă Judeţeană - participă la evaluarea epizootiilor/zoonozelor; - participă la evacuarea animalelor; - asigură transportul pentru persoanele şi bunurile evacuate; - asigură apa şi hrana pentru animalele afectate sau evacuate; - supraveghează gradul de decontaminare a culturilor şi păşunilor şi face evaluarea
efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor; - participă la decontaminarea terenurilor afectate; - realizează decontaminarea animalelor şi produselor vegetale şi animale; - participă la acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare. Direcţia Silvică şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare - participă la localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier; - asigură identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu în raza de activitate; - asigură întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiilor pentru ca acestea să fie
operaţionale în orice moment; - asigură transportul persoanelor evacuate ,al animalelor şi al bunurilor periclitate; - asigură decontaminarea rezervaţiilor. Inspectoratul judeţean în construcţii. - monitorizează siguranţa în construcţii; - monitorizează pericolele seismice; - evaluează alunecările şi prăbuşirile de teren în zone urbane şi rurale; - participă la evaluarea rapidă a stabilităţi structurilor şi stabilirea măsurilor de
intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public.
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - evaluează alunecările de teren.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
16
Inspectoratul Şcolar - informarea şi educarea preventivă a populaţiei; - participă la asigurarea cazării persoanelor evacuate. Mass-media - informarea şi educarea preventivă a populaţiei; - avertizarea populaţiei; Direcţia Generală a Finanţelor Publice - asigurarea finanţări măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice; - evacuarea valorilor de tezaur. Serviciul de Ambulanţă - stabilizare şi triaj medical; - transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice; - acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Societatea Naţională de Cruce Roşie Filiala Satu Mare - acordarea primului ajutor premedical; - măsuri profilactice; - verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru
persoanele afectate sau evacuate; - participă la asigurarea cazării persoanelor evacuate ; - participă la asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă; - participă la acordarea asistenţei psihologice. Serviciul de Pază şi Protecţie - evaluează riscul ameninţări la adresa infrastructurilor critice ; - asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile
fundamentale ale statului în locurile în care vor fi evaluate şi a noilor sedii de lucru;
- elaborează concepţia privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizări acestora.
Agenţia de Protecţie a Mediului şi Garda de Mediu - monitorizarea calităţii aerului ; - monitorizarea factorilor de mediu; - monitorizarea cursurilor de apă şi a calităţi acestora; - monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic; - evaluarea ameninţării ecologice; - participă la evaluarea ameninţării la adresa infrastructurilor critice; - participă la luarea măsurilor profilactice; - supraveghează gradul de decontaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie; - efectuează depoluări şi decontaminări.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
17
Batalionul de Geniu 52 Satu Mare - monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare; - monitorizarea obiectivelor militare, sursă de risc la explozii; - ameninţări ecologice; - instalarea spitalelor de campanii; - localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine; - asigurarea operativă a forţelor şi mijloacele de sprijin precum şi a materialelor
necesare pentru realizarea decontaminări populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor; - participă la depoluări şi decontaminări; - acordă sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice.
Consiliile Locale În conformitate cu prevederile art.13 din Legea 307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor au următoarele atribuţii: • aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-
teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează;
• emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;
• instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale; • înfiinţează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar
de urgenţă şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia; • desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu
avizul inspectoratului; • prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele
necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora;
• cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum şi pentru asigurarea de persoane şi răspundere civilă a personalului cu atribuţii pe linie de intervenţie, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor specifice;
• asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
• analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;
• asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzător pentru funcţionarea serviciului de urgenţă voluntar, precum şi mijloacele de comunicaţii necesare;
• îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
18
Capitolul II
Caracteristicile judeţului 1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF
Judeţul Satu Mare este situat în partea de NV a ţării în bazinul inferior al
Someşului, este delimitat la Nord de frontiera României cu Ucraina, la NV cu frontiera cu Ungaria, la SV se învecinează cu judeţul Bihor, la SE cu judeţul Sălaj, iar la E cu judeţul Maramureş.
Suprafaţa judeţului este 4417,8 Km2, reprezentând 1,9 % din teritoriul României. Relieful judeţului este variat cuprinzând toate formele de relief : câmpie , dealuri, munţi. Forma dominantă de relief este câmpia care reprezintă 62% din suprafaţa judeţului. Ea se întinde în partea de V a judeţului şi este brăzdată de râurile Someş şi Crasna. Altitudine maximă în câmpie este de 126 m. Trecerea de la câmpie la zonele montane se face treptat de la V la E.
În parte judeţul Satu Mare îşi extinde suprafaţa peste unitatea structurală de bazin a Depresiunii Pannonice, partea sa estică (Câmpia Someşului). Deşi fundamentul acestui compartiment, alcătuit din blocuri de şisturi cristaline şi sedimente mezozoice, nu are o expresie la zi, de el se leagă în mare parte evoluţia terţiană (neozoică) a teritoriului. La finele terţianului fundamentul cristalin este compartimentat de un sistem complicat de falii dispuse în două sisteme ce se întretaie aproape perpendicular (cele carpatice direcţionate aproximativ E-V şi cele pannonice orientate aproximativ N-S), sistem de falii pe care fundamentul a fost ridicat sau coborât inegal, astfel încât ulterior umplutura sedimentară are grosimi diferenţiale (blocul Someşan şi al Nirului; depresiunea Crasnei inferioare - fostul bazin Ecedea; şanţul tectonic al Ierului).
Depozitele de umplutură, depuse într-o mare cu largi variaţii ale liniei de ţărm, încep cu faciesuri de marne şi argile, conglomerate şi nisipuri. Cea mai mare dezvoltare au depozitele de vârstă pliocenă într-un facies monoton în care alternează argilele, marnele, nisipurile şi pietrişurile cu grosimi de 2.000-3.000m. O mare însemnătate o au depozitele mai noi, cuaternare, prezente în zona de câmpie şi la contactul ei cu spaţiul montan. Aceste formaţiuni cuaternare, compuse din depozite fluvio-lacustre, eoliene şi de mlaştină sunt reprezentate prin argile, nisipuri, pietrişuri, argilă roşcată şi depozite loessoide.
Cea mai mare extindere la suprafaţă, alături de aluviuni, o au argilele roşcate şi depozitele loessoide ce au o relativă continuitate în zona sudică, până la relieful deluros care bordează zona montană.
Cele mai vechi depozite ce apar la zi sunt cele de vârstă sarmaţiană în partea de SE (în SE comunei Socond) şi de E (în sudul comunei Vama).
În generarea unor fenomene de risc de mare însemnătate o au argilele roşcate (Pleistocen superior),cu grosimi de 2-10m în zonele joase şi de peste 20m în zonele de dealuri. Această formaţiune litologică ocupă dealurile, partea superioară a suprafeţelor de racord cu zonele joase (glaciesurile) şi chiar terasele. Este de fapt un amestec de argilă şi nisip, de culoare roşie-gălbuie, uneori cu intercalaţii de loessuri şi pietrişuri mărunte şi concreţiuni feromanganoase.
Originea acestei formaţiuni este controversată.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
19
Aluvionarul cantonat pe terasele Someşului, Crasnei, Turului, Ierului şi afluenţilor acestora este şi el dominat la partea superioară de alternanţe de argile nisipoase, nisipuri argiloase, prafuri nisipoase galben-roşcate. Cu cât altitudinea teraselor scade, acest strat poate avea grosimi de 7-14m, compus din argile nisipoase de culori variate, nisipuri argiloase, nisipuri, turbă şi mâluri.
O a doua unitate structurală litologică din cadrul judeţului Satu Mare este cea de bordură care are o paleoevoluţie complicată, marcată de frecvente înaintări şi retrageri ale ţărmului marin, subordonate climatului cu răciri şi încălziri repetate, îndeosebi în cuaternar. Coborârile şi ridicările bazei locale de eroziune şi denudaţie au avut repercusiuni în energia proceselor, astfel încât ritmicitatea depozitelor cunoaşte faciesuri foarte variate, de la pietrişuri spre nisipuri şi argile, procese care s-au continuat până în zilele noastre. Această paleoevoluţie marcată de ritmicitatea climatică, face ca înspre zonele joase delimitările între unitatea de bazin şi cea montană să fie greu de făcut, asistând la o perpetuă remaniere de depozite din aproape în aproape, lipsind atât denivelările morfologice, dar şi cele de faciesuri petrografice. Din acest punct de vedere se poate considera că ansamblul de câmpie al Someşului intră în contact intim cu prelungirile vestice ale blocului montan Oaş-Gutâi.
Cele mai reprezentative unităţi de bordură se găsesc în partea vestică a dealurilor Sălăgene în vestul insulei cristaline Culmea Codrului şi în colinele exterioare ale Depresiunii Oaş.
Unitatea montană este reprezentată de munţii Oaş-Gutâi la a căror punere în
loc un rol important l-au avut faliile care au dus la prăbuşirea blocului Pannonic. Originea vulcanică a acestor munţi oferă o imagine asupra litologiei lor (andezite, riolite, dacite) la care se adaugă piroclastitele. În prezent, în relief se păstrează curgerile de lavă, corpurile vulcanice înrădăcinate şi piroclastitele ocupând doar un sfert din suprafaţa montană (178km2). Corpurile vulcanice apar ca masive izolate (Pietroasa, Cetăţeaua Mare, Cetăţeaua Mică, Spatele Dealului, Dealul Negre, Dealul Coasta, Măgura Târşolţului, etc.). În general, corpurile vulcanice sunt dispuse în lungul unor falii majore şi au fost puse în loc în decursul a trei cicluri eruptive, începând din Badenianul inferior şi terminând cu Pliocenul.
Relieful reprezintă expresia la zi a unei paleoevoluţii îndelungate a celor trei unităţi amintite anterior.
În partea de est, deşi pe o suprafaţă restrânsă se află munţii Oaş-Gutâi, cu înălţimi de 600-1200m. Între aceste grupuri montane, în lungul râului Tur şi afluenţilor lui, văilor Lechincioara şi Valea Rea, râului Talna Mare se întinde depresiunea intramontană Oaş cu cele trei componente ale sale (Negreşti, Târşolţ, Cămârzana), ce se insinuează pe văile ce separă interfluvii alcătuite din roci vulcanice.
Depresiunea Oaş comunică cu Câmpia Someşului prin cursurile de apă ale râurilor Tur şi Talna Mare, ce înconjoară la nord şi sud Măgura Jeleznic (480m), iar prin înşeuarea Oraşu Nou-Seini cu valea râului Someş. În partea de vest a munţilor Oaş, în lungul râurilor Tarna şi Turţ sunt două golfuri de câmpie colinară: Tarna-Batarci şi Turţ -Gherţa Mare, ultimul legat de golful Cămârzana printr-o înşeuare joasă (Dl. Ursoi – Dl. Obârşia).
Spaţiile depresionare, în special cele din Ţara Oaşului, prezintă o structură concentrică, cu relieful dispus în trepte, vatra depresiunii cu altitudinile cele mai
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
20
coborâte (sub 200m) fiind dominată de râuri cu lunci largi prin care-şi croiesc o albie minoră puternic încadrată.
Frecventele revărsări ale râurilor în luncă a făcut necesară amenajarea lacului Călineşti-Oaş, în scopul regularizării cursurilor acestora. Luncile râurilor sunt largi şi pătrund ca nişte golfuri în zona piemontană.
Treapta a doua altitudională este cea a dealurilor piemontane ce străjuiesc atât munţii Oaşului, dar şi masivul cristalin Culmea Codrului şi zona Tăşnadului (din sudul şi sud-estul judeţului).
O situaţie aparte o are Culmea Codrului, care sub aspect structural face parte din munceii cristalini scufundaţi şi înecaţi în formaţiuni sedimentare mai noi. În prezent, privită dinspre văile Crasnei şi Someşului, apare ca o culme semeaţă, dar a cărei înălţime nu depăşeşte 600m (580mVf. Lespezi). La nord şi vest de ea se dezvoltă o serie de dealuri piemontane în alcătuirea cărora nisipurile, pietrişurile, argilele şi marnele sunt dominante. Apele curgătoare, ce descind din aceeaşi culme spre râurile Someş, Homorod şi Crasna, au dat o fragmentare de tip „dual piemontan”, cu culmi orientate E-V şi mai puţin N-S.
La vest de râul Crasna se întinde piemontul Tăşnadului şi el fragmentat de afluenţii mai mici ai văilor Santău şi Checheţ sub forma unor platouri largi şi netede.
Atât în spaţiile depresionare, cât şi în cazul piemonturilor Codrului şi Tăşnadului, trecerea spre luncă (vatra depresiunii sau ariile de câmpie), se face printr-o treaptă de glaciesuri de contact.
Treapta a treia altitudinală este cea a câmpiei denumită după râul a cărui contribuţie la formarea ei a fost esenţială. Câmpia Someşului, în funcţie de altitudinea absolută la care este poziţionată, poate fi împărţită în: Câmpia joasă a Someşului şi Câmpiile Subcolinare.
Câmpiile Subcolinare sunt dispuse sub piemonturile Codrului şi Tăşnadului şi poartă denumiri distincte: Câmpia Ardudului şi Câmpia Tăşnadului. Ele sunt formate din terase ale râurilor Someş şi Crasna şi echivalentul lor în glaciesuri pe zona deluroasă. Au altitudini ce se situează în limite de 135-180m.
La vest şi nod-vest de Canalul Ier se află Câmpia piemontan-terminală a Careiului cu altitudini de 120-160m şi alcătuită din soluri fosile şi loessuri. Domină zonele joase cu altitudini de 130-140m. În partea de NV această câmpie este acoperită de dune de nisip stabilizate, iar în S şi SE argilele şi argilele nisipoase din fundament au favorizat apariţia de cernoziomuri levigate.
Câmpiile joase au ca subdiviziuni Câmpia Someşului şi Câmpia Ierului. Relieful lor monoton, cu multe cursuri de apă părăsite, cu grinduri, amintesc
de caracterul lor acumulativ. Văile care le traversează (Tur, Someş,Crasna) au pante reduse (0,3-0,4%o) şi îşi croiesc cu greu înaintarea spre colectorul Tisa. Din această cauză, aici inundaţiile sunt frecvente, chiar dacă s-au realizat lucrări hidrotehnice ce s-au dezvoltat din secolul XIX până în prezent.
Teritoriul judeţului Satu Mare se încadrează în Depresiunea Pannonică, mai precis în compartimentul estic al acestuia. Acest sector este cunoscut, în literatura geografică sub denumirea de Câmpia Tisei şi mai precis în sectorul nordic al acesteia, Câmpia Someşului. Această câmpie, formată din materialul adus de râuri din zonele de dealuri şi munţi care o flanchează la E şi SE, este o unitate relativ tânără.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
21
La sfârşitul Terţianului fundamentul Depresiunii Pannonice a fost compartimentat prin fracturi, iar blocurile astfel formate s-au scufundat. Blocul Someşan s-a scufundat mai mult decât cel al Nirului. Zona a fost colmatată în timpul Pleistocenului. Procesul de scufundare a continuat până în Holocenul inferior. Zonele marginale fiind mai puţin afectate de mişcările de scufundare, au rămas suspendate faţă de câmpie sub formă de platforme. Ca urmare a evenimentelor geologice care au avut loc în Terţiarul superior şi în Cuaternar, în sectorul de NE al Depresiunii Pannonice s-au individualizat două categorii de unităţi tectonice :
o unităţile de bazin, cuprinzând blocurile Someşan şi Nir, depresiunea Crasnei inferioare cu fostul bazin al Ecedei şi şanţul tectonic Ier;
o unităţile de bordură în care sunt incluse: Platforma Tăşnadului, masivul cristalin Culmea Codrului şi prispa piemontană din faţa sa, bazinul neogen Baia Mare şi Depresiunea Oaş şi colinele exterioare ei.
Câmpia Someşană a suferit un proces de scufundare, însoţit de altul de
colmatare. În acest proces se pot stabili două moduri de evoluţie, unul pentru unitatea de bazin şi altul pentru bordură.
În unitatea de bazin s-a manifestat scufundarea lentă şi continuă depunându-se sedimente groase (100-150m) formate din argile, nisipuri, pietrişuri şi loessuri.
În unitatea de bordură, predominante au fost fenomenele de eroziune, transport şi depunere care au determinat o succesiune de argile, nisipuri şi pietrişuri.
Ţinând seama de caracteristicile reliefului şi ale subasmentului se poate delimita Câmpia Someşului, care se întinde din marginea de vest a sistemului vulcanic Oaş-Gutâi până la marginea câmpiei nisipoase a Nirului. În aceste limite sunt depozite cuaternare.
Pleistocenul este reprezentat prin depozite lacustre loessoide şi de argilă roşcată, iar holocenul prin depuneri fluviatile (mâluri, nisipuri, pietrişuri) şi fluvio-lacustre (formaţiuni argiloase, turboase şi turbo-argiloase).
Câmpia Someşului este flancată la est de zona muntoasă vulcanică cu depresiunea sa intramuntoasă la sud-est de masivul cristalin Culmea Codru cu piemontul său şi la sud de o regiune de platformă din care face parte şi Platforma Sălăjană cu câmpia subcolinară din faţa ei.
Depresiunea Crasnei inferioare s-a individualizat în partea de vest a blocului
Someşan. La contactul cu blocul Nirului s-a format o câmpie joasă, slab drenată şi în bună parte înmlăştinită care este Câmpia Ecedei.
Blocul Nirului are la bază formaţiuni pleistocene (argile, nisipuri, pietrişuri) cu grosimi de 150-160m.
Şanţul tectonic al Ierului s-a format între blocul Nirului şi Platforma Sălăjană. Munţii Oaş-Gutâi sunt formaţi din roci magmatice noi (neogene) de natură
efuzivă (andezite, dacite, riolite) acoperite parţial de aglomerate caolinizate şi tufuri vulcanice. Din conurile vulcanice se mai păstrează: Pietroasa, Cetăţuia Mare, Cetăţuia Mică, Neghiu Mic ş.a.
Masivele vulcanice încadrează depresiunea intramontană a Oaşului numită şi Ţara Oaşului. Depozitele sedimentare au intercalaţii de material piroclastic. Aici
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
22
Ponţianul, reprezentat prin marne şi nisipuri, cuprinde şi strate subţiri de lignit (Negreşti-Oaş, Bixad, Târşolţ, s.a.). Cuaternarul constă din depozite piemontane, aluviale de luncă şi de terasă care acoperă formaţiunile mai vechi.
Piemontul Tăşnadului , situat la vest de râul Crasna, este caracterizat printr-un
relief colinar creat de eroziunea fluvială. 2. CARACTERISTICI CLIMATICE Clima temperat continentală cu veri călduroase , ierni friguroase şi precipitaţii
bogate, prezintă mici diferenţe între zona de câmpie şi zona deluroasă. Cea mai ridicată temperatură +39 - +400 C, a fost înregistrată în august 1952 la Carei (maximă absolută), iar cea mai scăzută, de - 400 C a fost înregistrată la Satu Mare în decembrie 1961 (minima absolută). Natura, un întreg ce poate fi înţeles corect numai în urma analizei elementelor componente cu multă atenţie şi obiectivitate, impune investigaţii de detaliu din diferite domenii, ale căror rezultate se înscriu în personalizarea unor regiuni sau arii geografice de care depinde însăşi viaţa socială a populaţiei care o locuieşte. Clima, prin efectele sale multiple asupra mediului în care se desfăşoară modelarea reliefului şi a substratului geologic, îşi pune puternic amprenta în caracterul geografic regional. În cadrul climatului temperat-continental ce caracterizează România, judeţul Satu Mare ocupă regiunea de NV, aflată sub influenţa circulaţiei generale a maselor de aer, cu evidente nuanţe oceanice ce se resimt către est până la barajul arcuit al Carpaţilor Orientali şi Meridionali. În mod similar, Munţii Apuseni, deşi departe de a constitui o barieră compactă, din cauza porţilor Someşului şi Mureşului, influenţează local climatul prin desele ploi de relief cauzate pe pantele de vest ce forţează masele de aer să se ridice brusc, şi prin condensare să producă precipitaţii însemnate cantitative. Temperatura medie anuală a aerului din judeţul Satu Mare este de 10-11ºC în câmpie, 7 – 8ºC în Culmea Codrului şi 7 – 5ºC în Munţii Gutâi. Diferenţierile sezoniere sunt evidente. În luna ianuarie, în regiunea de câmpie temperatura este de -2. . . -3ºC iar în regiunea munţilor înalţi de la est de Oaş, de <-6ºC. În schimb, în iulie, la câmpie se înregistrează >20ºC, faţă de Munţii Gutâi unde abia se realizează 14 – 18ºC. Precipitaţiile medii anuale din judeţ totalizează o cantitate de 600 – 700 mm în regiunea de câmpie, > 800 mm în Culmea Codrului şi 1 000 . . . >1 200 mm în regiunea muntoasă din NE (Munţii Oaş şi Gutâi). Dar în cele două sezoane caracteristice (rece şi cald) cantităţile de precipitaţii cad în cantităţi uşor diferenţiate. Astfel, precipitaţiile din sezonul rece ating 250 – 350 mm în câmpie şi 400 . . . > 500 în Munţii Gutâi, iar în sezonul cald 350 – 400 mm la câmpie şi 450 . . . > 500 mm în munţi.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
23
Precipitaţiile solide căzute în sezonul rece determină acoperirea solului cu strat de zăpadă timp de 45 – 65 de zile în regiunea de câmpie şi 75 . . . > 100 zile în munţi de la E de Depresiunea Oaş. Importante sunt şi cantităţile maxime căzute în 24 de ore, cauzate de situaţii meteorologice deosebite. Astfel, în regiunea Beltiug s-au înregistrat circa 100 – 140 mm/24 ore şi chiar > 170 mm la Băiţa, pe pantele de răsărit ale Culmii Codrului. Aceste precipitaţii, care în ultimii ani au fost determinate de tornade, încep să constituie un pericol pentru populaţie şi aşezările lor, producând avarii la clădiri (grindină, vânt puternic, fenomene electrice) şi inundaţii survenite pe neaşteptate. În judeţul Satu Mare predomină vânturile de vest, de regulă aducând ploi. În Depresiunea Oaş, aproape total închisă, au loc inversiuni de temperaturi, mai ales vara, ce afectează deseori livezile de pruni şi meri.
3. Reţeaua Hidrografică
Apele din judeţul Satu Mare sunt reprezentate prin câteva râuri principale şi anume Someşul, Turul şi Crasna. Alimentate mai ales din ploi şi zăpezi, râurile au un regim hidric caracterizat de ape mari de primăvară şi iarnă şi viituri de vară cauzate de ploi asociate cu topirea zăpezilor. Faptul concordă cu debitele medii multianuale înregistrate la Satu Mare pe Someş : 300 – 325 m3/s în lunile martie-aprilie 50 m3/s, în septembrie-octombrie şi în jur de 100 m3/s în intervalul decembrie-ianuarie. Someşul cu direcţia lui est – vest, străbate judeţul aproximativ pe la mijloc şi constituie principala axă de drenaj a apelor de suprafaţă. Cursul său actual a fost rectificat prin tăierea meandrelor şi îndiguit, evitându-se astfel inundaţiile. Debitul mediu anual al Someşului de 127 m3/s asigură o scurgere a apelor de 3,45 miliarde m3 mai ales vara şi un transport de aluviuni de 135,6 kg/s. Debitul râului înregistrează fluctuaţii mari, ca de exemplu 9,70 m3/s în februarie 1954 şi 3342 m3/s în mai 1970. Crasna cu izvoarele ei în Munţii Meseş, cândva afluent al Someşului urmând ţinutul mlăştinos al Ecedei, străbate partea de vest a judeţului. În urma operaţiunilor de drenare râul a devenit afluent al Tisei. Ca şi în cazul Someşului, Crasna are un debit fluctuant, de la 36 m3/s până la 0,12 m3/s. Debitul mediu modest (4,56 m3/s la Moftinu Mic) este insuficient pentru irigaţii, fapt care a determinat realizarea unor canale prin care se scurg apele afluenţilor (Homorod, Maria). Turul drenează Depresiunea Oaş şi munţii înconjurători, precum şi partea de nord a judeţului (Câmpia Someşului), ieşind în câmpie prin „poartă” de la Călineşti era un curs divagant (coeficient de sinuozitate 1,35) şi ulterior a fost îndiguit. La principala reţea hidrografică se adaugă o serie de lacuri antropice şi anume Lacul Călineşti la ieşirea Turului, de 26.8 milioane m3 şi cu utilizare complexă, şi
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
24
polderul Andrid în bazinul Ierului, cu funcţii nepermanente, o suprafaţă de 520 ha şi cu un volum de 17,50 milioane m3. Pe lângă acestea, amintim micile iazuri şi lacurile formate în carierele de pietrişuri şi nisip, unele amenajate, ca de ex. Lacul de Cristal de lângă Iojib, Balastiera (Apa) etc. Pânza freatică la mică adâncime (2 – 3 m), panta mică a râurilor determinând meandre accentuate şi albii părăsite sau depresiuni cu exces de umiditate, au impus efectuarea succesivă a lucrărilor hidroameliorative începând de la începutul secolului al XX-lea. Regiunile îndiguite şi desecate ocupă aproximativ jumătate din suprafaţa judeţului, sub acest raport judeţul Satu Mare deţine întâietate, în cadrul ţării noastre.
Reţeaua hidrologica a judeţului Satu Mare reprezentată de râurile Someş cu o lungime de 74 km pe teritoriul judeţului, Tur cu o lungime de 68 km şi Crasna cu o lungime de 61 km.
Reţeaua hidrografică este prezentată în tabelele alăturate. Lacuri , iazuri, acumulări piscicole:
4. POPULAŢIA Populaţia totală a judeţului este de 329079 locuitori din care 44% populaţie
urbană şi 56 % populaţie rurală. Judeţul Satu Mare ocupă locul 29 din cele 41 de judeţe ale României . Densitatea este 83,5 locuitori pe km2. Structura pe naţionalităţi se prezintă astfel : români 57,7%, maghiari 34,5%,
germani 1,5%, rromi 5,3% şi alţii 1%.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
28
Structura demografică densitatea / concentrarea populaţiei sunt cele prezentate în tabelul de mai jos:
Nr. Crt. LOCALITATE romani maghiari germani romi ucraini sirbi rusi alte Total 189.878 113.532 4.936 1.744 1855 142 89 1204 Municipii şi oraşe 101021 67554 2842 3557 610 137 19 1801 Comune 114143 61139 3930 11952 1204 5 13 403
10 Comuna Apa 1950 431 1 459 0 0 0 0 11 Comuna Bârsău 2503 0 1 0 2 0 0 0 12 Comuna Batarci 3663 396 0 0 0 0 0 0 13 Comuna Beltiug 1234 1067 494 438 18 0 0 0 14 Comuna Berveni 1220 2205 7 215 2 0 1 0 15 Comuna Bixad 7377 40 60 83 2 0 0 39 16 Comuna Bogdand 1303 1701 1 79 0 0 0 1 17 Comuna Botiz 1730 1560 8 105 99 0 0 10 18 Comuna Călineşti Oaş 4788 0 0 0 0 0 0 0 19 Comuna Cămârzana 2642 0 0 1 0 0 0 0 20 Comuna Cămin 70 888 334 56 0 0 0 0 21 Comuna Căpleni 87 2755 98 113 0 0 0 0 22 Comuna Căuaş 1341 1033 1 116 0 0 0 0 23 Comuna Cehal 1238 438 0 0 0 0 0 0 24 Comuna Certeze 5478 5 0 0 2 1 0 101 25 Comuna Ciumeşti 95 1145 34 74 0 0 0 40 26 Comuna Craidorolţ 1256 660 8 188 39 0 0 5 27 Comuna Crucişor 2107 88 35 300 1 0 0 1 28 Comuna Culciu 1898 2002 4 109 0 0 0 8 29 Comuna Doba 1838 535 4 265 131 0 0 10 30 Comuna Dorolţ 171 2866 1 446 0 0 0 0 31 Comuna Foieni 53 1038 783 0 1 0 0 0 32 Comuna Gherţa Mică 3211 126 19 15 0 0 0 0 33 Comuna Halmeu 2660 1982 10 115 1 0 0 0 34 Comuna Hodod 907 1947 46 79 0 0 0 1 35 Comuna Homoroade 1667 60 36 0 0 0 0 1 36 Comuna Lazuri 560 4301 0 703 0 0 0 0 37 Comuna Medieşu Aurit 5691 1337 66 184 0 0 1 0 38 Comuna Micula 1454 1456 38 345 621 0 0 5 39 Comuna Moftin 2384 1343 176 207 81 0 0 3 40 Comuna Odoreu 3306 1309 15 483 0 0 0 0 41 Comuna Oraşu Nou 1461 2368 3 136 1 0 1 2 42 Comuna Păuleşti 2234 1970 0 771 0 0 0 0 43 Comuna Petreşti 199 744 530 159 0 0 1 0 44 Comuna Pir 544 959 0 156 0 0 0 0 45 Comuna Pişcolt 1941 796 10 433 4 0 0 0 46 Comuna Porumbeşti 52 2103 2 427 1 0 0 0
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
29
47 Comuna Pomi 2064 7 6 7 0 0 0 0 48 Comuna Racşa 2888 2 0 0 0 0 0 0 49 Comuna Săcăşeni 469 580 0 230 0 0 0 20 50 Comuna Sanislău 1742 1629 72 211 4 0 0 12 51 Comuna Santău 1434 933 13 160 0 0 0 0 52 Comuna Săuca 632 508 0 297 1 0 0 0 53 Comuna Socond 1741 91 30 641 0 0 0 2 54 Comuna Supur 2986 1302 45 175 0 0 0 0 55 Comuna Tarna Mare 3433 169 53 166 74 0 0 0 56 Comuna Târşolţ 3034 0 0 0 0 0 0 0 57 Comuna Terebeşti 976 107 35 468 4 0 0 0 58 Comuna Tiream 1115 694 332 190 4 0 0 1 59 Comuna Turţ 7255 172 0 120 0 0 0 0 60 Comuna Turulung 1247 2128 137 376 2 0 0 2 61 Comuna Urziceni 167 1011 342 0 0 0 0 0 62 Comuna Valea Vinului 2013 1 4 5 2 0 0 0 63 Comuna Vama 2744 994 5 74 1 0 1 1 64 Comuna Vetiş 2296 2124 6 136 26 4 8 132 65 Comuna Viile Satu Mare 1348 1407 15 379 2 0 0 3
5. CĂI DE TRANSPORT DRUMURI
Nr. Crt. Categoria Drumului
Numărul loc_imp_lg pozsec localizare stare
1 DN 19A(81E) SUPUR-SATU MARE-HALMEU 74+920 KM
DN 19A 0+000-44+110
SUPUR -SATU MARE B
2 DN 19A(81E) DN19 135+600-149+978
SATU MARE - FORDULĂU M
3 DN 19A(81E) DN1C 200+170-216+630
FORDULĂU- HALMEU - FR. UCRAINA B
4 DN 1C(E58) LIMITA JUD. MM - LIVADA 19+200 KM
DN1C 181+000-200+170
LIM. JUD. MM - LIVADA - FORDULĂU M
5 DN 19(E671) PISCOLT-CAREI-SATU MARE 47 KM
DN19 76+000- 94.450 PISCOLT-CAREI R
6 DN 19(E671) DN 19 99+300-127+850
CAREI - SATU MARE R
7 DN 19 A SATU MARE-PETEA-FR.UNGARIA 7+432 KM
DN 19A 54+850-62+229
SATU MARE - FRONTIERA UNGARIA B
8 DN 19 LIVADA-NEGRESTI- HUTA 40+287
DN19 154+248-195+537
LIVADA - LIM. JUD. MARAMUREŞ M
9 DN 1F LIM.JUD. SJ.-CAREI-FR. UNGARIA
DN1F 171+450-178+017
CAREI-URZICENI-FR.UNGARIA B
10 DN 1F DN1F122+860-166+600
LIM. JUD. SJ. - TĂŞNAD - CAREI R
11 DN 1F SUPUR-TASNAD-CAREI DN 1F 122+860-166+60
SUPUR-TASNAD-CAREI M
12 DN 1F
13 DJ 108L TASNAD-CRAIDOROLT-MADARAS 36.987 KM 0+000-36+987
TASNAD-MADARAS R
14 DJ 108L 0.+000-7+204 TASNAD-TASNAD R 15 DJ 108L 7+204-9+852 TASNAD-CIG R 16 DJ 108L 9+852-36+387 CIG-MADARAS R
17 DJ 108M TASNAD-BERVENI-FRONTIERA 59.979 KM 0+000-54+929 TASNAD-BERVENI B
18 DJ 108M 54+929-59.979 BERVENI- R
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
30
FRONTIERA
19 DJ 108P MARAMURES-BABTA-HUREZU 14.029 KM 17+000-31+029
BABTA-HUREZU MARE R
20 DJ 108P 17+000-19+300 LIM. JUD-HUREZU MARE R
21 DJ 108P 19+300-21+300 BABŢA R
22 DJ 108P 21+300-27+200 BABŢA - HUREZU MARE R
23 DJ 108P 27+200-28+700 HUREZU MARE R
24 DJ 108P 28+700-29+795 HUREZU MARE-DJ196 R
25 DJ 108P 29+795-31+029 HUREZU MARE-DJ196 R
26 DJ 109H TURT-BATARCI 7 KM 0+000-7+000 TURT-BATARCI R
27 DJ 109 I JUD. MARAMURES-ORASU NOU 5.131 KM 5+875-11+006
ORASU NOU VII-ORASU NOU R
28 DJ 109K ORASU NOU-REMETEA-CAMARZ.18.316 KM 0+000-21+579
29 DJ 109K 0+000-5+281 ORASU NOU-REMETEA R
30 DJ 109K 5+281-5+461 REMETEA-RESIGHEA R
31 DJ 109K 5+461-5+720 REMETEA R
32 DJ 109K 5+720-6+157 REMETEA-BOINESTI R
33 DJ 109K 6+157-6+357 BOINESTI R 34 DJ 109K 6+357-6+850 BOINESTI R 35 DJ 109K 6+850-7+157 BOINESTI R
36 DJ 109K 7+157-10+420 SUPRAPUNERE DJ109I R
37 DJ 109K 10+420-21+579 BOINESTI-CAMARZANA R
38 DJ 109L NEGRESTI OAS-BIXAD-HALMEU 41.632 KM 0+000-41+632
39 DJ 109L 0+000-12+314 NEGRESTI-BOINESTI R
40 DJ 109L 12+314-15+318 BOINESTI-CALINESTI R
41 DJ 109L 15+318-17+134 CALINESTI R 42 DJ 109L 17+134-18+608 CALINESTI R 43 DJ 109L 18+608-20+152 CALINESTI R
44 DJ 109L 20+152-21+872 CALINESTI-GHERTA MICA R
45 DJ 109L 21+872-22+222 GHERTA MICA R 46 DJ 109L 22+222-23+794 GHERTA MICA R
47 DJ 109L 23+974-29+000 GHERTA MICA-TURT R
48 DJ 109L 29+000-34+000 TURT-BABESTI R 49 DJ 109L 34+000-41+632 BABESTI-HALMEU R
50 DJ 109M HALMEU-TARNA MARE-VAGAŞ 25.850 KM 0+000-25+850
51 DJ 109M 0+000-2+200 HALMEU-DABOLT B 52 DJ 109M 2+200-12+127 DABOLT-BATARCI B
53 DJ 109M 12+127-21+850 BATARCI-TARNA MARE B
54 DJ 109M 21+850-25+850 TARNA MARE -VASAG R
55 DJ 109N SACASENI-UNIMAT-ACAS 9.923 KM 0+000-9+923
56 DJ 109N 0+000-5+900 DN1F-UNIMAT R 57 DJ 109N 5+900-9+923 UNIMAT-ACAS R
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
31
58 DJ 109P SALAJ-CEHAL-TASNAD 17.800 KM 27+560-45+380
59 DJ 109P 27+560-30+810 LIM.JUD.-CEHAL R 60 DJ 109P 30+810-31+308 CEHAL-CEHALUT R 61 DJ 109P 31+308-42+060 CEHALUT-TASNAD R 62 DJ 109P 42+060-45+360 TASNAD R
63 DJ 109U TARNA MARE-CÂNIOSENI-UCRAINA3,557KM 0+0 - 3+557
TARNA MARE - CÂNIOSENI R
64 DJ 110A SALAJ-HODOD 5.00 KM 14+800-19+800
65 DJ 110A 14+800-16+100 LIM.JUD.SALAJ-HODOD R
66 DJ 110A 16+100-19+800 HODOD R
67 DJ 191 BIHOR-CEAN-BLAJA-TASNAD 9.100 KM 59+960-69+060
LIM.JUD.BIHOR-TASNAD R
68 DJ 191A BLAJA (DJ191) - DJ 109P 1,3 KM 0+000-1+300 BLAJA R
69 DJ 193 SATU MARE-CARASEU-POMI-MM 41.300 KM
70 DJ 193 0+000-1+000 SATU MARE R 71 DJ 193 1+000-41+300 SATU MARE-POMI R
72 DJ 193A SATU MARE-SOLDUBA-RATESTI 45.100 KM
73 DJ 193A 0+000-30+551 SATU MARE -SOLDUBA R
74 DJ 193A 30+551-36+800 SOLDUBA-HODISA R 75 DJ 193A 36+800-38+800 R 76 DJ 193A 38+800-42+986 HODISA-SOCOND R 77 DJ 193A 42+986-45+100 SOCOND-RATESTI R
78 DJ 193B CRUCISOR-POIANA C.-BARSAU 13,465 KM
79 DJ 193B 0+000-13+465 CRUCISOR-BARSAU DE JOS R
80 DJ 193C AEROPORT-VIILE SM-SOLDUBA 21,800KM 0+000-21+800
81 DJ 193C 0+000-11+220 AEROPORT-VIILE SATU MARE R
82 DJ 193C 11+220-16+900 VIILE SATU MARE-MEDISA R
83 DJ 193C 16+900-21+800 MEDISA-SOLDUBA R
84 DJ 193D CULCIU MIC-HRIP-CIONCHESTI 14,305 K 0+000-14+305
85 DJ 193D 0+000-7+600 CULCIU MIC-HRIP R 86 DJ 193D 7+600-11+600 HRIP-RUSENI R
87 DJ 193D 11+600-14+305 RUSENI-CIOCHESTI R
88 DJ 193E LIM.JUD.MM-BARSAU-LIM.JUD.MM 8,325K 12+000-20+325
89 DJ 193E 12+000-14+200 lLIM.JUD.MM-BARSAU DE JOS R
90 DJ 193E 14+200-17+762 BARSAU DE JOS-BARSAU DE SUS B
91 DJ 193E 17+762-20+325 BARSAU DE SUS-LIM.JUD.MM B
92 DJ 193F SOCOND-SOCONZEL-STANA 10,561 KM 0+000-10+561
93 DJ 193F 0+000-7+561 SOCOND-SOCONZEL M
94 DJ 193F 7+561-10+561 SOCONZEL-STANA R
95 DJ 194 MOFT.M.-TEREBESTI-S.M.-BERCU-F.37.4 0+000-9+738
96 DJ 194 0+000-4+158 MOFTINU MIC-MOFTINU MARE R
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
32
97 DJ 194 4+158-4+975 MOFTINU MARE R
98 DJ 194 4+975-8+738 MOFTINU MARE-TEREBESTI R
99 DJ 194 8+738-9+738 TEREBESTI R
100 DJ 194 9+738-11+653 SUPRAPUNERE DJ108L R
101 DJ 194 11+653-20+785 TEREBESTI-SATMAREL R
102 DJ 194 20+785-22+000 SATMAREL R
103 DJ 194 22+000-25+130 SATMAREL-SATU MARE R
104 DJ 194 25+130-25+250 SATMAREL-SATU MARE R
105 DJ 194 32+650-46+800 SATU MARE-FRONTIERA R
106 DJ 194A SM-MICULA-HALMEU (DN 1C) 27.744 Km 0+000 - 27+744
107 DJ 194A 0+000 - 10+411 SATU MARE- MICULA B
108 DJ 194A 10+411 - 10+850 MICULA B
109 DJ 194A 10+850 - 17+185
MICULA-BERCU NOU B
110 DJ 194A 17+185 - 22+185
BERCU NOU - CIDREAG R
111 DJ 194A 22+185-23+664 CIDREAG - PORUMBESTI B
112 DJ 194A 23+664 - 27+744
PORUMBESTI HALMEU B
113 DJ 194B DN19-VETIS-CIUPERCENI 37,250 Km 0+000-40+250
114 DJ 194B 0+000-8+246 DN19-VETIS B 115 DJ 194B 8+246-9+450 VETIS-OAR R 116 DJ 194B 9+450-11+950 OAR-DARA B 117 DJ 194B 11+950-16+950 DARA-PETEA B 118 DJ 194B 16+950-24+950 PELES-PELISOR R 119 DJ 194B 24+950-27+950 PELISOR-BERCU R 120 DJ 194B 27+950-31+013 BERCU-MICULA B 121 DJ 194B 34+013-35+500 MICULA-AGRIS R 122 DJ 194B 35+500-37+250 B
123 DJ 194B 37+250-40+250 AGRIS-CIUPERCENI B
124 DJ 194C DOROLT-LAZURI-BOTIZ-ODOREU 15.400 K 0+000-15.400
125 DJ 194C 0+000-4+150 DOROLT-LAZURI R 126 DJ 194C 4+150-4+750 LAZURI M 127 DJ 194C 4+750-6+950 LAZURI-BOTIZ R 128 DJ 194C 6+950-8+950 LAZURI-BOTIZ R 129 DJ 194C 8+950-9+950 BOTIZ R 130 DJ 194C 9+950-15+400 BOTIZ-ODOREU R
131 DJ 194D GELU-ARDUD-SOCOND (DJ193A) 23.150K 0+000-23+150
132 DJ 194D 0+000-3+650 GELU-BABA NOVAC R
133 DJ 194D 3+650-8+150 BABA NOVAC-ARDUD R
134 DJ 194D 8+150-11+150 BABA NOVAC-ARDUD R
135 DJ 194D 11+150-16+150 ARDUD-GERAUSA R
136 DJ 194D 16+150-23+150 GERAUSA-SOCOND R
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
33
137 DJ 195 ARDUD- CARASEU 21,172 KM 0+000-34+417
138 DJ 195 0+000-4+800 ARDUD-VIILE SATU MARE R
139 DJ 195 4+800-11+572 VIILE SATU MARE-TATARASTI R
140 DJ 195 15+585-25+185 NECOPOI-CĂRĂŞEU R
141 DJ 195 26+650-29+057 POTAU-DJ192 R 142 DJ 195 29+057-34+417 DJ192-IOJIB R
143 DJ 195A ACAS-GHIRISA-ARDUD 13.550 KM 0+000-13+550
144 DJ 195A 0+000-6+950 ACAS-GHIRISA R 145 DJ 195A 6+950-13+350 GHIRISA-ARDUD R 146 DJ 195B DOBA-ACAS 34.905 KM 0+000-37+105 147 DJ 195B 0+000-4+000 DOBA-BOGHIS R 148 DJ 195B 4+000-7+500 BOGHIS-DACIA R 149 DJ 195B 7+500-10+600 DACIA-PAULIAN R
150 DJ 195B 12+800-25+680 DN19-CRAIDOROLT R
151 DJ 195B 25+680-27+605 CRAIDOROLT-TEGHEA R
152 DJ 195B 27+605-29+705 TEGHEA-MIHAIENI R 153 DJ 195B 29+705-36+105 MIHAIENI-ACAS R 154 DJ 195B 36+105-37+105 ACAS R
155 DJ 195C DOMANESTI-LIM.JUD.BIHOR 44.768 KM 0+000-44+768
156 DJ 195C 0+000-5+600 DOMANESTI-MOFTINU MIC R
157 DJ 195C 5+600-12+722 MOFTINU MIC-SANMICLAUS R
158 DJ 195C 12+722-12+822 SANMICLAUS R
159 DJ 195C 12+822-14+822 SANMICLAUS-GHIROLT R
160 DJ 195C 14.822-16.122 GHIROLT R
161 DJ 195C 16+122-18+822 GHIROLT-ADY ENDRE R
162 DJ 195C 18+822-24+822 ADY ENDRE-CAUAS R
163 DJ 195C 24+822-38+468 CAUAS-SUDURAU R 164 DJ 195C 38+468-43+268 SUDURAU-PIR R
165 DJ 195C 43+268-44+768 PIR-LIM.JUD.BIHOR R
166 DJ 195D TASNAD-CHEREUSA 15,500 KM 0+000-15+500
167 DJ 195D 0+000-6+320 TASNAD-SAUCA R 168 DJ 195D 6+320-8+500 SAUCA R
169 DJ 195D 8+500-15+500 SAUCA-CHEREUSA R
170 DJ 196 SUPURU DE JOS-LIM.JUD.SJ 28,000 KM 0+000-28+000
171 DJ 196 0+000-8+000 SUPURU DE JOS-CORUND M
172 DJ 196 8+000-13+000 CORUND-BOGDAND M
173 DJ 196 13+000-18+000 BOGDAND-NADISU HODODULUI M
174 DJ 196 18+000-22+000 NADISU HODODULUI-HODOD R
175 DJ 196 22+000-28+000 HODOD-LIM.JUD.SALAJ M
176 DJ 196A DN19-STANA-DJ196 16,550 0+000-37+100
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
34
KM
177 DJ 196A 0+000-9+500 DN19A-INTR.STANA R
178 DJ 196A 9+500-11+500 STANA M 179 DJ 196A 11+500-16+550 STANA-LIM.JUD. R
180 DJ 196B CAREI-FOIENI-PETRESTI 19,048 KM 0+000-19+048
181 DJ 196B 0+000-5+090 CAREI-FOIENI B 182 DJ 196B 5+090-9+384 FOIENI-BEREA R 183 DJ 196B 9+384-9+758 BEREA R 184 DJ 196B 9+758-19+048 BEREA-PETRESTI B
185 DJ 196C SANISLAU-HOREA-ANDRID 38,592 KM 0+000-38+591
186 DJ 196C 0+000-0+820 SANISLAU B 187 DJ 196C 0+820-8+762 SANISLAU-HOREA R 188 DJ 196C 8+762-9+036 HOREA R
189 DJ 196C 9+036-19+762 HOREA-SCARISOARA R
190 DJ 196C 19+762-21+360 SCARISOARA B
191 DJ 196C 21+360-24+910 SCARISOARA-RESIGHEA B
192 DJ 196C 24+910-26+036 RESIGHEA B
193 DJ 196C 26+036-28+792 RESIGHEA-PISCOLT B
194 DJ 196C 28+792-38+592 PISCOLT-ANDRID B
195 DJ 197 DN19-CALINESTI OAS-VAMA 20,844 KM 0+000-27+948
196 DJ 197 0+000-10+000 DN19-CALINESTI OAS R
197 DJ 197 17+104-21+604 DJ 109L-TUR R
198 DJ 197 21+604-22+348 TUR-VALEA MARIEI B
199 DJ 197 22+348-25+948 VALEA MARIEI-VAMA R
200 DJ 197 25+948-27+948 VAMA R
201 DC 1 CIUPERCENI (DN19) - DUMBRAVA 5,15KM 0+000-5+150
CIUPERCENI-DUMBRAVA R
202 DC 2 HALMEU-MESTEACAN 4 KM 0+000-4+000 HALMEU-MESTEACAN R
203 DC 3 HALMEU-DABOLT 2 KM 0+000-2+000 HALMEU-DABOLT B
204 DC 4 COMLAUSA-SIRLAU 3,100 KM 0+000-3+100
COMLAUSA-SIRLAU R
205 DC 4A LIM.JUD.SALAJ-SER-BOGDAND 6,490 KM 12+000-18+490
206 DC 4A 12+000-14+000 LIM.JUD.SALAJ-SER R
207 DC 4A 14+000-18+490 SER-BOGDAND B
208 DC 5 TARNA MARE-VALEA SEACA 7,200 KM 0+000-7+200
TARNA MARE-VALEA SEACA R
209 DC 6 CAMARZANA-TURT BAI-TURT 10,3 KM 0+000-10+300 CAMARZANA-TURT R
210 DC 6 0+000-6+700 CAMARZANA R 211 DC 6 6+700-10+300 TURŢ-TURŢ BĂI R
212 DC 7 TURULUNG-GHERTA MARE 10,802 KM 0+000-10+802
TURULUNG-GHERTA MARE R
213 DC 8 TURULUNG VII-GHERTA MICA 6,010 KM 0+000-6+010
TURULUNG VII-GHERTA MICA
214 DC 8 0+000-2+010 TURULUNG VII R 215 DC 8 0+000-6+010 GHERTA MICA B
216 DC 9 ADRIAN-LIVADA-MEDIESU AURIT 17,360K 0+000-17+360
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
35
217 DC 9 0+000-5+670 ADRIAN-LIVADA B
218 DC 9 5+670-11+800 LIVADA-LIVADA MICA R
219 DC 9 11+800-13+600 LIVADA MICA R
220 DC 9 13+600-17+360 LIVADA MICA-MEDIESU AURIT R
221 DC 9A LIM.JUD.SALAJ-LELEI-DJ196 6,500 KM 9+000-15+500
222 DC 9A 9+000-12+255 LIM.JUD.SALAJ-LELEI R
223 DC 9A 12+255-15+500 LELEI-DJ196 B
224 DC 11 NEGRESTI OAS-TUR 4,536 KM 0+000-4+536
225 DC 11 0+000-0+800 NEGRESTI OAS B
226 DC 11 0+800-3+400 NEGRESTI OAS-TUR B
227 DC 11 3+400-4+356 TUR-VALEA MARIEI R
228 DC 12 TARSOLT-ALICENI 3,600 KM 0+000-3+600 TARSOLT-ALICENI R
229 DC 13 HUTA CERTEZE-MOISENI 3,720 KM 0+000-3+720
230 DC 13 0+000-0+500 MOISENI B
231 DC 13 0+500-2+000 MOISENI-HUTA CERTEZE R
232 DC 13 2+000-3+720 MOISENI-HUTA CERTEZE R
233 DN 19F SATU MARE-ODOREU-APA-JUD.MM.25.652K 0+000-25+652
234 DN 19F 0+000-8+800 SATU MARE-ODOREU B
235 DN 19F
8+800-13+900 ODOREU-BĂBĂŞEŞTI R
236 DN 19F
13+900-17+471 BĂBĂŞEŞTI-MEDIEŞ R
237 DN 19F 17+471-22+209 MEDIES-APA R 238 DN 19F 22+209-23+105 APA 239 DN 19F 23+105-25+652 APA-LIM.JUD.MM. 240 DC 15 DJ192-ETENI 1,500 K 0+000-1+500 DJ192-ETENI R
241 DC 16 MARTINESTI-DUMMBRAVA 14.575KM 0+000-14.575
242 DC 16 0+000-3+000 MARTINESTI B 243 DC 16 3+000-4+200 MĂRTINEŞTI-CUCU B 244 DC 16 4+200-7+850 CUCU-ODOREU B
245 DC 16 7+850-10+450 ODOREU-VANATORESTI B
246 DC 16 10+450-14+575 VANATORESTI-DUMBRAVA R
247 DC 17 DJ192-BERINDAN 1.500 KM 0+000-1+500 DJ192-BERINDAN B
248 DC 18A APA-SOMESENI-LIM.JUD.MM 6,000 KM 0+000-6+000
249 DC 18A 0+000-4+000 APA-SOMESENI R
250 DC 18A 4+000-6+000 SOMESENI-LIM.JUD.MM R
251 DC 19 AMBUD-HRIP 6,700 KM 0+000-6+700 AMBUD-HRIP R 252 DC 19 0+000-1+000 AMBUD R 253 DC 19 1+000-5+700 HRIP R 254 DC 19 5+700-6+700 HRIP R 255 DC 20 DJ193A-CHILIA 3,500 KM 0+000-3+500 DJ193A-CHILIA R
256 DC 21 LIPAU-HOMOROD-VIILE SM 16,100 KM 0+000-16+100
257 DC 21 0+000-2+400 LIPAU-SII B
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
36
258 DC 21 2+400-12+200 SII-HOMOROD R
259 DC 21 12+200-16+100 HOMOROD-VIILE SATU MARE R
260 DC 22 VALEA V.-MARIUS-CRUCISOR 13,200 KM 0+000-13+200
261 DC 22 0+000-6+200 VALEA VINULUI-MARIUS R
262 DC 22 6+200-13+200 MARIUS-CRUCISOR R
263 DC 24 CRUCISOR-IEGHERISTE 5,800 KM 0+000-5+800
264 DC 24 0+000-2+200 CRUCISOR-BICAU B
265 DC 24 2+200-4+600 BICAU-IEGHERISTE B
266 DC 24 4+600-5+800 BICAU-IEGHERISTE R
267 DC 25 POMI-ACIUA 5,096 KM 0+000-5+096 268 DC 25 0+000-2+600 POMI-BORLESTI R 269 DC 25 2+600-5+096 BORLESTI-ACIUA R
270 DC 26 BORLESTI-DC25 ACIUA 1,500 KM 0+000-1+500 BORLESTI-DC25 B
271 DC 29 VIILE SATU MARE-GERAUSA 5,150 KM 0+000-5+150
272 DC 29 0+000-2+000 VIILE SATU MARE-SARATURA R
273 DC 29 2+000-5+150 SARATURA-GERAUSA R
274 DC 30 ARDUD(DN19A) - ARDUD VII(DJ195) 0+000-2+975 ARDUD B
275 DC 31A DJ196A-BOLDA 1,500 KM 0+000-1+500 DJ196A-BOLDA B
276 DC 32 DN19A-HUREZU MARE 7,000 KM 0+000-7+000
277 DC 32 0+000-3+588 DN19A-DOBRA B
278 DC 32 3+588-7+000 DOBRA-HUREZU MARE R
279 DC 33 BELTIUG-DOBRA 7,000 KM 0+000-7+000
280 DC 33 0+000-2+500 BELTIUG-BELTIUG BAI B
281 DC 33 2+500-7+000 BELTIUG BAI-DOBRA B
282 DC 36 SUPURU DE SUS-GIOROCUTA 2,460 KM 0+000-2+460
SUPURU DE SUS-GIOROCUTA B
283 DC 37 SACASENI-DJ109B 14,000 KM 0+000-14+000
284 DC 37 0+000-3+500 SACASENI-CHEGEA B
285 DC 37 3+500-6+250 CHEGEA-ORBAU R 286 DC 37 6+250-9+350 CHEGEA-ORBAU R 287 DC 37 9+350-14+000 ORBAU-DJ109B R
288 DC 39 SAUCA-CHISAU-CHEREUSA 5,000 KM 0+000-5+000
SAUCA-CHISAU-CHEREUSA B
289 DC 40 DJ108M-VALEA MORII 1,000 KM 0+000-1+000
DJ108M-VALEA MORII R
290 DC 41 SANTAU-GHILESTI 6,500 KM 0+000-6+500 291 DC 41 0+000-4+450 SANTAU-GHILESTI R 292 DC 41 4+450-6+500 GHILESTI R 293 DC 41A CIG-SACASENI 6,250 KM 0+000-6+250 294 DC 41A 0+000-4+850 CIG-SACASENI R 295 DC 41A 4+850-5+750 SACASENI R 296 DC 41A 5+750-6+250 R
297 DC 42 PORTITA-SANTAU-SAUCA 10,400 KM 0+000-10+400
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
37
298 DC 42 0+000-3+000 PORTITA-SUDURAU R
299 DC 42 3+000-8+000 SUDURAU-SANTAU R
300 DC 42 8+000-10+400 SANTAU-SAUCA R
301 DC 43 ANDRID - LIM.JUD. BIHOR 2,18 KM 0+000-2+180 ANDRID R
302 DC 43A ANDRID - LIM.JUD. BIHOR 1,95 KM 0+000-1+950 ANDRID R
303 DC 44A PIR-SARVAZEL-BECHENI 7,000 KM 0+000-7+000
304 DC 44A 0+000-3+000 PIR-SARVAZEL B
305 DC 44A 3+000-7+000 SARVAZEL-BECHENI R
306 DC 45 DINDESTIU MIC-ANDRID 7,200 KM 0+000-7+200
DINDESTIU MIC-ANDRID R
307 DC 46 CIUMESTI-VIISOARA 8,500 KM 0+000-8+500
308 DC 46 0+000-1+600 CIUMEŞTI B
309 DC 46 1+600-8+500 CIUMESTI-VIISOARA R
310 DC 47 URZICENI-FOIENI 5,062 KM 0+000-5+062 URZICENI-FOIENI B
311 DC 49 CAREI-URZICENI PADURE 16,975 KM 0+000-16+975
312 DC 49 0+000-3+938 CAREI-CAPLENI B 313 DC 49 3+938-5+138 CAPLENI-CAMIN R 314 DC 49 5+138-13+875 CAMIN B 315 DC 49 13+875-16+975 URZICENI R 316 DC 49 13+295-13+875 URZICENI B
317 DC 50 DN1F-ADY ENDRE-ERIU SANCRAI 10.880K 0+000-10+880
318 DC 50 0+000-1+450 DN1F-RADULESTI R
319 DC 50 1+450-7+880 RADULESTI-ERIU-SANCRAI R
320 DC 50 7+880-10+880 RADULESTI-ERIU-SANCRAI B
321 DC 51 TIREAM-CRAIDOROLT 19.547 KM 0+000-19+547
322 DC 51 0+000-1+494 TIREAM R
323 DC 51 1+494-9+500 TIREAM-SANMICLAUS R
324 DC 51 9+500-13+300 SANMICLAUS-ISTRAU R
325 DC 51 13+300-19+547 ISTRAU-CRAIDOROLT R
326 DC 52 ISTRAU-CRISENI 4.000KM 0+000-4+000 ISTRAU-CRISENI R
327 DC 53 DOMANESTI (DJ195C) - DN 19 0+000 - 3+580 DOMANESTI R
328 DC 55 GHIRISA-BABA NOVAC 6.400KM 0+000-6+400
GHIRISA-BABA NOVAC R
329 DC 59 BOGHIS-TRAIAN 2.000KM 0+000-2+000 BOGHIS-TRAIAN M
330 DC 60 SATMAREL-DN19-PELISOR 3.500KM 0+000-3+500 SATMAREL-DN19 R
331 DC 62 DOROLT-ATEA 4.050KM 0+000-4.050 DOROLT-ATEA B 332 DC 63 LAZURI-PELES 6.400KM 0+000-6+400 333 DC 63 0+000-2+000 LAZURI-PELES B
334 DC 63 2+000-6+400 PELES-FRONTIERA R
335 DC 64 NOROIENI-PELISOR 3.875KM 0+000-3.875 NOROIENI-PELISOR B
336 DC 65 TAMASENI-HALMEU VII 2.000KM 0+000-2+000
TAMASENI-HALMEU VII R
337 DC 71 CALINESTI OAS-LECHINTA 0+000-3+000 CALINESTI OAS- R
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
38
3.000KM LECHINTA
338 DC 72 BIXAD-TRIP 2.000KM 0+000-2+000 339 DC 72 0+000-0+450 BIXAD B 340 DC 72 0+450-2+000 BIXAD-TRIP R
341 DC 73 BIXAD-MANASTIREA BIXAD 5.000KM 0+000-5+000
342 DC 73 0+000-3+000 DJ109L-BIXAD B
343 DC 73 3+000-5+000
BIXAD-MANASTIREA BIXAD B
344 DC 74 BIXAD-MOISENI 7.000KM 0+000-7+000 BXAD-MOISENI R 345 DC 75 NEGRESTI-LUNA 11.500KM 0+000-11+500 346 DC 75 0+000-1+650 DN19-BRADA R 347 DC 75 1+650-3+150 BRADA B 348 DC 75 3+150-11+500 BRADA-LUNA SES R
349 DC 79 PRILOB-PRILOG VII 4.000KM 0+000-4+000 PRILOG-PRILOG VII R
350 DC 80 BARAJ-COCA 3.000KM 0+000-3+000 351 DC 80 0+000-1+000 BARAJ-COCA R 352 DC 80 1+000-3+000 COCA R
353 DC 82 DN 19-RACSA-DJ 109 I 10 KM 0+000-10+000
354 DC 82 0+000-2+200 DN19-RACSA B 355 DC 82 2+200-6+700 RACSA-RACSA VII B 356 DC 82 6+700-10+000 RACSA VII-DJ109 I R
357 DC 83 ORASU NOU VII-DN1C 10 KM 0+000-10+000
358 DC 83 0+000-2+000 ORASU NOU VII-MEDIES VII R
359 DC 83 2+000-4+000 MEDIES VII-MEDIES RATURI R
360 DC 83 4+000-10+000 MEDIES RATURI-DN1C R
361 DC 84 DN1C-DJ192 0+000-3+000 DC1C-DJ192 R
362 DC 85 CĂRĂŞEU-POTĂU- IOJIB 7,76 KM 0+000-7+760
363 0+000-2+400 POTAU-DJ192 R 364 2+400-5+360 DJ192-IOJIB R 365 DC 86 APA-LUNCA APEI 5 KM 0+000-5+000 APA-LUNCA APEI R
366 DC 92 VALEA VINULUI-SAI 6KM 0+000-6+000 VALEA VINULUI-SAI R
367 DC 96 AMBUD-AMATI 3,8 KM 0+000-3+800 368 DC 96 0+000-2+300 AMBUD-AMATI 1 R 369 DC 96 2+300-3+800 AMBUD-AMATI B
370 DC 97 TATARASTI-TIREAC 2 KM 0+000-2+000 TATARASTI-TIREAC B
371 DC 103 DJ193F-SOCOND-CUTA 5,2 KM 0+000-5+200 DN193F-CUTA B
372 DC 104 RATESTI-SANDRA 3.200 KM 0+000-3+200 RATESTI-SANDRA B
373 DC 107 LIM. JUD.MM - GIURTELECUL H. 8,6 KM 28+500-37+100
374 DC 107 28+500-29+000 LIM.JUD.-INTR.GIURTELEC R
375 DC 107 29+000-34+175 GIURTELEC UL HODODULUI B
376 DC 107 34+175-37+100 GIURTELEC-DJ.196 B
377 DC 111 SUPURU DE JOS-UNIMAT-ERIU S. 16 KM
378 DC 111 0+000-15+000 SUPURU DE JOS-ERIU SANCRAI R
379 DC 114 UNIMAT-CIG 5.000KM 0+000-5+000 UNIMAT-CIG R
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
39
380 DC 116 SUPURU DE JOS -DJ109N 5,6 KM 0+000-5+600
SUPURU DE JOS-DJ109N R
381 DC 118 TASNAD-ORBAU 9 KM 0+000-9+000 382 DC 118 0+000-0+500 TASNAD R 383 DC 118 0+500-9+000 TASNAD-ORBAU R 384 DC 120 DN19-IANCULESTI 2 0KM 0+000-2+000 DN19-IANCULESTI B
385 DC 124 DINDESTIUL MIC-DINDESTI 7,42 KM 0+000-2+700
DINDESTIUL MIC-DINDESTI R
386 DC 128A SCARISOARA-LIM.JUD.BIHOR 3,2 KM 0+000-3+200
SCARISOARA-LIM.JUD.BIHOR R
387 DC 130 DN19-MARNA-DJ196B 4,5 KM 0+000-4+500 MARNA NOUA
388 DC 130 0+000-0+820 DN 19 - MARNA B 389 DC 130 0+820-2+850 MARNA R 390 DC 130 2+850-4+500 MARNA-DJ 196B R 391 DC 131 CAREI-IANCULESTI 5,2 KM 0+000-5+200 392 DC 131 0+000-0+950 CAREI-CAREI VII R
393 DC 131 0+950-5+200 CAREI VII-IANCULESTI R
394 DC 136 SANMICLAUS-MOFTINU MARE 5,5 KM 0+000-5+500
SANMICLAUS-MOFTINU MARE R
395 DC 141 DJ10L-SATU MIC-MIHAIENI 6,2 KM 0+000-6+200
396 DC 141 0+000-1+700 DJ108L-SATU MIC R
397 DC 141 1+700-6+200 SATU MIC-MIHAIENI R
398 DC 142 BELTIUG-GIUNGI 5,2 KM 0+000-5+200 399 DC 142 0+000-3+000 BELTIUG-GIUNGI R 400 DC 142 3+000-5+200 GIUNGI R
401 DC 143 CRAIDOROLT-DC 55 5,5 KM 0+000-5+500 CRAIDOROLT-DC55 R
402 DC 153 PAULEAN-TEREBESTI 6 KM 0+000-6+000
403 DC 153 0+000-4+200 PAULEAN-GARA GHILVACI R
404 DC 153 4+200-6+000 GARA GHILVACI-TEREBESTI R
405 DC 154 BOGDAND-BABTA 0+000-6+000 BOGDAND-BABTA R
CAI FERATE
Nr. Crt.
tip den_sector lung nr_linii
1 Reţea naţionala LINIA 400 BAIA MARE-APA-SATU MARE 50 1 2 Reţea naţionala Sector APA-SATU MARE 26 1 3 Reţea naţionala Hm.Apa 0 4 4 Reţea naţionala Hm Mediesu Aurit 0 4 5 Reţea naţionala Hc.Odoreu 0 1 6 Reţea naţionala Hm.Botiz 0 3 7 Reţea naţionala St.Satu Mare 0 12 8 Reţea naţionala St Satu Mare 0 12 9 Reţea naţionala St. Satu Mare 0 12 10 Reţea naţionala LINIA 402 HALMEU-SATU MARE -RESIGHEA 76 1 11 Reţea naţionala Sector Halmeu-Resighea 76 1 12 Reţea naţionala St.Halmeu 0 18 13 Reţea naţionala St.Halmeu 0 18 14 Reţea naţionala St.Halmeu 0 18 15 Reţea naţionala Hm.Porumbesti 0 3 16 Reţea naţionala Hm.Porumbesti 0 3 17 Reţea naţionala Hm.Micula 0 3 18 Reţea naţionala St. Satu Mare 0 0
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
8 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare SNTGN TRANSGAZ - E.T. Cluj 800 Pişcolt - 255 consum mediu anual
9 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Petreşti - 384 consum mediu anual
10 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Ianculeşti - 109 consum mediu anual
11 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Foieni - 955 consum mediu anual
12 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Carei - S.C. Klara ProdComm S.R.L - 33
consum mediu anual
13 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Carei oraş - 10868 consum mediu anual
14 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Carei - Rubin King - 778 consum mediu anual
15 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Carei - Continental (Phoenix) - 4962
consum mediu anual
16 Dn 400 Pişcolt- Satu Mare 0 Vetiş -2348 consum mediu anual
17 Dn 300 Apa - Satu Mare (NORD I) SNTGN TRANSGAZ - E.T. Cluj 1400 Satu Mare - 76716 consum mediu anual
18 Dn 300 Satu Mare - Baia Mare (NORD II) SNTGN TRANSGAZ - E.T. Cluj 1600 Botiz - 3124 consum mediu anual
19 Dn 300 Satu Mare - Baia Mare (NORD II) 0 Odoreu - 322 consum mediu anual
20 Dn 300 Satu Mare - Baia Mare (NORD II) 0 Mediesu Aurit - Bentonita - 279 consum mediu anual
21 Dn 300 Satu Mare - Baia Mare (NORD II) 0 Mediesu Aurit - 230 consum mediu anual
22 Dn 300 Satu Mare - Baia Mare (NORD II) 0 Apa - 268 consum mediu anual
23 Dn 400 Apa - Negreşti Oaş SNTGN TRANSGAZ - E.T. Cluj 1500 Vama- 94 consum mediu anual
24 Dn 400 Apa - Negreşti Oaş 0 Negreşti Oaş - 2230 consum mediu anual
25 Dn 400 Negreşti Oaş - lim . jud. Satu Mare
SNTGN TRANSGAZ - E.T. Cluj 1500 Certeze nu are consumatori
6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Economia judeţului poate fi caracterizată ca o economie industrial-agrară specializată în industria alimentară, textilă şi în producţia de mobilier. Sectorul primar este foarte bine dezvoltat şi sectorul terţiar este în plină expansiune.
Produsul intern brut pe locuitor plasează judeţul Satu Mare între primele 20 de judeţe din România.
Sectorul industrial şi al construcţiilor reprezintă 36% din PIB. Sectorul serviciilor reprezintă 34% din P.I.B. Sectorul agricol, forestier şi silvicultura reprezintă 30% din P.I.B.
Judeţul Satu Mare realizează:
• 1% din producţia industrială totală a României (locul 33/41 judeţe).
• 2,1% din producţia agricolă totală a României (locul 30/41 judeţe).
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
42
• 1,5% din comerţul total din România (locul 26/41 judeţe).
• 1,3% din investiţiile totale din România (locul 30/41 judeţe).
� Sectoare de activitate
Toate sectoarele de activitate sunt în dezvoltare. Sectorul primar a cunoscut o creştere de 2,5% în acest an. Producţia industrială, datorită capitalului investit (naţional şi european) a înregistrat o creştere de 4,6% comparativ cu nivelul înregistrat în anul trecut. Sectorul terţiar a cunoscut de asemenea o creştere puternică în acest an: 10%.
DEPOZITE
Nr.Crt. Tip Denumire Loc Amplasare cap_depozi
1 Depozite agricole > 20 t S.C. Agro Pan S.R.L. Satu Mare Str.Careiului nr.160 700
2 Depozite agricole > 20 t S.C. Abo Mix S.R.L. Satu Mare Str.Depozitelor nr.31 10000
3 Depozite agricole > 20 t S.C. Alimentar S.R.L Satu Mare Str.Careiului nr.160 400
4 Depozite agricole > 20 t S.C. Ardealul S.A. Satu Mare Str.Magnoliei nr.32 44000
5 Depozite agricole > 20 t
S.C. Malţberg Industry S.R.L. Negreşti Satu Mare Str.Soimoseni nr.30 11000
6 Depozite agricole > 20 t S.C. Man Ro S.R.L. Satu Mare Str.Soimoseni nr.32 4000
7 Depozite agricole > 20 t S.C. Man Ro S.R.L. Satu Mare Str.Soimoseni nr.30 30
8 Depozite agricole > 20 t S.C. Mobipan S.A. Carei Str. Ecoului, nr. 30 360
9 Depozite agricole > 20 t S.C. Mobipan S.A. Carei Str. Mihai Viteayul, nr. 108 120
10 Depozite agricole > 20 t S.C.Ardealul S.A. Carei Str. Al. Ioan Cuza nr.8 72000
11 Depozite agricole > 20 t S.C. Amper S.R.L. Carei Str. Oborului, nr. 7 650
12 Depozite agricole > 20 t
S.C. H&M Company S.R.L. Negreşti Oas Carei Str. Al. Ioan Cuza nr.13 7000
225 Staţie PECO S.C.Beny Alex S.R.L. Negresti Oas Str.Victoriei
36 t benzină, 19,2 t motorină
226 Staţie PECO
S.C. MARK OIL COMPANY S.R.L. Supuru de Sus DN 19 A Km. 42+800
60 t benzină, 120 t motorină
227 Staţie PECO S.C. Rompetrol S.A. Satu Mare Drumul Careiului, nr. 160
100 t benzină, 80 t motorină
228 Staţie PECO
S.C. CASH CREDIT S.R.L. - ATLAS Satu Mare DN 19 - E81 Km 136+600
30 t bezină, 30 t motorină
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
47
� Sectorul primar
• Suprafaţa cultivată şi producţia realizată:
Agricultura este sectorul principal în activitatea judeţului Satu Mare (48,8% din populaţia ocupată). Suprafaţa agricolă totală este de 317 500 hectare, din care 223, 200 hectare – teren arabil (70,5% din suprafaţa totală). La ultimul recensământ respectiv în 2004, suprafaţa agricolă necultivabilă a reprezentat 29.769 hectare.
Culturile cerealiere ocupă 63,2% din terenurile cultivabile (55,7% culturi de porumb şi 24,4% culturi de grâu). Sfecla de zahăr, legumele şi cartofii reprezintă 7,9% din suprafaţa cultivată şi floarea soarelui 12,1%. Judeţul Satu Mare este unul dintre principalii producători de fructe din România cu o producţie de 31.000 tone de fructe din care 16.800 tone de struguri şi 10.000 tone de căpşuni.
Se constată că autoconsumul reprezintă aproape un sfert din producţia agricolă. Cea mai mare parte a producţiei agricole se vinde pe piaţa naţională.
• Irigaţii: Numai 1,5% din suprafaţa agricolă totală este echipată cu un sistem de irigaţii.
De fapt, exploatarea necesită mari investiţii financiare pe care cea mai mare parte a micilor fermieri sunt incapabili să le realizeze.
• Program agricol: Programul european SAPARD a fost elaborat pentru dezvoltarea agriculturii şi
infrastructurii rurale din ţările estice.
Satu Mare a fost unul dintre judeţele pilot din România în cadrul acestui program: 74 proiecte au fost elaborate din care 10 au fost selecţionate, având o valoare de 868000 Euro, ceea ce reprezintă 28% din finanţarea totală a programului SAPARD în România în 2000. Aceste 10 proiecte au fost finalizate.
� Sectorul secundar Producţia industrială reprezintă 49,5% din producţia totală a judeţului. Luând în considerare caracteristicile geografice, judeţul oferă posibilităţi de dezvoltare în următoarele sectoare industriale:
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
48
Industria de vârf: Draxlmaier este întreprinderea cea mai importantă din judeţ. Activitatea sa este fabricarea cablajelor electronice pentru automobile. Capitalul este german, activitatea este în dezvoltare şi organizarea depinde de sediul social din Germania. Industria de aparate electrice de uz casnic: Electrolux -Samus este uzina cea mai reprezentativă din acest sector de activitate. Fiind încorporată într-o companie suedeză, întreprinderea şi-a dezvoltat şi diversificat producţia, în prezent fiind leader în producţia de acest gen. Industria de mobilă: În acest sector există un mare numîr de întreprinderi de toate mărimile care produc mobilă de calitate ridicată. Această producţie este în prezent orientată către export. Industria uşoară: în această ramură întreprinderea de confecţii Steilman-Mondiala este cea mai importantă (este o întreprindere privată în care majoritatea acţiunilor aparţin partenerului german). Acest secor cuprinde de asemenea producţia de de lână, de textile, de încălţăminte. Industria agroalimentară: Întreprinderile cele mai reprezentative (amplasate la Carei) sunt specializate în producţia de ulei vegetal . Se adaugă la acestea întreprinderile de in, de cânepă, de tutun şi de rapiţă. Industria construcţiilor: Întreprinderile tradiţionale cu muncitori cu grad înalt de calificare produc echipamente miniere, remorci, sisteme hidraulice. Dar din 1989, ca o consecinţă a declinului economic din România şi cu toate că există muncitori calificaţi aceste întreprinderi au traversat o perioadă dificilă. Ele au nevoie de introducerea de noi tehnologii pentru creşterea productivităţii muncii şi competitivităţii pe pieţele europene.
� Sectorul terţiar Acest sector este în plină dezvoltare.
• Telefonia mobilă
Piaţa de telefonie mobilă este reprezentată de cinci operatori: Zapp Mobile, Vodafone , Orange, Cosmote şi Digi.
• Băncile : în judeţ îşi desfăşoară activitatea mai multe bănci cu capital de stat sau privat :
- BRD - Groupe Sociéte Génerale (Banca Română de Dezvoltare) - BCR (Banca Comercială Română) - Banca Unicredit - TIRIAC - Banc Post - Banca Transilvania - West Bank - Banca Romexterra - Eurom Bank
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
49
- Banca Românească - Volksbank - OTP Bank - Leumi Bank - San Paolo Bank - Piraeus - CEC Bank - Banca Carpatica - Garanti Bank
Toate aceste bănci oferă sisteme electronice de plată şi asigură rapiditate şi siguranţă a activităţilor bancare.
• Turismul : judeţul Satu Mare posedă un potenţial turistic bogat şi variat, cu posibilităţi de dezvoltare în ceea ce priveşte turismul montan (zonele Oas, Codru), turismul de agrement (Valea Mariei, lacul de la Calinesti Oas, lacul de la Oteloaia, pădurile Noroieni, Homoroade, Crucisor, etc.) şi de sejur balnear (la Tasnad, Beltiug, Acis). Judeţul are de asemenea zone cu o valoare etno-folclorică favorabilă pentru dezvoltarea turismului rural. Activitatea turistică este încă prea puţin dezvoltată, datorită lipsei infrastructurii şi insuficienţei investiţiilor în acest sector. � Forţa de muncă
� Sectorul primar ocupă 48,8% din populaţia activă. � Sectorul secundar ocupă 24,4% din populaţia activă. � Sectorul terţiar ocupă 20,9% din populaţia activă.
� Investiţii străine:
� 928 de întreprinderi cu capital străin (Germania, Marea Britanie, Italia, etc.) au făcut investiţii de 50,7 millioane $ (2002)
Întreprinderi din judeţ cu participare străină Numele întreprinderii Localitatea Investitor
principal Total aport în mii $
Domeniu de activitate principal
DRM DRAEXLMAIER ROMANIA
Satu Mare Germania 18548 Producţia de fibre optice şi cablaje electronice
VICTORIA MOB Tasnad Marea Britanie
3805 Producţia de mobilier
POLITEX SA Negresti Oas Germania 3170 Producţia de mobilier TAPESTRY ROMANIA SA
Satu Mare Insulele Virgine Britanice
2377 Producţia de articole de lenjerie şi îmbrăcăminte
IMEX BERE SA Satu Mare Germania 2169 Producţia de bere ELECTROLUX SA Satu Mare Suedia 1334 Producţia de aparate de
uz casnic NOOR WOOD ROMANIA SRL
Negresti Oas Germania 526 Producţia de mobilier
BARDI INDUSTRY SRL Vetis Italia 509 Producţia de mobilier
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
50
� Importuri :
� total 279,5 milioane $, din care : - 73 milioane $ textile şi articole textile - 101,4 milioane $ maşini, aparate şi echipamente electrice şi de transport - 20 milioane $ metale uzuale şi articole fabricate din metale - 85,1 milioane $ alte categorii de produse
� Exporturi :
� total 301 milioane $ : - 104,1 milioane $ textile şi articole textile - 32,3 milioane $ mobilă, prefabricate, aparate de iluminat - 25,2 milioane $ metale uzuale şi articole fabricate din metale - 139,5 milioane $ alte categorii de produse 7. INFRASTRUCTURI LOCALE
• instituţii : Instituţii de învăţământ:
Nr. Crt. Tipul Denumire Ampalasare
1 SUPERIOR UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIŞ"-FILIALA SATU MARE SATU MARE STR.MIHAI VITEAZUL NR.26
2 SUPERIOR UNIVERSITATEA "BABEŞ BOLYAI"CLUJ NAPOCA-SECŢIA COLEGIUL UNIVERSITAR SATU MARE SATU MARE STR. PETOFI NR.47
3 LICEAL COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" SATU MARE SATU MARE STR.M.EMINESCU NR.5
4 LICEAL COLEGIUL NATIONAL "IOAN SLAVICI" SATU MARE SATU MARE STR.I.SLAVICI NR.43
5 LICEAL COLEGIUL NATIONAL "DOAMNA STANCA" SATU MARE SATU MARE STR.STEFAN CEL MARE NR.5
6 LICEAL COLEGIUL NATIONAL "KOLCSEY FERENC" SATU MARE SATU MARE STR.P-ŢA PĂCII NR.2
7 LICEAL LICEUL TEOLOGIC REFORMAT SATU MARE SATU MARE PIATA PACII NR.10
8 LICEAL LICEUL TEORETIC GERMAN "JOHHAN ETTINGER " SATU MARE SATU MARE B-DUL CLOSCA NR.72
9 LICEAL LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SATU MARE SATU MARE STR.I.SLAVICI NR.43
10 LICEAL LICEUL DE ARTA 'AUREL POPP' SATU MARE SATU MARE GEORGE COŞBUC NR.2
11 LICEAL LICEUL TEOLOGIC ORTODOX "NICOLAE STEINHARDT" SATU MARE
SATU MARE STR. GEORGE CĂLINESCU NR. 51
12 LICEAL COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI SI TELECOMUNICATII "ION I.C.BRATIANU' SATU MARE SATU MARE B-DUL V.LUCACIU NR.1
13 LICEAL COLEGIUL "TRAIAN VUIA" SATU MARE SATU MARE B-DUL CLOŞCA 72/A
14 LICEAL COLEGIUL TEHNIC "ELISA ZAMFIRESCU" SATU MARE SATU MARE B-DUL CLOSCA NR.48
1448 3.Posturi de transformare PTAB 20/04 KV 4046, Finate
Negresti 6/0,4 PTAB 0
1449 3.Posturi de transformare PTA 20/ 04 KV 5065 ASN LOC
MARTINESTI-SZE 6/0,4 PTA 0
1450 3.Posturi de transformare PTAB 20 KV 2855 PLUS
Tasnad 20/0,4 PTAB 0
REŢELE GAZ METAN
Nr. Crt.
Denumirea magistralei Agentul economic Capacitate transport
1 BOCICAU - MEDIESUL AURIT TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 9000 2 MEDIESUL AURIT - SARMASEL TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 6000 3 NORD 1 TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 1000 4 NORD 1 TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 1000 5 NORD 2 TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 1000 6 NORD 2 TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 1000 7 NORD 2 TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 1000 8 NORD 2 TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 1000 9 SATU MARE - ABRAMUT TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 2000
10 SATU MARE - ABRAMUT TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 2000 11 SATU MARE - ABRAMUT TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 2000 12 SATU MARE - ABRAMUT TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 2000 13 SATU MARE - ABRAMUT TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 2000 14 MEDIESUL AURIT - PAULIAN TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 5500 15 SABISA - POIANA CODRULUI TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 50 16 SABISA - POIANA CODRULUI TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 50 17 APA - NEGRESTI OAS TRANSGAZ Medias, Regionala Cluj 240
SURSE APĂ Nr.Crt. Tip Amplasam den_sursa tip_aduct
1 Sursa de apa potabila
POIANA CODRULUI
SC STISOM SA POIANA CODRULUI BLOCURI LOCUINTE
Conducta
2 Sursa de apa potabila NEGRESTI OAS
SC POLITEX SA NEGRESTI OAS BLOCURI LOCUINTE
Conducta
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
96
3 Sursa de apa potabila HODOD PRIM.COM.HODOD Conducta 4 Sursa de apa potabila MOFTINU MARE PRIM.MOFTIN-MOFTINU MARE Conducta 5 Sursa de apa potabila MOFTINU MIC PRIM.MOFTIN-MOFTINU MIC Conducta
6 Sursa de apa potabila SATU MARE
SC .APASERV SA SATU MARE, MARTINESTI
Conducta
7 Sursa de apa potabila NEGRESTI-OAS
S.C. RECOM S.A. NEGRESTI -OAS
Conducta
8 Sursa de apa potabila SUPUR
PRIMARIA SUPUR –ALIM SUPUR
Conducta
9 Sursa de apa potabila SECHERESA
PRIMARIA SUPUR-ALIM.SECHERESA
Conducta
10 Sursa de apa potabila FOIENI PRIM FOIENI Conducta
11 Sursa de apa potabila URZICENI
ALIM CU APA URZICENI PADURE
Conducta
12 Sursa de apa potabila URZICENI PRIM URZICNI-URZICENI Conducta 13 Sursa de apa potabila CRAIDOROLT PRIM. CRAIDOROLT Conducta 14 Sursa de apa potabila BERVENI PRIM BERVENI Conducta 15 Sursa de apa potabila VIILE SATU MARE PRIM VIILE SATU MARE Conducta 16 Sursa de apa potabila HUREZU PROTECTIA COPILULUI Conducta 17 Sursa de apa potabila HALMEU PROTECTIA COPILULUI Conducta 18 Sursa de apa potabila POMI PROTECTIA COPILULUI Conducta 19 Sursa de apa potabila DOROLT CONSILIUL LOCAL DOROLT Conducta 20 Sursa de apa potabila BOTIZ CONSILIUL LOCAL BOTIZ Conducta 21 Sursa de apa potabila VETIS PRIMARIA VETIS Conducta 22 Sursa de apa potabila BABA NOVAC LOCATERM ARDUD Conducta
23 Sursa de apa potabila ARDUD
S.C. LOCATERM S.A. SATU MARE ALIM ARDUD
Conducta
24 Sursa de apa potabila DOBA PRIMARIA DOBA ALIM BOGHIS Conducta 25 Sursa de apa potabila BOGDAND PRIM COM BOGDAND Conducta 26 Sursa de apa potabila LAZURI PRIMARIA COM. LAZURI Conducta 27 Sursa de apa potabila TURT PRIM COM. TURT Conducta 28 Sursa de apa potabila TIREAM PRIM.COM.TIREAM Conducta 29 Sursa de apa potabila CAPLENI PRIMARIA CAPLENI Conducta 30 Sursa de apa potabila BIXAD SANATORIU T.B.C. BIXAD Conducta 31 Sursa de apa potabila ORASU NOU PRIM.ORASU NOU Conducta 32 Sursa de apa potabila TEREBESTI PRIM COM TEREBESTI Conducta
33 Sursa de apa potabila HRIP
PRIM COM PAULESTI –ALIM HRIP
Conducta
34 Sursa de apa potabila PETIN
PRIM COM PAULESTI-ALIM.PETIN
Conducta
35 Sursa de apa potabila LIVADA PRIM.LIVADA Conducta 36 Sursa de apa potabila CAREI PRIM MUN. CAREI. Conducta 37 Sursa de apa potabila CAMIN PRIMARIA CAMIN Conducta
38 Sursa de apa potabila TASNAD S.C. APA SERV SATU MARE
C. otel, fonta, azbo
39 Sursa de apa potabila PETRESTI PRIMARIA PETRESTI
Cond. PVC + distrib.
40 Sursa de apa potabila PIŞCOLT
PRIMARIA PISCOLT, ALIMENTARE RESIGHEA SI SCÃRISOARA
Conducta PEHD
41 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C. ELECTROLUX ROMANIA S.A
Conducta
42 Sursa de apa industriala ARDUD SC.ARDUDANA SA
Conducta
43 Sursa de apa industriala SATU MARE SC.SAMOBIL.SA
Conducta
44 Sursa de apa industriala SATU MARE
SC SILVANIA FOREST SA SPPL.FERASTRAU
Conducta
45 Sursa de apa industriala SATU MARE SC ERGOLEMN SA
Conducta
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
97
46 Sursa de apa industriala CAREI SC FILATURA DE BUMBAC
Conducta
47 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C.TRICOTEX S.A.
Conducta
48 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C. PICOMA S.A.
Conducta
49 Sursa de apa industriala CAREI SC CARPIC SA
Conducta
50 Sursa de apa industriala SATU MARE SC HOLCIM SA
Conducta
51 Sursa de apa industriala SATU MARE SC TEXTILA “ARDELEANA “ SA
Conducta
52 Sursa de apa industriala SATU MARE SC CONSTRUCTII MONTAJ SA
Conducta
53 Sursa de apa industriala CAREI SC PROD COM BINDER SRL
Conducta
54 Sursa de apa industriala CAREI SC ARDEALUL SA
Conducta
55 Sursa de apa industriala CAMIN
SOC AGRICOLA VIATA NOUA CAMIN-FR.ZOOT.
Conducta
56 Sursa de apa industriala PETIN SC AGRARIAN SRL
Conducta
57 Sursa de apa industriala FOIENI SOC.AGRICOLA AGROFIENI-
Conducta
58 Sursa de apa industriala NEGRESTI OAS SC.PROFILMET SA
Conducta
59 Sursa de apa industriala CAREI SC AGROINDUSTRIALA SA
Conducta
60 Sursa de apa industriala CAREI PETROMSERVICE VEST
Conducta
61 Sursa de apa industriala SATU MARE SC MEGAROM SA SA
Conducta
62 Sursa de apa industriala SATU MARE SC SAMPAX SRL
Conducta
63 Sursa de apa industriala SATU MARE
SC STAR MOBEL SRL SATU MARE
Conducta
64 Sursa de apa industriala BICAU
SC AVE IMPEX SRL FERM. PUI CARNE
Conducta
65 Sursa de apa industriala SATU MARE SC AVE IMPEX SRL
Conducta
66 Sursa de apa industriala SATU MARE
SC AVE IMPEX SRL, ABATORUL DE PASARI
Conducta
67 Sursa de apa industriala TARNA MARE
SC CASTRUM CORPORATION SRL MINA SOCEA
Conducta
68 Sursa de apa industriala CAREI SC PRINZ SRL CAREI
Conducta
69 Sursa de apa industriala LIVADA STATIUNEA CERC. AGRICOLE
Conducta
70 Sursa de apa ind. DOMANESTI SC COMENERG SRL Conducta
71 Sursa de apa industriala SATU MARE
SC BENY URS SRL FR.PUI CARNE
Conducta
72 Sursa de apa industriala SATU MARE SC.L.A.GALEA TRADE SRL
Conducta
73 Sursa de apa industriala SATU MARE R.A.C-.S.T.C.
Conducta
74 Sursa de apa industriala HALMEU REG.CFR-ST.CFR.
Conducta
75 Sursa de apa industriala SATU MARE SC ORIZONT.SA
Conducta
76 Sursa de apa industriala SATU MARE RA.AEROPORT
Conducta
77 Sursa de apa industriala LIVADA
SC NORD STERN HALMEU COMPLEX
Conducta
78 Sursa de apa SATU MARE SC PRODALIMENT SA Conducta
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
98
industriala
79 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C.NEZONTEX SRL
Conducta
80 Sursa de apa industriala TURT EM TURT
Conducta
81 Sursa de apa industriala MEDIESU AURIT SC BENTONITA SA
Conducta
82 Sursa de apa industriala SATU MARE SC AUTONOVA SA
Conducta
83 Sursa de apa industriala SATU MARE SC UNIO SA
Conducta
84 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C.EUROSERVICE SRL
Conducta
85 Sursa de apa industriala IOJIB S.N.P. PETROM S.A. –PECO
Conducta
86 Sursa de apa industriala SATU MARE SC.MCANOPREST SRL
Conducta
87 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C.VEST MERIDIAN SRL
Conducta
88 Sursa de apa industriala VALEA VINULUI S.C. BREK ROM SRL
Conducta
89 Sursa de apa industriala MEDIESU AURIT SC CONSTRUCTII BOMEX SRL
Conducta
90 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C. IL SERVICE SRL
Conducta
91 Sursa de apa industriala PETIN SC MATCONS SRL
Conducta
92 Sursa de apa industriala SATU MARE
SC AGROMEXIM SRL FERMA VACI
Conducta
93 Sursa de apa industriala BERVENI
INSP.JUD. DE POL. DE FRONTIERA
Conducta
94 Sursa de apa industriala BERCU
INSP.JUD. DE POL. DE FRONTIERA
Conducta
95 Sursa de apa industriala CIUMESTI S.C. SCHAMAGOSCH SA
Conducta
96 Sursa de apa industriala VAMA PETEA
SC HEINRIG IMPEX SRL MAGAZIN DUTY FREE
Conducta
97 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C. ALCOOROM SRL MARTINESTI
Conducta
98 Sursa de apa industriala VETIS S.C. UNICARM SRL SATU MARE
Conducta
99 Sursa de apa industriala VALEA VINULUI
S.C. C.T. CABLE SRL VALEA VINULUI
Conducta
100 Sursa de apa industriala CAREI SOC.AGR.INFRATIREA CAREI
Conducta
101 Sursa de apa industriala NEGRESTI OAS S.C. ALBINA HOTCA SRL
Conducta
102 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C.A.C. BARBU SRL SATU MARE
Conducta
103 Sursa de apa industriala FERMA MOFTIN
S.C. NUTRISAM S.A. SATU MARE
Conducta
104 Sursa de apa industriala CAREI SC RUBIN KING SRL CAREI
Conducta
105 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C.AGROTRANSPORT SUD S.A. SATU MARE
Conducta
106 Sursa de apa industriala SATU MARE A.F. VIRAG SATU MARE
Conducta
107 Sursa de apa industriala CAREI S.C. RO-CONIX SRL CAREI
Conducta
108 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C.INTERTRAFIC SRL SATU MARE
Conducta
109 Sursa de apa industriala RESIGHIA
S.N.T.R. S.A.-SECT.FERM TUTUN-USCATORIA DE TUTUN RESIGH
Conducta
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
99
110 Sursa de apa industriala SANISLAU
N.T.R. S.A.-SECT.FERM TUTUN-SANISLAU
Conducta
111 Sursa de apa industriala ORASU NOU S.C. GALI SRL ORASU NOU
Conducta
112 Sursa de apa industriala BALTA BLONDA
S.C.SATMAREANA S.A. SATU MARE
Conducta
113 Sursa de apa industriala CAREI S.C. AMPER SRL CAREI
Conducta
114 Sursa de apa industriala VAMA PETEA VAMA PETEA
Conducta
115 Sursa de apa industriala ADRIAN
SERE HOLLAND CHAMPIOGNIONS
Conducta
116 Sursa de apa industriala SATU MARE FEDERAL COOP SATU MARE
Conducta
117 Sursa de apa industriala CAREI S.C. PROCOOP S.A. CAREI
Conducta
118 Sursa de apa industriala
HOMORODU DE JOS
ORG.CARITAS SATU MARE -CASA DE ODIHNA HOMORODU DE JOS
Conducta
119 Sursa de apa industriala ARDUD
ORG.CARITAS SATU MARE-SEMIINTERNAT COPII ARDUD
Conducta
120 Sursa de apa industriala SUPURU DE SUS S.C.2 DAVA SRL ARAD-SUPUR
Conducta
121 Sursa de apa industriala APA
S.C. MIRD SRL NEGRESTI OAS-ST SORTARE SPALARE APA
Conducta
122 Sursa de apa industriala APA
S.C. MIRD SRL NEGRESTI OAS-BAR BUFETE TERASA APA
Conducta
123 Sursa de apa industriala APA
S.C. MIRD SRL NEGRESTI OAS-BAZA DE AGREMENT APA
Conducta
124 Sursa de apa industriala DN.19 SM-VETIS
S.C. TIP TOP BOB SRL SATU MARE
Conducta
125 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C. ARCADIROM SRL SATU MARE
Conducta
126 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.N.T.F.C. BUC. –ST.CFR SATU MARE
Conducta
127 Sursa de apa industriala BELTIUG
FUNDATIA DE COOP. INTERNATIONALA BELTIUG
Conducta
128 Sursa de apa industriala ODOREU S.C. CUCU S.A. ODOREU
Conducta
129 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C. KAY PRODEX SRL SATU MARE
Conducta
130 Sursa de apa industriala GELU
A.J. VANATORILOR SI PESC. -GELU
Conducta
131 Sursa de apa industriala SANISLAU
S.C. BROGNAT PROT IMPEX SRL SANISLAU
Conducta
132 Sursa de apa industriala AEROPORT
AEROCLUBUL MARAMURES. SATU MARE
Conducta
133 Sursa de apa industriala CAREI S.C. PHOENIX ROM SRL CAREI
Conducta
134 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C.NETTUNO SRL SATU MARE
Conducta
135 Sursa de apa industriala CAREI S.C. CARAOBST SRL CAREI
Conducta
136 Sursa de apa industriala ADRIAN
S.C.POLILEMN PROD SRL ADRIAN
Conducta
137 Sursa de apa industriala ARDUD S.C. UNIVERSAL SRL ARDUD
Conducta
138 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C. STRANIC SRL SATU MARE
Conducta
139 Sursa de apa industriala CIUMESTI S.C. AUTOKOPF SRL CIUMESTI
Conducta
140 Sursa de apa industriala CAREI S.C. PROMAGIC SRL CAREI
Conducta
141 Sursa de apa TRIP S.C.CASTANII 2000 SRL TRIP Conducta
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
100
industriala
142 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C. MARITIM SERVICE S.A. SM
Conducta
143 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C. CEZE SRL SATU MARE
Conducta
144 Sursa de apa industriala BOTIZ S.C.FIRMA HUTTON SRL BOTIZ
Conducta
145 Sursa de apa industriala HALMEU S.C. BARNER SRL HALMEU
Conducta
146 Sursa de apa industriala SATU MARE
S.C. YES PRODIMPEX S.A. SATU M.
Conducta
147 Sursa de apa industriala CAREI S.C. CONTRIC ALEX SRL CAREI
Conducta
148 Sursa de apa industriala ACAS S.C. BAI TERMALE SRL ACAS
Conducta
149 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C. HOLROM SRL SATU MARE
Conducta
150 Sursa de apa industriala SATU MARE S.C. NIVA IMPEX S.R.L.
Conducta
151 Sursa de apa industriala TASNAD S.C. Victoria Mob S.R.L.
Conducta din otel
• locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor (conform planului judeţean de evacuare ).
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
101
Capitolul III. ANALIZA RISCURILOR
1.ANALIZA RISCURILOR NATURALE 1.1. Analiza riscului la fenomene meteorologice periculoase 1.1.1.Analiza riscului la inundaţii
Riscul la inundaţiile ce pot afecta unităţile teritorial-administrative a fost analizat sub cele două aspecte:
- zone inundabile în cazul viiturilor maxime şi al accidentelor la construcţiile hidrotehnice;
- zone cu inundabile cu asigurare 1%.
Suprafeţele din cuprinsul judeţului ce pot fi afectate de aceste două tipuri de inundaţii au fost materializate pe hărţi cu reţeaua hidrografică .
Hărţile judeţului pentru cele două tipuri de inundaţii au fost realizate, pe bază documentaţiei puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean .
La nivelul unităţilor teritorial-administrative au fost realizate hărţi pentru fiecare comună, pe care au fost raportate ariile de extindere a celor două tipuri de inundaţii după hărţile unitare ale judeţului.
Suprafeţele posibil să fie afectate de cele două tipuri de inundaţii ,
determinate pe calculator de pe hărţile scara 1:50.000, se repartizează după cum urmează:
Nr. crt.
Unitatea teritorial – administrativă
Suprafeţe expuse inundaţiilor (ha)
În cazul viiturilor maxime şi al acciden- telor la construcţiile hidrotehnice
În cazul inundaţiilor cu asigurare 1%
1 Oraşul Ardud 856 38 2 Oraşul Livada 2.874 52 3 Comuna Acâş 1.858 375 4 Comuna Andrid 2.847 778 5 Comuna Apa 636 636 6 Comuna Beltiug 5.437 1.098 7 Comuna Berveni 4.720 1.868 8 Comuna Botiz 5.206 37 9 Comuna Căpleni 3.400 164 10 Comuna Căuaş 5.170 540 11 Comuna Craidorolţ 1.738 134 12 Comuna Crucişor 1.036 228 13 Comuna Culciu 2.044 1.266 14 Comuna Dorolţ 186 186 15 Comuna Halmeu 8.304 161 16 Comuna Homoroade 919 210 17 Comuna Lazuri 6.522 48 18 Comuna Medieşu Aurit 401 401 19 Comuna Micula 5.140 120 20 ComunaMoftin 3.911 607 21 Comuna Odoreu 1.354 568
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
102
22 Comuna Oraşu Nou 3.450 428 23 Comuna Păuleşti 384 349 24 Comuna Pir 532 156 25 Comuna Pomi 3.763 737 26 Comuna Santău 2.842 1.030 27 Comuna Terebeşti 482 492 28 Comuna Tiream 3.265 155 29 Comuna Turulung 5.282 410 30 Comuna Urziceni 142 - 31 Comuna Valea Vinului 3.920 518 32 Comuna Vama 947 - 33 Comuna Vetiş 333 328 34 Com.Viile Satu Mare 610 77 TOTAL 90.511 14.195
Întrucât în situaţiile statistice furnizate de specialiştii S.G.A. Satu Mare suprafeţele inundabile sunt prezentate în lungul cursurilor de apă şi cuprind mai multe unităţi teritorial – administrative, stabilirea ariilor inundabile în cazul viiturilor maxime şi a celor cu asigurare 1% pe comune s-a făcut prin determinări pe calculator .
Valorile determinate sunt înscrise la fiecare comună pe cele două tipuri de inundaţii, fără a fi defalcate şi pe genuri de folosinţă a terenurilor, întrucât această împărţire nu este făcută şi la nivelul hărţilor avute în vedere.
Nr. crt.
Bazinul hidrografic
Suprafeţe apărate prin îndiguire (ha) TOTAL din care:
Suprafeţele apărate prin îndiguire din judeţul Satu Mare, procentual, se
distribuie astfel pe genuri de folosinţă: - arabil ....................................................69,10% - păşuni şi fâneţe.....................................20,23% - păduri .....................................................4,07% - alte terenuri, intravilan, piscicol, stuf.....6,60%
1.2. Analiza riscului la incendii de pădure
Conform Catalogului Local, posibilitatea producerii incendiilor de această natură se poate întâlni la următoarele unităţi administrativ teritoriale :
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
103
Nr. crt
Localitatea Incendii de pădure
1. Agriş ip
2. Batarci Ip
3. Bârsău de Sus ip
4. Beltiug ip
5. Bixad ip
6. Bogdand ip
7. Călineşti Oaş Ip
8. Cămărzana Ip
9. Cehal Ip
10. Certeze Ip
11. Cruci şor Ip
12. Dorolţ ip
13. Foieni ip
14. Hodod ip
15. Homorodul de Mijloc ip
16. Lazuri ip
17. Medieşu Aurit ip
18. Micula Ip
19. Oraşu Nou Ip
20. Pişcolt ip
21. Pomi ip
22. Racşa ip
23. Săcăşeni Ip
24. Sanislău Ip
25. Socond Ip
26. Târşolţ ip
27. Terebeşti ip
28. Turţ Ip
29. Urziceni Ip
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
104
30. Valea Vinului Ip
31. Vama Ip
32. Viile Satu Mare ip
1.3. Analiza riscului la fenomene distructive de origine geologică 1.3.1.Analiza riscului la cutremure
Pe harta fiecărei comune au fost menţionaţi parametrii ce le caracterizează
seismicitatea. Unităţile teritorial – administrative ce intră în alcătuirea judeţului sunt
repartizate pe zone seismice astfel: Zona seismică "C" - risc principal- cuprinde municipiul Carei şi comunele
Andrid, Berveni, Cămin, Căpleni, Căuaş, Ciumeşti, Foieni, Moftin, Petreşti, Pir, Pişcolţ, Sanislău, Santău, Săuca, Tiream şi Urziceni, respectiv 17 unităţi teritorial-administrative grupate în partea de vest a teritoriului judeţului.
Dintre acestea se detaşează municipiul Carei şi comunele Andrid şi Berveni la care intensitatea seismică mai mare de VII scara MSK şi astfel teritoriile lor pot fi caracterizate ca „zone cu risc principal”.
Mai sunt 3 unităţi administrativ teritoriale care se încadrează la risc principal respectiv(comunele Batarci, Halmeu, Porumbeşti) grupate pe o suprafaţă unitară din partea de NE a judeţului.
Zona seismică „c”-risc secundar se extinde pe cea mai mare parte a teritoriului judeţului Satu Mare şi cuprinde un număr de 45 de oraşe şi comune (municipiul Satu Mare, oraşele Negreşti-Oaş, Tăşnad, Ardud şi Livada şi comunele Acâş, Agriş, Apa, Bârsău, Beltiug, Bixad, Bogdand, Botiz, Călineşti-Oaş, Cămârzana, Cehal, Certeze, Craidorolţ, Crucişor, Culciu, Doba, Dorolţ, Gherţa Mică, Hodod, Homoroade, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Pomi, Racşa, Săcăşeni, Socond, Supur, Terebeşti, Târşolţ, Turulung, Turţ, Tarna Mare, Valea Vinului, Vama, Vetiş ,Viile Satu Mare). Pe teritoriile acestor unităţi teritorial-administrative, intensitatea seismică este mai mică de VII pe scara MSK
1.3.2.Analiza riscului la alunecări de teren La aprecierea stabilităţii terenurilor, s-au avut în vedere pe de o parte relieful
teritoriilor comunelor (câmpie, dealuri) şi pe de altă parte alcătuirea geologică a subsolului acestora (prezenţa argilelor), elemente în baza cărora au fost menţionate zonele care nu au probleme de alunecări de teren. Ca atare, prezenţa acestui factor de risc, în diferite arii ale unor comune, nu s-a stabilit pe baza executării de lucrări de cartare a lor în teren, ci numai prin interpretarea condiţiilor morfologice şi geologice favorabile producerii lor.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
105
Totuşi şi această analiză a permis stabilirea acelor arii care sunt lipsite de fenomene de alunecări de teren, precum şi inventarierea comunelor – şi în cadrul acestora a acelor arii în care sunt condiţii favorabile pentru acest tip de factori de risc.
După cum s-a mai menţionat teritoriul se situează în zone cu relief de câmpie, cu energie de relief neînsemnată, considerent pentru care nu au probleme cu stabilitatea din punct de vedere al alunecărilor de teren. În unele din aceste unităţi teritorial – administrative există arii, cu extinderi foarte diferite de la o comună la alta, predispuse la instabilitate prin producerea de alunecări de teren, în această situaţie fiind:
- Oraşul Tăşnad - Din punct de vedere al riscului producerii alunecărilor de teren unitatea administrativă se încadrează la „At” –Risc principal, fiind posibile alunecări de teren.Pe teritoriul analizat nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren. Excepţie fac lucrările de drenaj subteran şi câteva canale de drenaj de suprafaţă executate pe Dealul Pisicii din intravilanul oraşului Tăşnad precum şi unele intervenţii punctuale în gospodăriile situate pe frontul piemontului. În partea de nord a teritoriului unde sunt prezente depozite cuaternare şi relieful este de câmpie, nu există probleme în ceea ce priveşte stabilitatea terenurilor. În schimb în partea de sud, aparţinând piemontului, cu relief deluros şi în special pe fruntea piemontului din arealul oraşului Tăşnad, cu pante şi energie de relief mai importante, la care se adaugă şi alcătuirea geologică argiloasă a subsolului (formaţiuni panoniene), terenul este predispus la fenomene de alunecări, fiind instabil. - Comuna Batarci - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc.Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. - Comuna Bârsău - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. - Comuna Bixad - Pe tritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc. Lucrări de mai mare anvergură s-au efectuat în consolidarea malurilor, canalizări şi îndiguiri în lunca Lechincioarei.Unele construcţii existente/în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. - Bogdand - Pe teritoriul analizat nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren. - Comuna Călineşti - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, s-a intervenit prin terasări, drenaje etc. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului (în special în localităţile Lechinţa şi Călineşti Oaş).
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
106
- Comuna Cămârzana - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. În intravilanul localităţii, cu denivelări mai pronunţate şi energie de relief semnificativă, se identifică alunecări de teren stabilizate cu potenţial de reactivare, determinând astfel o anumită instabilitate a terenurilor. - Comuna Cehal - Dintre localităţi, Cehăluţ (exceptând jumătatea estică aflată în luncă), Orbău – în întregime şi Cehal (exceptând sectorul din luncă), se află în ariile cu potenţial de alunecări, constatându-se lucrări punctuale cu efecte asupra stabilităţii reliefului. În luncile văilor, unde relieful este aproape plan, terenurile sunt caracterizate prin stabilitate, însă interfluviile cu aspect deluros mai accentuat şi în mod deosebit acolo unde sunt prezente argilele roşcate cu grosimi mari, terenurile sunt uşor instabile, fiind predispuse la fenomenele de alunecări de teren.Au fost identificate câteva areale cu alunecări vechi, unele reactivate sau cu posibilităţi de reactivare aproape peste tot în satul Orbău. Deşi, ţinând cont de configuraţia terenului şi de dinamica proceselor geomorfologice, uliţele şi construcţiile de locuinţe s-au axat cu precădere pe cumpenele de apă şi pe pantele mai stabile, totuşi, în prezent, numeroase construcţii sunt afectate de alunecări; chiar şi biserica a trebuit să fie mutată pe o nouă locaţie, iar drumul comunal şi uliţele necesită în permanenţă lucrări de consolidare şi întreţinere. Aceleaşi probleme, dar de intensitate mai redusă, se constată şi în sud-vestul localităţii Cehal. În rest, în regiunea piemontană din sud, dată fiind litologia specifică (prezenţa argilelor), lipsa protecţiei pădurii, energia de relief şi panta mare, favorizează dezvoltarea proceselor actuale de modelare (eroziunea fluvială, ravenarea şi reactivarea alunecărilor). - Comuna Certeze - Pe tritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc (în special în localitatea Moişeni). Lucrări de mai mare anvergură s-au efectuat în consolidarea malurilor, canalizări şi îndiguiri în luncile celor două râuri principale.Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. În intravilanul localităţii, cu denivelări mai pronunţate şi energie de relief semnificativă, se identifică alunecări de teren stabilizate cu potenţial de reactivare, determinând astfel o anumită instabilitate a terenurilor (pe versantul drept al Văii Arşiţa, aproape de confluenţa cu Valea Rea; s-au mai identificat alunecări vechi (declanşate în 1996-1998), reactivate, pe versantul stâng al Văii Cireşul. Pe versantul drept al Văii Rea, localitatea Moişeni, au fost identificate alunecări vechi de teren cu potenţial de reactivare, la sud de biserică, de o parte şi alta a uliţei ce coboară spre Valea Rea. - Comuna Gherţa Mică - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. În intravilanul localităţii, cu denivelări pronunţate (pante frecvente de 15-30º) şi energie de relief semnificativă (peste 20 m/ha), se identifică alunecări de teren stabilizate cu potenţial
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
107
de reactivare, determinând astfel o anumită instabilitate a terenurilor. În anul 2000 au fost identificate alunecări de teren pe Valea Oilor, în zona „Sunătoarea”, pe malurile Văii Mari (la Ciurgău) şi pe Valea Uliţei. - Comuna Hodod - Pe teritoriul analizat nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren.În cea mai mare parte a teritoriului, aparţinând Dealurilor Codrului, cu relief deluros şi în special pe fruntea versanţilor cu pante şi energie de relief mai importante, la care se adaugă şi alcătuirea geologică argiloasă a subsolului (formaţiuni ponţian - pliocene), terenul este predispus la fenomene de alunecări, fiind instabil. S-au identificat, punctual, alunecări vechi, parţial reactivate. Au fost identificate areale cu alunecări de teren pe Dl. Cosareghi, Dl. Hodod, Dl. Baghios etc. Frecvente sunt însă şi manifestările eroziunii torenţiale accelerate, de obicei însoţind şi amplificând deplasările de teren. - Comuna Oraşu Nou - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat (in august 2005, în perioada cercetărilor de teren), erau în plin proces de refacere şi consolidare sectoare din drumurile comunale afectate. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului, ţinând cont şi de faptul că localităţile Prilog-Vii şi Remetea Oaşului au intravilanul fragmentat. Teritoriile comunale situate în lunca şi pe podurile teraselor râului Talna Mare se caracterizează prin stabilitatea terenurilor, în aceiaşi situaţie fiind şi cele în alcătuirea geologică a cărora intră rocile eruptive neogene din Munţii Gutâi şi din zona Oraşu Nou – Oraşu Nou-Vii. Teritoriile în alcătuirea geologică a cărora intră formaţiunle cuaternare sau pannoniene constituite predominant din argile şi situate într-un relief deluros (Prilog, Prilog-Vii, Remetea Oaşului, zona Racşa-Oraşu Nou) sunt predispuse la fenomene de alunecări de teren şi astfel nu pot fi caracterizate ca fiind stabile. Nu au fost identificate areale cu alunecări recente sau reactivate semnificative, frecvente fiind procesele de eroziune torenţială cu tendinţă de ravenare. - Comuna Socond - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări majore privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat (in august 2005, în perioada cercetărilor de teren), se executau mici intervenţii de refacere şi consolidare ale drumurilor.Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului.În luncile văilor, unde relieful este aproape plan şi în Culmea Codrului cu subsolul alcătuit din roci metamorfice nu sunt probleme în ceea ce priveşte stabilitatea terenului.Tăpşanele piemontane alcătuite din argile cu intercalaţii de nisipuri pe de o parte, iar pe de altă parte relieful deluros cu denivelări pronunţate şi energie de relief semnificativă, creează condiţii optime pentru producerea şi reactivarea alunecărilor de teren, determinând o anumită instabilitate a terenurilor. Acestea sunt prezente şi potenţial se pot reactiva pe întreg interfluviul dintre Valea Copacişului şi Valea Cuţii, afectând şi intravilanul localităţii. - Comuna Racşa - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat. Teritoriile în alcătuirea geologică a cărora intră formaţiunle cuaternare sau pannoniene constituite predominant din
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
108
argile şi situate într-un relief deluros (Racşa) sunt predispuse la fenomene de alunecări de teren şi astfel nu pot fi caracterizate ca fiind stabile. Au fost identificate areale cu alunecări recente, frecvente fiind procesele de eroziune torenţială cu tendinţă de ravenare. - Comuna Supur - Pe teritoriul analizat nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren. În partea centrală a teritoriului unde sunt prezente depozite cuaternare şi relieful este de câmpie, nu există probleme în ceea ce priveşte stabilitatea terenurilor. În schimb în vestul şi în special în estul teritoriului, aparţinând piemontului, cu relief deluros şi în special pe fruntea dealurilor Codrului, cu pante şi energie de relief mai importante, la care se adaugă şi alcătuirea geologică argiloasă a subsolului (formaţiuni pannoniene), terenul este predispus la fenomene de alunecări, fiind instabil. S-au identificat alunecări vechi, parţial reactivate, pe versantul vestic al Dealului Giorocuţei în extravilan şi pe cel nordic la SV de localitatea Giorocuţa. - Comuna Târşolţ - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc. Lucrări de mai mare anvergură s-au efectuat în consolidarea malurilor, canalizări şi îndiguiri în lunca Lechincioarei. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. În intravilanul localităţii, cu denivelări mai pronunţate şi energie de relief semnificativă, se identifică alunecări de teren stabilizate cu potenţial de reactivare, determinând astfel o anumită instabilitate a terenurilor. În anul 2000 au fost identificate alunecări de teren vechi pe pârâul Cioara (la „Trei Iezere”), sub Dl. Măgura şi în sectorul „Bolojeasca”. - Comuna Tarna Mare - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc.; în acest sens menţionăm măsurile privind protecţia malurilor râului Tarna Mare la eroziune. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. În intravilanul localităţii Tarna Mare, cu denivelări mici şi energie de relief nesemnificativă, au fost identificate în anul 2000 alunecări de teren stabilizate cu potenţial de reactivare pe Valea Băii (sub Dealul Huta) şi Valea Tarna (Dealul Hodiţa). Terenurile afectate de alunecări vechi reactivate, produse mai ales în extravilan, se constată pe piemontul localităţii Valea Seacă. - Comuna Turţ - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat, locuitorii au intervenit individual prin terasări, drenaje etc. Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului. În intravilanul localităţii, cu denivelări pronunţate (pante frecvente de 15-30º) şi energie de relief semnificativă (peste 20 m/ha), au fost identificate în anul 2000 alunecări de teren stabilizate cu potenţial de reactivare la 300 m aval de biserica nouă şi pe Valea Ponor. Terenurile afectate de alunecări recent produse mai ales în extravilan, se constată pe dreapta pârâului Turţ, la 2-3 km amonte de localitatea cu acelaşi nume, la N de Chicera Mare (324 m).
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
109
- Comuna Vama - Pe teritoriul comunei nu s-au constatat intervenţii şi lucrări deosebite privind prevenirea şi diminuarea consecinţelor producerii alunecărilor de teren; punctual, acolo unde acestea s-au manifestat (in august 2005, în perioada cercetărilor de teren), drumul şi malul drept al văii Maroşa erau în plin proces de refacere şi consolidare.Unele construcţii existente / în construcţie pot favoriza, prin supraîncărcarea terenului şi modul de execuţie, stabilitatea terenului.În partea de nord, cu relief de câmpie, teritoriul comunei se caracterizează prin stabilitatea terenurilor şi absenţa fenomenelor alunecărilor de teren, însă în partea de sud, în zona piemontană şi parţial pe versanţii Munţilor Gutâi, nu există această situaţie favorabilă. Teritoriile, situate în lunca râului Talna Mare şi pe terasele acestuia, precum şi în zona de sud unde subsolul este alcătuit din roci sedimentare de vârstă sarmaţiană (marne şi gresii) şi roci eruptive neogene din Munţii Gutâi sunt caracterizate prin stabilitatea terenurilor şi lipsa fenomenelor de alunecări de teren.Tăpşanele piemontane alcătuite din argile cu intercalaţii de nisipuri pe de o parte, iar pe de altă parte relieful deluros cu denivelări pronunţate (pante frecvente de 15-30º) şi energie de relief semnificativă (de 10-25 şi peste 20 m/ha), creează condiţii optime pentru producerea şi reactivarea alunecărilor de teren, determinând o anumită instabilitate a terenurilor. Acestea sunt prezente şi potenţial se pot reactiva pe întreg versantul drept al văii Marcoşa (circa 100 ha), ocupat predominant de păşuni, fâneţe şi parţial culturi agricole.Fâşia de teritoriu cuprinse între terasa superioară de pe malul stâng al râului Talna Mare la nord şi limita de nord a rocilor sedimentare sarmaţiene în sud, unde rocile sedimentare argiloase ale Pannonianului alcătuiesc subsolul, are o stabilitate incertă, cu posibile alunecări de teren. De fapt, alunecări vechi sunt reactivate pe versantul drept al văii Maroşa, pe Dealul Babeş („În vii”) şi în special în marea arie de alunecare (cca 100 ha) de pe Dealul Vereşmezeu (Veres Mező).
• industriale : Operatorii economici care intră sub incidenţa H.G. 804 / 2007 sunt :
Nr. crt.
Denumirea titularului activtăţii / profilul activităţii Obs.
1. S.N.P. PETROM S.A. Bucureşti – Sucursala “PECO” Satu Mare / depozitare şi comercializare carburanţi pentru autovehicule
2. S.C. TRANS GAS SERVICES S.R.L. – Localitatea Porumbeşti / tranvazare de gaze petroliere lichefiate
3. S.C. UNICOM HOLDING S.A. Bucureşti – Punct de lucru Halmeu / transvazare, încărcare şi depozitare carburanţi lichizi
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
110
2.2.Analiza riscurilor de transport şi depozitare materiale
periculoase
• transporturi: La această analiză s-a ţinut cont de infrastructura existentă, transportul
materialelor periculoase, din ce se compune şi destinaţia acestora precum şi de tipurile de drum existente (europene, naţionale, judeţene etc.)
Sunt materializate pe „SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA
DE COMPETENŢĂ”
2.3.Analiza riscului la eşecul utilităţilor publice • eşecul utilităţilor publice: Sunt materializate pe „SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA
DE COMPETENŢĂ”
3.ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE 3.1.Riscuri biologice Sunt materializate pe „SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA
DE COMPETENŢĂ” în baza Catalogului Local. Expuse acestor riscuri sunt toate localităţile judeţului, ele având risc principal la
Ed (epidemii) şi Ez(Epizotii- Zoonoze). - Spitalul de boli infecţioase din municipiul Satu Mare ; - Spitalul T.B.C. din municipiul Satu Mare ; - Spitalul T.B.C. din Bixad ;
4. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU
4.1.Riscuri de incendiu În ultimii ani la nivelul judeţului numărul incendiilor a fost în creştere, astfel:
- în anul 2004 : 80 incendii; - în anul 2005 : 141 incendii; - în anul 2006 : 152 incendii; - în anul 2007 : 155 incendii; - în anul 2008 : 177 incendii; - în anul 2009 : 224 incendii; - în anul 2010: 143 incendii; - în anul 2011: 216 incendii; - în anul 2012: 216 incendii; - în anul 2013: 200 incendii;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
111
În general majoritatea incendiilor au avut loc la proprietăţi individuale, ceea ce denotă faptul că grija pentru protecţia proprietăţilor faţă de incendii este constantă.
5.ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISC
5.1.Alte tipuri de risc În zona de competenţă, forţele Inspectoratului pentru Situaţi de Urgenţă „SOMEŞ”
au intervenit şi la alte situaţii de urgenţă după cum urmează:
Pentru stabilirea zonelor cu risc crescut s-au avut în vedere următoarele elemente:
- zonele dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii; - clădirile cu aglomerări de persoane; - instalaţiile tehnologice; - zonele inundabile; - zonele predispuse alunecărilor de teren; - zonele cu posibilitate ridicată de izbucnire a incendiilor
de pădure;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
112
Capitolul IV ACOPERIREA RISCURILOR
1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie.
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie – intervenţie se execută la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă în funcţie de tipurile de riscuri identificate concretizate în planurile de intervenţie care se întocmesc conform art. 33 din O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007, iar la nivelul judeţului pe tipurile de risc identificate după cum urmează : 1. Inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale – prin punerea în aplicare a „Planului Judeţean” de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale elaborat de Administraţia Naţională „APELE ROMÂNE” prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare în conformitate cu art. 52 litera „C” şi anexa nr. 1C din Regulamentul privind gestionarea Situaţiilor de Urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale aprobat prin Ordinul Comun al M.A.I. şi M.M.G.A. nr. 638/420 din 2005. 2. Incendii de pădure - conform „PLANULUI JUDEŢEAN” de protecţie împotriva incendiilor la fondul forestier naţional, elaborat de grupul de suport tehnic al comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform art. 15 litera „a” din „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure”, aprobat prin ordinul comun al M.P.D.R. şi M.A.I. nr. 551/1475 din 2006. 3. Cutremure şi/sau alunecări de teren – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE APĂRARE”, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate de cutremure şi/sau alunecări de teren întocmit conform prevederilor art.6,7,8 şi anexa „B” din regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren aprobat prin Ordinul comun al M.T.C.T. şi M.A.I. nr. 1195/1160 din 2006.
4. Urgenţa radiologică - Conform „PLANULUI JUDEŢEAN DE RĂSPUNS” în caz de urgenţă radiologică întocmit în baza O.M.A.I. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generale pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă radiologică. 5. Accident chimic – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE” şi în caz de accident chimic întocmit conform prevederilor art. 5 şi 12 din Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase aprobate prin O.M.A.I. 647/2005. 6. Accidente grave pe căile de transport – se aplică prevederilor H.G.R. 804/2007 privind controlul pericolelor de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase , Ordinul comun al M.M.G.A. şi M.A.I. 520/1318 din 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi îndrumătorul pentru personalul de intervenţie în cazul accidentelor în care sunt implicate substanţe periculoase. 7. Eşecul unităţilor publice – intervenţia este asigurată de către unităţile specializate.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
113
8. Epidemii şi epizootii – se intervine conform „PLANURILOR NAŢIONALE” de intervenţie specifice (cum este Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1094/2005 privind planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului Naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă).
2. Etapele de realizare a acţiunilor Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forţe; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a eşalonului superior; r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.
3. Faze de urgenţă a acţiunilor În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel: a) urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat; b) urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Someş” al judeţului Satu Mare; c) urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.
4. Acţiuni de protecţie intervenţie
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
114
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi prin punerea în aplicarea a planului de evacuare întocmit în baza Ordinului 1184 / 06.02.2006 ; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ; f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
5. INSTRUIREA
Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează conform prevederilor legale în vigoare .
6. REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL – DECIZIONAL ŞI DE COOPERARE
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării (prin „Planul de înştiinţare alarmare la nivel judeţean” conform Ordinului Ministrului Administraţie şi Internelor nr. 1259 / 2006), notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
115
Primarii, Comitetele Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
Capitolul V RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel: a) inspecţii de prevenire; b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă; c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare; d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice; e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, scafandri profesionişti etc.; f) grupe de sprijin. Mai participă şi alte forţe stabilite prin planurile de cooperare precum şi cele cu funcţii de sprijin prevăzute în H.G.R. 2288/ 2004 pentru aprobarea repartizării funcţiilor pe care le asigură ministerele şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea Situaţiilor de Urgenţă.
Capitolul VI.
LOGISTICA ACŢIUNILOR
Este asigurată potrivit legi de către autorităţile instituţiilor publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţiuni în acest domeniu, conform reglementărilor privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
116
ANEXA nr.1
a) LISTA AUTORITĂŢILOR ŞI FACTORILOR CARE AU RESPONSABILITĂŢI ÎN ANALIZA ŞI ACOPERIREA
RISCURILOR ÎN JUDEŢUL SATU MARE
Nr. Crt.
Denumire autoritate
Coordonate autoritate Persoană (e) De contact
Atribuţii în P.A.A.R. conform fişei nr.
A. COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
1 PREFECTUL JUDETULUI
PRESEDINTE CJSU
Str.P-ţa 25 Octombrie Nr.1, Satu Mare Tel. 0261 711536
AVRAM EUGENIU 0758090007
2 PREŞEDINTE C.J.
VICEPRESEDINTE CJSU
Str.P-ţa 25 Octombrie Nr.1, Satu Mare Tel. 0261 711536
ŞTEF MIHAI ADRIAN 0755044955
3 IMPUTERNICIT
INSPECTOR SEF „SOMEŞ” SATU MARE
Str. Fabricii nr. 35, Satu Mare Tel. 0261 711212
DAN GHEORGHE 0740775632 0758836059
4 INSP. SEF I.P.J. Str. Alexandru Ioan Cuza nr. 5/A, Satu Mare Tel. 0261 753316
TALOS CONSTANTIN 0743220900
5 SEF SERVICIU PERITORIAL
I.J.P.F. SATU MARE
Str. Bujorului nr. 26, Satu Mare Tel. 0261 716680
MAXIM VASILE DANIEL 0752137974
6 CDT.UM 01653 Str. Vulturului nr. 30, Satu Mare Tel. 0261 761525
BROK LUDOVIC 0744358227
7 INSPECTOR SEF I.J.J. Str.Ecaterina Teodoroiu, Nr. 1, Satu Mare Tel. 0261 769319
AVRAM GHEORGHE 0749678400
8 CDT.C.M.J. Str.Petofi Sandor nr.47, Satu Mare Tel. 0261 717123
CHIMINIȚ DANIEL CONSTANTIN
0755051416
9 SEF STPS (OMEPTA) Str.P-ţa 25 Octombrie nr.1, Satu Mare Tel. 0261 712904
MUREŞAN DAFIN 0755051417
10 DIRECTOR DIRECŢIA JUD.
DE INFORMAŢII
Str. Mareşal Averescu Nr. 1 Satu Mare Tel. 0261 706400
IOVA MARIUS 0724261567
11 SEF OFICIU JUDETEAN DE
TELECOMUNICATII SPECIALE
Str. Mareşal Averescu Nr. 1 Satu Mare Tel. 0261 717151
BANCOȘ MARIUS 0722528378
12 DIRECTOR EXECUTIV
D.S.P.
Str. Avram Iancu Nr. 16, Satu Mare, Tel. 0261 750483
DRAGOS GURAN DORINA 0740506517
13 DIRECTOR S.G.A Str. Mircea cel Bătrân, nr. 8/ A Satu Mare Tel. 0261 770175
ANDRIEŞ VASILE 0744514502
14 COMISAR ȘEF GARDA DE
MEDIU
Str. Ioan Slavici Nr. 74 Satu Mare Tel. 0261 750050
STRATULAT ANGELICA 0746226717
15 DIRECTOR EXECUTIV
A.P.M.
Str. Mircea cel Bătrân, nr. 8/ B Satu Mare Tel. 0261 736003
BEKESY ELISABETA 0744517167
16 DIRECTOR D.S.V.S.A. Str. Lăcrimioarei Nr. 37 Satu Mare Tel. 0261 715956
DUMUȚA NICOLAE 0730016923
17 MANAGER GEN. SERV.
AMBULANŢĂ JUDEŢEAN SATU MARE
Str. Prahova nr. 26/A Tel. 0261 741360
PATAKI FRANCISC 0732009611
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
117
18 DIRECTOR EXECUTIV
DEPARTAMENTUL FINANTE PUBLICE
Piaţa Romană nr. 3 – 5, Satu Mare Tel. 0261 768 770
ARDELEAN MIRCEA 0741117474
19 INSPECTOR ŞCOLAR
GENERAL
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 6, Satu Mare Tel. 0261 717998
ROMAN MARIANA 0766911696
20 DIRECTOR DRUMURI
NAŢIONALE
Str. Gheorghe Baritiu Nr. 127 Satu Mare Tel 0261 711261
ARDELEAN PETRU 0745347856
21
DIRECTOR EXECUTIV DIRECŢIA
TEHNICĂ,CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
Str.P-ţa 25 Octombrie Nr.1, Satu Mare Tel. 0261 711536
ŞEREŞ IOAN 0745610039
22 DIRECTOR S.C ELECTRICA SUCURSALA SATU MARE
Str. Mircea cel Bătrân nr. 10 Tel. 0261-805704
TĂMAȘ MIRCEA 0722283168
23 DIRECTOR S.C ELECTRICA SERV S.A AISE SATU MARE
Str. Magnoliei Nr. 37/A 0372610352
OSZ IOZEF 0727788700
24 DIRECTOR GENERAL S.C. APASERV S.A. SATU MARE
Str. Gara Ferastrau Nr.9/A 0261-759080
STEGEREAN DĂNUŢIU 0725809170
25 ŞEF CENTRU REŢEA E-ON GAZ DISTRIBUŢIE SATU MARE
Str. Eroii Revolutiei Nr. 23 0261-717867
ANDREICA VASILE 0749282295
26 AGENTIA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SATU MARE.( A.N.I.F)
Loc. Paulesti Nr. 45 0261726856
BUCURESTEAN ADRIAN 0742792943
B. ALTE AUTORITĂTI
1. Primarul municipiului Satu Mare
Str.P-ţa 25 Octombrie nr.1, Satu Mare Tel. 0261 807569
COICA DOREL 0745616897 0732116820
2. Primarul municipiului Carei Carei, str. 1 Decembrie 1918, nr. 17. tel. 0261 861662
7. Primarul comunei Acâş Acâş GEREB NICOLAE 0261871020; 0788159344
8. Primarul comunei Agriş Agriş SABO ELEK 0261878075; 0762259729
9. Primarul comunei Andrid Andrid PAPP TIBOR 0261879305; 0728966314
10. Primarul comunei Apa Apa APAN MIHAI 0747283452
11. Primarul comunei Batarci Batarci TOMA V. ADRIAN 0261837276 ; 0747257605
12. Primarul comunei Bârsău Bârsăul de Sus CIURDAŞ TRAIAN 0261876058 0762201240
13. Primarul comunei Beltiug Beltiug BARTOK GURZAU IOAN 0261870073 ; 0760789501; 0744529730
14. Primarul comunei Berveni Berveni KISS ZOLTAN 0261872034; 0728197243
15. Primarul comunei Bixad Bixad TĂTAR IOAN 0760685807
16. Primarul comunei Bogdand Bogdand BOJAN AUREL 0261879061 ; 0762209280; 0740010053
17. Primarul comunei Botiz Botiz ROCA IOSIF
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
118
0743120077 ; 0733023190
18. Primarul comunei Călineşti Oaş Călineşti Oaş COPIL GHEORGHE 0261839106 ; 0723834188
19. Primarul comunei Cămârzana Cămârzana BÂLE VASILE 0261833109 ; 0767078536
20. Primarul comunei Cămin Cămin SUTO IMRE 0261872241 ; 0788398232
21. Primarul comunei Căpleni Căpleni MOSDOCZI VILHELM 0261873001; 0728966771
22. Primarul comunei Căuaş Căuaş ROKA MARIUS 0261868041 ; 0766308104
23. Primarul comunei Cehal Cehal JURCHIS GHEORGHE 0261822478 ; 0733926672
24. Primarul comunei Certeze Certeze CIOCAN PETRU 0752107778
25. Primarul comunei Ciumeşti Ciumeşti LOCHLI MIHAI 0743075410
26. Primarul comunei Craidorolţ Craidorolţ BALOGH DANIEL 0730019900
27. Primarul comunei Crucişor Crucişor ANDREICA FLORINEL 0261876235; 0768102350
28. Primarul comunei Culciu Culciu Mare DOMOKOS ALEXANRU 0261870627 ; 0760685825
29. Primarul comunei Doba Doba GHETINA MIHAI 0745635395
30. Primarul comunei Dorolţ Dorolţ GĂMAN MIHAI 0261874001 ; 0729618568
31. Primarul comunei Foieni Foieni FENYI LAURENTIU 0261874687; 0728898499
32. Primarul comunei Gherţa Mică Gherţa Mică CIUTA IOAN 0261838036 ; 0729273358
33. Primarul comunei Halmeu Halmeu INCZE LUDOVIC 0261773320; 0729881308
34. Primarul comunei Hodod Hodod BALOG FRANCISC 0261829110 ; 0762201235
35. Primarul comunei Homoroade Homoroade ARDELEAN SIMION 0261870661 ; 0762242141
36. Primarul comunei Lazuri Lazuri LENGYEL ŞTEFAN 0261828835 ; 0769002950
37. Primarul comunei Medieşul Aurit
Medieşul Aurit ZETEA SILVIU 0744426323
38. Primarul comunei Micula Micula DOBOŞ ŞTEFAN 0261828632 ; 0723327821
39. Primarul comunei Moftin Moftin DAVID GHEORGHE 0261875099 ; 0730103949
40. Primarul comunei Odoreu Odoreu POP DUMITRU DOREL 0745548929
41. Primarul comunei Oraşul Nou Oraşul Nou LUDROCZKI ALEXANDRU 0760686089
42. Primarul comunei Păuleşti Păuleşti NAGY IOIF 0261711041 ; 0762691700
43. Primarul comunei Petreşti Petreşti MARCHIŞ GHEORGHE 0261820039 ; 0762257778
44. Primarul comunei Pişcolt Pişcolt VARGA COSMIN VASILE 0746022605
45. Primarul comunei Pir Pir BURLACU IOAN 0261821776 ; 0768974724
46. Primarul comunei Pomi Pomi LANG VASILE 0261871740 ; 0788655493
47. Primarul comunei Porumbeşti Porumbeşti ŞIMON LEVENTE 0746763402
48. Primarul comunei Racsa Racşa BETEA TOMA 0740010829
49. Primarul comunei Sanislău Sanislău KARDOSI ZOLTAN
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
119
0261821369; 0769072423
50. Primarul comunei Santău Santău ROTAR MARINEL 0261823087 ; 0744797215
51. Primarul comunei Săcăşeni Săcăşeni FERENCZ LEVENTE 0261822643 ; 0728028071
52. Primarul comunei Săuca Săuca MARIAN GHEORGHE 0261822838; 0744208990
53. Primarul comunei Socond Socond CRASNAI IOAN 0261871493 ; 0730580515
54. Primarul comunei Supur Supuru de Jos ŞTEŢ VASILE ADRIAN 0733673276
55. Primarul comunei Tarna Mare Tarna Mare SOBIUS MONICA 0261832023 ; 0758254950
56. Primarul comunei Târşolţ Târşolţ POP GRIGORE 0744116594
57. Primarul comunei Terebeşti Terebeşti AVORNICITI MARIANA 0261875963 0761781840 0728321463
58. Primarul comunei Tiream Tiream FEZER GABOR 0261873676 0728218461
59. Primarul comunei Turţ Turţ CIUPAC IOAN 0261834434 ; 0722211375
60. Primarul comunei Turulung Turulung GYAKON GHEORGHE 0261836161; 0740220568
61. Primarul comunei Urziceni Urziceni MELLAU IOSIF 0261874259 ; 0722268920
62. Primarul comunei Vetiş Vetiş JUHASZ LUDOVIC 0261875505; 0769046300
63. Primarul comunei Valea Vinului Valea Vinului CRISTEA RADU 0762259720
64. Primarul comunei Vama Vama CORODAN VASILE 0740432179
65. Primarul comunei Viile Satu Mare
Viile Satu Mare SZUCS SZABOLCS 0261754125; 0724022402
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
120
ANEXA nr.2
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR
CUPRINŞI ÎN P.A.A.R.
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ a) informează Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind stările potenţial
generatoare de situaţii de urgenta si iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţa produse în unităţile administrativ-teritoriale,
stabilesc măsuri si acţiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmăresc
îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă
la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun
instituirea stării de urgenţă;
d) analizează si avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor
umane, materiale si financiare necesare gestionarii situaţiilor de urgentă;
e) informează Comitetul Naţional si consiliul judeţean asupra activităţii
desfăşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul
Naţional.
În gestionarea situaţiilor de urgenţă sau a celor potenţial generatoare CJSUA
îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
1. În perioada premergătoare unei situaţii de urgenţă:
a) Organizează aplicarea legislaţiei privind managementul situaţiilor de
urgenţă, cu respectarea limitelor de autoritate şi a principiului autonomiei
agenţilor economici, instituţiilor şi organelor locale ale administraţiei de
stat;
b) Asigură, la nivel judeţean, controlul respectării de către persoanele fizice şi
juridice a respectării legislaţiei în domeniu;
c) Iniţiază sau elaborează propuneri de activităţi şi programe ale C.N.S.U. şi
comitetelor ministeriale, asigurând fundamentarea acestora în vederea
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
121
alocării de la buget a fondurilor necesare apărării împotriva dezastrelor şi
înlăturării efectelor acestora şi urmăreşte utilizarea acestor fonduri
constituite la nivel judeţean şi aprobate de Guvern;
d) Coordonează pregătirea populaţiei pe localităţi, instituţii agenţi economici
şi cartiere de locuinţe privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în caz de
situaţii de urgenţă;
e) Asigură, la nivel judeţean, planificarea şi desfăşurarea exerciţiilor de
simulare privind gestionarea situaţiilor de urgenţă;
f) Propune necesarul de resurse materiale, umane şi financiare pentru acţiuni
de prevenire, intervenţii şi refacere în caz de situaţii de urgenţă;
g) Asigură constituirea anuală în fondul de rezervă bugetară prevăzut la
partea de cheltuieli a bugetelor locale, a sumelor necesare finanţării
lucrărilor pentru înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă, precum şi
modul de utilizare a acestora;
h) Analizează, periodic, modul de îndeplinire a acţiunilor de prevenire
prevăzute în planurile proprii, măsurile privind pregătirea populaţiei şi a
factorilor cu răspunderi şi atribuţii în caz de situaţii de urgenţă;
i) Analizează şi validează măsurile aprobate de preşedinte între şedinţe sau,
le corectează ori modifică, după caz;
2. - În timpul producerii unei situaţii de urgenţă:
a) Aplică măsurile operative urgente de intervenţie şi apărare stabilite pentru
tipul de risc respectiv, cu respectarea nivelurilor de intervenţie prevăzute în
plan;
b) Pune în aplicare măsurile prevăzute în planurile specifice de intervenţie,
adaptând prevederile acestora la situaţia concretă, în funcţie de gradul de
urgenţă;
c) Informează Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi comisiile
ministeriale prin Inspectoratul General, despre situaţia produsă, măsurile
întreprinse şi nevoile de sprijin;
d) Coordonează, prin C.O., acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor
distructive din zona de competenţă;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
122
e) Stabileşte comandantul acţiunii şi compunerea grupelor operative, care se
deplasează în teren pentru culegerea unor informaţii suplimentare şi pentru
conducerea acţiunilor de intervenţie;
f) Dispune înştiinţarea şi alarmarea autorităţilor, instituţiilor publice,
agenţilor economici şi populaţiei ce pot fi afectate;
g) Stabileşte măsuri de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale necesare
desfăşurării activităţii economico – sociale, în zona afectată;
h) Organizează primirea şi întrebuinţarea în intervenţie a forţelor şi
mijloacelor de intervenţie sosite pe baza planurilor de cooperare cu
judeţele vecine, ale nivelului naţional sau din străinătate;
i) Organizează primirea şi distribuirea ajutoarelor sosite din ţară şi
străinătate; hotărăşte şi avizează ajutoarele materiale şi băneşti date de stat
pentru populaţie;
j) Hotărăşte asupra funcţionării unităţilor comerciale, de alimentaţie publică,
şcolare precum şi a unităţilor de producţie de primă necesitate pentru
populaţia din zona de dezastru;
3. - În perioada de limitare şi lichidare a efectelor produse de situaţiile de
urgenţă:
a) Desemnează grupul pentru conducerea acţiunilor de refacere şi reabilitare a
zonei afectate;
b) Desemnează echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi
evaluarea efectelor şi pagubelor produse şi le asigură mijloacele necesare
desfăşurării activităţilor;
c) Analizează în şedinţe extraordinare cauzele producerii situaţiilor de
urgenţă, modul de acţiune a comitetelor locale a forţelor şi mijloacelor de
intervenţie, concluziile care s-au tras, stabileşte măsuri de îmbunătăţire a
activităţilor de prevenire şi limitare a efectelor situaţiilor de urgenţă, de
reducere a gradului de vulnerabilitate a comunităţilor;
d) Asigură desfăşurarea activităţilor legate de condiţiile de viaţă ale
sinistraţilor;
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
123
e) Coordonează şi verifică aplicarea măsurilor sanitare, sanitar-veterinare şi
de impunere a legii;
f) Stabileşte repartizarea şi utilizarea ajutoarelor materiale şi băneşti acordate
de stat, de organizaţii naţionale şi internaţionale; organizează distribuirea
acestora;
g) Avizează documentaţiile privind acordarea fondurilor necesare pentru
refacerea lucrărilor de infrastructură;
h) Reactualizează planurile de protecţie şi intervenţie specifice
RISCURI POTENŢIALE DIN JUDEŢELE VECINE CARE POT AFECTA
ZONA DE COMPETENŢĂ Riscurile Potenţiele din judeţele vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului Satu Mare sunt : judeţul Maramureş : poluarea apelor Someşului;
poluarea mediului înconjurător; propagarea incendiilor de pădure. Judeţul Sălaj : poluarea apelor Crasnei; propagarea incendiilor de pădure. Judeţul Bihor : propagarea incendiilor de pădure. Republica UNGARIA : propagarea incendiilor de pădure
SISTEME EXISTENTE DE PREAVERTIZARE / AVERTIZARE A ATINGERII UNOR VALORI CRITICE SI DE
ALARMARE A POPULAŢIEI ÎN CAZUL EVACUĂRII
Conform „Planului de Înştinţare Alarmare al judeţului SatuMare” întocmit în baza Ordinului Nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
124
LOCURI / SPAŢII DE EVACUARE ÎN CAZ DE URGENŢĂ ŞI
DOTAREA ACESTORA Conform „Planului de evacuare a popuaţiei, unor bunuri materiale şi colectivităţii de animale în situaţii de urgenţă al judeţului SatuMare” întocmit în baza Ordinului Nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.
REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ
Cetăţenii sunt obligaţi:
> să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz; să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă;
> să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă de care iau cunoştinţă;
> să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate;
> să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea;
> să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;
> să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apa, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor; să permită, în situaţii de urgenţă civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinta sau pe terenuri proprietate privată;
> să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
> să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate;
> să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
125
Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute mai sus revine, corespunzător situaţiei în care se găsesc şi cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi, au reşedinţa sau se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României.
Cetăţenii declaraţi inapţi de muncă din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul intervenţiei în sprijinul forţelor de protecţie civilă, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de lucrări. Inundaţia apare atunci când albia unui râu nu poate prelua toată apa căzută din
cer. Apele râurilor mari cresc şi scad mai încet decât cele ale râurilor mici. Astfel, într-un bazin hidrografic mic, este posibil ca apele unui râu să crească sau să scadă într-un interval de câteva minute sau câteva ore. în cazul râurilor mari creşterea şi descreşterea apelor poate dura mult. în consecinţă, în cazul râurilor mari, inundaţiile pot dura câteva zile, deoarece e nevoie de timp ca toată apa care cade în amonte să se scurgă.
Inundaţiile şi alunecările de teren se datorează în mare parte distrugerii pădurilor în bazinele hidrografice. Pădurile au un rol important în protejarea versaţilor de eroziune. În absenţa lor, versanţii se prăbuşesc, apar torenţii care distrug maluri, colmatează albiile râurilor şi conduc la revărsări catastrofale de ape. Singura soluţie pe termen lung este dezvoltarea fondului forestier.
Semnalul de alarmă la inundaţii Alarmă la Dezastre - 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauze de 10 secunde între ele. încetarea alarmei - Sunet continuu, cu durata de 2 minute.
- În cazul producerii inundaţiilor ! Dacă aveţi timp : > aduceţi în casă unele lucruri sau puneţi-le culcate pe pământ într-un singur loc; > blocaţi ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă sau
obiectele care plutesc; > evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute ; > după ce aţi închis robineţii de apă şi gaz, aţi deconectat instalaţiile electrice
de la sursele de alimentare cu energie electrică , întrerupeţi curentul electric şi închideţi uşile şi ferestrele casei;
Dacă inundaţia este iminentă : - mutaţi obiectele ce se pot mişca în partea cea mai de sus a casei,
deconectaţi aparatele electrice şi împreună cu familia, părăsiţi locuinţa, deplasându-vă spre locul de refugiu dinainte stabilit;
> în cazul în care sunteţi surprins în afara locuinţei este necesar să respectaţi cu stricteţe comunicările primite de la organele de ordine , îndreptându-vă spre locurile de refugiu apropiate.
Viitura > Viitura se formează în urma scurgerii masive a apelor rezultate din ploi
torenţiale sau topirea masivă a zăpezilor, de pe versanţi în albiile unor râuri, în care există la momentul respectiv o cantitate de apă. Apa primită în exces formează viitura, iar în situaţiile când volumul de apă, care formează viitura, este foarte mare. se pot produce depăşiri ale nivelurilor şi cotelor normale, provocând inundarea zonei pe care o parcurge.
- În caz de viitură !
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
126
Dacă ai primit informaţia că te afli în zona viiturii, părăseşte de urgenţă locul în care te afli, îndreptându-te spre un loc cât mai înalt care nu se află în calea viiturii, pentru a evita impactul cu aceasta. Dacă ai timp, şi ai la îndemână, la plecare ia-ţi mijloace de semnalizare optice sau acustice şi haine groase, pentru a le putea folosi în cazul când ai rămas izolat. Nu încerca să înfrunţi apele învolburate din viitură, pentru a ieşi din zona afectată, şansele de supravieţuire sunt minime, aşteaptă în locul în care te-ai refugiat până la sosirea echipelor de salvare. Dacă ai rămas izolat foloseşte toate mijloacele pe care le ai la îndemână pentru a-ţi face simţită prezenţa şi pentru a cere ajutor.
Dacă se ordonă evacuarea > Păstraţi-vă calmul. > Respectaţi cu stricteţe măsurile şi ordinea de evacuare stabilite de autorităţile
abilitate, prioritate având persoanele aflate în zonele cele mai periclitate, copiii, bătrânii şi bolnavii.
> Dacă este posibil, înainte de a părăsi locuinţa întrerupeţi instalaţiile de alimentare cu gaz, electricitate, apă, scoateţi animalele din gospodărie dirijându-le către locurile care oferă protecţie.
> La părăsirea domiciliului luaţi cu dumneavoastră actele de identitate, o rezervă de alimente şi apă, îmbrăcăminte adecvată sezonului, iar pe timp friguros îmbrăcăminte mai groasă.
> La locul de refugiu comportaţi-vă cu calm, ocupaţi locurile stabilite, respectaţi măsurile stabilite de către autorităţile abilitate, ajutaţi, protejaţi şi supravegheaţi copiii. La cererea autorităţilor participaţi la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor produse de inundaţii.
Bolile în zone inundate se previn prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei A, dezinfectarea cu var cloros a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig, se anunţă la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.
Cele mai frecvente boli post-inundaţie sunt hepatita A (boala mâinilor murdare) şi dizenteria. Aceste boli apar ca urmare a lipsei condiţiilor de păstrare a igienei personale şi de nerespectarea regulilor minime de igienă personală şi colectivă precum şi prin ingerarea unor alimente infectate, păstrate în condiţii improprii. Apa din inundaţii, este un agent de transmitere a bolilor digestive infecţioase, de aceea este necesar a se evita contactul cu apa murdară şi cu alte obiecte venite în contact cu aceasta . La reîntoarcerea acasă :
> Nu intra în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră. Nu atinge firele electrice. Nu consuma decât apă fiartă. > Consumă alimente numai după ce au fost curăţate, fierte şi după caz,
controlate de organele sanitare. > Nu folosi instalaţiile de apă, gaze, electricitate decât cu aprobare. > Acordă ajutor victimelor inundaţiilor. > Execută lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei
şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
127
Furtunile Sunt fenomene rezultate din mişcarea rapidă şi puternică, cu forţe distrugătoare
şi de lungă durată a aerului. După pagubele pricinuite, pot fi comparate cu cutremurul de pământ. Furtuna distruge clădiri durabile, demolează construcţiile uşoare, stâlpii de înaltă tensiune sau de comunicaţii, rupe şi smulge din rădăcini copacii, scufundă vase, deteriorează magistrale auto, căi ferate.
> Deconectează energia electrică. > Adună membrii familiei acasă. închide bine uşile, geamurile,
orificiile pentru ventilare. > Geamurile mari pot fi protejate cu scânduri. De pe acoperiş, balcoane,
logii, ia obiectele ce pot fi luate de vânt. > Uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi. Stinge focul în sobe. > Ţine în ordine beciurile, subsolurile pentru a fi folosite în caz de
necesitate. > Când furtuna a început, stai în clădire, atent să nu te răneşti cu cioburi
de sticlă. > Nu se recomandă ieşitul în stradă imediat după ce a încetat vântul,
deoarece o rafală se poate repeta. > Dacă vijelia te-a găsit în loc deschis, nu fugi, mai bine e să te adăposteşti
într-un şanţ, groapă, orice adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind capul. > Nu ceda în faţa panicii, acţionează conştient, reţine pe alţii de la fapte disperate.
> Furtuna poate fi insotita de fulgere, ploaie, grindina > Nu te apropia de obiectele metalice, de stalpii de tensiune, de paratrasnete.
Alunecările de teren reprezintă deplasări ale versanţilor dealurilor. Ele se pot
produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice, cutremur de pământ), sau chiar ca urmare a unor activităţi umane.
Semnele alunecărilor de teren sunt fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, în pereţii clădirilor, copaci înclinaţi, stâlpi şi garduri strămutate din loc, dispariţia bruscă a apei din fântâni şi izvoare, scârţâitul elementelor de construcţie ale caselor, starea alarmată a păsărilor şi a animalelor.
- În cazul alunecărilor de teren ! > Ieşi imediat din casă pe un teren drept, înştiinţează şi vecinii, ajută pe cei ce au
nevoie. > Apelează la serviciile specializate (poliţie, pompieri, salvarea). > Ia măsuri pentru securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale. Cutremurile
Cutremurul constă într-o vibraţie care circula prin stratul superior al Pământului, având drept cauza erupţii vulcanice, impactul cu meteoriţi, explozii subterane, edificii care se prăbuşesc. Majoritatea cutremurelor sunt cauzate de plăcile tectonice. Doar cutremurele de o magnitudine mare produc victime şi pagube materiale prin distrugerea structurilor create de om, valuri tsunami, avalanşe şi alunecări de teren.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
128
> Se vor alege pentru adăpostire locurile a căror rezistenţă este mai mare: lângă
stâlpii de rezistenţă, în spaţiul uşilor, la colţurile interioare ale incăperilor. > Se va evita staţionarea lângă mobilierul înalt modular. > Repartizează obligaţii astfel ca toţi să ştie ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii. > Ţine clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările. > Verifică uşile, să se deschida uşor şi repede. > Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii să le utilizezi. > Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi atunci când te afli în altă locaţie (în concediu, la spectacole, în vizită). > Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică. > Daca cutremurul v-a surprins în interiorul locuinţei întrerupeţi instalaţiile de
alimentare cu gaz, electricitate, îndepărtaţi-vă de ferestre şi balcoane. > Puneţi-vă familia în siguranţă, adăpostindu-vă lângă pereţi de rezistenţă, sub
tocul uşilor, sub bănci, mese, sau obiecte de mobilier solide. > Dacă cutremurul v-a surprins în afara clădirii, îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi sau
alte obiecte aflate în echilibru precar, la o distanţă care să vă asigure un spaţiu de siguranţă în caz de prăbuşire.
> Dacă vă aflaţi în maşină şi aceasta este în mers, scoateţi maşina în afara părţii carosabile şi opriţi, iar dacă maşina se afla staţionată lângă cladiri părăsiţi-o imediat, îndepărtându-vă de ea.
Dacă te afli blocat sub dărâmături sau în imposibilitatea de a ieşi dintr-un imobil în urma unui dezastru produs de un cutremur :
> la legătura cu autorităţile abilitate prin mijloace acustice, sonore sau telefonice pentru a putea fi interceptat.
> Acordă primul ajutor persoanelor rănite. > Dacă simţi miros de gaz nu folosi mijloace de aprindere sau instalaţii electrice. > Dacă te afli imobilizat sub dărâmături sau obiecte de mobilier, păstrează-ţi
calmul încercând să dai semne de existenţă pentru cei din exterior. Acordarea primului ajutor persoanelor surprinse sub dărâmături > În primul rând oferă-i victimei aer, apa, medicamente, până când momentul
scoaterii este lipsit de riscuri. > Degajează terenul, zona de posibilele dărâmături sau alte obiecte căzute, prin
săpare, luare bucată cu bucată pentru a putea ajunge la persoana în cauză, dar nu fără a asigura locul de eventualele prăbuşiri ce ar putea surveni pe parcursul operaţiunii de salvare.
> Eliberează-i persoanei în cauză, în primă fază, capul şi partea de sus a corpului, iar apoi picioarele.
Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi sinistraţi.
> Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniţi. > Nu mişca răniţii grav dacă nu sunt in pericol imediat de a fi răniţi suplimentar,
până la acordarea de ajutor medical calificat > Participă la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături. > Informează poliţia despre posibile infracţiuni, persoane care răspândesc
zvonuri.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
129
> Nu încurca activitatea profesioniştilor. > Nu bea apa din rezervoarele deschise până ce nu sunt controlate. > La verificarea clădirilor foloseşte o casca de protecţie sau, în lipsa acesteia, un
taburet. Canicula
Canicula şi fenomenele asociate ei, aridizarea si deşertificarea, reprezintă o alta mare problema. Încălzirea atmosferei şi reducerea cantităţilor de precipitaţii conduc la apariţia secetei. Seceta prelungită duce la aridizarea şi deşertificare. Principalele efecte ale secetelor constau în distrugerea recoltelor, diminuarea numărului de animale, pierderea resurselor de apa. Populaţia cea mai săraca este şi cea mai vulnerabilă, pentru că este nevoită să trăiască în condiţiile oferite de un mediu natural ostil.
In anul 2000, marea seceta din România a determinat scăderea producţiei de cereale, cu toate că suprafaţa cultivate a crescut. Recolta de porumb a înregistrat o scădere cu 25%. Fermele de păsări au avut, de asemenea, de suferit datorită valului de căldură. Diminuarea producţiei de grâu are un impact direct asupra rezervelor de hrană, pentru că grâul constituie alimentul de bază pentru doi din trei oameni. Diminuarea capacităţii de a produce hrana determină efecte negative asupra sănătăţii umane, in plus, vremea caniculară creşte riscul de deces mai ales la persoanele de peste 65 de ani. Canicula poate cauza şi dezastre naturale: poate produce incendii sau poate întreţine incendiile de pădure provocate din neglijenţa omului.
Pe timpul verii când temperaturile sunt mari, canicula combinată cu gazele de eşapament ale autovehiculelor pot forma un gaz extrem de periculos denumit ,,ozon troposferic". Clădirile înalte din oraşe opresc circulaţia naturala a aerului iar pe străzi, la nivelul solului se formează şi alte gaze toxice provenite din trafic. Din aceste motive locuitorii oraşelor trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile aglomerate, mai ales în orele amiezii. Expunerea la valori mari ale concentraţiilor de monoxid de carbon provoacă dureri de cap, greţuri şi chiar decesul în unele cazuri.
Prevenirea formării de cozi la soare la ghişeele direcţiilor de taxe şi impozite şi la casieriile furnizorilor de utilităţi. Udarea principalelor căi rutiere din oraş, pentru a combate efectele căldurii. Ridicarea într-un ritm mai alert a gunoaielor menajere, pentru a preveni apariţia de focare de infecţie. Controale mai dese in restaurante, pub-uri, fast-food-uri, magazine alimentare. Asigurarea cu prioritate a irigării culturilor agricole. Intensificarea controalelor legale pe linie de P.S.I.
Evitarea caniculei > menţinerea închisa a ferestrelor când temperatura din exterior este mai mare
decât temperatura din interior; > acoperirea geamurilor expuse la soare cu draperii; > pe timpul nopţilor călduroase se vor deschide ferestrele pentru a crea curenţi de
aer; > folosirea altor mijloace de ventilare; > folosirea băilor dese cu duşuri reci; > consumarea băuturilor răcoritoare non alcoolice.
O temperatura optimă la serviciu stimulează lucrul, crează eficienţa. Senzaţia de bună stare fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2 -3°C. Temperatura aerului recomandata pentru munca intelectuala in poziţia şezând este de 21 - 23°C, iar pentru munca uşoara în poziţia şezând este de 19°C. În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
130
mişcarea şi umiditatea aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor delicate care cer o imobilitate prelungita a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s. În încăperile încălzite umiditatea relativa a aerului să fie cuprinsă între 50 si 70%. Daca acestea nu se păstrează, apar efecte negative.
Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai rapid. Aşadar, procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiţii tehnice şi sanitare pentru comercializare. În scopul evitării maladiilor in cauza, pe lângă aceasta, toate fructele şi legumele ar trebui spălate în doua ape înainte de a fi consumate. Din categoria produselor cu grad sporit de alterare fac parte carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele lactate, peştele şi produsele marine, torturile, prăjiturile. Cele mai periculoase rămân ciupercile. Medicii interzic consumul ciupercilor culese în parcuri, în preajma gropilor de gunoi, de pe marginea şoselelor şi căilor ferate, deoarece acestea au acumulat substanţe toxice. înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte în două - trei ape, timp de cel puţin 15 minute. Un alt produs periculos este îngheţata, când are aspect neomogen, granulat, este neuniform colorată sau parţial dezgheţată.
Produsele alimentare proaspete (lapte, produse lactate, carne si preparate din carne, peste etc.) se alterează rapid şi se pot contamina uşor cu microorganisme, dacă nu sunt manipulate corect şi păstrate în condiţii speciale. Cumpără produse alimentare perisabile numai în limita strictului necesar şi consumă-le rapid. Imediat după achiziţionare, produsele alimentare proaspete trebuie depozitate în frigider sau congelator până în momentul consumului. Nu recongela un produs care a fost dezgheţat în vederea preparării sau care s-a decongelat accidental. Nu lăsa produsele alimentare proaspete expuse decât în timpul necesar porţionării sau preparării lor. Evită achiziţionarea borcanelor cu capacul neetanş! Deschide conservele numai în momentul utilizării. Ceea ce nu s-a consumat, trebuie pus imediat la rece şi consumat, de preferinţa, în aceeaşi zi.
Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere corespunzătoare a transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi care împiedica astfel supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinţe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice. Pentru evitarea unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de transpiraţie, a pierderilor de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea condiţiilor normale de funcţionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în medie a doi litri de lichide de zi, pare nu vor fi băute prea reci (se elimina înainte de a hidrata organismul). În afara de lichidele propriu - zise, se vor consuma cât mai multe fructe şi legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apa, săruri minerale şi vitamine pe care le conţin, cât şi datorită faptului că în organism ele cedează apa sub forma de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul.
Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată ora de vârf, trebuie evitată pe cât posibil. Dacă, totuşi ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite: pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul zilnic de lichide trebuie crescut la cel puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia sa fie cat mai săracă în grăsimi. Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construct, hale industriale, sunt recomandate a se desfăşura dimineaţa şi seara. Evitarea excesului de
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
131
cafea şi a consumului de băuturi în comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil evitate. Copiii nu trebuie lăsaţi sa aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare. Şi persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dauna sănătăţii.
Bolile specifice caniculei sunt: A. Boala diareica acuta (BDA) - se manifestă prin apariţia unor fenomene ca
febra, crampele abdominale, greaţa, vărsăturile alimentare urmate de emiterea scaunelor apoase. Profilaxia bolii diareice acute este la îndemâna oricui: spălatul mâinilor cu apa si săpun înaintea meselor si ori de cate ori este nevoie, precum si prepararea si menţinerea alimentelor in condiţii igienice.
B. Hepatita acuta virala A (boala mâinilor murdare) - are o perioada de incubaţie mult mai lungă, de până la 60 de zile. Perioada de vară reprezintă momentul propice infectării cu virusul hepatitei A, cu atât mai mult cu cât aceasta este o boala a copilăriei, cei mici fiind mai puţin supravegheaţi şi mai tentaţi de consumul fructelor nespălate.
C. Răcelile de vară - au o incidenţă deloc de neglijat şi sunt favorizate de variaţiile de temperatură şi umezeală. Alimentaţia fără vitamine şi consumul exagerat de alcool conduc la scăderea rezistenţei organismului, cu apariţia iniţial a unei viroze respiratorii ce se poate complica cu pneumonie sau afecţiuni respiratorii grave.
D. Dizenteria - ca şi hepatita, este o boala a mâinilor murdare, datorându-se condiţiilor de trai în care nu se respectă regulile de igienă. Apare atât în mediul rural, cât şi în cel urban, afectează toate grupele de vârstă putând reveni la aceeaşi persoană de mai multe ori în decursul vieţii. Simptome: dureri abdominale însoţite de febră, scaune frecvente, modificate şi în cantitate mică, sub forma de mucus, puroi şi sânge. Tratamentul constă în sterilizarea tractului intestinal, adică îndepărtarea microbilor prezenţi in intestine. Medicii recomandă respectarea regulilor de igienă, testarea apei din fântâni şi prezentarea la medic la apariţia oricăror semne de boala diareică. Vaccinul antigripal sezonier măreşte rezistenţa organismului în fata gripei aviare, statul a majorat numărul celor incluşi in programul de vaccinare gratuita .
OMS recomanda administrarea ţintită a vaccinului gripal sezonier la grupe selectate cu risc crescut de expunere la virusul gripal aviar H5N1, ca măsură de descurajare a infecţiei simultane a oamenilor cu virusuri gripale aviare şi umane.
Pandemia de gripă Pandemia este epidemia care se extinde pe un teritoriu foarte mare. Termenul pandemia de gripă descrie momentul în care un virus gripal nou şi înalt
patogen se transmite susţinut în populaţia generala. Ca să vă faceţi o idee, rata de atac medie a epidemiilor este de 3%, iar a pandemiilor de 10%, 25% si chiar 50%. Pentru România, în cel mai grav scenariu de pandemie, s-ar putea îmbolnăvi, pe durata a 9 - 12 luni, până la 11 milioane de oameni, din care 6,7 milioane ar trebui internaţi şi s-ar înregistra circa 50.000 de victime. Din fericire, la acest moment nu se poate vorbi de aşa ceva nicăieri pe glob, iar în România cu atât mai puţin. România este pregătită să aplice Planul Naţional Antipandemie, adică să producă 5,5 milioane doze de vaccin monovalent, care ar asigura vaccinarea a 25% din populaţia ţării.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Satu Mare
132
Măsuri de precauţie > Sa nu-ti mai laşi libere păsările, dar nici animalele care pot intra în contact cu
ele: vite, cai şi porci. > Toate pasările de curte trebuie ţinute închise, iar copiii nu trebuie să se joace cu
ele. > Nu atinge păsările care par bolnave sau pasările moarte. > Anunţă medicii veterinari din zonă orice caz de boală semnalată la păsări, dar şi
la alte animate. > Nu consuma carne de pasăre care nu provine de la un crescător autorizat,
pentru că numai în marile ferme de păsări exista şansa de garantare a măsurilor de biosecuritate.
> Evită locurile şi suprafeţele contaminate cu fecale sau secreţii de păsări. > La fel ca la alte boli infecţioase, una dintre cele mai importante măsuri
preventive este spălarea frecventă şi cu grija a mâinilor. > Evita automedicaţia.
Informează-te asupra oricăror riscuri de boala in zonele pe care le vei vizita. Asigură-te că vaccinările tale sunt la zi şi solicită o vaccinare suplimentară, tratament sau informaţii de care poţi sa ai nevoie. Pregăteşte o trusă sanitară de călătorie care să conţină materiale medicale şi de prim ajutor. Ai grijă să incluzi un termometru şi batiste umede pentru igiena mâinilor.
La păsări, boala debutează cu somnolenţa, cianoza crestei şi bărbiţelor, sete, după
care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui. Moartea este precedată de o stare comatoasă. Cea mai frecventa este însa gripa aviară cu manifestări ca tuse, zgomote respiratorii diverse, lăcrimarea excesivă, întârziere în dezvoltare. Câteodată, boala apare brusc la păsări şi mai multe animale mor fără să prezinte semne premonitorii sau semne minime de boala. Găinile ouătoare pot iniţial sa producă ouă cu modificări ale cojii după care urmează sistarea ouatului. Alte păsări prezintă imobilitate şi slăbire. La păsările afectate pot apărea hemoragii pe pielea fără pene. În cazurile de moarte subită, leziunile pot sa fie absente. Leziunile la curcani sunt similare cu cele de la galinacee, dar de multe ori nu sunt aşa de marcante. Raţele infectate cu virusul influentei aviare şi care excreta virus pot să nu prezinte semne clinice sau leziuni. Leziuni similare pot apărea însă şi la boli ca pseudo-pesta aviara, o boala care nu se transmite la om.
Nu exista un tratament al bolii. Se pot utiliza măsurile de profilaxie: izolarea strictă a focarelor, distrugerea păsărilor bolnave, suspecte de îmbolnăvire şi a celor expuse; dezinfecţia adăposturilor şi a spaţiilor de cazare, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor de contaminare; interzicerea contactului cu păsări străine, controlul traficului de persoane.
În cazul unui focar se aplică: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea, curăţirea, dezinfecţia. Repopularea se face după cel puţin 21 de zile. Daca ai remarcat ceva suspect, e bine sa spui autorităţilor: situaţia în zona infectată; speciile de pasări afectate; numărul de păsări suspecte de boală; detalii privind amplasarea exploataţiei, existenţa şoselelor ori a drumurilor principale în apropiere, situaţia meteorologica locală.