UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE STIINTE ALE NATURII
SI STIINTE AGRICOLESPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI
Elemente de cultura si civilizatie inJudetul Tulcea
Prof. Univ. Asist.: Plesoianu Daniela Studenti: Cositoru
Florentina Saraev Maria Andra Anul IICUPRINS
I.Introducere I.1.Scopul proiectuluiII.Scurt Istoric
III.Caracterizarea elementelor fizico-geografice III.1.Asezare
III.2.Limite III.3.Caraceristici III.4.Relief III.5.Clima
III.6.Hidrografia III.7.Soluri III.8.Vegetatia si faunaIV.Populatie
si demografie. Populatie urbana. Populatia rurala.Numarul si
structura teritoriala a populatie stabile. Strucura etnica a
populatiei stabile V.Elemente de cultura si civilizatie V.1.
Edificii culturale V.2. Edificii istoriceV.3. Edificii
religioaseV.4. Rezerve naturaleVI.Evaluarea patrimoniului
etnografic VII.Indicatori de dezvoltare VII.1.Alimentare cu apa si
canalizareVII.2.Infrastructura de transport VII.3.Nivelul social de
educatie ( scoli, licee, gradinite)VIII.ConcluziiIX.Bibligrafie
I.IntroducereI.1.Scopul proiectuluiDe un farmec aparte, judetul
Tulcea impresioneaza prin diversitatea reliefului, dar si prin
complexitatea culturala, istorica si lingvistica. Judetul este
situat in partea sud-estica a tarii, chiar in nordul provinciei
Dobrogea, provincie a carei istorie marcheaza inceputurile
dezvoltarii noastre ca si popor.Acest proiect are ca scop
prezentarea Elenentelor de cultura si civilizatie din Judetul
Tulcea.Din punct de vedere turistic, judeul Tulcea prezint o serie
de particulariti care i confer o personalitate distinct pentru
celelalte judee ale rii :-existena formelor de relief, de la muni
resturi ale lanului Hercinic, pn la lunci i Delta Dunrii;-prezena
unor vestigii istorice i arheologice cu o valoare de patrimoniu
mondial;-existena unor ntinse suprafee acvatice, inclusiv zona
litoralului Mrii Negre, cu ofert special pentru turism.Datorit
potenialului natural i cultural existent n zona nord dobrogean,
turismul ofer posibilitatea practicrii att a formelor tradiionale
de sejur pentru odihn itinerant, ct i a formelor sale specializate,
respectiv pescuitul sportiv, vntoarea sportiv, turismul cultural,
religios i tiinific, turismul rural, cura helio-marin. n judeul
Tulcea au fost nregtistrai n 2009, 152 ageni de turism autorizai
dintre care 64: de uniti de primire cu alimentaie clasificate.
II.Scurt Istoric Arheologii au descoperit urme ale existentei
umane in nordul Dobrogei datand din neolitic (aproximativ
5.500-2.799 i.Hr.), in zona comunei Baia (Cultura Hamangia) in
lunca Dunarii (Jijila, Garvan, Vacareni, Somova, Tulcea). La
sfarsitul secolului al VII-lea, cand a inceput colonizarea greaca a
tarmului vestic al Marii Negre, au ramas numeroase vestigii ale
unirii dintre poputatie geto-dacica autohtona si colonistii greci.
Sfarsitul secolului I i.Hr., cetatile grecesti de pe tarmul Marii
Negre s-au unit, formand regatul Pontic. Romanii au devenit activi
la sud de Dunare. neincetatele invazii la nord de Dunare ale
celtilor, scitilor, sarmati si bastarni, insecuritatea zonei si
pericolele iernilor grele ne fac o imagime asupra vietii in nordul
Dobrogei din acea perioada. In anul 44 i.Hr. , Burebista uneste
Dobrogea la statul dacic pentru o scurta perioada de timp. Primul
secol d.Hr. a marcat inceperea dominatiei romane in Dobrogea, care
a facut parte din provincia Moesia de Jos, dominatie care a durat
sapte secole. Invazia slavilor si a bulgarilor (Asparuh, 679) a
distrus fortificatia romana, iar Peninsula Balcanica ramane sub
dominatia Imperiului Bizantin a carui flota a protejat gurile de
varsare ale Dunarii. In secolele XII-XIV, genovezii au construit
fortificatii puternice la Chitila, Enisala si Visina. In secolul al
XIV-lea, domnitorul Mircea cel Batran si-a extins dominatia peste
Dobrogea in 1484, dupa caderea Chiliei, regiunea intrand sub
dominatia otomana, iar in secolul al XVI-lea regiunea fiind locul
de plecare spre cucerirea de noi teritorii, ca pe timpul romanilor.
Nordul Dobrogei fiind din nou fortificat. O parte din populatie s-a
refigiat la nord de Dunare. Pamantul a fost colonizat de turci
veniti din Anatolia si de tatari din stepele de dincolo de Marea
Neagra. In timpul razboaielor ruso- turce din secolul al XVIII-lea
si inceputul secolului al XIX-lea, Dobrogea devine primncipalul
teatru de razboi fiind pustiita si devastata, fiind numit atunci
Drumul Tatarilor sau Drumul Razboiului. Otomaniii au acceptat
asezarea lipovenilor, ucrainienilor si bulgarilor veniti din nordul
Crimeii, cat si pe germanii din sudul Rusiei, cat si greci, evrei
si armeni adusi aici de comertul infloritor. Razboiul de
independenta (1877-1878) a pus capat a cinci secole de dominatie
otomana care au influentat viata etnografica, numele si cultura
locala.In 14 noiembrie 1878, armata romana a intrat in Dobrogea,
aceasta intrand sub guvernarea Statului Roman. In 1879, judetul
Tulcea a fost format ca unitate administrativ-teritoriala
(cuprinzand aproximativ teritoriul de astazi) avand ca resedinta
administrativa orasul Tulcea, cea mai populata localitate din
Dobrogea la acea vreme.In 1860 aici se gaseau mai multe consulate
roman, turc, francez, austriac german s.a. Pe fundalul autoritatiii
otomane si a interesului sporit aratat de marile puteri la guara
Dunarii, Comitetul European al Dunarii a fost fondat in 1853 cu
cartierul general la Sulina. Acesta a jucat un rol important in
dezvoltarea comertului pe Dunare, astfel incat bratul Sulina al
Dunarii a devenit canal navigabil. Orasul port Sulina a inregistrat
o perioada de prosperitate, portul fiind modernizat si devenind
port liber, extrem de activ pana in 1930.In 1977, zona libera
Sulina a fost reinstaurata, dar entuziasmul de alta data
lispeste.
III.Caracterizarea elementelor fizico-geografice III.1.Asezare
Judetul Tulcea este situat in SE tarii, ocupand jumatatea nordica a
provinciei istorice Dobrogea. Este strabatut de paralela de 45
latitudine nordica (care trece prin dreptul dealului Denistepe) si
de meridianul de 29 longitudine estica.
Fig.nr.1 : Localizare Jud. Tulcea (sursa: www.unibuc.ro)
III.2.Limite
Se invecineazala Ncu Republica Ucraina, granita fiind formata de
Dunare, de la varsarea Prutului si pana la prima bifurcatie (in
dreptul satului Patlageanca), apoi de bratul Chilia, pana la
varsarea acestuia in Marea Neagra.La Ese invecineaza cu Marea
Neagra, de la gura bratului Musura si panala Gura Portitei.Granita
sudica are un traseu sinuos, ce incepe dela Gura Portiteisi Grindul
Lupilor si continua pe directia E-V pana in apropierea localitatii
Garliciu, vecin fiind judetul Constanta. Latura vestica si
nord-vestica este data de Dunare (bratul Dunarea Veche, panala
Smardan), care desparte judetul Tulcea de judetele Braila si
Galati.
III.3. Caracteristici
Cu cei 8430 km judetul Tulcea face parte din categoria celor cu
suprafata mare, fiind al patrulea (dupa Timis, Suceava si
Caras-Severin) din tara, suprafata sa reprezentand 3,5% din
suprafata tarii. Din suprafaa total a judeului, 3446 km2 reprezint
suprafaa zonelor umede constituit din Delta Dunrii i Complexul
Lagunar Razim Sinoie Pe teritoriul judeului se afl punctul extrem
estic al Romniei, respectiv 2941'24" longitudine E, la Sulina.
III.4.Relief
Relieful judeului Tulcea(Fig.nr.1) se caracterizeaz prin
existena a dou uniti fizico-geografice distincte: una mai nalt, n
partea central-vestic, n cadrul creia se ntlnesc elemente ale celui
mai vechi relief de pe teritoriul Romniei (respectiv uniti de
orogen vechi, hercinic/kimmeric), i alta mai joas i mai nou (din
Cuaternar), n N, NE i E, respectiv lunca i Delta Dunrii, precum i
nordul Complexului Lagunar Razim-Sinoe. Unitile mai nalte de relief
sunt dispuse n trei mari subuniti paralele, ocupnd aprox. 32% din
teritoriul judeului: subunitatea nordic este constituit din Munii
Mcinului (cei mai vechi muni din Romnia), tocii, cu altitudine max.
de 467 m (vf. uuiatu sau Greci), Podiul Niculiel i Dealurile
Tulcei; subunitatea central, extins ntre Dunre (la V) i lacul Razim
(la E), este reprezentat prin Podiul Babadag, iar subunitatea sudic
coresunde compartimentului nordic al Podiului Casimcea, fcnd parte
integrant din Podiul Dobrogei Centrale, constituit predominant din
isturi verzi prepaleozoice n fundament (care apar adeseori la
suprafa) peste care se afl depozite jurasice i cretacice. Regiunile
joase de relief, extinse pe aprox. 62% din teritoriului judeului
Tulcea, includ Delta Dunrii, cea mai nou formaiune de relief a
Romniei, aflat n plin evoluie, lunca Dunrii, situat la periferiile
de V i N ale judeului precum i prin cmpia aluvial din preajma
lacului Razim. Energia reliefului tulcean este foarte mic, variind
ntre 0 m la nivelul Mrii Negre (Sfntu Gheorghe) i 467 m altitudine
n Vf. uuiatu (altitudinea maxim a judeului Tulcea). n cadrul
Podiului Babadag (parte component a Dobrogei de Nord) se remarc o
important linie de falie, ntre Peceneaga (la NV) i Camena (la SE),
care separ Podiul Dobrogei de Nord de Podiul Dobrogei
Centrale.Suprafee pe forme de relief :a. Dealuri i podiuri 3722,4
kmpb. Zone montane 433,4 kmpc. Zone de lunc i Delta Dunrii 4343,2
kmp
III.5.Clima
Clima este temperat, cu un pronunat caracter continental,
manifestat prin veri clduroase, ierni reci, marcate adesea de
viscole, amplitudini mari de temperatur (66,3C) i prin precipitaii
reduse. Zona litoral-maritim a judeului Tulcea se caracterizeaz
printr-un climat mai blnd, cu veri a cror cldur este atenuat de
briza rcoroas a Mrii Negre i ierni cu temperaturi nu prea coborte
(media termic a lunii celei mai reci, la Sulina, este de -0,6C).
Temperatura medie anual este slab difereniat n perimetrul judeului
Tulcea, oscilnd ntre 10,7 la Babadag i 11,1C la Isaccea.
Temperatura maxim absolut (39.5C) s-a nregistrat la staia
meteorologic Mircea Vod (20 august 1945), iar minima absolut
(-26.8C) la Tulcea (24 ianuarie 1942). Precipitaiile medii anuale
nsumeaz cantiti cuprinse ntre 359 mm la Sulina (cele mai mici din
ar) i 445 mm la Isaccea. Vnturile predominante bat cu o frecven mai
mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), E
(15,2%) i N (13,1%), cu viteze medii anuale cuprinse ntre 0,8 i 5,3
m/s. n timpul verii, n condiii de stabilitate atmosferic, se
manifest o circulaie termic local a aerului, sub forma brizei de
mare (ziua) i brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o
distan de 10-15 km spre interiorul uscatului. Verile sunt fierbinti
si secetoase, cu ploi putine si torentiale, insotite de multe ori
de grindina si descarcari electrice, iar iernile sunt moderat de
reci si lipsite de precipitatii, insa geroase, datorita vanturilor
(crivatul) aspre si persistente, care constituie elementul climatic
cel mai neplacut.
III.6.Hidrografia
Reeaua hidrografic, cu o densitate de 0,1-0,3 km/km2 (exclusiv
Delta Dunrii), cea mai sczut din ar, se caracterizeaz prin ruri
scurte (al cror curs de desfoar total sau parial pe teritoriul
judeului), tributare Dunrii (Valea Rotilor, Topolog, Cerna, Jijila,
Luncavia .a.) sau care se vars n cuvetele lacustre de pe litoralul
Mrii Negre (rurile Taia, Telia, Slava, Hamangia, Casimcea .a.).
Dunrea, care mrginete judeul Tulcea la V (prin braul Mcin sau
Dunrea Veche) i N (prin braul Chilia), pe o distan de 276 km,
constituie principala cale navigabil i sursa cea mai important de
ap a judeului, cu att mai mult cu ct pe sectorul ei inferior, cu
cele trei guri de vrsare (Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe), n
special pe braul Sulina i n continuare pe Dunre pn la Brila, pot
naviga i vase maritime. Fig.nr.2 Hidrografia judetului Tulcea
(sursa: http://www.profudegeogra.eu) Abundena lacurilor fluviale
(Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parche,
Somova .a.), deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matia, Tatanir,
Lumina, Puiu, Lacu Rou, Trei Iezere .a.) i litorale (Razim cel mai
mare din tara, ocupand impreuna cu Sinoie, Zmeica si Golovita 452
km; Dranov, Golovia, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie tot
attea resurse naturale de ap, cu importan piscicol, ca mijloc de
comunicaie (prin intermediul numeroaselor canale) i ca baze de
agrement sau de alimentare cu ap ale populaiei.
III.7.SOLURI
Solurile se prezinta sub forma unui mozaic, in functie de
diversitatea conditiilor de pedogeneza (clima, vegetatie, roca).
Cele mai multe fac parte din clasa molisolurilor, sub paduri
aparand si argiluvisoluri, precum si o gama variata de soluri
intrazonale (halomorfe, hidromorfe, aluvisoluri, psamosoluri).
III.8.VEGETATIA SI FAUNA
Vegetaia prezint cteva diferenieri teritoriale, legate de fondul
general al climatului de step, de relieful deluros, de cel muntos
al horstului dobrogean i de ntinsele suprafee acvatice i de lunc.
Zona stepei, deselenit n proporie de peste 95%, extins n prile de E
i V ale judeului, include numeroase tipuri de pajiti xerofile,
difereniate n funcie de speciile dominante, dintre care cele mai
frecvente sunt piuul (Festuca valesiaca), pelinia (Artemisia
austriaca), brboasa (Bothriochloa ischaemum), firua cu bulbi (Poa
bulbosa), ngara (Stipa capillata) .a. Pajitile de colilie i ngar,
care caracterizau odinioar vegetaia de step, au disprut aproape
total. Silvostepa, defriat pe aproximativ 85% din suprafa, este
reprezentat prin plcuri i rariti de stejar pufos (Quercus
pubescens) i stejar brumriu (Quercus pedunculiflora) ce alterneaz
cu pajiti stepice. La altitudini medii (150-250m) pdurile scunde i
dese de stejar pufos (Quercus pubescens), crpini (Carpinus
orientalis) i mojdrean (Fraxinus ornus) formeaz etajul pdurilor
submediteraneene, specific Dobrogei. Etajul pdurilor balcanice este
caracteristic pentru altitudinile de peste 250 m, fiind alctuit
ndeosebi din pduri de gorun (Quercus petraea, Q.dalechampii,
Q.polycarpa), n care sunt abundente teiul (Tilia tomentosa),
jugastrul (Acer campestre) i unele elemente termofile, precum
crpinia (Carpinus orientalis) i mojdreanul (Fraxinus ornus). Local,
pe valea Luncaviei, apare i fagul (Fagus sylvatica, Fagus taurica).
n lunca i Delta Dunrii sunt caracteristice pdurile de plop (Populus
nigra, P. alba) i salcie (Salix alba, S. fragilis), ce se dezvolt
pe grinduri. O zon distinct o formeaz grindurile Letea i Caraorman
din Delta fluvio-maritim, acoperite cu pduri compacte, numite de
localnici "hasmacuri", n care predomin stejarul brumriu (Quercus
pedunculiflora), frasinul pufos (Fraxinus pallisiae), plopul alb
(Populus alba), n interiorul crora se dezvolt un strat dens de
arbuti i numeroase plante agtoare (Periploca graeca, Vitis
sylvestris, Humulus lupulus .a.). Pe dunele de nisip i n
depresiunile dintre acestea, ce alterneaz cu fiile de hasmacuri,
vegetaia arbustiv este reprezentat prin salcia trtoare (Salix
rosmarinifolia), ctina alb (Hippopha rhamnoides), ctina roie
(Tamarix ramosissima) .a.. Tot n acest biotop, ca i pe nisipurile
litorale, se dezvolt o vegetaie arenicol, alctuit din elemente
pontice i submediteraneene (Convolvulus persicus, Carex colchica,
Eryngium maritimum, Ephedra distachya, Alyssum borzeanum .a.).
Stuful, care alctuiete i formaiuni plutitoare numite plaur, formeaz
vegetaia predominant, caracteristic pentru peisajul Deltei Dunrii,
la care se adaug cea acvatic, reprezentat ndeosebi prin nufrul alb
(Nymphaea alba) i cel galben (Nuphar lutea), foarfeca blii
(Stratiotes aloides), cornaciul (Trapa natans) s.a.
Fauna, foarte eterogen, cuprinde mai multe categorii, respectiv:
terestr, acvatic, semiacvatic. Speciile terestre sunt variate i
includ mamifere carnivore, omnivore i ierbivore (acalul, vulpea,
pisica slbatic, dihorul, jderul de copac, prul, mistreul, cprioara
.a.), roztoare (iepurele de cmp, oarecele dungat de step, popndul,
grivanul pitic .a.), reptile (arpele de ap, arpele de cas, arpele
ru, vipere, oprle, guteri .a.), psri (rpitoare de zi i de noapte,
ciocnitori, codobaturi, prigorii, potrnichi, prepelie, specii de
paseriforme .a.) i numeroase specii de insecte. Prezena unor ntinse
suprafee acoperite de ape i mai ales diversitatea habitatelor de
zone umede ale Deltei Dunrii, determin o abunden rar ntlnit de
specii, respectiv cea mai mare parte a celor 325 de specii de psri
majoritatea strict protejate, unele declarate monumente ale naturii
(pelicani, egrete, clifari, lebede, etc.), precum i numeroase
specii de peti (morun, nisetru, ceg, pstrug, somn, tiuc, crap, alu,
scrumbie, calcan .a.), cteva specii de mamifere (cine enot, bizam,
acal - ptrunse recent i spontan n Dobrogea, nurc, vidr,
hermelin).
IV.Populatie si demografie. Populatie urbana. Populatia
rurala.Numarul si structura teritoriala a populatie stabile.
Strucura etnica a populatiei stabile
Populaia, la 1 iulie 2010, era de 245.899 persoane (0,92% din
populaia rii), din care 122.019 persoane de sex masculin (49,60%) i
123.880 persoane de sex feminin (50.40%). Populaia urban: 121.992
locuitori (49,3%); Populatia rural: 124.707 locuitori (50,7%).
Densitatea: 28,9 loc/km2. Structura etnic a populaiei (la
recensmntul din 18 martie 2002): 90% romni, 6,4% rui-lipoveni, 0,5%
ucraineni, 1,3 % turci, 0,9% romi, 0,7% greci, 0,3% alte minoriti
etnice (maghiari, ttari, germani, bulgari .a.).
Fig.nr.3 Structura etnica a populatiei in judetul Tulcea Reedina
administrativ a judeului este municipiul Tulcea, avnd o populaie de
90.553 de persoane (la data de 1 iulie 2010), fiind cel mai
important centru comercial al judeului. Organizarea
administrativ-teritorial este urmtoarea: orae 4 (Babadag, Isaccea,
Mcin, Sulina), comune - 46, sate 133. Populaia stabil, dup
domiciliu, la 1 iulie 2010:LocalitiTotal
persoaneMasculinFeminin
Total jude245899122019123880
Mediul urban1211925894162251
Municipiul Tulcea905534373846851
Ora Babadag1019851285070
Ora Isaccea530326782625
Ora Mcin1083052105620
Ora Sulina430821872121
Mediul Rural1247076307861629
Baia468323742309
Beidaud1604825779
Betepe1930963967
C.A. Rosetti927494433
Carcaliu305614311625
Casimcea297914991480
Ceamurlia de Jos235611921164
Ceatalchioi756457299
Cerna392019881932
Chilia Veche240212291173
Ciucurova216610931073
Crian1307668639
Deni216411131052
Dorobanu1490762728
Frecei368217891893
Greci541526282787
Grindu1525780745
Hamcearca1471742729
Horia1517765752
I.C.Brtianu1247616631
Izvoarele208310471036
Jijila573728732864
Jurilovca473423272407
Luncavia445722712186
Mahmudia281014411369
Maliuc974525449
Mihai Bravu251312971216
Mihail Koglniceanu322016311589
Murighiol354718481699
Nalbant288014611419
Niculiel445522372218
Nufru257513191256
Ostrov20101074936
Pardina605361244
Peceneaga1862944918
Sarichioi689835163382
Sfntu Gheorghe833437396
Slava Cerchez241111881223
Smrdan1124558566
Somova469723642333
Stejaru1800931869
Topolig480624662340
Turcoaia351216981814
Vcreni233911851154
Valea Nucarilor370718851822
Valea Teilor1521786735
Tabelul.nr.1 Populatia judetului Tulcea
(sursa:https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/populatie)
Numarul populatiei din judetul Tulcea a scazut, in ultimii noua ani
cu circa 55 de mii de locuitori, de la 256 mii, declarati in anul
2002, la 245.899, potrivit datelor centralizate in urma
recensamantului 2010. Conform ultimelor date, in municipiul Tulcea
mai locuiesc putin peste 66 de mii de locuitori, fata de 92 de mii
in anul 2002, iar numarul locuitorilor din mediul rural a scazut de
la 134 de mii la circa 124.707 de locuitori. Astfel, din totalul
populatiei 45,1% au domiciliul sau resedinta in municipii si orase
iar, restul de 54,9% locuiesc in comune. Din punctul de vedere al
marimii populatiei stabile, judetul Tulcea se situeaza pe ultimul
loc (locul 42) in ierarhia judetelor.
V.Elemente de cultura si civilizatie V.1.Edificii culturale
Centrul muzeal Eco-Turistic Delta DunariiSituat in apropierea
falezei orasului, Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii
formeaza, alaturi de alte doua muzee, moschea musulmana si alte
cladiri de patrimoniu aflate in vecinatatea sa, centrul cultural al
orasului Tulcea.Conceput ca o institutie de cultura complexa -
muzeu si acvariu public - Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii
a fost realizat prin efortul comun al Consiliului Judetean Tulcea
si al Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, in cadrul unui
proiect derulat prin Programul de Vecinanatate Romania-Ucraina
2004-2006. Este sectie componenta a Institutului de Cercetari
Eco-Muzeale Tulcea si a fost inaugural oficial la 14 aprilie 2009,
pentru vizitare fiind deschis din 25 februarie 2009. Fig.nr.4-
Centrul muzeal Eco-Turistic Delta Dunarii sursa:
http://www.icemtl.ro/centrul_ecoturistic.html
Centrul cuprinde o expozitie permanenta, ce prezinta in
principal elemente caracteristice patrimoniului natural existent in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, un acvariu public si diverse
expozitii temporare.Intr-un decor ce reda cu fidelitate habitate
specifice Deltei Dunarii si Complexului Lagunar Razim-Sinoie,
precum si altor arii protejate de importanta nationala din Podisul
Dobrogei, cum ar fi Parcul National Muntii Macinului. Expozitia
permanenta permite descoperirea diversitatii biologice ridicate a
celor doua unitati geografice prin prezenta a 46 specii de plante,
3 specii de reptile, 44 specii de pasari si 12 specii de mamifere
expuse in diverse ipostaze si relatii ecologice. Tot aici aveti
posibilitatea de a cunoaste pasarile declarate monumente ale
naturii, speciile de animale rare protejate la nivel national si
european, speciile disparute din spatiul deltaic si dobrogean,
speciile nou patrunse in fauna deltei, dar si aspecte din viata lor
prin intermediul filmelor dispuse de-a lungul traseului de
vizitare. Acvariul este dotat cu instalatii moderne si are o
capacitate de stocare a apei de 150 tone. Prezinta o colectie
formata din 24 specii de pesti indigeni intalniti in Delta Dunarii
si Marea Neagra, 23 specii de pesti de recif, 8 specii de
nevertebrate marine si 12 specii de corali aduse din Indonezia.
Acvariile cu specii de pesti si nevertebrate intalnite in recifele
de corali constituie o premiera pentru Tulcea, si chiar pentru
Romania, amenajate intr-un spatiu public. Printr-un sistem de doua
acvarii cilindrice, dispuse concentric, aveti posibilitatea de a
experimenta, aflandu-va pentru cateva minute in mijlocul unui
recif, inconjurati de rechini, pesti si corali cu forme si culori
variate si impresionante, ce va vor incanta privirile. Aceleasi
senzatii le puteti trai si parcurgand tunelul aferent celui mai
mare bazin din acvariu, in care sunt prezentati sturionii,
considerati a fi printre cei mai primitivi pesti care mai traiesc
azi pe glob, si anghilele, cunoscute datorita particularitatii
reproducerii lor biologice. Muzeul de Etnografie si Arta Populara
Sediul Muzeului de Etnografie si Arta Populara (fostul sediu al
Bancii Nationale a Romaniei - Agentia Tulcea) este unul dintre
edificiile publice emblematice pentru Tulcea, constituind, impreuna
cu alte constructii, exemple valoroase ale arhitecturii de forme
nationale. Constructia are la baza un proiect elaborat in 1924 si a
fost ridicata in perioada interbelica (1924-1927), deci, la finele
epocii de manifestare a curentului national in arhitectura
Romaniei. Imobilul are o compozitie echilibrata generata si de
pozitionarea intr-o intersectie, dar si de functionalitatea
initiala. Acest edificiu public poate fi considerat un exemplar
reusit al arhitecturii moderne, edificate pe valorile celei
traditionale, ce a marcat prima parte a secolului al XX-lea.
Patrimoniul Muzeului de Etnografie si Arta Populara reflecta, prin
diversitatea colectiilor, un model cultural unic generat de
convietuirea etnica dintre romani si celelalte populatii. Cele
aproximativ 8000 de piese alcatuiesc un fond etnografic inestimabil
decodificabil in cadrul colectiilor de arta populara si port
popular, etnografie si foto-document.
Fig.nr.5 - Muzeul de Etnografie si Arta Populara
sursa:http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/
Muzeul de Istorie si Arheologie Muzeul de Istorie si Arheologie
reprezinta o componenta principala a Institutului de Cercetari
Eco-Muzeale Tulcea. Desi se considera ca actul sau de fondare este
consfintit prin organizarea expozitiei permanente de istorie si
arheologie, in anul 1975, intr-o cladire construita in Parcul
Monumentul Independentei, pe locul cetatii antice Aegyssus, este
evident ca istoria sa se identifica in totalitate cu evolutia de
peste 50 de ani a institutiei muzeale din judetul Tulcea, perioada
in care au avut loc importante restructurari si transformari, unele
dintre acestea cu adevarat fundamentale. Luand in considerare
evolutia cadrului legislativ in domeniul organizarii si
functionarii muzeelor, institutia si-a structurat activitatea pe
urmatoarele coordonate: a. constituirea stiintifica, administrarea,
conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal. O preocupare
constanta a Muzeului de Istorie si Arheologie a fost aceea de
constituire a unui bogat si valoros patrimoniu arheologic. Acest
obiectiv a condus la initierea unui program de cercetari, care s-a
dezvoltat intr-o maniera remarcabila pe intreg teritoriul
nord-dobrogean, ce constituie, de altfel, una din cele mai
importante zone arheologice din Romania. b. cercetarea stiintifica,
evidenta, documentarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului
muzeal. Cercetarea stiintifica este, fara indoiala, domeniul in
care s-a investit cel mai mult. Este considerata, de altfel, ca
fiind baza intregii activitati a colectivului sectiei de istorie si
arheologie. Programul de cercetari, insotit de o politica de
achizitii si donatii, a avut drept rezultat constituirea unui
patrimoniu estimat la peste 90 000 de piese; c. punerea in valoare
a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii, educarii si
recrearii. Specialistii Muzeului de Istorie participa la editarea
revistei Peuce si a numeroase studii si volume de specialitate,
adresate lumii stiintifice. Institutia beneficiaza de spatii
expozitionale generoase (doua pavilioane in sediul central al
muzeului, Muzeul Farului din Sulina, Complexul muzeal de la
Niculitel), care pot oferi suport pentru proiecte pe termen lung
sau temporare.
Casa Memoriala Panait Cerna In centrul localitatii Cerna, in
vecinatatea bisericii satului, atrage atentia o locuinta de
mestesugar de la mijlocul secolului al XIX-lea. Este Casa Memoriala
a poetului Panait Cerna. Expozitia memorialistica organizata in
trei sali prezinta datele biografice ale poetului, reproduceri dupa
fotografii, documente, acte de stare civila si de studii, editii
ale operei poetice, referinte critice. In celelalte spatii
expozitionale s-a reconstituit interiorul taranesc traditional din
acest areal, vizitatorii avand posibilitatea sa cunoasca frumusetea
si autenticitatea mobilierului dar si ale tesaturilor de la
inceputul secolului al XX-lea. Expozitia in aer liber prezinta
instrumentar agricol traditional, dovada a uneia din ocupatiile
principale practicate in aceasta zona.
Expozitia De Arta Orientala-Casa Panaghia- Babadag Situata in
vecinatatea imediata a Geamiei Ali-Gazi-Pasa, Casa Panaghia este
construita in stilul traditionale a turcilor si tatarilor din
Dobrogea, dar si piese ce apartin artei orientale realizata in
manufacturi si, ulterior, industrial. Arta populara a turcilor si
tatarilor din Dobrogea (tesaturi, broderii, piese de port, podoabe,
vase de arama pentru uz cotidian si pentru diferite ceremonialuri)
reflecta originile sale orientale. Anumite trasaturi ale acestei
arte releva insa, interferente cu arta populatiei autohtone din
Peninsula Balcanica si din Dobrogea. Motivele ornamentale tipic
orientale: garoafa, chiparosul, zambila , fructul de rodie s.a.,
completate de firul metalic auriu si argintiu, se combina in
compozitii cromatice si decorative de o valoare estetica deosebita.
Fig.nr.6 - Expozitia De Arta Orientala-Casa Panaghia- Babadag
(sursa:http://hartaromaniei.eu/obiectiveturistice)
Muzeului Satului Nord Dobrogean-Enisala Amplasat in centrul
localitatii, muzeul reprezinta o sinteza a gospodariei traditionale
din nordul Dobrogei, zona lacului Razim, de la inceputul secolului
al XX-lea. Ansamblul arhitectural cuprinde: casa cu chiler si
cateva din anexele tipice pentru o gospodarie din aceasta zona:
bucataria si cuptorul de vara, grajdul pentru animale, porumbarul,
soproanele, fantana. Planimetria casei este cea traditionala: cu
tinda centrala si doua camere. Anexele gospodaresti au fost
reconstituite si au devenit acum spatii de reprezentare a
colectiilor. Pot fi vazute: instrumentar agricol, carute pictate,
tipic dobrogene, unelte pescaresti, scule si produse de dogarie,
fierarie, albinarit, olarit, instrumentar pentru industria casnica
textila. Interiorul locuintei releva bogatia si frumusetea
tesaturilor traditionale. Compozitiile ornamentale, reprezentarile
stilizate si denumirile sugestive ale motivelor (pomisorii, miezul
nucii, fetele, calul si calaretul) evidentiaza valente estetice
deosebite.
V.2. Edificii Istorice
Cetatea Enisala A fost ridicata de puterea imperiala bizantina
si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si
la inceputul secolului al XIV-lea si ulterior inclusa in sistemul
defensiv al Tarii Romanesti, iar mai apoi fiind transformata in
garnizoana a Imperiului Otoman. Abandonata de catre turci, cetatea
s-a ruinat in urmatoarele veacuri, dar este singura cetate
medievala care a supravietuit confruntarilor armate ruso-turce
desfasurate pe teritoriul Dobrogei. Partial reconstruita si avand
un cochet drum de acces ce duce calatorul pana la poarta de
intrare, Enisala, singura cetate medievala din Dobrogea, este
pregatita sa isi redobandeasca, de aceasta data in pace, gloria de
odinioara. Este situat n vecinatatea satului Enisala, pe un deal ce
domin peisajul, la intersecia unor importante drumuri de ap i de
uscat, fiind construit pe cel mai nalt promontoriu situat ntre
lacurile Babadag i Razim. Denumirea cetatii provine de la turcescul
yeni (nou), respectiv regionalismul dobrogean sale (asezare, sat),
adica asezare noua. Se pare ca turcii au preluat aceasta denumire
de la unitatea administrativa de langa cetate, careia i se spunea
Vicus Novus (Satul Nou), apoi Novoe Selo. In acelasi timp, cetatea
este cunoscuta si sub denumirile Heraclia sau Heracleea. Cetatea
Enisala a fost construita cu scop militar, defensiv si de
supraveghere de la inaltime a drumurilor de pe uscat si mai ales de
pe apa, intr-o perioada in care gurile Cernet si Dunavat nu erau
inca blocate, iar actualul lac Razim era inca golf al Marii Negre.
Cetatea a fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea
comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la
inceputul secolului al XIV-lea, secol in care a avut rol militar,
politic si administrativ si mai putin economic, facand parte din
lanul de colonii genoveze care cuprindea oraele Chilia i
Likostomion din Delta Dunrii, Cetatea Alb de la gurile Nistrului,
Caffa i Balaclava din sudul Crimeei. Fig.nr.7 Cetatea Enisala
Fig.nr.8 Situl Arheologic Argamum Orgame
http://www.info-delta.ro/vestigii-istorice
http://www.info-delta.ro/vestigii-istorice
- Situl arheologic Orgame ArgamumCetate situata in apropierea
localitatii Jurilovca, pe Capul Dolosman. Primul ora de pe
teritoriul actual al Romniei, cetatea Orgame este menionat n
izvoarele istorice de la nceputul sec. al VI-lea i din sec. al
V-lea .e.n. Hecateu din Milet. Mare parte din cetate, care nsumeaz
4 bazilici paleocretine, un vechi mormnt grecesc i ziduri de
incint, se afl nc sub pmnt, situl arheologic avnd o suprafa total
de aproape o sut de hectare. Aici au fost descoperite vestigii
unicat, monede folosite la schimb, vrfuri de sgeat confecionate din
bronz, delfinai olbieni, lingouri de bronz sub forma mamiferelor
marine.Pe langa peisajul unic arheologic, zona Capul Dolosman, unde
se afla cetatea Argamum, beneficiaza de un peisaj de exceptie, fapt
ce-i poate creste atractivitatea turistica. Candva punct pe rutele
comerciale de odinioara care legau bazinul pontic de cel
mediteranean, acum doar un loc izolat unde turistii pot ajunge cu
greutate, acest loc extraordinar va intra in circuitul turistic o
data cu realizarea unui drum asfaltat intre localitatea Jurilovca
si cetatea Argamum.
Cetatea Noviodunum Cetatea este asezata pe malul drept al
Dunarii, in apropierea orasului Isaccea, intr-o zona numita
Pontonul Vechi. Aici este cel mai important punct de trecere al
fluviului. Noviodunum a fost o fortificatie romana,una dintre cele
mai vechi din Dobrogea, in prezent fiind aproape in intregim
acoperita cu pamant. Arheologii efectueaza sapaturi pentru
descoperirea vestigiilor uitate ingropate de timp. Prezenta
romanilor in aceasta zona este atestata inca din secolul I i.Chr.
Acestia au ridicat cetatea Noviodunum ca principala statie a flotei
dunarene Classis Flavia Moesica si sediu al unor importante unitati
militare. Cetatea Noviodunum este suprapusa unor vestigii getice,
insa este doar partial cercetata. Arheologii sustin ca in centrul
sitului s-ar afla fortul tucesc, ridicat in secolul al XVI-lea.
Farul din Sulina Monumentul istoric este amplasat in partea de
est a localitatii, pe Str. a II-a, nr. 43. Construit, probabil, la
inceputul sec. XIX, Farul din Sulina a fost predat, in anul 1879,
spre administrare, Comisiei Europene a Dunarii. De-a lungul
timpului, cladirea a suferit unele modificari, fara sa-i fie
afectata structura initiala. In jurul sau s-au construit locuinte
pentru personal si depozite necesare functionarii complexului. In
perioada 1995-1997 monumentul a fost restaurat de Ministerul
Culturii iar din 2003 a intrat in administrarea Institutului de
Cercetari Eco-Muzeale Tulcea. Expozitia permanenta organizata in
cadrul punctului muzeal prezinta aspecte importante din evolutia
localitatii Sulina, in special in perioada functionarii Comisiei
Europene a Dunarii. In acelasi spatiu sunt prezentate viata si
activitatea a doua personalitati emblematice pentru istoria
orasului: scriitorul Eugeniu P. Botez (cunoscut sub pseudonimul
literar Jean Bart) si dirijorul George Georgescu.
Cetatea Troesmis Cetatea Troesmis, una din cetatile principale
ale getilor, se aflata in nord-vestul Dobrogei, situata pe malul
bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o
distanta de 3 km de aceasta. Accesul catre cetate este destul de
dificil, pe harta fiind indicate 2 drumuri. Va recomandam sa
intrati catre cetate pe drumul derivat din soseaua Tulcea - Macin
(DN22D), un drum de pamant (ca orientare inspre Dunare). Acest drum
are aspectul la un moment dat de "canion" (vezi foto ultima dreapta
jos). Drumul dinspre Turcoaia se desfasoara de-a lungul malului
Bratului Macin, printre balastierele de nisip, vizualizand la
aproximativ 3 km de localitate ruinele cetatii. Acestea sunt
situate pe un mal inalt de aproximativ 30 m, deci aveti ceva de
urcat daca alegeti acest drum. Drumul dinspre Turcoaia are legatura
cu intrarea dinspre Soseaua Tulcea - Macin dar este extrem de
inaccesibil. Troesmis a fost de-a lungul intregii perioade antice
un important punct strategic, cea mai veche mentiune a sa fiind in
Ponticele lui Ovidius. Apoi este mentionat de catre Ptolemeu, ca
fiind un lagar al legiunii a V-a Macedonica. Alte mentiuni istorice
ale cetatii: Notitia Digninatum, Itinerarium Antonini, harta Tabula
Peutingeriana, Hierosolymitanum. In preajma anului 100 e.n. ajunge
un centru militar roman, dezvoltandu-se o asezare civila intre
Cetatea de Est si cea de Vest unde se stabilesc mestesugari,
negustori, etc. Primele sapaturi au fost facute in 1864-1865, apoi
in anul 1939 Emil Coliu a explorat curtina de nord a Cetatii de
Vest. Ruinele cetatii nu au fost cercetate pe intreaga lor
suprafata, fiind scoase la iveala trei valuri de aparare, un canal,
doua apeducte, turnuri in forma de potcoava la colturi, doua
bazilici crestine si zidurile mai multor edificii. In partea de
vest se afla ruinele unui promontoriu de tip dunarean (Cetatea de
Vest).
Cetatea Arrubium Macin Ruinele castrului militar roman Arrubium
se situeaza pe teritoriul orasului Macin in partea de nord-vest.
Atestat documentar pentru prima data in jurul anului 100 e.n. in
doua diplome militare, cand Imparatul roman Traian pregateste
intreaga Dobroge ca o tabara de atac impotriva lui Decebal. Este
mentionata prezenta la Arrubium a unei unitati romane auxiliara
formata din populatia tracica din regiunea Dardania, dardanii.
Denumirea fortificatiei este incerta, posibil fiind de provenienta
celtica. O serie de inscriptii, tezaure monetare din aur si argint,
tigle, stalpi militari si altele descoperite aici, impreuna cu
izvoarele istorice ale vremii (Notitia Digninatum, Itinerarium
Antonini, harta Tabula Peutingeriana, descrierea Cosmographia) ne
vorbesc de fortificatia militara si de viata economica infloritoare
a cetatii Arrubium.
Alte vestigii istorice: Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat
din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana
in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III
d.Hr.)
V.3.Edificii religioase
Bazilica paleocrestina de la Niculitel - unul dintre cele mai
vechi complexe de cult crestin descoperite pna n prezent n Romnia,
dateaza de la sfrsitul sec. IV - nceputul sec. V p. Chr. Monumentul
a fost descoperit ntmplator n anul 1971, facnd obiectul mai multor
campanii de sapaturi arheologice sistematice derulate pe o perioada
de cca. 25 ani. Este locul unde, n cripta bazilicii, au fost
descoperite ramasitele a sase martiri dintre care patru cunoscuti
din actele martirice; cei patru, Attalos, Kamasis, Phillipos,
Zottikos, au fost canonizati si figureaza n calendarul crestin
ortodox la data de 6 iunie.Manastirea Celic-Dere, situata in partea
de nord a Dobrogei, este unul dintre cele mai importante centre de
spiritualitate dintre Dunare si Marea Neagra. Numele manastirii
este luat de la paraul Celic-Dere (nume turcesc, in romana
insemnand "paraiasul de otel", aici fiind gasite arme din trecutul
indepartat).Mnastirea Celic (Cilic) a fost ntemeiata ntre 1841-1844
de catre Athanasie Lisavenco, arhimandrit, si Paisie, schimonah, ca
mnastire mixta. A fost parasita 10 ani si distrusa n timpul
Razboiului Crimeei, cnd arhimandritul s-a refugiat n sudul
Basarabiei, de unde si venise initial. n 1846 calugarilor li se
construieste un schit la Cilicul de Jos (actuala mnastire Saun),
Celicul ramnnd mnastire de calugarite. Fig.nr.9 Manstirea Cocos
Fig.nr.10 Manastirea Celic Derehttp://pelerinulortodox.xhost.ro/
http://pelerinulortodox.xhost.ro/
Mnastirea Cocos a fost ntemeiata n anul 1833 de trei calugari
romni (dintre care unul originar din Fagaras) veniti de la Muntele
Athos. Manastirea este asezata intr-un loc retras la 6 kilometri
distanta de comuna Niculitel, la poalele unui deal invaluit in
mireasma padurilor de tei. Odata, demult, de pe acest deal s-a
auzit intr-o noapte cantecul unui cocos salbatic insotit de o
bataie de toaca. Calugarii spun ca acest cantec se mai aude si
astazi, uneori.
Manastirea Saon se afla la o distanta de 11 kilometri spre
Niculitel, din localitatea Tulcea. Drumul, printre dealuri cu vii,
duce pe o frumoasa esplanada din fata Manastirii Saon. In partea
stanga se intinde o cladire mare, din zid, acoperita cu tabla, care
a fost construita intre anii 1990-1992. Cladirea, care adaposteste
un corp de chilii, staretia si un corp de camere pentru oaspeti,
are un cerdac foarte lung, sustinut de puternice coloane.Biserica
Buna Vestire, cunoscuta si sub numele de Biserica Greceasca, a fost
construita ntre 1848 / 1854 - 1869 pe locul unei alte biserici, din
lemn, ridicata de comunitatea elena n 1835, care a fost resedinta
episcopala cu rang de mitropolie greaca; primul sau mitropolit,
Panaret, este atestat n documente ncepnd din 1839. Biserica actuala
a avut arhitect pe Stefan Dopron. Catedrala ortodox Sf. Nicolae i
Alexandru din Sulina - Anul 1882 reprezinta pentru Sulina anul in
care este constientizata construirea unei noi biserici. Astfel,
viata religioasa de la gurile Dunarii capata o alta dimensiune
odata cu sosirea preotului V. Gheorghiu, care transforma nevoia
realizarii acestei constructii din vis in realitate. Organizeaza
corala bisericii, cu care participa in 1906 la Expozitia de la
Bucuresti si castiga o medalie de aur ce atrage simpatia regelui
Carol I.Singura manastire dinRezervatia Delta DunariiesteManastirea
Stipoc, fiind cunoscuta si sub numele deSchitul Sfantul Atanasie.
Lacasul de cult este amplasatin apropiereaGrindului Stipoc,
lajumatatea distanteidintrelocalitatea Mila 23silocalitatea Chilia.
Singura cale de acces catre manastire este pe calea apei.Moscheea
AzizyiesauGeamia Sultanului Abdulazizeste lcaul de cult
reprezentativ al comunitiimusulmanedin municipiulTulcea.
Geamiaaflat n centrulIsacceaa fost ctitorit de Sultanul Abdulaziz i
este cea mai mare geamie dinDobrogea. A fost restaurat n 1970.
Covoarele au fost donate dinTurciai minaretul a fost ridicat prin
sprijinul Republicii Turcia
V.4.Rezerve naturaleAriile protejate constituite pe teritoriul
judetului Tulcea si recunoscute la nivel national, sunt in total
35, insumand o suprafata de 586.238,05 ha, din care o Rezervatie a
Biosferei - Delta Dunarii care este structurata pe zone functionale
astfel: zone cu regim de protectie integrala - 50.600 ha, zone
tampon - 223.300 ha; Parcul National Muntii Macinului cu o
suprafata de 11.321ha , 18 Rezervatii Stiintifice incluse in RBDD
si 9 Rezervatii Naturale. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii- sit
cu valoare de patrimoniu natural mondial si de zona umeda de
importanta internationala, include in total 18 zone de protectie
integrala din care15 in judetul Tulcea. Un tinut exotic, unde daca
ai ocazia poti vedea peste1830 de specii de copaci si plante,
peste2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluste,11 specii
de reptile,10 specii de amfibieni,320 de specii de pasarisi44 de
specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate
specii unice si monumente ale naturii. Si sa nu uitam ca in apele
sale traiesc133 de specii de pesti, ce constituie o sursa
importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o
importanta resursa stiintifica si economica.Aici vei avea ocazia sa
intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei,
ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare
submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila
a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine,
vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara.Vei
vedea un tinut ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru
pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea
arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe
aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a
lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare,
aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara,
dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin
sa-si petreaca iarna in Delta.Din suprafata totala a rezervatiei,
mai mult de jumatate (312.440 ha) o reprezinta ecosistemele
naturale acvatice si terestre incluse in lista zonelor cu valoare
de patrimoniu zone functionale cu regim diferentiat universal
(Conventia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum si cele
destinate reconstructiei ecologice, zone care constituie domeniul
public de interes national. Fig.nr.11 - Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii
http://www.descoperadeltadunarii.ro/delta-salbatica-foto-tur-cu-mihai-moiceanu
Parcul National Muntii Macinului- cu o suprafata de 11.321 ha,
este situat pe teritoriul administrativ al localitatilor: Macin ,
Greci (situate in vestul parcului) comuna Cerna (amplasata in
vestul si sud-vestul parcului), comunele Hamcearca si Luncavita
(situate in estul acestuia) precum si Jijila (situata in partea de
nord). Fig.nr.12 - Parcul National Muntii Macinului
http://www.infopensiuni.ro/cazare-macin/obiective-turistice-macin
Rezervatia naturala Varful Secaru- rezervatia este situata in
partea de vest a Podisului Babadag , la aproximativ 4 km sud-vest
de localitatea Atmagea, comuna Ciucurova. Cu o suprafata totala de
34,5 ha, rezervatia Varful Secaru (401m - cea mai mare altitudine
din podisul Babadag ) reprezinta unul din putinele zone granitice
din podisul calcaros al Babadagului.In poienile din zona strict
protejata predomina asociatile ierboase de stepa pontica si
petrofila pe soluri superficiale, vegetatie saxsicola, arbustiva
alaturi de arbori termofili izolati sau in palcuri.Aici s-au
descoperit un numar de 9 taxoni ce figureaza in Lista Rosie a
plantelor superioare din Romania. Dintre acestea o specie este
vulnerabila, o alta este vulnerabila si rara, iar restul sunt rare.
Rosca - Buhaiova - Hrecisca, rezervatie faunistica in depresiunea
Matita, intre grindurile Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400
ha. Aici se cuibareste in fiecare primavara cea mai mare colonie de
pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii
de egrete, lopatari si starci galbeni.
Perisor - Zatoane, rezervatie faunistica in estul depresiunii
Dranov (in sudul localitatii Sfantu Gheorghe). Pe o suprafata de
14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si
pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din
lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic. Periteasca - Leahova,
rezervatie faunistica in complexul lagunar Razim - Sinoe (3.900 ha)
unde se intalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta.
Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si lacurile Leahova Mare si
Mica, Periteasca, Pahane si Cosna. Padurea Letea, rezervatie
forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea
Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare
care se incolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale.
Dintre arborii intalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi,
plopi, salcii. Padurea Caraorman, rezervatie forestiera (in partea
de vest a grindului cu acelasi nume), se aseamana cu Letea,
adapostind numeroase elemente tropicale, raritati pe glob. Punctul
fosilifer Agighiol, in partea nordica a lacului Razim. Padurea
Valea Fagilor din Luncavita (in Muntii Macin, langa Isaccea), o
insula relictara de fagi.VI.Evaluarea patrimoniului etnografic
Obiceiurile enumerate mai jos fac parte din viata oamenilor,
reprezentand o punte de legatura intre trecut si prezent,
pastrandu-se astfel valoarea deosebita a acestora. Baterea alviei
Practic magic de aflare a norocului i a ursitei la Lsatul Secului
de Pati, srbtoare care a asimilat un scenariu ritual de nnoire a
timpului calendaristic. Tinerii, copii adunai n cerc, ncercau sa
prind cu gura, fr ajutorul minii , alvia prins cu o sfoar de cuiul
btut n grinda central a podinei. Cei care reueau, mucau din ea, i
puneau o dorin, crezndu-se c vor fi nsoii de noroc i mpliniri, iar
tinerii se vor cstori. Paparuda Paparuda este un obicei care se
practic n a treia zi de Pati n localitile Niculiel, Luncavia,
Jijila, Vcreni, dar i n mare parte din sudul Romniei. Are drept rol
invocaia ctre ploaie, iar un gest ce trebuie respectat n ritual
este stropitul cu ap a celor care particip n alai. Grupuri de
tinere sau de femei btrne, mpodobite cu flori sau cu ramuri verzi,
intr din gospodrie n gospodrie. Ele cnt pentru ploaie i danseaz.
Apoi sunt udate de gazd sau se ud ntre ele cu ap rece. Stropitul cu
ap reprezint un gest de magie, prin analogie. n mentalitatea arhaic
i tradiional se consider c imitarea ploii era suficient pentru
producerea ei. De asemenea, se consider c masca verde reprezint
spiritul antropomorf al vegetaiei, ce se va regenera odat cu cderea
ploilor. Se credea c purtarea mtii verzi (flori, frunze) va
influena bogia culturilor. Caloianul Tot dup Pate i ntr-o corelare
cu Paparuda se practic i obiceiul numit Caloianul. Acest obicei
trimite spre ritul zeului care moare i nvie. O ppu realizat din lut
era ngropat i lsat n cmp i era deshumat (dup 9-40 zile), apoi rupt
n buci ce erau aruncate pe cmp. ngropat n pmnt, Caloianul (aa era
numit ppua de lut) influena, asemenea zeului antic, belugul
culturilor i regenerarea vegetaiei. Toate aceste ritualuri sunt, de
fapt, dedicate fertilitii pmntului i bunstrii recoltelor. Drgaica
Zeia agrar, protectoare a lanurilor nspicate de gru i a femeilor
mritate, sinonim cu Snziana este, n Muntenia, sudul Moldovei i
Dobrogea, Drgaica. Aceasta se nate la 9 martie, echinociul de
primvar n Calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, crete i se
maturizeaz miraculos pn la 24 iunie, ziua solstiiului de var n
Calendarul gregorian, cnd nflorete planta ce-i poart numele,
snziana sau drgaica, i este invocat de fecioare la vrsta cstoriei i
de neveste cu copii n brae n timpul dansului ei nupial, Jocul
Drgaicei. n obiceiurile, credinele i folclorul romnesc Drgaica
pstreaz amintirea Marii Zeie neolitice, divinitate lunar,
echinocial i agrar, identificat cu Diana i Iuno n Panteonul roman i
cu Hera i Artemis n Panteonul grec. n timpul zilei, se practic, pe
alocuri, obiceiul Drgaica, adic alegerea celei mai frumoase tinere.
Fetele sunt numite drgaice i se adun pentru a-i alege o crias, pe
cea mai frumoas i mai vrednic, dar care, tot potrivit tradiiei, nu
se va mrita trei ani dup alegerea ei n fruntea mndrelor satului.
Pentru acest obicei, fetele se mbrac de srbtoare i poart coronie de
snziene, iar cnd se ntorc acas, dup acest ritual, sunt ateptate de
flci, care le stropesc cu apa proaspt, ca pe florile din grdin.
Despre noaptea Snzienelor se crede c este magic, momentul n care
minunile sunt posibile, n care forele benefice, dar i cele
negative, ajung la apogeu. n timpul ceremoniei nupiale zeia bag bob
spicului de gru i miros plantelor de leac, vindec bolile i
suferinele oamenilor, n special bolile copiilor, apr holdele de
grindin, furtuni i vijelie, ursete fetele de mritat etc. Dar, cand
i se nesocotete ziua, ea strnete vrtejuri i vijelii, aduce
grindina, ia oamenii pe sus i i mbolnvete, las florile fr leac i
miros. Dup Dansul Drgaicei din ziua cnd i Soarele joac pe cer la
amiaz, apar primele semne c vara se ntoarce spre iarn: ncepe s scad
lungimea zilelor i s sporeasc nopile, se usuc rdcina grului paralel
cu coacerea bobului n spic, rsare pe cer constelaia Ginuei (Cloca
cu Pui), florile i pierd din miros i din puterea tmduitoare de
boal, cucul nceteaz s mai cnte, apar licuricii n pduri, se ntoarce
frunza pe ulm, plop i tei etc. Manifestrile cultice de altdat, de
cinstire a zeiei agrare, au devenit ocazii de ntlnire i cunoatere a
tinerilor n vederea cstoriei i, apoi, vestite trguri, blciuri i
iarmaroace de Drgaica, Snziene i de Fete. Zeia agrar la vrsta
fecunditii i maternitii a fost atestat cu numele de Drgaica n
Dobrogea. Aici drgaicele, n felul n care le descrie Dimitrie
Cantemir, se fac patru fete, din care numai dou sunt mbrcate
femeiete. Acestea se apuc cruci de mn cu celelalte dou, apoi
pornesc dnuind pe la case, fiind nsoite pe un fluierar care le cnt
felurite melodii. Dnuitoarele capt baciuri. Dragobetele Drgaobetele
- (care era numite i Nvalnicul sau Logodnicul Psrilor) era un zeu
tnr al dacilor care era srbtorit n Muntenia, Dobrogea, Oltenia i
Transilvania la o dat fix n acelai sat. Data varia de la o zon la
alta (ntre 24 februarie i 28 februarie, 1 martie i 25 martie).
Dragobetele era considerat patronul dragostei i bunei dispoziii pe
meleagurile romneti. n unele tradiii este considerat Cap de
primvar, Cap de var, fiu al Baba Dochia i cumnat al eroului
vegetaional Lzric. Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul
dragostei din mitologia roman i cu Eros zeul iubirii n mitologia
greac. Dragobetele este de asemenea o srbtoare dedicat zeului
dragostei cu nume omonim. La Dragobete psrile nemigratoare se strng
n stoluri, ciripesc, se mperecheaz i ncep s-i construiasc
cuiburile. Psrile nemperecheate n ziua de Dragobete se spune c
rmneau fr pui pn n ziua de Dragobete a anului viitor. Asemntor
psrilor, fetele i bieii trebuiau s se ntlneasc pentru a fi
ndrgostii pe parcursul ntregului an. Cei care nu se ntlneau cu un
prieten n ziua de Dragobete se spune c nu era iubit tot anul. Dac
timpul era favorabil, fetele i bieii se adunau n cete i ieeau la
pdure chiuind pentru a culege primele flori ale primverii. Din
zpada netopit pn la Dragobete fetele i nevestele tinere din
Muntenia, Oltenia, Dobrogea i Transilvania fceau rezerve de ap cu
care se splau n anumite zile ale anului, pentru pstrarea frumuseii.
Fetele ignorate de biei n aceast zi le acuzau pe celelalte c au
fcut farmece la Atanasii (17 i 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe
biei. Aceast zi, potrivit tradiiei, era propice farmecelor pentru
alungarea iubirii dintre tineri. Lzrelul - strvechi zeu al
vegetaiei Smbta dinaintea duminicii Floriilor are o semnificaie
aparte n calendarul popular, dar i n cel religios, purtnd denumirea
de Smbta lui Lazr. Obiceiurile care se practic n aceast zi se refer
la o datin veche de sute de ani, aceea a Lzrelului. Fetele merg
mpodobite cu coronie din salcie, cnt i primesc ou, pe care apoi le
roesc. Ele povestesc moartea nefericit a unui tnr pe nume Lazr. Una
din fete, supranumit Lzria, se mbrac n mireas. Cntecul povestete
despre plecarea lui Lazr cu oile de acas, moartea lui neateptat,
scldarea ritual n lapte dulce i mbrcarea defunctului cu frunze de
nuc i aruncarea scaldei pe sub nuci. Lzrelul, cu varianta sa
regional Lzria, este un moment de nnoire a timpului calendaristic
de tipul obiceiului popular Focul lu Samedru frecvent practicat
odinioar n sudul Munteniei i Dobrogea, de ctre cetele de fete n
Smbta Floriilor. Focurile de mcinici Incinerarea simbolic a
spiritului iernii i renaterea spiritului verii se realizeaz
simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, n dimineaa zilei de
Mcinici (9 martie), echinociul de primvar pe stilul vechi. Prin
Banat copiii scormoneau i bteau cu botele (beele) n foc iar mamele
mpratiau cenua rmas dupa stingerea jarului n jurul caselor i
adposturilor de animale i psri. Focurile de Mcinici aveau funcii
polivalente: purificatoare (curirea spaiului de forele malefice n
ultima zi a anului vechi i n prima zi a Anului Nou); profilactic
(spre ntmpinarea neplcerilor aduse oamenilor de erpi i de insecte
pe timpul verii); fertilizarea grdinilor, livezilor i viilor prin
mprtierea cenuii pe pmnt. Fiind aprinse la echinociul de primvar
(stil vechi), este de presupus ca principala funcie rito-magic a
focurilor de Mcinici a fost sprijinirea Soarelui s depeasc momentul
critic al echilibrului perfect ntre lumina i ntuneric, s se nale
tot mai sus pe cer. Ziua petelui Srbtoare cu dat fix a pescarilor
(17 martie) dedicat petelui, este sinonim cu Alexii. n aceast zi,
cnd se zbate tiuca sau petele n ap nainte de depunerea icrelor
pentru nmulire, pescarii nu ieeau la pescuit, ajunau sau prindeau
un pete mic, l descntau i l mncau crud. Ursitoarele Prin unele pri
ale Dobrogei btrnii spun c exist trei Ursitoare, care triesc
laolalt ntr-o cas, ngrijindu-se de candelele vieii omeneti. Un
lucru important de precizat este faptul c acestea se hrnesc cu
carne pe care o fur. Obinuiesc s coboare n cas pe hornul acesteia,
pentru a veghea la cptiul nou-nscutului mpreun cu mama copilului. n
zona mai nordic a Dobrogei, a treia sear dup natere, mama copilului
pune pe mas pine, sare, mlai, o jumtate de sticl de vin, dou lumnri
i cteva fire de busuioc, i le las aa pentru ca Ursitoarele s aib cu
ce se ospta. A doua zi, moaa este cea care ia aceste bucate. Tot n
aceast zon, moaa trebuie s viseze n aceast noapte pentru a-i putea
tlmaci viitorul pruncului nou-nscut. Dup unele credine Ursitoarele
se numesc: Ursitoarea care este cea mai mare dintre ele, fiind cea
care ine fusul i furca, Soarta - cea care-i prezice destinul
pruncului i Moartea, cea care curma firul. Uneori se spune c acest
fir este dat de ctre Dumnezeu Ursitoarelor, iar acestea trebuie s l
pun pe pmnt, aeznd pe el toate ntmplrile pe care le va avea omul i
de la care dnsul nu se va putea abate cu nici un chip. Mai toate
popoarele cum ar fi srbi, cehi, albanezi, rui, croai, sloveni dein
cte o denumire pentru Ursitoare, dei tradiiile sunt cu totul
diferite, n funcie de istoria poporului respectiv. Oleleul Obiceiul
colindatului cu mti se pierde n negura vremilor, fiind de fapt,
rezultatul practicilor magice precretine dinaintea Anului Nou,
peste care s-a grefat srbtoarea cretin a Naterii Domnului. n
Dobrogea mai exist nc acest obicei. Se adun o ceat de biei i brbai
tineri care pleac la colindat. Unul dintre ei este costumat: pe cap
poart o masc roie, cu gura mare, dinii mari, cu coarne legate ntre
ele cu ardei roii, iui, iar pe deasupra mbrcmintei poart o ub mare,
moas, fcut din blan de oaie. Toat costumaia este menit s nspimnte.
Oleleul pleac la colindat, copii ies pe la pori i pe strad s l vad
i se in dup grupul de colindtori. Din cnd n cnd oleleul se ntoarce
spre copii i se face spre ei, cei mici ip i fug extrem de ncntai.
Colind mpreun cu ceata lui numai i numai la casele oamenilor nstrii
i foarte gospodari, nu din poart-n poart. Sunt primii cu voioie i
mndrie de ctre gazde, li se dau bani, sunt pui la mas, li se d de
mancare i de but. Tot anul care urmeaz, biatul care a ntruchipat
oleleul nu intr n biseric, nu se spovedete i nu se mrturisete.
Semnatul n ajunul Anului Nou, n noaptea de Anul Nou sau dimineaa de
Anul Nou, n cultura popular tradiional se practic un obicei numit
semnatul. Cei care particip sunt copii, flci sau brbai. Fiecare are
n buzunar o mn de orez, gru, secar sau porumb pentru semnat. Se
spun versurile unei poezii populare despre semanat i exist credina
c, dac primul intrat pe u este o fata sau un baiat, acesta va fi
indiciul c acel gospodar va avea parte n acel an de naterea unor
urmai de parte femeiasc sau brbteasc, dar i de animale nscute n
ograda femele sau masculi. Copiii se numesc semntori. La casele cu
fete de mritat nu sunt acceptai dect flci chipei i sntoi. Seminele
se arunc n cas, peste oameni, iar dup semnat nu se mai mtur casa.
Olaria Obiceiul const n aprinderea pe dealuri a focurilor fcute din
resturi vegetale, din furajele consumate de animale n timpul
iernii, adic ale anului care i-a ncheiat ciclul. Prin ardere, totul
se purific, pentru a face loc noii vegetaii. Gestul rostogolirii pe
dealuri a roilor de cru nvelite n paie avea acelai sens al
purificrii a tot ce a fost ru pentru colectivitate i, totodat,
simboliza cursul Soarelui pe cer. Aceste practici trimit spre
cultul vegetaiei, dar i al soarelui, fr de care nimic nu poate
regenera, nu poate exista. Astzi, obiceiul se mai practic la
Visterna, Niculiel i Izvoarele. Dansul Ursului Obicei al
colindatului cu mti, are la origine un joc din vremea dacilor.
Conductorul jocului, un Ursar, i dirijeaz pe participanii la ritual
s joace dup ritmul tobelor. Dansul Ursului simbolizeaz trecerea
anotimpurilor de la moartea naturii la nvierea ei, adic o vegetaie
bogat n roade. Acum se pregtete costumaia cluilor, ce vor dansa n
Ajunul Anului Nou - n Muntenia, Moldova i Nordul Dobrogei. Ceata de
feciori care particip la joc poart mti. Capul i gtul cluului, de
obicei sunt sculptate n lemn i apoi se acoper cu basmale colorate n
degradeuri de rou sau n negru; indiferent de nuan, aceste pnze
colorate ce acoper capul caluului sunt mpodobite cu mrgele, beteal,
panglici i ciucuri de mtase i ln. Cucii Reprezint un ceremonial de
fertilizare i purificare a spaiului i timpului n prima zi dup
Lsatul Secului de Pate. Obiceiul este o parad a mtilor de cuci i
cucoaice, urmat de o btaie i de hor. n vechime este atestat un
obicei mai amplu, n trei pri. Prima se desfura n dimineaa zilei de
Lasata Secului, cnd cucoaicele (flci travestii n femei), cutreierau
satele simulnd btaia cu chiuliciul (un bici n vrful cruia atrna o
opinc rupt). A doua parte a obiceiului o constituia o pies care o
avea n centru pe bunica cucilor, n jurul creia se adunau, n
mijlocul satului, miri i mirese, ciobani i ciobnie, vntori i vraci,
constituind o parad zgomotoas. Dup ce trgeau trei brazde simbolice,
n form de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin.
Seara se desfura ultima parte a carnavalului, cnd mtile erau rupte
de pe cap, se trnteau la pmnt, se clcau n picioare i se striga: S
piar cu tine/Tot ce-i ru n mine/i s fie luminat/Cum am fost
nturnat. Sfritul era, firete, hora. Obiceiului tradiional dobrogen,
dup dicionarul Obiceiuri populare de peste an de Ion Ghinoiu, este
descris astfel: Cucii reprezint un ceremonial de fertilizare i
purificare a spaiului i timpului n prima zi dup Lsatul Secului de
Pate, prin practica magic a Btutului Ritual, practica mplinit de
feciorii i brbaii tineri mascai n ciudate reprezentri zoomorfe.
Ceremonialul este o datin de primvar cu valene purificatoare
atestat numai n sudul-estul rii. Cucii alergau n prima diminea dup
Lsatul Secului, uneori n ziua Lsatului de Sec, dup copii, femei,
brbai pe care i atingeau i adesea i trnteau. Seara se adunau i
mergeau din cas n cas pentru a face cte o hor. Prin intermediul
mtii, cucul alunga cu zgomotul clopotului, spiritele rele, gonea
boala. Jocul ciuilor Animal de fal dar i trgtor de elit, calul este
expresia unui simbolism extrem de bogat i complex n mitologiile
universale. Ecouri ale acestor convingeri arhaice se regsesc i n
obiceiurile practicate de Anul Nou n Moldova, Muntenia i nordul
Dobrogei. Structura ceremonial aduce n atenie prestigiul clreului
ca mesager al vitalitii, forei i tinereii mereu nvingtoare. Dansul
flcilor care poart mtile de Ciui este plin de dinamism,
virtuozitate i graie exprimnd acea legatur indestructibil care se
stabilete ntre om, capabil s conduc animalul i cal, care intuind
voina omului, i anticipeaz gndurile; Purtndu-l ca gndul.
Remarcabile prin coeficientul de creativitate, prin originalitatea
soluiilor plastice, mtile de Ciui sunt adevarate cri de vizit ale
celor care le lucreaz (specific zonal). Cele mai spectaculoase mti
de Ciui pot fi admirate n judeele: Botoani, Suceava, Neam, Bacu,
Vaslui, Ialomia i Tulcea. ncuratul cailor Dup ce preotul a terminat
de oficiat slujba de sfinire a apei, iar enoriaii i-au luat
aghiazma, n Muntenia, Dobrogea i Oltenia are loc i actul de
botezare a cailor. n aceste zone de cmpie, cresterea cailor este si
astzi o ocupatie important, calul fiind considerat nu numai un
animal de traciune ci i un tovara al omului, capabil s-l ajute dar
s-l i ocroteasc de spiritele rele. Pentru aceste motivaii, la
Boboteaz trebuie s fie botezai (purificai) deopotriv oamenii i
animalele. Dup botezul cailor de ctre preot urmeaz o ntrecere
(alergare) a cailor, o adevarat sarj de cavalerie. Datina are rolul
de a evidenia n faa comunitii pe cei mai buni cresctori de cai dar
i pe cei mai destoinici clrei. Ropotinul estelor Una din srbtorile
importante ale femeilor este marea a treia dup Patelor, numit
Ropotinul estelor i dedicat confecionrii estelor pentru coacerea
pinii, turtei i mlaiului de-a lungul unui an. Femeile, adunate mai
multe laolalt, pe pri de sat sau pe neamuri, frmntau lutul, l
nmuiau cu ap i l amestecau cu pleav, l modelau sub forma unui
clopot sau plato mai bombat. Dup zvntarea estelor la soare, femeile
le netezeau lipindu-le cu lut fin pentru a nu se crpa la
temperaturi nalte, le mpodobeau cu ramuri verzi i flori de cmp, le
aezau pe foi de lipans se usuce la dogoarea Soarelui. n aceast zi
femeile confecionau din lut i capacele cu care astupau gura sobelor
i cuptoarelor de copt pine. Dup terminarea lucrului femeile
petreceau, cu mncare i butur, fr s neglijeze stropitul estelor cu
vin. Ropotinul estelor era ziua cnd femeile credeau c au dreptul s
se poarte mai aspru cu brbaii. Tehnica primitiv a prelucrrii
lutului cu mna, numai ntr-o anumit zi a anului, n exclusivitate de
femei, obiceiurile i credinele legate de confecionarea i apoi de
folosirea estului etc. sunt reminescene ale neoliticului ceramic i
agricol cnd dreptul de a prelucra i modela lutul aparinea n
exclusivitate femeii (Oltenia, Muntenia, Dobrogea). Dumineca MareIn
Dobrogea, precum bunoar n comuna Enisala, judeul Tulcea, mai este
obiceiul ca n aceast zi s se adune flcii de prin mai multe sate i s
se apuce de lupt. Aceast lupt de pehlivani se numete pehlivnie.
Lupttorii n-au nimic pe trup pn la cingtoare; lupta se face numai
din brae. Prin alte sate, tot din Dobrogea, i ung corpul cu
untdelemn.
VII.Indicatori de dezvoltare VII.1.Alimentare cu apa si
canalizare
Sistemul de canalizare existent acoper 87,8% din nevoile
Judetului. Primria municipiului Tulcea are n portofoliul de
proiecte prioritare un proiect de reabilitare i extindere a
sistemelor de alimentare cu ap i canalizare. Proiectul va duce la
mbunatatirea sistemului de alimentare cu ap, a sistemului de
canalizare, a calittii apei i implicit a infrastructurii sociale i
creterea gradului de confort social. O problem urgent n Judetul
Tulcea o constituie lipsa unei statii de epurare care s rspund
pericolului constituit de deeurile menajere, care se depoziteaz
direct n Dunre. n prezent s-au realizat studii pentru un viitor
proiect privind achizitionarea i instalarea unei statii de epurare.
Apa fluviului Dunrea este afectat, de asemenea, de deversarile in
Dunare de la societatile industriale din municipiu i de transportul
naval. n municipiul Tulcea exist cinci agenti economici care
folosesc, n procesul de productie, substante ce produc ozon
troposferic (SERVIS FRIG SRL, GIVA SRL, CARNIPROD SRL, AKER SA,
IORGUS SRL). Operatorii economici care detin instalatii ce genereaz
emisii de gaze cu efect de ser (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC si HF6.)
sunt : ALUM SA, ENERGOTERM SA, TREMAG SA. n anul 2006 s-a constatat
o scdere a emisiilor de CO2 cu 7%, a celor de CH4 cu 2%, iar a
celor de N2O cu 11% fat de anul anterior. Pentru anul 2006 nu s-au
semnalat situatii critice sub aspectul polurii atmosferei. Pentru
limitarea evacurilor de noxe n atmosfer aceste unitti au fcut
investitii de mediu, achizitionnd echipamente de monitorizare a
emisiilor la courile de evacuare, instalatii de epurare a gazelor
arse, filtre de retinere a emisiilor la courile de evacuare.
VII.2.Infrastructura de transport
Cile de comunicaie tulcene asigur ntreaga gam de transporturi
(rutiere, feroviare, fluviale, maritime, aeriene), fiind al doilea
jude al rii, dup judeul Constana, care beneficiaz de prezena pe
teritoriul su a tuturor categoriilor de asemenea mijloace.
Fig.nr.13 Harta Drumurilor Jud. Tulcea (sursa:
https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/SiteAssets/harta_dr)Judeul
Tulcea, beneficiaz de o reea de drumuri publice destinate
circulaiei rutiere ce msoar 1.332,169 km, reprezentnd 1,687% din
totalul drumurilor publice la nivel naional.Din totalul de
1.332,169 km de drumuri publice, 324,783 km reprezint drumuri
naionale, din care 150,820 km de drum european, 553,748 km de
drumuri judeene i 453,638 km de drumuri comunale.Municipiul Tulcea
reprezint principala localitate de plecare ctre Delta Dunrii. Cile
de acces ctre municipiul Tulcea sunt: rutier Bucureti (DN2) - Hrova
(DN22A) - Tulcea 343 km calea rutier Galai (DN2B) Brila (DN22) -
Tulcea 93 km calea rutier Constana (DN22) - Tulcea 125 km calea
feroviar Bucureti Tulcea -343 km calea feroviar Constana Medgidia
Tulcea 144 kmcalea naval:-curse clasice Tulcea Sulina (3 h) Tulcea
Chilia Veche Periprava (4,50 h) Tulcea - Sfntu Gheorghe (6h)-curse
rapide Tulcea Sulina (1,50 h) Tulcea - Sfntu Gheorghe (2h).
Transporturile fluviale i maritime de mrfuri i cltori se realizeaz
prin intermediul porturilor Tulcea, Sulina, Sfntu Gheorghe,
Isaccea, Chilia Veche, Mcin. Pe braul Sulina i n continuare
peDunre, pn la Brila, pot naviga i vase maritime, fapt ce
favorizeaz un intens comer de tranzit.Deplasarea ctre zonele de
agrement din Delta Dunrii se face pe Dunre, cu nave de pasageri,
dup programe orare stabilite (curse clasice i curse rapide) sau cu
nave de agrement private. Judeul Tulcea are pe teritoriul su
Aeroportul Delta Dunrii Tulcea, situat la o distan de 3 km de
localitatea Cataloi i la 15 km de municipiul Tulcea pe DN22.
Aeroportul Tulcea este destinat uzului public i poate fi pus la
dispoziia oricrui operator aerian in orice perioad de timp ct este
disponibil pentru aterizarea i decolarea aeronavelor n traficul
intern i internaional de pasageri, marf i pot.
VII.3.Nivelul social de educatie ( scoli, licee, gradinite)
Oferta educaional a urmrit, n primul rnd, corelarea nevoilor de
formare ale judeului Tulcea cu posibilitile colilor de a satisface
n mod optim opiunile elevilor i prinilor. n aceste condiii, oferta
educaional a cunoscut o restructurare avnd la baz opiunea unui
parcurs obligatoriu de 10 ani i a unuia specializat pentru nc doi
ani. Astfel, dac nivelele preprimar, primar si gimnazial nu au
cunoscut structural modificri, nivelele liceal i profesional,
cuprinznd cvasitotalitatea elevilor absolveni ai gimnaziului se
nscriu pe filierele: teoretic, tehnologic, vocaional sau
profesional pentru anii 9 i 10 de studiu, urmnd s se unifice pentru
un numr important de elevi care vor finaliza parcursul liceal.n
anul colar 2004-2005 au funcionat 38 de uniti de nvamnt
independente, i anume: 12 grdinie independente; 14 coli cu clasele
I- VIII; 1 coala de arte i meserii; 11 licee i grupuri
colare;Reeaua liceelor din municipiul Tulcea s-a mrit prin
nfiinarea seciei monahale a Seminarului Teologic. n nvmntul primar
i gimnazial au funcionat clase speciale de rromi, clase de
recuperare, remediale i cu predare comasat pentru cei care au depit
vrsta de colarizare. Meseriile i specializrile s-au diversificat n
funcie de cerinele de formare n raport cu dezvoltarea regional de
perspectiv. Pentru copiii cu handicap, absolveni ai nvmntului
obligatoriu s-au prevzut dou clase la S.A.M. n anul colar 2004-2005
au fost cuprini ntr-o form de nvmnt finanat de la bugetul statului
un numar de 42 775 elevi i copii, structurai astfel:
Nivel de nvamntTOTALUrbanTULCEARural
Precolar8021377725844244
Primar10960516033845800
Gimnazial12188624243265946
Liceal749573555831140
Profesional+S.A.M.394332262482717
Special1681198127
TOTAL42775258791868816896
Tabelul nr.2 Nivelul de invatamant judetul tulcea (sursa:
http://www.tulcea.insse.ro/)
Populaia colar a judeului Tulcea numra 42 607 elevi i copii
precolari. Din punct de vedere al distribuiei pe medii de reziden
se constat urmatoarele:
- datorit extinderii programului ''lapte i corn'' la nivelul
precolar a crescut rata de cuprindere a copiilor; - datorit
eforturilor depuse pe linia colarizrii copiilor cu vrsta depait, n
special pentru rromi i datorit funcionrii acestor clase mai ales n
mediul urban, procentul de cuprindere atinge 97.72%, devansndu-l pe
cel din mediul rural;-n nvmntul gimnazial, gradul de cuprindere
este de 88.34%, respectiv 92,36% pentru municipiul Tulcea, ceea ce
relev un abandon colar de 4.32%, dei au fost nfiinate clase de
recuperare la acest nivel, n majoritate pentru rromi;-n nvmntul
postgimnazial se nregistreaz o cuprindere mare a elevilor din
mediul urban, cu preponderen de sex feminin, mai ales la nivelul
liceal .
Din punct de vedere al numarului mediu de elevi/copii pe clas,
situaia se prezint astfel:
Tip nvamntNivelTotal
NormalPrecolar21.50
Primar18.06
Gimnazial20.52
Liceal27.45
Prof/SAM25.28
Total21.28
SpecialPrecolar6.00
Primar6.25
Gimnazial7.33
Liceal0.00
Profesional/SAM10.00
Total7.18
Tabelul nr.3. Numarul mediu de elevi/copii pe clasa in judetul
Tulcea (sursa: http://www.tulcea.insse.ro/)
Reeaua unitilor de nvmnt particular
Singura unitate de nvmnt particular care a funcionat n Tulcea n
anul colar 2003-2004 a fost organizat de Fundaia ''Danubius''.
Aceasta a cuprins Liceul Particular nr. 1 Tulcea, cu profil
teoretic, specializarea filologie, cu 88 de elevi, distribuii 14 n
clasa a IX-a, 32 n clasa a X-a, 25 n a XI-a si 17 n a XII-a. Forma
de nvmnt n care funcioneaz grupele i clasele cu program Step by
Step este de stat i ele au local propriu. Fiind nvmnt de stat, att
programele colare ct i planul de nvmnt sunt cele avizate de M.Ed.C.
Alternativa educaional Step by Step cuprinde n prezent un numr de
15 uniti precolare, n care funcioneaz 37 grupe n grdinie (906
precolari) i 6 grupe n crea ''Educaie timpurie'' cu sprijin UNICEF
(150 copii), avnd un grad de acoperire de 11,52%. Elevi plecai din
Romnia la studii n strintate
Un numr de 24 elevi au solicitat eliberarea foilor matricole i
autentificarea acestora pentru a-i continua studiile n strintate,
majoritatea lor pentru Spania i Italia.
VIII.Concluzii Aezat ntre Dunre i Marea Neagr, teritoriul
judeului Tulcea a avut o evoluie istoric strns legat de aceea a
Dobrogei, o regiune propice schimburilor comerciale i care s-a
aflat deseori n atenia marilor puteri ale vremii. Judeul Tucea este
prin excelenta o zon turistic. Frumuseea i diversitatea peisajului,
bogia i varietatea vestigiilorarheologice i a monumentelor istorice
dau unicitate judetului. Este singurul jude din Romnia unde sunt
ntlnite toate formele de relief: dunrea, marea, muntele .Tulcea,
reedina administrativ a acestui judet, este numit i Poarta Deltei
Dunrii. Aici Dunarea se divide in trei ramuri formand un pamnt
magic, Delta Dunarii.
IX.Bibliografie
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/
http://www.comune.ro/?/judet/ijud39/ http://www.ddbra.ro
http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=503&judet_id=761&localitate_id=0
http://www.evptulcea.ro/?p=judetul_tulcea http://www.hartis.ro/tl/
http://pancarpatica.org/22110038-tulcea/
http://www.prefecturatulcea.ro/judetul_tulcea_prezentare.html
http://www.tulcea.insse.ro/ http://www.primaria-tulcea.ro
http://www.rasfoiesc.com
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Tulcea
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/tulcea/
http://www.tulcea.insse.ro http://www.tulcea-turism.ro
http://www.tourismguide.ro http://www.turismland.ro/
https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/home.aspx
1