Page 1
Judetul Arges
Capitolul 1
Geografie în statistici
Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 682631 ha (6826,3 kmp), reprezintă 2,9% din
teritoriul ţării. Pe teritoriul judeţului Argeş se intersectează paralela de 45o latitudine nordică cu meridianul de 25o longitudine
estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre Oceanul
Atlantic ( vestul ) şi Munţii Urali ( estul Europei ).
Punctele extreme sunt localizate în comunele:
- Nucşoara la nord
- Miroşi la sud
- Dragoslavele la est
- Ciomăgeşti la vest
Judeţele învecinate sunt:
- Başov şi Sibiu la nord
- Teleorman la sud
Page 2
- Dâmboviţa la est
- Olt şi Vâlcea la vest
Structura administrativă a judeţului cuprinde: 3 municipii: - Piteşti - reşedinţa judeţului, Câmpulung, Curtea de Argeş, 4
oraşe:Costeşti, Mioveni, Topoloveni, Ştefăneşti, 95 comune şi 577 sate.
Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi est, asigură judeţului o climă
temperat-continentală cu ierni blânde. În ceea ce priveşte temperaturile extreme înregistrate la Staţia de Observare Piteşti amintim: -
19,4oC (26 ianuarie 2000) şi 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe lângă mari variaţii de temperatură, există şi mari diferenţe în ceea ce priveşte
cantitatea de precipitaţii de la 684,1 litri/mp în anul 1996, la 441,4 litri/mp în anul 2000 înregistrată la Staţia de Observare Piteşti.
Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante (55,0% din suprafaţă ) fiind cele de înălţime medie -
Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Jumătatea cealaltă este împărţită aproximativ egal între munţi (25,0%) şi câmpii
(20,0%).
Regiunea montană din nord aparţine culmilor celor mai înalte ale Carpaţilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului (vârful
Moldoveanu - cel mai înalt vârf din ţara noastră, cu o altitudine de2544 m şi vârful Negoiu cu 2535 m) şi părţii vestice a masivului
Bucegi, cu munţii Leaota şi Piatra-Craiului, despărţiţi de culoarul tectonic Bran-Rucăr. Flora acestei zone cuprinde elemente rare ,
ocrotite cum sunt : floarea de colţ, smârdarul , iedera albă, ghinţura galbenă, zâmbrul , ş.a. Suprafeţele întinse, acoperite cu păduri
adăpostesc în rezervaţii variate specii de interes cinegetic : mistreţul, căprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagră, cinteza,
cocoşul de munte, vulturul pleşuv, brun şi cenuşiu. Dintre rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Argeş putem aminti : Parcul
Naţional "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negraşi, Valea Vâlsanului, Peştera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslăneşti,
Lacul Iezer, Lacul Valea Rea şi Granitul de la Albeşti.
Page 3
Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică, cuprinzând bazinele hidro ale Argeşului şi afluenţii săi: Vâlsan, Râul
Doamnei, Râul Târgului, Brătia Argeşelul, Oltului cu afluentul său Topolog şi Vedei, precum şi lacurile naturale şi artificiale.
În Subcarpaţii Getici , la Nucşoara, există Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, având o
suprafaţă de 2,2 ha şi adâncime maximă de 5 m. În zona montană se găsesc lacuri de origine glaciară: Buda, Capra, Călţun, Podu
Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judeţ este Lacul Vidraru, cu o suprafaţă de 825 ha şi un volum util de aproximativ 470
milioane mc.
Către sud, dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei,
Argeşului şi Cândeştiului, cu versanţi acoperiţi cu întinse livezi şi viţă de vie.
Treapta sudică de relief aparţine câmpiei şi este fragmentată de râurile Argeş, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi
şi fertile, constituind zona cerealieră de seamă a judeţului.
Condiţiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima plăcută - se reflectă şi influenţează
structura fondului funciar , constituindu - se în acelaşi timp în valoroase resurse naturale . Păşunile şi fâneţele naturale - suport pentru
creşterea animalelor , dealurile subcarpatice - propice pomiculturii şi viticulturii, luncile din zona sudică - favorabile diverselor culturi
cerealiere, formează suprafaţa agricolă şi ocupă 50,5% din teritoriul judeţului .
Întregul se completează cu aurul verde - pădurile şi vegetaţia forestieră, ce coboară de pe culmile munţilor în zona deluroasă ,
uneori chiar până în câmpie, adăpostind o faună diversă. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizează materia primă necesară
industriei lemnului , constituie o importantă sursă de energie şi în acelaşi timp au capacitatea de regularizare atmosferică şi hidrică a
biosferei .
Page 4
În fine , dar nu în ultimul rând , nu sunt de neglijat zăcămintele de uraniu din judeţ – sursa energetică a viitorului , de ţiţei şi
gaze naturale , cărbuni , minereuri nemetalifere – materia primă a industriilor specifice . Utilizarea acestor resurse a fost premisa
dezvoltării nu numai industriale ci şi agricole a judeţului .
Organizarea administrativă a teritoriului
Municipiile şi oraşele din judeţul Argeş
Municipii Oraşe
1. Piteşti – reşedinţă de judeţ 1. Costeşti
Page 5
2. Câmpulung 2. Mioveni
3. Curtea de Argeş 3. Ştefăneşti*
4. Topoloveni
Comunele din judeţul Argeş
1. Albeştii de Argeş 25. Cepari 49. Lunca Corbului 73. Rociu
2. Albeştii de Muscel 26. Cetăţeni 50. Mălureni 74. Rucăr
3. Albota 27. Cicăneşti 51. Mărăcineni 75. Sălătrucu
4. Aninoasa 28. Ciofrângeni 52. Merişani 76. Săpata
5. Arefu 29. Ciomăgeşti 53. Miceşti 77. Schitu Goleşti
6. Bârla 30. Cocu 54. Mihăeşti 78. Slobozia
7. Bascov 31. Corbeni 55. Mioarele 79. Stâlpeni
8. Băbana 32. Corbi 56. Miroşi 80. Stoeneşti
9. Baiculeşti 33. Coşeşti 57. Morăreşti 81. Stolnici
10. Bălileşti 34. Cotmeana 58. Moşoaia 82. Suseni
11. Beleţi-Negreşti 35. Cuca 59. Mozăceni 83. Ştefan cel Mare
Page 6
12. Berevoeşti 36. Davideşti 60. Muţăteşti 84. Şuici
13. Bogaţi 37. Dâmbovicioara 61. Negraşi 85. Teiu
14. Boteni 38. Dârmăneşti 62. Nucşoara 86. Tigveni
15. Boţeşti 39. Dobreşti 63. Oarja 87. Tiţeşti
16. Bradu 40. Domneşti 64. Pietroşani 88. Uda
17. Brăduleţ 41. Dragoslavele 65. Poiana Lacului 89. Ungheni
18. Budeasa 42. Draganu 66. Poienarii de Argeş 90. Valea Danului
19. Bughea de Jos 43. Godeni 67. Poienarii de Muscel 91. Valea Iaşului
20. Bughea de Sus **** 44. Hârseşti 68. Popeşti 92. Valea Mare Pravăţ
21. Buzoeşti 45. Hârtieşti 69. Priboieni 93. Vedea
22. Căldăraru 46. Izvoru 70. Râca** 94. Vlădeşti
23. Călineşti 47. Leordeni 71. Rãteşti 95. Vultureşti***
24. Căteasca 48. Lereşti 72. Recea
Page 7
Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în anul 2012 - 2013
Judeţul Argeş 20122013
Total
Date absolute (număr)
Născuţi-vii 5381 5132
Decese 7289 7172
Sporul natural -1908 -2040
Căsătorii 3241 3066
Divorţuri 1026 957
Născuţi-morţi 25 31
Decese la o vârstă sub 1 an 52 48
Page 8
Rate (la 1000 locuitori)
Născuţi-vii 8,5 8,1
Decese 11,5 11,3
Sporul natural -3,0 -3,2
Căsătorii 5,1 4,8
Divorţuri 1,61 1,51
Născuţi-morţi la 1000 născuţi
(vii+morţi)4,6 6,0
Decese la o vârstă sub 1 an la 1000
născuţi-vii9,7 9,4
Urban
Date absolute (număr)
Născuţi-vii 2623 2503
Decese 2377 2403
Sporul natural 246 100
Căsătorii 1934 1813
Divorţuri 696 617
Page 9
Născuţi-morţi 10 9
Decese la o vârstă sub 1 an 19 12
Rate (la 1000 locuitori)
Născuţi-vii 8,7 8,3
Decese 7,9 8,0
Sporul natural 0,8 0,3
Căsătorii 6,4 6,0
Divorţuri 2,31 2,05
Născuţi-morţi la 1000 născuţi
(vii+morţi)3,8 3,6
Decese la o vârstă sub 1 an la 1000
născuţi-vii7,2 4,8
Rural
Date absolute (număr)
Născuţi-vii 2758 2629
Decese 4912 4769
Sporul natural -2154 -2140
Page 10
Căsătorii 1307 1253
Divorţuri 330 340
Născuţi-morţi 15 22
Decese la o vârstă sub 1 an 33 36
Rate (la 1000 locuitori)
Născuţi-vii 8,3 7,9
Decese 14,7 14,3
Sporul natural -6,4 -6,4
Căsătorii 3,9 3,8
Divorţuri 0,99 1,02
Născuţi-morţi la 1000 născuţi
(vii+morţi)5,4 8,3
Decese la o vârstă sub 1 an la 1000
născuţi-vii12,0 13,7
Page 11
Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale conform CAEN Rev. 1
Judeţu
l
Argeş Total
economi
e
Agricultur
a,
vânătoare
şi
silvicultur
a
Pescuit şi
piscicultur
ă
Industri
e
din care:
Construcţ
ii
Come
rţIndustrieextracti
vă
Industri
e
prelucr
ă-
toare
Energie
electrică
şi termic
ă,
gaze
şi apăAnii
lei
(RON)
/salaria
t
2007 1008 745 - 1090 1619 1023 1600 814 634
2008 1269 1029 - 1331 1964 1237 2163 1022 853
Hoteluri şirestaTranspo Interme Tranzacţ Administr Învăţăm Sănătate şi asistenţ Celelalte activităţi aleeconom Jude
Page 12
urante
rt,
depozita
re şi
comunic
aţii
dieri
financiar
e
ii
imobiliar
e
şi alte ser
vicii
aţie
publică şi
apărare
ânt ăsocială iei naţionale
ţul
Arge
ş
Anii
lei
(RO
N) /
sala
riat
544900 2007
943 1725 1252 939 664200
7
7311179 2296
1401 1899 1507 1360 862200
8
Numărul mediu al salariaţilor
mii persoane
Page 13
Judeţul ArgeşTotal salariaţi din care: muncitori
Anii
2012 129,1 :1)
2013 130,9 :1)
Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale ( la sfârşitul anului) conform CAEN Rev. 2
mii persoane
Judeţul
Argeş
Total
economi
e
Agricultu
ră,
silvicultu
ră
şi pescuit
Industr
ie
din care:
Construc
ţii
Comerţ
cu
ridicata şi
cu
amănuntu
l;
repararea
autovehic
u-lelor şi
motociclet
e-lor
Transp
ort
şi
depozita
re
Industrie
extractiv
ă
Industri
e
prelucră
-
toare
Producţia şi
furnizarea
de energie
electrică şi
termică,
gaze, apă
caldă şi aer
condiţionat
Distribuţia
apei;
salubritate,
gestionarea
deşeurilor,
activităţi de
decontamina
re
Anii
2012 249,4 71,8 71,2 1,9 64,3 2,0 3,0 18,4 28,0 11,9
Page 14
2013 246,8 68,0 72,0 1,9 65,4 1,4 3,3 18,5 29,3 11,3
mii persoane
Hoteluri
şi
restaura
nte
Informa
ţii şi
comuni
ca-ţii
Intermed
i-eri
financiar
e şi
asigurări
Tranzac
ţii
imobilia
re
Activităţ
i
profesio
na- le,
ştiinţific
e
şi
tehnice
Activităţi
de servicii
administr
ati-ve şi
activităţi
de servicii
suport
Administr
aţie
publică
şi apărare;
asigurări
sociale din
sistemul
public
Învăţăm
ânt
Sănăta
te şi
asisten
ţă
socială
Activităţ
i de
spectaco
le,
culturale
şi
recreativ
e
Alte
activit
ăţi
de
servici
i
Judeţu
l
Argeş
Anii
3,5 1,1 2,2 0,8 4,0 5,7 4,9 10,7 10,3 1,6 3,3 2012
3,1 1,1 1,9 0,8 4,0 6,4 4,8 10,5 10,2 1,7 3,2 2013
Page 15
Capacitatea si activitatea de cazare turistica
Regiuni
JudeţeCapacitate de cazare
Sosiri
(mii)
Înnoptări
(mii)
Indicii de utilizare
netă a capacităţii
în funcţiune (%)Existentă*
(locuri)
În funcţiune
(mii locuri-zile)Anii
2010 5419 1164,6 111,3 206,2 17,7
2011 5942 1396,8 123,0 218,5 15,6
Capitolul 2
Page 16
Prezentarea potențialului turistic al zonei Argeș
Acest județ are un potențial turistic foarte ridicat datorită poziționării dar și numeroaselor resurse naturale cât și antropice.
Pentru prima dată analizăm resursele naturale pentru a putea să ne dăm seama cât de bogat este acest județ.
În primul rând, din punct de vedere al reliefului, este reprezentat de trei mari unități naturale și anume:
- treapta montana: cu subunitățile: Munții Făgărași (vf. Moldoveanu - 2544 m - cel mai înalt vârf din Romania, vf. Negoiu -
2535 m), Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Papusa (2462 m), Ghitu, Fruntii.
- Unitățile intermediare de deal si de podiș sunt reprezentate de Subcarpatii Getici si de Podisul Getic (Candesti, Cotmeana).
- In ultima treapta cea de câmpie, se înscriu câmpiile Gavanu Burdea și Campia Pitestiului.
Doar din această scurtă prezentare a reliefului putem deduce ce atracții turistice are județul Argeș mai ales din punct de vedere
natural. Acesta este străbătut de lanțul muntos Carpații Meridionali, munți în care se află vârful Moldoveanu care este cel mai înalt
vârf din Româniama. Pe lângă acestea putem să regăsim multe alte numeroase obiective splendide care nu ar trebui să le ratăm.
Nici clima nu este o problemă în vizitarea acestui loc deoarece teritoriul se încadrează în zona temperat continentală,
caracterizându-se printr-un regim termic moderat, influențat de prezența unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât
din direcția muntelui cât și din direcția câmpiei. Precipitații medii anuale sunt între 600-700 mm/mp/an. Temperatura prezintă o medie
anuală de 9-11°C. Temperatura medie în luna ianuarie este de -2,8°C, iar în august +22,9°C. Umiditatea medie a aerului este de 68%.
De asemenea, evapotranspirația reală medie anuală este de 600-650 mm, de aici rezultând un excedent de apă în sol de aproximativ
30-50 mm. Nebulozitatea medie este de 5,3 zecimi din bolta cerească.
În privința vânturilor, dominante sunt cele de la N și N-E mai tot timpul anului şi primăvara cele de S-V. Vântul dinspre N, N-
E și E, poartă numele (mai mult în limbaj popular) de „crivăț”, vântul din V „austrul”, cel din S-SE „băltărețul”, iar din Carpații
Meridionali, primăvara și vara suflă „munteanul”. Iarna și primăvara, masele de aer rece ce se scurg dinspre munte pe culoarul văii
Page 17
Vâlsanului, vânt numit de localnici „Vântul Mare”, provoacă secetă și daune culturilor agricole în special pomilor fructiferi. În
sezonul rece sunt caracteristice fenomenele de: îngheț, brumă, chiciură, polei, ninsoare, viscol și ceață. Pentru sezonul cald sunt
caracteristice fenomenele de rouă, ploile torențiale, grindina și ceața.
Sudul teritoriului se încadrează în zona de interferență a vânturilor vestice cu cele estice și a celor de la nord – est. În general,
climatul este umed, cu ierni pe alocuri aspre și veri călduroase.
Datorită așezării între dealuri și văi, teritoriul este totuși ferit de fenomene naturale – inundații, căderi masive de zăpadă sau
temperaturi excesive. Clima din teritoriu favorizează dezvoltarea agriculturii, în special a sectorului pomicol, legumicol și zootehnic.
Munții și podișurile sunt împodobite cu o vegetație vastă și foarte frumoasă în care flora reprezintă un amestec de elemente
montane cu cele de câmpie, acestea alcătuind o vegetație variată de păduri, tufărișuri, fânețe, vegetația predominantă fiind cea
caracteristică dealurilor din Podișul Getic. Zona forestieră alternează cu zonele agricole și pajiștile naturale și/sau cultivate.
Pădurile de gorun sunt localizate în zonele mai uscate, iar cele de fag în zonele mai umede. În amestec cu gorunul şi cu fagul,
care domină, se mai întâlnesc: ulmul, sângerul, carpenul, paltinul, frasinul, cireșul, arțarul, garnița.
Pe platouri se dezvoltă o vegetație bogată și variată de specii de arbuști precum: măceșul, alunul, cornul, porumbarul, lemnul
câinesc, iedera și mesteacănul alb. De menționat că în această varietate de arbuști și mărăcini se află, într-un procent considerabil, și o
specie de conifere, numită local „cetin”.
Pe versanții dealurilor și ai văilor se află o bogată vegetație reprezentată de specii de arbori precum: fagul, frasinul, carpenul,
paltinul, stejarul, teiul pădureț, salcâmul, mărul și părul pădureț, cireșul sălbatic, plopul și pluta.
Pentru turiștii care fac drumeți, are trebui să știe că Pe dealurile teritoriului se găsesc fâșii mari de pădure în care întâlnim
următoarele specii de plante: violeta-de-pădure, mărgăritarul (lăcrămioara), ghiocelul, vioreaua, brândușa galbenă, brebenelul,
Page 18
untișorul, rodul pământului, fragul, ciuboțica cucului, umbra iepurelui și altele. Pe văi cresc feriga, vâscul, măceșul, porumbarul,
trestia, mai rar zmeura și cătina, iar în zăvoi găsim aninul, răchita și salcia albă. În pădure, flora se compune din fragi, mure,
mânătărci, ciuperci albe, bureți lăptoși, nane, ghebe, bureți de mărăcine, bureți de fag, vineciori, gura porumbiței, crăițe, spurcaci,
creasta cocoșului, iar în livezi, bureți de prun.
În pășunile situate pe marginea căii ferate, pe deal și zăvoi întâlnim iarba câmpului, coada mielului, păiușul, coada calului,
laptele cucului, plinița, cimbrul, muşețelul, coada șoricelului.
În culturile agricole găsim pălămida, volbura, mohorul, pirul, brădişorul, rapiţa şi macul sălbatic.
În teritoriul Ţinutul Argeşul de Mijloc fauna sălbatică este reprezentată de animale precum: căprioara, iepurele, vulpea, porcul
mistreţ, veveriţa, viezurele, lupul, jderul (foarte rar), dihorul, nevăstuica, şoarecele, ariciul, cârtiţa şi liliacul.
Păsări: cucul, pupăza, grangurul, graurul, mierla, privighetoarea, turturica, ciocârlia, guguştiucul, rândunica, vrabia,
ciocârlanul, sticletele, piţigoiul, codobatura, ciocănitoarea, gaiţa, coţofana, barza, stăncuţa, prepeliţa, porumbelul sălbatic, pitulicea.
Păsări răpitoare: cioara, uliul, huhurezul, bufniţa, cucuveaua, mai rar corbul.
Mai nou, în luncile râurilor Argeş şi Vâlsan se pot regăsi păsări precum: gâştele sălbatice mari, pescăruşii, raţele sălbatice, în
mare parte datorită lacurilor de acumulare de pe teritoriul Ţinutul Argeşul de Mijloc care servesc ca locuri de pasaj şi cuibărit.
Insecte: răgăoacea, croitoraşul, furnica, lăcusta, greierul, cărăbuşul, cosaşul, numeroase specii de fluturi, viespea, bondarul
negru şi galben, trântorul, urechelniţa, omida păroasă, omida verde, coropişniţa.
În râuri, pâraie şi heleştee cresc următoarele specii de peşti: carasul, caracuda, crapul, murgoiul, cleanul, soreaţa, zvârluga,
ştiucă, oblete, mreană, bibani etc. Pe lacuri întâlnim broasca de lac şi broasca râioasă, reptile – şopârle, guşteri, şerpi, broasca ţestoasă
de apă şi de uscat (foarte rar).
Page 19
Acest județ este străbătut de următoarele ape:
- Râul Argeş, cu o lungime de 140 km, străbate localităţile Băiculeşti, Merişani, Budeasa, Mărăcineni şi Stefăneşti. Cel mai
important afluent al său în teritoriu este Vâlsan (lungime totală 84km) de a cărui reţea se bucură comunele Merişani,
Mălureni şi Budeasa.
- Râul Doamnei (lungime totală 110km) străbate comunele Miceşti, Mărăcineni şi Stefăneşti.
- Păuleasca, afluent pe dreapta al Râului Doamnei, străbate comuna Mălureni.
- Râul Topolog izvorăşte din căldarea glaciară Negoiu – Scara Lespezi, situată la altitudini de peste 2.300 m, parcurgând mai
multe forme de relief – montană, subcarpatică si colinară. De existenţa Râului Topolog se bucură următoarele localităţi din
teritoriu: Ciofrângeni, Poienarii de Argeş şi Morăreşti. În perimetrul comunei Morăresti, râul Topolog primeşte ca afluenţi
câteva văi cu regim de scurgere torenţial pronunţat cum sunt: Luminile, Radului, Caselor, Corbului şi Urleacului.
- Râul Vedea împreună cu afluentul său Vediţa constituie artera hidrografică principală caracteristică zonei Morăreşti.
Acesta îşi are izvorul în Dealul Hoaga (555 m) şi prezintă regim de scurgere temporar cu alimentare pluvio-nivală. Spre
deosebire de Topolog, râul Vedea face parte din tipul de regim al Piemonturilor sudice, caracterizat prin predominarea
scurgerii din apele mari de primăvară şi a viiturilor de iarnă.
- Bratia, de-a lungul căruia, de o parte şi de alta, se întind cele 7 sate constituente ale comunei Bălileşti. Râul cu un debit de
aproximativ 2 m/sec. este afluent de dreapta al Râului Târgului.
- Pâraiele Izvorani, Ştefăneşti, Goleşti străbat comuna Stefăneşti
- Pâraiele Miceasca, Purcăreanca, Budeasa străbat comuna Miceşti
O caracteristică principală a întregii reţele hidrografice o constituie scurgerea solidă cu valori ridicate, determinată de
intensitatea proceselor erozionale de pe versanţi şi albii. Pe lângă reţeaua de râuri şi pârâuri din teritoriu sunt mai multe heleştee, lacuri
naturale şi lacuri de acumulare. Comunele Băiculeşti, Merişani şi Budeasa precum şi oraşul Ştefăneşti au lacurile de acumulare
Zigoneni, Merişani-Vâlcele, Budeasa şi Goleşti.
Page 20
Principalele obiective turistice naturale ale județului Argeș sunt urmăatoarele:
Avenul din Grind - Descoperit în anul 1985 de o echipa de speologi din Câmpulung Muscel, o vreme a fost confundat
cu Avenul din Funduri. Situat în bazinul Vaii Grindu, la circa 200m sub Creasta Pietrei Craiului, intrarea în aven se afla
la altitudinea de 1920m (2020m dupa alte masuratori). Are o denivelare de -540m, fapt ce-l situeaza pe primul loc în
România, fiind inclus si în catalogul mondial al golurilor subterane. Avenul este format dintr-o succesiune de puturi
verticale întrerupte de platforme si galerii orizontale sau usor descendente. Urmele de eroziune fac dovada ca în
perioadele ploioase apele de suprafata se dreneaza violent prin golul avenului. Tavanele si peretii galeriilor sunt însa
frumos concretionate. Întrebarea pe care si-o pun speologii este cum arata reteaua hidrografica subterana în aval de
punctul terminus cunoscut. Apele ies la suprafata în mai multe resurgente situate la circa 7km în jurul avenului si la
1200m diferenta de nivel, fapt ce indica un potential vertical considerabil. Accesul în aven se face printr-o fisura
îngusta din versantul drept, în sensul orografic, al vâlcelului. Atentie: locul nu e prea vizibil, se poate rata intrarea
pentru ca trebuie urcat vreo 10m din fundul vaii. La intrare se afla o placuta în memoria unui speolog decedat în 1995.
Cascada Capra - Cascada Capra, sau Cascada Iezerului, se află pe versantul sudic al munţilor Făgăraş la altitudinea de
1690 m pe teritoriul judeţului Argeş. De aici şi până la Bâlea Lac sunt 5 km. Apa cascadei provine din Lacul Capra
aflată la 2241 m. Din cauza debitului mare apa cascadei nu îngheaţă numai în iernile geroase. Pe podul din faţa
cascadei se adună mulţi oameni ca să admire cascada. O gasim intre Cabana Capra si lacul Balea. Asezata pe marginea
soselei, cascada parca “face cu ochiul”, turistului concentrat la drumul intortocheat. Situata intr-un loc deosebit de
pitoresc cascada Capra, isi intampina turistii atat cu cei aproximativ 35 m inaltime cat si, cu racoarea divina a stropilor
ei. Turistii fascinati parca, de intalnirea uimitoare cu cascada, se ingramadeau sa o surprinda in poze cat mai inedite.
Page 21
Cheile Argesului - sunt formate in lungul raurilor cu acelasi nume si se desfasoara in aval de barajul Vidraru, care
zagaduieste apele raurilor Capra si Buda, considerate a fi izvoarele Argesului. La numai un kilometru in aval de barajul
Vidraru, constructie ce a modificat radical peisajul, valea se adanceste accentuat in roci cristaline puternic
metarmorfozate, gnaise, fiind unul dintre cazuri in care cheile nu se formeaza in calcare. Cheile Argesului se extind pe
o lungime de peste 2.5 km, pe stanga fiind partial compartimentate de doi afluenti, unul dintre ei fiind mai important,
Caltunul. Accesul se face pe soseaua nationala modernizata dinspre orasul Curtea de Arges si se continua, dupa ce
trecem de localitatea Aref, cu Transfagarasanul, una dintre cele mai importante sosele transcarpatice.
Cheile Dambovicioarei - Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, sapate în calcare jurasice din SE Muntilor
Piatra Craiului de catre Valea Dâmbovicioara. În peretii abrupti, aproape verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri
(Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si izvoare denumite de localnici gâlgoaie. Cheile Dâmbovicioarei sunt situate în
arealul montan calcaros al „Munţilor Piatra Craiului”, pe traseul „Rucăr-Bran”. „Dâmbovicioara” care izvorăşte pe
versantul sudic al Vârfului „La Om” (2230) m din munţii Piatra Craiului este unul dintre afluenţii Dâmboviţei, care
curge pe direcţia de nord-sud. In amonte de chei se află la confluenţa cu Valea Muierii un izvor numit „La Galgoaie” de
unde apa curge cu o viteză torenţială în Dâmbovicioara urmat de o cheie îngustă, aprope inaccesibilă presărată cu
cascade. Mai există şi alte chei în apropiere ca de pildă Cheile Brusteretului, Cheia Lungă si Cheia Strâmtă. Cheile
Dâmbovicioarei au un aspect impunător şi face parte dintr-o serie de cel puţin 20 de chei situaţi în bazinul hidrografic
al Dâmboviţei. Dâmbovicioara a săpat în formaţiunile de roci sedimentare, calcaroase, de gresii, conglomerate un
adevărat canion lung de 8 km, care în unele porţiuni valea are pereţi verticali ce depăşesc 200 de m înâlţime. Apele
râului prin acţiunea de eroziune au creat forme bizare de turnuri, sau creste ascuţite, având subteran goluri carstice,
Page 22
astfel în această zonă se pot număra peste 50 de peşteri ca (Peştera Dâmbovicioara, Peştera de la Gura Defileului,
Peştera Labirintului).
Golul Alpin Modoveanu – Capra - Rezervatie cu o suprafata de 5.000 ha. La inceputul verii suprafete intinse ale
golului alpin iau culoarea roz a bujoreilor de munte (smirdarului). Golul alpin este imparatia caprei negre, specie
ocrotita.
Parcul Trivale - Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este completat de podul din beton care imita
împletitura radacinilor si crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul Vânatorului si Gradina Zoologica.
Pestera DambovicioaraPeştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul
stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviţei), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Peştera s-a
format datorită acţiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra
Craiului.
Este o peşteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C şi cu o umiditate moderată. Peştera este "uscată", pârâul care a
generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab
curent de aer.
Peştera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deşi această lungime este
incomparabil mai mică faţă de alte peşteri din România, Peştera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful şi
natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lăţimi ce variază între 3-4 m şi înălţimi de 4-5
m, cu puţine ramificaţii, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult. Peştera este
Page 23
relativ săracă în formaţiuni calcaroase însă este destul de bine cunoscută, a fost amenajată şi este frecventată de un
număr destul de mare de turişti.
Rezervatia Naturala Iezer - Rezervatia Iezer cuprinde deoca,data vaile glaciare ale Catunului si Iezerului, precum si
virful lezeru Mare din Masivul lezer-Papusa. Prezenta reliefului criogen si nival, cu microdepresiuni de tasare, culoare
de avalanse, potcoave nivale, virfuri piramidale cu microrelief de dezagregare (vf. lezeru Mare), circuri si vai glaciare,
cimpuri de grohotisuri, torenti de pietre, praguri glaciare fac din masivul Iezer un punct de atractie pentru oricare dintre
iubitorii uaturii. Acestor frumuseti daltuite in stinca muntelui de-a lungul mileniilor li se adauga citeva raritati floristice
si faunistice care situeaza un sector din masivul Iezer in rindul teritoriilor cu statut de rezervatie naturala complexa. La
adapostul culmilor Vacarea si Batrina, vaile glaciare ale Catunului si Iezerului ofera conditii biocli-matice favorabile
dezvoltarii atit a jneapanului (, care formeaza pilcuri pure sau in amestec cu aninul de munte si salcia de munte sau iova
, cit si a zimbrului. El se ridica semet deasupra tufelor de jneapan la limita dintre padurea de molid si etajul subalpin. Pe
vaile Iezerului si Catunului sint circa 19 exemplare de zimbru al caror diametru depaseste 30 cm si inaltimi de peste 10
—15 m. Doua dintre aceste exemplare se afla chiar linga poteca turistica ce merge de la cabana Voina spre refugiul
Iezer, pe partea dreapta a sensului de mers. Exemplare izolate 'de zimbru apar si pe culmile Boarcasului si Batrinei.
Locurile umbrite "ale pragurilor glaciare si chiar portiuni din versant capata in lunile iunie — iulie aspectul unui
brocart ornamentat cu argintiul grohotisurilor si rosul aprins al florilor de bujor de munte sau smirdar Linga petecele de
zapada care mai rezista in lungul vailor, putem admira gingasul degetarut. In locuri puternic vintuite, apar pilcuri de
Loisleuria procum-bens, iar in pajistile de pe piciorul virfului Batrina, la peste 1900 m, verdele pajistilor cu Festuca
supina este intrerupt de violetul carbunarei ori de florile micute ale scinteiutei de munte Lacul Iezer (8 ha suprafata si o
adincime maxima de 5,4 m), in marginile acestuia pot fi admirate mlastinile oligotrofe ce marcheaza existenta unor
foste ochiuri de apa, colmatate, in care bumbacarita, gusa porumbelului impreuna cu diverse speci de muschi formeaza
Page 24
un covor policrom. Pina a ajunge sa vizitam aceasta pitoreasca si interesanta rezervatie naturala putem face un popoas
in orasul Cimpulung, atestat documentar din anul 1300, prima resedinta de scaun aTarii Romanesti.
Pe lângă aceste atracții, se regăsesc și cele antropice realizate de către oameni. Cele mai importante dintre aceste atracții sunt:
Transfăgărășanul - este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă
orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în
apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la
barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–
1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a
lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega
comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană
Cumpăna).
Mănăstirea Curtea de Argeș - este o mănăstire ortodoxă din România, situată în orașul Curtea de Argeș. Ansamblul
cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. Mănăstirea
este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AG-II-a-A-13628.[1] În timpul lui
Carol I mânăstirea a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României.
Barajul Vidraru - Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un
sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva
afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca
5,5 mł /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea
Page 25
Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de
465 milioane mł. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM). Constructia barajului a durat
cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mł de roca, din care aproximativ 1
milion mł in subteran, s-au turnat 930.000 mł de beton, din care 400.000 mł in subteran si s-au montat 6.300 tone de
echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in
lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand
inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare.
Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei
asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.
Biserica Domneascã Sfântul Gheorghe - Este cea mai cunoscutã bisericã medievalã din Pitesti si a fost ctitoritã în anul
1656 de cãtre domnitorul Constantin Serban împreunã cu sotia sa, Doamna Bãlasa, pe fundatia unui locas mai vechi.
CASA MEMORIALA DINU LIPATTI - Casa Memoriala "Dinu Lipatti" Arges, LEORDENI Expozitia memoriala
prezinta obiecte care ilustreaza viata si activitatea marelui pianist si compozitor roman Dinu Lipatti (1917 - 1950). Este
deschisa in 1985 intr-o casa construita intre 1938 si 1942, in stil neoromanesc, de catre tatal marelui pianist Dinu
Lipatti. Aici sunt locurile iubite ale copilariei si adolescentei, unde Dinu Lipatti si-a petrecut vacantele si clipele de
ragaz. Prin intermediul documentelor, fotografiilor si obiectelor ce i-au apartinut, donate muzeului de catre fratele
pianistului, ambasadorul Valentin Lipatti, s-au ilustrat momentele unei cariere muzicale stralucite. Dintre obiectele
expuse mentionam pianul Bechstein, bustul din bronz al lui Dinu Lipatti, opera sculptorului Ion Irimescu
Page 26
Casa memoriala George Toparceanu - Comuna Valea mare-Pravat, satul Namaesti – Arges. Muzeul ocupa etajul - un
hol si doua camere, unde se afla o abundenta de exponate originale, copii si facsimile. In hol este expus ultimul portret
al poetului, o figura trista, prevestitoare... precum si cateva volume aparute in timpul vietii: Balade vesele si triste,
Parodii originale, Migdale amare, Scrisori fara adresa (proza umoristica si pesimista), Pirin-Planina, amintiri din
prizonieratul in Bulgaria si altele, in editii diferite. lata si manuscrisul romanului neterminat: Minunile Sfantului Sisoe -
cartea ce i-a fost mai aproape de suflet.
CASA MEMORIALA LIVIU REBREANU - Casa Memoriala "Liviu Rebreanu" Arges STEFANESTI Expozitia este
organizata in casa in care a locuit si creat marele prozator Liviu Rebreanu (1885 - 1944), incepand cu 1930, si cuprinde
obiecte si piese de mobilier care au apartinut marelui romancier, cartile si biblioteca autorului, reviste, fotografii si
manuscrise. Construita la inceputul secolului al XX-lea, casa a fost cumparata in 1930 de catre Liviu Rebreanu, care a
locuit aici, cu intermitenta, pana la 1 septembrie 1944 cand a incetat din viata n varsta de 59 de ani. La 3 septembrie
1944 era nmormntat n cimitirul bisericii din Valea Mare, pentru ca mai apoi sa fie mutat la cimitirul Belu din Bucuresti.
In acesta casa a scris, alternativ cu locuinta din Bucuresti, romanele: "Rascoala, "Jar, "Gorila si "Amandoi. Deschisa la
27 mai 1969, casa memoriala cuprinde obiecte si piese de mobilier care au apartinut marelui romancier, carti, reviste si
fotografii.
Cetatea PoienariCetatea Poenari se afla in satul Căpăţânenii Pământeni din Comuna Arefu, judetul Arges.
Aflata la o altitudine de 850 metri, Cetatea Poenari, cunoscuta si drept "cuibul de vulturi al vitejilor de demult", cetate
care facea parte, cu veacuri in urma, dintr–un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti. Cetatea
Poenari se afla la o distanta de 27 km de Curtea de Arges, pe un mic platou in virful Muntelui Cetatea, la care se ajunge
Page 27
urcind 1.480 de trepte de beton, ce serpuiesc printr–o padure deasa de fag. In cheile Argesului, care si–a facut drum
fierastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stincos se zaresc ruinele cetatii, despre care se spune ca a fost construita
de Vlad Tepes. De fapt, acesta este cel care a reconstruit cetatea cunoscuta sub denumirea de Cetatea Poenari – dupa
numele vechi al satului Poenari – ea fiind inaltata, probabil, in secolul al XIV–lea, ca loc de refugiu, de catre legendarul
domn Negru Voda, caruia ii sint atribuite si cele doua semne din apropierea virfului de stinca – urme lasate parca de
niste incaltari uriase.
Mănăstirea Aninoasa - Este aşezată în sud-estul satului, pe o terasă din stânga Bratiei, la altitudinea de 460 m, lângă
Ocolul Silvic Aninoasa. Preotul Ioan Răuţescu ne-a lăsat o valoroasă monografie a acestui preţios ansamblu
arhitectonic de tradiţie brâncovenească. A fost zidită şi înzestrată cu moşii de marele clucer Tudoran Vlădescu în 1677.
Înaintea acestei bisericii, în Aninoasa se afla o bisericuţă, după cum relatează mitropolitul Neofit al Ungro--Vlahiei,
care a vizitat mănăstirile muscelene în 1746; ea fusese zidită de Tudoran Aninoşanu vel clucer, "care pe urmă s-au
călugărit".
Capitolul 3
Analiza statistica
Numar unitati de cazare din judetul Arges:
TIP UNITATE 2013 2014
Hotel 40 40
Hostel 4 4
Page 28
Moteluri 3 3
Cabane turistice 11 12
Bungalouri 1 1
Popasuri turistice 1 1
Casute turistice 1 2
Tabere de elevi si
prescolari 3 3
Pensiuni turistice 31 34
Pensiuni agroturistice 99 112
Vile tursitice 11 12
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, in ceea ce priveste numarul unitatilor de cazare existente in judetul Arges,
intre anii 2013 si 2014 nu exista diferente majore.
Acestea raman, in mare, constante sau inregistreaza o crestere de o unitate de cazare, asa cum se intampla in cazul cabanelor
turistice( in anul 2013 existau 11 astfel de unitati turistice, in urmatorul an numarul acestora crescand la 12), casutelor turistice ( o
singura casuta turistica in anul 2013 si doua in anul 2014), precum si in cazul vilelor turistice (11- 2013, 12-2014).
O diferenta mai mare se inregistreaza in randul pensiunilor agroturistice. Spre deosebire de anul 2013, atunci cand numarul
acestora a fost de 99, in anul 2014 numarul totalul al acestor unitati de cazare a ajuns la 112, o crestere de 13 unitati.
Page 29
Numarul locurilor din unitatile de cazare:
Tipuri de structuri de primire
turistica
Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete
Ani
Anul
2013
Anul
2014
UM: Locuri
Locuri Locuri
Hoteluri Arges 3035 3046
Hosteluri Arges 240 272
Moteluri Arges 54 38
Vile turistice Arges 359 359
Cabane turistice Arges 712 673
Bungalouri Arges 20 20
Popasuri turistice Arges 30 30
Casute turistice Arges 20 52
Tabere de elevi si prescolari Arges 720 720
Pensiuni turistice Arges 629 682
Pensiuni agroturistice Arges 1642 1937
Page 30
TOTAL 7461 7829
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
In ceea ce priveste numarul locurilor din unitatile de cazare aferente judetului Arges, pe parcursul celor doi ani analizati, exista
atat cresteri, cat si scaderi.
Astfel, o prima scadere se poate remarca in randul locurilor disponibile in moteluri. In anul 2013 existau 54 de locuri, numarul
acestora scazand la 38 in anul 2014. O alta scadere s-a produs la nivelul cabanelor turistice. Fata de anul 2013, atunci cand existau 712
unitati de cazare din aceasta categorie, numarul s-a redus la 673 in urmatorul an.
Pentru celelalte tipuri de structuri de primire turistica s-au inregistrat cresteri, mai mult sau mai putin majore. Diferente mai
mari se pot observa in cazul pensiunilor turistice, ce au crescut in anul 2014 cu 53 fata de anul precedent, precum si in cazul
pensiunilor agroturistice, pentru care s-a inregistrat o crestere de 295 locuri in anul 2014 fata de anul 2013.
La sfarsitul celor doi ani analizati in tabelul de mai sus, numarul locurilor disponibile pe tipuri de structuri turistice, a crescut
de la 7461 in anul 2013, la 7829 in anul 2014 (368 locuri).
Partii de schi din judetul Arges
Partia de ski Matau
Page 31
Este o partie care are aproape 1 km.lungime. Instalatia de transport pe cablu nu acopera toata lungimea partiei,avand doar 550
m. Partia de la Matau se intinde pe cca 2 ha, latimea fiind de 40-45 m. Panta de inclinare este de 17% cu o diferenta de nivel de 80 m (
950-870). Teleschiul asigura transportul a 800 persoane /ora. Nu are nocturna, in schimb dispune de trei tunuri de zapada si doua
ratracuri.
In partea superioara a partiei se afla o mica parcare pentru 20-30 de masini, precum si o cabana care inchiriaza echipament
pentru schi si saniute.Partea superioara este folosita si pentru sanius. Gradul de dificultate a acestei partii este usor, adresandu-se
tuturor celor care doresc sa schieze.
Accesul auto se face de pe DN 73 Pitesti- Brasov. La Campulung Muscel se intra pe DJ 737 si se ruleaza cca 4-5 km pana la
Matau iar de aici se face dreapta pe DC32 pana la partia de schi.
Partia de schi Metropol
Page 32
Situata in comuna Babana, judetul Arges, la 8 km de oras, partia are o lungime de 400 m, este dotata cu instalatie de nocturna
si teleschi si este cotata ca o partie usoara, intinzandu-se pe 5ha.
Partia de langa lacul Vidraru
Amplasata pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, partia va avea lungimea totală de 1.600 de metri şi va fi amplasată la doar
doi kilometri de Transfăgărăşan, un drum care este închis circulației în sezonul rece. Schiorii vor putea profita de zăpadă timp de patru
luni pe an.
Statiunea de ski Molivisu
Urmeaza a fi amplasata o noua statiune montana,Molivisu. Aceasta se va construi în nordul județului Argeș, la 67 de km de
Piteşti,pe versantul nordic al masivului Ghiţu (aripa sudică a Munților Făgăraș). Terenul pe care se va realiza stațiunea turistică are o
suprafață de 11,4 hectare și este proprietate a comunei Arefu. Stațiunea Molivișu se va afla la aproximativ 65 km distanță de Pitești. În
zonă zăpada stă pe versanţi şase luni pe an.
Proiectul stațiunii spune că va exista un drum principal de acces şi două pârtii cu lungimi de 1,1 km, respectiv de 700 de metri
(deja finalizate),cu posibilitatea creării altor cinci pârtii. Partiile vor fi dotate cu dotate cu echipamente pentru producerea zăpezii
Page 33
artificiale, instalaţii de transport pe cablu, echipamente de întreţinere şi anexe, o bază de agrement, instalaţie de captare, tratare şi
distribuţie apă potabilă, sistem de canalizare, reţea de distribuţie electrică si un observator turistic în masivul Ghiţu-Molivişu la 1.626
m altitudine.
Valorificarea potentialului turistic
Industria turismului se caracterizeaza prin existenta unei piete competitive si foarte sensibile, care pretinde innoirea
permanenta a produselor turistice si imbunatatirea permanenta a tuturor componentelor acestuia. Pentru judetul Arges se pune
problema de a-si repozitiona produsul turistic si de a-si construi o noua identitate. Realizarea unui deziderat necesita realizarea
planificarii turistice.
Page 34
Un astfel de demers ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
-dezvoltarea trebuie sa fie coordonata de autoritatile statului si la care sa participe toti actorii importanti, astfel incat sa nu genereze
conflicte;
-dezvoltarea trebuie sa fie acceptabila in ceea ce priveste mediul inconjurator, adica trebuie sa garanteze functionarea corespunzatoare
a ecosistemelor;
-dezvoltarea trebuie sa respecte identitatea comunitatilor gazda si sa valorizeze elementele de patrimoniu cultural care realizeaza
diferenta dintre spatiul turistic local si destinatiile similare, rivale;
-dezvoltarea trebuie sa urmareasca progresul social, ca modalitate de creare a mai multor locuri de munca si a veniturilor familiare,
precum si o ridicare a statutului socio-profesional al populatiei din zonele ce ofera servicii turistice;
-dezvoltarea trebuie sa fie competitiva din punct de vedere economic, bazata pe agenti economici deschisi inovatiei, constienti de
schimbarile ce intervin la fiecare nou ciclu al cererii turistice;
-dezvoltarea trebuie organizata teritorial, astfel incat resursele sa poata fi folosite cu maximum de eficienta si sa se evite irosirea lor.
Programarea dezvoltarii turismului in judetul Arges ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele obiective strategice:
-dezvoltarea unor produse turistice bazate pe specificul zonei;
-investitii in infrastructura si echipamente turistice;
Page 35
-formarea si perfectionarea continua a resurselor umane din turism;
-promovarea si marketingul turistic.
Fiind vorba de dezvoltare durabilă în domeniul turismului, pentru ca o anumita zonă geografică să prezinte interes din punct
de vedere turistic aceasta are nevoie de resurse în vederea utilizării lor într-un mod cât mai corespunzător, atât resurse naturale cât și
antropice, urmând ca această zonă ulterior să poată fi cuprinsă în circuitul turistic local, regional, național sau internațional. În
domeniul turismului, componentele mediului natural cât și componentele mediului antropic trebuie exploatate și gestionate
corespunzător pentru a putea deveni atracții turistice în industria turistică.
Se urmărește evaluarea potențialului turistic al județului Argeș, al posibilității dezvoltării activității turismului, cu precădere în
zonele unde există probleme cauzate de gestionarea ineficientă și necorespunzătoare a unităților de cazare cu precădere în zona
nordică a județului, zonă în care numărul turiștilor este ridicat îndiferent de perioadă, datorită atracțiilor turistice și anume a traseelor
și peisajelor montane din zona nordică, a peisajelor spectaculoase și a tipurilor de relief specifice zonei, a monumentelor istorice,
cetăților dar și lăcașelor de cult.
Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș este o temă de actualitate, astfel potențialii investitori putându-și dezvolta
mici afaceri în turism, de asemenea se vor crea noi locuri de muncă pentru localnicii din zonă, iar infrastructura rutieră va fi
îmbunătățită.
Cu precădere zona turistică de interes ridicat o reprezintă zona stațiunilor de pe culoarul Rucăr-Bran. O zonă în care anual
este tranzitată de mii de turiști.
Page 36
În vederea dezvoltării turismului în județul Argeș, rezultatele dezvoltării durabile în domeniul turismului se vor concretiza
după aplicarea planurilor moderne de dezvoltare turistică conforme cu Uniunea Europeană, dar și a autorităților locale și naționale
care să acorde o mai mare atenție turismului din zonă, astfel rezultatele ulterioare obținute vor aduce beneficii semnificative turismului
argeșean. O altă implicație în domeniul dezvoltării durabile a turismului, constă în creerea și promovarea unităților de cazare cu
caracter exclusivist, exemplul hotelului de gheață de la Bâlea.
Page 37
Conceptul de ,,Ultra-modern Eco Hotel” în turismul Argeșean
Conceptul de Eco Hotel pentru județul Argeș, îmbină eleganța, durabilitatea, confortul, calitatea și impactul asupra mediului
înconjurător.
Designul construcției este unul durabil, arhitectură realizată pentru a nu influența în niciun fel mediul înconjurător, clădirea
este realizată astfel încât clima să fie un factor important în vederea utilizării resurselor.
Acest hotel va fi realizat din materiale ecologice, energia electrică va fi primită pe bază de panouri solare și micro-turbine
eoliene, de asemenea clădirea beneficiază de o grădină „la înălțime” unde turiștii se pot bucura de bazine de apă filtrată provenită din
apa de ploaie, ecrane și design care să imprime turiștilor atmosfera de parc natural.
Page 38
Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș va duce la rezolvarea diverselor probleme din domeniu, respectiv
promovarea turismului la scară largă și investiții considerabile. De asemenea în domeniul informării turiștilor trebuie aduse
îmbunătățiri, spre exemplu montarea de panouri tip “touch screen” în vederea informării turiștilor, panouri ultra moderne (led) de
informare turistică în vecinătatea drumurilor, dar și investiții la nivelul infrastructurii rutiere și numărul investitorilor care vor avea de
gând să dezvolte zona, plus fonduri alocate de autorități.
Turismul, fiind un important sector pentru România, care prin resursele pe care le antrenează și prin interconexiunile pe care le
realizează cu celelalte ramuri ale economiei naționale, constituie un factor important în vederea dezvoltării durabile.
Capitolul 4
Analiza circulației turistice si previziunea evenimentelor viitoare
Anii Tip turiști Nr sosiri/ Nr turiști
2010
români
93.304
2011 103.357
2012 129.307
2013 123.307
2014 134.989
Anii Tip turiști Nr sosiri/Nr turiști
Page 39
2010
străini
179.950
2011 196.674
2012 31.059
2013 26.234
2014 25.019
Anii Tip turiști Nr innoptări
2010
români
163.404
2011 174.670
2012 197.284
2013 190.660
2014 231.908
Anii Tip turiști Nr innoptări
2010
străini
42.831
2011 43.831
2012 52.291
2013 46.147
2014 45.788
Page 40
Previziunea pe 3 ani pentru Nr. sosiri turiști români folosind trendul liniar
Anii yi ti ti2 Yixti
2010 93.304 -2 4 -186.608
2011 103.357 -1 1 -103.357
2012 129.781 0 0 0
2013 123.307 1 1 123.307
2014 134.989 2 4 269.978
Media 116.947,6 ∑ti2=10 20.664
ŷ= a+bxti
a=media
b= ∑ yixti∑ti2
= 20664
10 =2066,4
ŷ 2015=116.947,6+( 2066,4x3)=123.146,6
ŷ 2016=116.947,6+(2066,4x4)=125.213,2
ŷ 2017=116.947,6+(2066,4x5)=127.279,6
Page 41
Prin metoda trendului liniar in anul 2015,numărul turiștilor români este in scădere cu 11.842 față de anul 2014.
In anii 2016, 2017 numărul acestora este in creștere cu aproximativ 2000, față de anul 2015 și 2016.
Previziunea pe 3 ani pentru Nr. sosiri turiști străini
Anii yi ti ti2 ti2
2010 179.950 -2 4 -359.900
2011 196.674 -1 1 -196.674
2012 31.059 0 0 0
2013 26.234 1 1 26.234
2014 25.019 2 4 100.076
Media 91.787,2 ∑ti2=¿10 -86.052,8
b= ∑ yixti∑ti2
= −86.052,2
10 = - 8605,2
ŷ2015=91.787,2+(-8605,2x3)=65.971,4
ŷ2016=91.787,2+(-8605,2x4)=57.366,4
Page 42
ŷ2017=91.787,2+(-8605,2x5)=48.761,2
In anul 2015, numărul de turiști străini este in scădere cu aproximativ 10.000 față de anul precedent.
In anul 2016 , numărul acestora este in continuă scădere cu aproximativ 5950 față de anul 2015, iar in anul 2017 numarul acestora a
ajuns la 5.696 in scădere cu 3.632 față de 2016.
Previziunea folosind indicele mediu de dinamică
Pentru turiștii români
Anii Nr turiști(Yi) ӯ (Yi− ӯ )2
2010 93.304 93.304 0
2011 103.357 85.929,21 303.727.864
2012 129.781 107.897,66 478.880.569
2013 123.307 102.515,29 432.295.204
2014 134.989 134.989 0
404.967.879
Ī=4√ 93.304134.989
=√0,69119706=0,83138261
Y2010=93.304
Y2011=103.357x0,83138261=85.929,21
Page 43
Y2012=129.781x0,83138261=107.897,66
Y2013=123.307x0,8313829=102.515,29
Y2014=134.989
(Yi− ӯ )2 2010= 0
2011=(103.357−85.929,212)= 303.727.864
2012=(129.781−107897,66 ¿¿2=478.880.569
2013=(123.307−102.515,29¿¿2=432.295.204
Previziunea numărului de turiști români
Ŷ2015= 134.989x0,83138261=112.227,507
Ŷ2016= 112.227,507x0,83138261=93.303,997
Ŷ2017=93.303,997x0,83138261=77.571,320
σ=404.967 .789
450.872 = 898,18
Page 44
v=898,18
450.872=0,001x100=0,1%<5 % rezultă că metoda indicelui mediu de dinamică previzionează corect seria de date si aproape de
realitate.
In urma previziunii cu indicele mediu de dinamică, in anul 2015 vom avea 112. 227 de turisti in România , in scădere cu aprximativ
22. 762 față de anul 2014.
In anul 2016, numarul de turiști este 93.303, in scădere cu 18.924 față de anul 2015 și de asemenea tot in scădere și in anul 2017 cu
15.732 turiști.
Page 45
Anii Nr turiști(Yi) ӯ (Yi− ӯ )2
2010 179.950 179.950 0
2011 196.674 120.095,12 5.864.343.241
2012 31.059 18.965,61 146.250.081,69
2013 26.234 16.019,31 104.339.891,79
2014 25.019 25.019 0
6.114.933.214,48
Ī=4√ 25.019179.950
=4√0,139=2√0,372=0,610
Y2010=0
Y2011=196 .674x0,61063194=120.095,42
Y2012=31.059x0,61063194=18.965,61
Y2013=26.234x0,61063194=16.019,31
Y2014=0
(Yi− ӯ )2 2011= (196.674−120.095,42)2=5.864.343.241
2012=(31.059−18.965,61)2=146.250.081,69
2013=26.234−16.019,31¿¿2=104.339.891,79
Page 46
Previziunea numărului de turiști stăini
Ŷ2015=25.019x0,61063194=15.277,400
Ŷ=15.277,400x0,61063194=9.328,868
Ŷ=9.328,868x0,61063194=5.696.504
σ=6.114.933 .214,48
458.936 =13.324,15458.936 =0,029x100=2,9%<5% rezultă că metoda indicelui mediu de dinamică previzionează corect seria de
date și aproape de realitate.
In anul 2015, numărul de turiști stăini este de 15.277, in scădere cu aproxiamativ 9.741 față de anul 2014. In anul 2016, numărul de
turiști este in continuă scădere cu aproximativ 5.948 față de anul precedent,iar in 2017, acesta scade cu 3.632 ajungand la 5.696.
Durata medie a sejurului pentru turiștii români
Sj2010= 163.40493.304 = 1,75
Sj2011=174.670103.357=1,68
Sj2012=197.284129.781=1,52
Sj2013=190.660123.307=1,54
Page 47
Sj2014=231.908134.989=1,71
In urma calculului a duratei medii a sejurului pentru turiștii străini este de aproximativ de 2 zile.
Durata medie a sejurului pentru turiștii străini
Sj2010= 179.95042.831 =4,20
Sj2011=196.67443.831 =4,59
Sj2012=31.05952.291=0,59
Sj2013=26.23446.147 =0,56
Sj2014=25.01945.788=0,54
In anul 2010, durata medie a sejurului a fost de aproximativ 4 zile, iar in anul 2011 de aproximativ 5 zile
In anii 2012-2014, durata medie a sejurului a fost de aproximativ 1 zi.
Page 49
Capitolul 5
Industria turismului se caracterizeaza prin existenta unei piete competitive si foarte sensibile, care pretinde innoirea
permanenta a produselor turistice si imbunatatirea permanenta a tuturor componentelor acestuia. Pentru judetul Arges se pune
problema de a-si repozitiona produsul turistic si de a-si construi o noua identitate. Realizarea unui deziderat necesita realizarea
planificarii turistice. Nu mi-am propus sa construiesc un plan de dezvoltare a turismului in judetul Arges, acesta este atributul
autoritatilor publice locale, care au posibilitatea de a mobiliza toti actorii implicati in sectorul turismului si de a le solicita punctele de
Page 50
vedere. Mi-am propus sa prezint cateva idei, care ar putea deveni utile daca s-ar dori elaborarea unui plan de dezvoltare sau s-ar
demara programe de dezvoltare a turismului la nivelul judetului sau pe destinatii.
Un astfel de demers ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
-dezvoltarea trebuie sa fie coordonata de autoritatile statului si la care sa participe toti actorii importanti, astfel incat sa nu genereze
conflicte;
-dezvoltarea trebuie sa fie acceptabila in ceea ce priveste mediul inconjurator, adica trebuie sa garanteze functionarea corespunzatoare
a ecosistemelor;
-dezvoltarea trebuie sa respecte identitatea comunitatilor gazda si sa valorizeze elementele de patrimoniu cultural care realizeaza
diferenta dintre spatiul turistic local si destinatiile similare, rivale;
-dezvoltarea trebuie sa urmareasca progresul social, ca modalitate de creare a mai multor locuri de munca si a veniturilor familiare,
precum si o ridicare a statutului socio-profesional al populatiei din zonele ce ofera servicii turistice;
-dezvoltarea trebuie sa fie competitiva din punct de vedere economic, bazata pe agenti economici deschisi inovatiei, constienti de
schimbarile ce intervin la fiecare nou ciclu al cererii turistice;
-dezvoltarea trebuie organizata teritorial, astfel incat resursele sa poata fi folosite cu maximum de eficienta si sa se evite irosirea lor.
Programarea dezvoltarii turismului in judetul Arges ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele obiective strategice:
Page 51
-dezvoltarea unor produse turistice bazate pe specificul zonei;
-investitii in infrastructura si echipamente turistice;
-formarea si perfectionarea continua a resurselor umane din turism;
-promovarea si marketingul turistic.
Varietatea resurselor naturale (relief variat, potentialul balnear, clima favorabila) si antropice (vestigii istorice, manastiri, biserici,
obiceiuri si traditii populare) ofera conditii favorabile pentru practicarea multor forme de turism. Dintre acestea, doua necesita o
atentie speciala: turismul montan si turismul rural.
Turismul montan
Are un mare potential de dezvoltare in judet, deoarece zona montana reprezinta un sfert din suprafata judetului si ofera atractii
deosebite: chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului. O atentie deosebita ar trebui
acordata reamenajarii turistice a zonei Lacului Vidraru si Transfagarasanului. Acesta este unul dintre obiectivele cele mai agreate de
turistii care viziteaza judetul Arges. Fiind situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpatilor (peste 30% din lungimea drumului se
desfasoara in zona de gol alpin), Transfagarasanul asigura accesul turistilor la unele dintre cele mai pitoresti zone din tara: lacul Balea,
cascada Balea, cabana Capra, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice. Reamenajarea turistica a acestei zone ar trebui canalizata
pe urmatoarele aspecte:
-ameliorarea infrastructurii rutiere, ceea ce ar determina cu siguranta o crestere a fluxurilor de turisti. Se impun lucrari de modernizare
Page 52
a arterelor rutiere si completarea retelei actuale cu noi cai de acces. Distantele mari si lipsa legaturilor auto regulate catre obiectivele
din zona fac ca, in opinia mea, acesta sa fie obiectivul primordial;
-modernizarea bazei de cazare si de alimentatie publica existenta in zona si construirea unor noi unitati turistice, de preferat de
dimensiuni mici, pentru ca turistii vin catre aceasta zona pentru odihna si recreere;
-efectuarea unor studii pentru infiintarea unei statiuni montane, zona oferind un imens potential pentru amenajarea unui domeniu
schiabil, iar drumetia montana este o modalitate de practicare a turismului foarte accesibila si beneficiaza din plin de trasee pitoresti;
-infiintarea unor birouri de informare pentru turisti amplasate in Pitesti sau Curtea de Arges, dar si in apropierea zonelor turistice
montane, care sa ofere informatii diverse si material documentar, precum si alte servicii specifice.
Nu trebuie sa neglijam, ca zona de practicare a turismului montan zona Campulung. In apropiere sunt situati Muntii Piatra Craiului si
Iezer-Papusa. Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice.
Turismul rural
Aceasta forma de turism dispune de un impresionant potential de dezvoltare in judetul Arges. Zonele rurale ofera o veritabila
ospitalitate bazata pe mediul nepoluant, gastronomie de buna calitate si pe traditiile folclorice din zona. Tinand cont de nivelul general
scazut al infrastructurii de baza din mediul rural, acest tip de turism intampina dificultati in ceea ce priveste competitivitatea la nivel
international. In Arges exista localitati renumite in care se practica turismul rural: Rucar, Leresti, Podul Dambovitei, Dragoslavele,
Dambovicioara, toate situate in apropierea drumului national ce leaga orasul Pitesti de Brasov. Se pot sugera o serie de masuri pentru
dezvoltarea acestei forme de turism in judetul Arges:
Page 53
-imbunatatirea infrastructurii generale din zonele rurale, aceasta fiind o conditie indispensabila pentru promovarea unui turism rural
competitiv;
-incheierea unor acorduri de parteneriat cu diverse organizatii de profil care sa permita facilitarea accesului la fondurile Uniunii
Europene pentru turismul rural;
-includerea ofertei turistice rurale argesene in cataloagele ANTREC sau in ghidurile realizate de autoritatea publica centrala pentru
turism, prin care sa se realizeze individualizarea specificului zonei;
-extinderea ofertei turistice rurale, prin introducerea in circuitul turistic si a altor localitati cu potential de dezvoltare a acestei forme de
turism decat cele situate in culoarul Rucar - Bran. Mentionez in acest sens localitatile Arefu, Albesti de Arges, Bradulet, Musatesti,
Domnesti, Corbi, Nucsoara;
-organizarea unei expozitii cu vanzare cu caracter permanent in municipiul Pitesti, unde turistii sa ia contact cu arta traditionala locala
si sa primeasca pliante cu informatii despre zonele in care se poate practica turismul rural.
Alte forme de turism cu potential de dezvoltare
Si alte forme de turism au conditii favorabile de dezvoltare in judetul Arges:
-turismul balnear: aceasta forma de turism poate fi dezvoltata prin valorificarea resurselor de ape minerale si prin modernizarea
instalatiilor balneoclimaterice pentru captarea, distributia, transportul si recuperarea factorilor naturali terapeutici. In judetul Arges
exista cateva statiuni balneoclimaterice deosebit de cautate de bolnavii din tara si strainatate: Bradet, Bughea de Sus, Badesti Bai.
Page 54
Trebuie implicate autoritatile publice locale in dezvoltarea si modernizarea activitatilor balneare, a infrastructurii si pentru includerea
acestei forme de turism in programele turistice;
-turismul istoric, ecumenic si cultural: are la baza faptul ca in judetul Arges s-au dezvoltat unele dintre cele mai vechi asezari si ca aici
s-a desfasurat din totdeauna o bogata activitate culturala. Sa nu uitam ca municipiile Curtea de Arges si Campulung au fost, in secolul
XIV, primele capitale ale Tarii Romanesti. Aici a avut loc prima mare batalie pentru libertate (la Posada) si tot aici a fost resedinta
primului scaun mitropolitan ortodox (la Curtea de Arges).
Nenumarate sunt monumentele istorice care vorbesc despre trecutul tumultuos al acestor locuri: Curtea Domneasca de la Curtea de
Arges, Cetatea Poenari din comuna Arefu, Cetatea lui Negru Voda de la Cetateni, Castrul Jidava de la Campulung, Monumentul
Eroilor de la Mateias. Numeroase lacasuri de cult pot intra in atentia turistilor: manastirile de la Curtea de Arges, Namaesti, Cotmeana,
Aninoasa. Ar trebui analizata posibilitatea conceperii unor aranjamente turistice la nivel de judet care sa puna in evidenta valentele
culturale si istorice ale acestor locuri.
-turismul de vanatoare si pescuit sportiv: se poate dezvolta datorita existentei unei faune cinegetice valoroase si existentei unor
amenajari speciale. Exista conditii bune si pentru pescuitul sportiv, datorita retelei hidrografice bogate si nepoluate, pe rauri, dar mai
ales pe lacuri, specii valoroase de peste populand apele judetului.
Promovarea turismului in judetul Arges
Page 55
Unul dintre cele mai importante motive pentru nivelul redus de dezvoltare al sectorului turistic in judetul Arges este slaba promovare a
acestei zone. Datorita schimbarilor permanente care au loc in cererea turistica, nu mai este loc pentru activitati de marketing spontane
si individuale. Succesul pe piata turistica poate fi obtinut doar prin aplicarea unei abordari profesioniste si prin planificarea strategica a
dezvoltarii viitoare. Intr-o perioada caracterizata printr-o competitie acerba, fiecare destinatie trebuie sa incurajeze dezvoltarea
produsului turistic si un marketing activ.
Toate actiunile de marketing ce au ca scop promovarea destinatiilor turistice din judetul Arges trebuie sa fie indreptate spre segmente
bine determinate ale pietei, ale caror dorinte, asteptari si atitudini trebuie urmarite constant pentru a se putea da un raspuns prompt
prin adaptarea ofertei turistice la orice modificare a cerintelor segmentelor alese.
O politica de marketing, coordonata de autoritatile administratiei publice locale, este extrem de necesara. Aceasta implicare ar permite
armonizarea intereselor tuturor actorilor implicati in sectorul turismului si ar asigura coerenta masurilor de promovare a judetului.
Avand in vedere cele prezentate, iata care ar trebui sa fie, in opinia mea, obiectivele activitatilor de marketing din judetul Arges:
-imbunatatirea calitatii produselor turistice existente, in special cele legate de turismul balnear si turismul rural;
-crearea unor noi produse turistice, care sa valorifice in special potentialul imens pe care il ofera zona montana a judetului;
-crearea unui imagini turistice identificabile si pozitive, folosind mijloacele promotionale adecvate si imbunatatind satisfactia turistilor
in timpul sejurului in judet;
-imbunatatirea calitativa si sporirea cantitativa a materialului promotional si a modalitatilor de distribuire a acestuia;
Page 56
-promovarea in cadrul aceluiasi produs turistic (de tip circuit) a doua sau mai multe forme de turism (pot fi concepute aranjamente
turistice care sa combine sejurul la munte intr-o pensiune agroturistica cu turismul itinerant cu valente culturale) sau a doua sau mai
multe destinatii turistice complementare.
Pentru atingerea tuturor obiectivelor, ar trebui ca autoritatile sa incurajeze toate eforturile, sa coopereze cu toti factorii implicati si sa
asigure mijloacele financiare necesare. Resursele umane sunt de asemenea esentiale, pentru ca programarea dezvoltarii necesita
activitati operationale, cu obiective si obligatii bine definite.