“Componentele fondului turistic şi a bazei materiale” Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Geografie Geografia Generală a Turismului ANUL I, SERIA I, GRUPA 5 Fondul morfoturistic: Florea Andra Madalina (sef proiect) Fondul climatoturistic:Florea Andra Madalina Fond turistic hidrogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic biogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic cultural-istoric: Fechete Vandana Elena Ferntiu Radu Beniamin Harpa-Vlasa Miruna Fondul turistic etnografic şi folcloric: Harpa-Vlasa Miruna Baza materială turistică: Gal Csongor-Balint Potenţialul de comunicare: Florea Andra Madalina
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
“Componentele fondului turistic şi a bazei materiale”
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-NapocaFacultatea de Geografie Geografia Generală a Turismului
ANUL I, SERIA I, GRUPA 5
Fondul morfoturistic: Florea Andra Madalina (sef proiect)Fondul climatoturistic:Florea Andra MadalinaFond turistic hidrogeografic: Georgescu FilipFondul turistic biogeografic: Georgescu FilipFondul turistic cultural-istoric: Fechete Vandana Elena Ferntiu Radu Beniamin Harpa-Vlasa MirunaFondul turistic etnografic şi folcloric: Harpa-Vlasa MirunaBaza materială turistică: Gal Csongor-BalintPotenţialul de comunicare: Florea Andra Madalina
1. Fondul morfoturistic
Relief glaciar:
Vâfuri:
Varful Patru( 2.130 m), Varrful Şureanu ,Varful Cârpa.
Varful Cindrel – 2.245 m
Circuri glaciare:
În Munţii Şureanu se află doar trei circuri şi anume Auşelu, Şureanu şi Cârpa, ultimele două având şi
lacuri glaciare de dimensiuni restrânse. În partea de nord a Munţilor Şureanu şi Cindrel, între văile
Pianului şi Gârbovei, la sud de localitatăţile Loman, Căpâlna şi Cărpiniş, apare în masa şisturilor
cristaline un strat îngust de calcare şi dolomite calcaroase. Acest strat este diferenţiat în peisaj sub
forme de eroziune, stânci solitare şi ruiniforme numite sugestiv „Masa Jidovului” (cu semnificaţia de
„Masa Uriaşului”) şi „La Grumaji” (cu sensul de „stânci înguste şi proieminente”). Forma de relief
predominantă în cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie însă văile, care sunt foarte
numeroase şi ale căror versanţi prezintă o gamă variată de înclinări şi de expoziţii.
Vai glaciare :
o Valea Ordancusa izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă,
pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4
km lungime. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine
evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit
cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se
varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.
o Valea Ariesului, raul cel mai lung din Carpatii Occidentali (122 km).
Valea Gârda Seacă - izvorăşte din Şesul Gârzii, un platou carstic tipic, având o lungime de peste 20 km.
În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traversează o primă zonă de calcare, unde formează chei
adânci şi câteva mici peşteri. În a doua bară de calcare pe care o traversează Gârda formează alte chei
strâmte şi adânci, primind mici afluenţi (Apa din Piatră, Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi în
Peştera Coiba Mică.
o Valea Iadului cu peretii de stanca din zona Remeti
o Valea Draganului cu barajul Floroiu (Dragan)
Cascade:
Cascada din travertin Şipote (Munţii Trascăului) se află pe valea Arieşului şi cuprinde un bazin de
colectare a apei şi numeroase cascade cu o cădere maximă de 15 metri, răsfirate pe stânci sau baraje
de travertin.Căderile de apă au o lungime de 1 kilometru, cea mai vizibilă porţiune fiind cea de vărsare,
aflată în apropierea Mocăniţei şi a drumului naţional.
Cascada Caldarilor situata pe Valea Sebesel, cascada se afla in amonte de lacul de acumulare Dragan.
Pe drumul forestier de pe Valea Sebesel se face accesul spre cascada. Aceasta are circa 6-7m inaltime,
doua poteci facilitand accesul din drum pana in aval respectiv amonte de cascada.
Cascada Vârciorog este situata in perimetrul comunei Arieşeni in apropiere de localitatea Vanvuceşti
la o altitudine de 1090 m
Cascada Vânătările Ponorului se situează în uriaşa dolină Vânătara, spre care se îndreaptă pârâul
Valea Poienii.
Cascada Nemes se afla chiar în inima Munţilor Apuseni, lângă Muntele Găina(1486 metri). Cu o cădere
de doar18 metri, acesta cascadă desenează pe buza prăpastiei un voal frumos de apă care curge
printre stâncile de travertin, stânci create în parte chiar de apă.
Relief de calcare, conglomerate, gresii:
Forme reziduale:
Pietrele Ampoiţei reprezintă o rezervaţie complexă, reprezentată de trei blocuri mari izolate
de calcar(olistolite), înalte de 44m, 27m şi 15m. Aflate la marginea de sud a Munţilor Trascăului, pe
versantul stâng al pârâului Ampoiţa, afluient pe stânga al Ampoiului la o altitudine maximă de 393m şi
minimă de 310m . Intinse pe o suprafaţă de 0,2ha zona strict protejată se restrânge la cele trei stânci
calcaroase. Zona tampon are 4 ha şi cuprinde pajiştile dintre cele trei stânci în care este necesară
ocrotirea asociaţiilor vegetale specifice din preajma rezervaţiei geologice şi în care nu se admite
amplasarea de construcţii care să afecteze peisajul.
Pietrele Ampoiţei sunt trei masive izolate de calcare, dintre care cel mai mare are circa 200m
diametru . Ele se află pe versantul stâng al văii Ampoiţa la o înălţime de 40m faţă de talveg şi prezintă
pereţi verticali spre vale. Spre pantă ele se înfundă treptat, fiind acoperite de conglomeratele şi
gresiile haotice ale formaţiunii de Meteş, de vârstă apţian superior – albiană..Cimentul, de asemenea
calcaros, înglobează orbitoline ce indică vârsta apţiană a procesului de formare a breciei. In baza
stâncii celei mai mari se observă şi un nivel cu elemente mai vechi, respectiv blocuri mari de granite cu
ortoză şi de roci bazice eruptive (diabaze). Rezervaţia se înscrie în relieful de altitudine redusă al
prelungirilor sud-estice ale Munţilor Trascăului în Depresiunea Ampoi-Ampoiţa. Prezenţa lor în
versant, împlântate într-o masă de formaţiuni mult mai moi, sugerează caracterul lor alohton.
Blocurile sunt diaclazate, făgaşele de şiroire înscriindu-se tocmai în aceste diaclaze, unele dintre ele
adânci până la 0,5m. Ele s-au desprins dintr-o faleză calcaroasă şi au alunecat pe taluzul continental
fiind însedimentate în formaţiunile detritice cretacice de fliş. Blocurile au fost numite şi olistolite , fiind
considerate mărturii ale unor momente de sedimentare agitată premergătoare unor evenimente
tectonice. Eroziunea selectivă ulterioară le-a detaşat în relief. Dezagregarea lor este un proces
îndelungat. Acoperirea creştetului blocurilor cu un strat de sol, de tip rendzinic, relativ bine înierbat,
protejeajă aceste calcare.
Pietrele Ampoiţei nu sunt o apariţie izolată în peisajul Munţilor Metaliferi şi Trascău. Astfel de
formaţiuni apar mai ales în lungul văii Ampoiului, impresionând totdeauna prin pereţii verticali şi
culoarea albă, ce contrastează cu formele domoale, terne, ale formaţiunilor pe care le domină.Pentru
aceste apariţii stranii de blocuri de calcare de cele mai diferite dimensiuni V. Uhlig a utilizat termenul
de klippe, prin care se desemnează masivele izolate de roci ce sunt străine, sau, cum se mai spune,
sunt « exotice » în raport cu formaţiunile înconjurătoare. Prezenţa lor a stârnit numeroase discuţii şi
există cel puţin trei teorii asupra genezei lor.
Din cauza lipsei de calcare în formaţiunile de fliş, klippele de calcare din Munţii Metaliferi sunt
ameninţate de o distrugere rapidă prin exploatare, cu atât mai mult cu cât o astfel de exploatare este
uşoară, dat fiind că ele proeminează, oferind fronturi de carieră uşor de atacat. De altfel dispariţia prin
exploatare până în temelii a unora dintre aceste masive de calcare indică destinul lor implacabil. De
aceea Pietrele Ampoiţei au fost puse sub protecţia legii, pentru a rămâne dovezi ale unor interesante
procese geologice. Dar, pe lângă interesul geologic, ele constituie şi un atrăgător obiectiv turistic, prin
originalul peisaj, de o romantică sălbăticie, pe care îl oferă.
Elementul climatic ce intervine cel mai mult la distrugerea în timp, prin dezagregare, este regimul
termic. Temperatura medie anuală este de 9°C, iar amplitudinea anuală a valorilor extreme este de
70°C. Durata intervalului cu îngheţ este de circa 190 de zile. Precipitaţiile anuale se ridică la circa
700mm. Rezervaţia face parte din bazinul mijlociu al râului Ampoi, din subbazinul pârâului Ampoiţa.
Scurgerea pe versant este difuză, depozitele înconjurătoare fiind în secţiunea lor superioară
permeabile. Solurile sunt rendzinele pe calcare şi soluri brune podzolite şi brune acide pe celelalte
tipuri de roci. Rezervaţia se încadrează în etajul pădurilor de gorun, reflectând un regim topoclimatic
termic mai blând şi mai uscat. Cuprinde 50 de specii de plante vasculare, multe dintre ele
caracteristice pentru vegetaţia de stâncărie, între care se remarcă : Phleum montanum, Melica ciliata
var. flavescens, Minuartia verna, Allium flavum. Pe abrupturile stâncoase ale calcarelor apar asociaţii
de Festuca cinerea ssp.pallens. Condiţiile staţionare extreme au asigurat dăinuirea unui complex
cenotic cu caracter relictar, în care, pe fondul dominant eurasiatic (32%), se afirmă un contingent
remarcabil de elemente mediteraneene(18%) şi continentale (14%).
Starea actuală a rezervaţiei este bună, nu sunt semne de degradare; nu există table indicatoare,
nu este împrejmuită cu borne şi nu are pază. Pericolele care ameninţă rezervaţia le reprezintă
exploatarea calcarelor , o sursă ieftină de “piatră de var”.
Incadrarea rezervaţiei în interesele economiei locale şi generale presupune includerea într-un
circuit turistic care va urmării valea Ampoiului, în lungul căreia mai există şi alte rezervaţii
interesante(Cheile Ampoiţei, Piatra Corbului de la Meteş, Piatra Bulbuci, Calcarele de la Valea Mică,
Cheile Caprei etc.), precum şi monumente de arhitectură populară.
Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase din Munţii Trascău aşa după cum se poate vedea şi din Valea Mureşului, dinspre est.
Este drept că atât Piatra Cetii cât şi Cheile Tecşeştilor au cele mai incomode căi de acces (ca să nu
folosim sintagma “greu accesibil”) din toţi Munţii Trascău. Acest lucru este valabil atât pentru
drumurile ce duc aici dinspre valea Mureşului sau alte locaţii cât şi pentru potecile din perimetrul celor
două rezervaţii. În cea mai mare parte limitele corespund cu baza abruptului calcaros care delimitează
creasta principală. Către Pârâul Cetii, limita de nord se menţine în lungul curbei de 1000 m care
ocoleşte vârful Piatra Cetii ca un arc de cerc de 180°. În latura de vest, de la obârşia unei vâlcele
orientată sud-nord, limita corespunde cu marginea pădurii până la obârşiile Pârâului Porcarilor. Ajunge
în bazinul Pârâului Porcarilor şi ocoleşte pe la sud abruptul calcaros. De la obârşia Pârâului Cailor se
îndreaptă spre nord-est, urmărind cu aproximaţie marginea pădurii până în extremitatea estică a
abruptului, de unde se continuă spre nord, prin pădure pe la înălţimea de 1000 m. În jumătatea
nordică, zona tampon este reprezentată de o fâşie de 150-200 m, delimitată de drumul dintre Tecşeşti
şi Răicani şi marginea pădurii dinspre pajiştile Tecşeştilor şi Răicanilor. De la obârşia Pârâului Porcarilor
se lărgeşte până la 250-300 m până în valea Pârâului Cailor pe care o urmăreşte aproximativ 500 m.
Trece spre est până în Valea Doştinei pe care se menţine până la obârşie în Dealul Răicanilor. Zona
tampon este acoperită în cea mai mare parte de pădure de fag cu carpen. Pajiştile (fâneţe şi păşune)
sunt mai extinse pe latura sudică. O înălţime calcaroasă, proeminentă şi izolată, înălţată până la 1233
m, cu aproximativ 200 m deasupra culmilor netezite din jur. Este alungită pe direcţia nord-est sudvest
şi are aspectul unei creste formată din trei segmente: Piatra Cetii, La Călugări şi Piatra înaltă, cu
versanţi abrupţi, prăpăstioşi, cu ţancuri şi hornuri. Jumătatea nordică are versanţii mai puţin abrupţi şi
sunt acoperiţi de pădure până în partea superioară. Creasta şi abrupturile calcaroase sunt, în general,
lipsite de pătură de sol. Numai în petice reduse apar rendzine formate pe calcare, iar pe poliţe şi
trepte cu suprafaţă foarte limitată şi la baza abrupturilor sunt condiţii pentru formarea solurilor
humico-calcice. In jurul masivului calcaros, pe formaţiunile cretacice necarbonatice s-au format soluri
acide şi brune podzolite.
Piatra Craivei este o rezervatie complexa care conserva un relief pitoresc, o vegetatie de stancarie
caracteristica si urme ale unui sanctuar dacic. Se afla in partea de sud-est a Muntilor Trascaului, pe
cumpana de ape dintre bazinele Galzii si Ampoiului, si apartine de comuna Cricau, satul Craiva.
Piatra Craivei este formata din calcare mezozoice care apar izolat in acest punct dominand relieful mai
domol dezvoltat pe flisul cretacic din jur. Creasta calcaroasa proeminenta, cu orientare generala nord-
sud, cu versanti abrupti brazdati de hornuri inguste, care domina versantii cu inclinare medie,
acoperiti in partea superioara cu trene de grohotisuri desprinse din creasta stancoasa. Rezervatia se
afla in etajul padurilor de fag. Pe stancariile crestei calcaroase cresc plante saxicole tipice. Prin
crapaturile stancilor isi gasesc adapost specii arbustive si puieti de carpen.
Martori de eroziune:
Vârful Găina, Masivul Găina este denumirea geografică a Vârfului Găina, care este cel mai înalt vârf al
Masivului Găina, situat în partea centrală a lanțului muntos al Carpaților Occidentali, având 1486 m.
Vârful Balomireasa 1632 m si vârful Muntele Mare 1826 m, culmile de NE ale muntilor Metaliferi si
intreg ansamblul Muntilor Trascau, cu un relief variat (dezvoltat in mare parte pe calcare
jurasice)reprezentat prin maguri calcaroase izolate.
Chei, defilee:
Cheile Galdei intra in categoria rezervatiilor complexe, fiind reprezentate de un peisaj spectaculos,
modelat in calcare, care adaposteste un numar important de specii de plante calcofile.Rezervatia este
amplasata pe teritoriul comunei Galda de Jos, in partea estica a Muntilor Trascaului, pe cursul inferior
al Galdei, la o altitudine cuprinsa intre 350-500 m. Cheile sunt sapate in calcare jurasice, un olostolit
din versantul vestic al Varfului Galda (743m), relieful modelat in calcare fiind deosebit de spectaculos.
scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este crescut, proportional cu altitudinea.
Cura de munte este indicata in:
• anemii• convalescenta• rahitism• tulburari de crestere• astenie• insomnie• excitabilitate• astm• bronsita• hipertiroidie• reumatism Statiuni din judetul Alba cu bioclimat tonic-stimulent: Arieseni, Albac
3. Fond turistic hidrogeografic
1. Surse hidrominerale Radioactivitate SNSRM (infiintata in anul 1962) constituie o componenta specializata a Sistemului National de
Radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind
radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor Ministerului Mediului si Gospodaririi
Apelor privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu
impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.
La nivelul Regiunii 7 Centru functioneaza 5 statii de radioactivitatea mediului (Alba Iulia, Brasov,
Harghita, Targu Mures si Sibiu) efectuand in present masuratori de radioactivitate beta-globala pentru
toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron cat si supravegherea
dozelor gamma absorbite in aer. Statiile deruleaza un program standard de supravegherea
radioactivitatii mediului de 11 ore pe zi. Acest program de recoltari si masuratori asigura
supravegherea la nivelul fiecarui judet, in scopul detectarii cresterii nivelelor de radioactivitate in
mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale cat si procedurile
standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date in cazul sesizarii unei depasiri ale
pragurilor de atentionare/ avertizare/ alarmare.
In Regiunea 7 Centru au fost identificate activitati cu impact radiologic specifice fiecarui judet care
au fost supuse unei supravegheri suplimentare conform cerintelor LRM-ANPM Bucuresti.
In Judetul Alba au fost efectuate masuratori ale nivelului radioactivitatii beta globale pentru
probele de apa de suprafata, sol necultivat si vegetatie spontana prelevate din zonele: Abrud, Zlatna si
Baia de Aries.
Turism balnear
Ocna Mures este un oras situat la altitudinea de 258 m. Se afla in faza de proiect de reabilitare a
bailor sarate.
Are un interes turistic deosebit, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit in
trecut mai multe instalatii de tratament, printre care: un solariu cu amenajari pentru aeroterapie si
helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai calde, apa minderala sarata concentrate. Dintre
factorii naturali de cura trebuie mentionate si apele minerale clorurate si sodice din lacurile existente
pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentratie deosebit de mare (266 grame/litru), fiind
utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni, precum cele reumatismele articulare si degenerative,
neurologice periferice, posttraumatismale. Se preconizeaza redarea in circuitul balneoclimateric a
acestei statiuni.
2. Suprafete lacustre
Lacuri glaciare
Lacul Carpa ( Iezerele Carpei) – situat in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sebes – Muntii Sureanu;
Lacul Iezerasul – se afla in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sureanu;
Lacul Iezerul – Muntii Sureanu;
Lacul Sureanu – pe raul Cugir, Muntii Sureanu;
Lacuri de acumulare
Lacul Gaurari – situat pe raul Valea Cornea, in Bazinul Abrud, Muntii Metaliferi
Lacul Oasa
Lacul Petresti – pe raul Sebes, Muntii Sebes
Lacul Brazilor – pe Rosia (afluent), din Muntii Metaliferi
Lacuri antropice
Lacul Cugir – situat pe Raul Mic la varsarea in Cugir, Muntii Sebes-Muntii Sureanu; este un lac
de baraj artificial;
Lacul Martinie (Plesi) – in Bazinul Sebes;
Fig.1. -- Lacul Sureanu
Fig. 2. – Iezerul, Muntii Sureanu
3. Retea hidrografica
Reteaua hidrografica alcatuita din: cursul mijlociu al Muresului care colecteaza pe malul drept:
Ariesul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vintul etc., iar pe malul stang:
Tarnava (Mare si Mica), Galda, Secasul, Sebesul, Pianul, Cugirul etc. In zona Muntilor Apuseni mai
important este raul Aries cu afluentii Ariesul Mare si Mic.
Cursurile de apa: sunt uniform repartizate , apartin bazinului Muresului, de la Nord-Est la Sud-Vest
si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries, Ampoi, Cugir).
Raurile principale sunt: Aries, Sebes si Cugir care se varsa in Mures, unul dintre cele mai importante
rauri din Romania si traverseaza judetul de la Nord-Est la Sud-Est impartindu-l in doua parti egale.
Muresul este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa.
Izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita-Deda,
Rezervaţia naturală Peştera de sub Zgurăşti (1 ha).
Rezervaţia naturală Peştera Poarta lui Ionele (1 ha).
Rezervaţia Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din
Muntii Trascaului la confluenţa văilor Ponorului, Poienii si Seacă. Administrativ este împărţită între
satul Vale in Jos, comuna Ponor şi satul Dumesti, comuna Salciua, judetul Alba. Rezervaţia este
formatã din calcare masive de vârstã jurasic superioarã. La vest şi est se întâlnesc conglomerate, gresii,
marne şi marnocalcare cretacice (straturi de Brãdesti), în vest interpunându-se o fâsie de bazalte
mezozoice.
Rezervaţia naturală "Tăul fără fund"de la Bagau (lac de acumulare la 450 m altitudine, pe o suprafaţă
de 3,5 ha).
Cheile Fenesului ( Cheile Caprei ): denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului, cunoscută în
regiune, după numele râului care o străbate. Ulterior, a apărut pentru aceeaşi cheie, numele
impropriu de Cheile Caprei, după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei.
Rezervaţia face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău, iar cheile au fost sculptate de pârâul
Feneş, afluent pe stânga al Ampoiului, în calcarele caracteristice acestei unităţi montane.
Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si
arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor;
Negrileasa-rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise;
Sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica;
Fagul Împaratului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad
niciodata;
Stejarul lui Avram Iancu -copac ce are peste 500 ani;
Teiul lui Eminescu - Blaj.
5. Fondul turistic cultural-istoric
Este așezat în valea Mureșului, pe DN 1, la confluența acestuia cu Ampoiul, dintre dealuri însorite ,
acoperite cu vii și livezi. Este un oraș frumos, însemnat centru economic, cu o fabrică de produse
refractare, o frabrică de încălțăminte, întreprinderi de morărit, de vinficație.
Așezare veche,în cartierul de azi ,,Lumea Nouă,, ,săpăturile au descoperit urme din epoca neolitică, iar
pe ,,Dealul Furcilor,, ,alte săpături au dat la iveală vestigii ale unei așezări și ale unei necropole din sec.
I-II. Cetatea dacică menționată de Ptolemeu sub denumirea de Apulon, devine în sec. al II-lea cel mai
important centru economic, politic și militar al Daciei romane. Urme ale vechiului Apulum s-au găsit
între Mureș și suburibia Partoș a orașului de azi și pe Platoul Romanilor din apropriere.De pe dâmbul
scurt de deasupra Mureșului, unde a fost temelia cetății dacice, se deschide o veche largă de jur
împrejur, peste șesul Mureșului și al Ampoiului, încurajat de dealuri și de munți.
În acest loc, cel mai însemnat nod de drumuri din Dacia, romanii au ridicat un puternic castel în care a
staționat garnizoana legiunii a XIII-a Gemina.
a) Obiective istorice și de arhitectură cu valoare atractivă
Vecinătatea minelor de aur și de sare , abundența de grine, podgoriile de înprejurimi, piatra și
lemnul, negoțu și dezvoltarea meșteșugurilor au determina înflorirea unei vieți citadine puternice.
Nenumărate inscripții pe lespezi de granit și marmură, statuete și bazorelifuri, instrumente
chirurgicale și scule de scris, unelte și producție și multe alte descoperiri atestă o viață activă și
prosperă. Mozaicul descoperit de curînd lângă Mureș, conductele subterane cimentate acum
optsprezece veacuri sunt și ele mărturii ale dezvoltării urbanistice a vechiului Apulum. După
distrugerea ei în timpul migrației popoarelor, așezarea este atestată în evul mediu, sub numele de
Bălgrad. Din această epocă există încă urme ale unei cetăți construite din pământ, lemn și piatră.
Cetatea Bălgradului a fost din jurul anului 1000, pivotul rezistenției împotriva expansiunii
maghiare. Până la urmă fiind cucerită, la începutul secolului al XII-lea, Alba Iulia a devenit
reședința episcopiei romano-catolice a Transilvaniei, iar la 1177-reședința unui comitat regal.
După ce o parte a Ungariei a devenit pasalîc turcesc (1541), iar Transilvania principat autonom sub
suzeranitate otomană, A.I. a fost până la 1690 capitală a principatului, unde se țineau și adunările
dietei Transilvaniei. În acest interval de timp, după biruința de la Șelimbăr, la 1 noiembrie 1599,
Mihai Viteazul a intrat triunfal în A.I. ,realizând- după înfrângerea domnului Moldovei Ierenia
Movilă (1600), -unirea pentru scurtă vreme a celor trei țări române sub o singură ocîrmuire.
Între 1714-1738 în A.I. se construiește o cetate de mare amploare . În această cetate au fost
închiși capii răscoalei iobagilor din Transilvania, Horia, Cloșca și Crișan (1784) ; aici, la 28 februarie
1785, Horia și Crișan au fost executați, zdrobiți cu roata.
La 1 decembrie 1918 la A.I. a avut loc adunarea populară la care au fost prezenți 100 000 de
oameni și care au proclamat unirea Transilvaniei cu România.
b) Vestigii și obiective turistice istorice și arhitecturale
Intrând în A.I. privirea turistului este atrasă de construcția cetății de pe deal – cetatea Alba
Carolina -, fortăreață puternică, ridicată de habsburigi entu a asigura dominația asupra
Transilvaniei. Construcție monumentală din cărămidă și piatră după sistemul Vauban, cetatea
poartă în decorația ei amprenta stilului baroc. Este de plan heptagonal, cu câte un baston
triunghiular la fiecare din cele șapte colțuri. Zidul înalt este înconjurat din toate părțile de un
șanț, adânc și lat, și de un val abrupt de pământ . Adevăratul aspect de monumentalitate și de
bogăție decorativă, caracteristice stilului baroc, îl dau cele patru părți de intrare în cetate, două pe
latura dinspre oraș ăi două pe partea opusă. Peste cea de intrare în cetate, dinspe oraș, se înalță
un postament primaidal și deasupra acestuia statuia ecvestică a împăratului Carol al VI-lea. În
celula de deasupra acestei părți a fost închis Horia până la execuție. O sacară de piatră urcă
deasupra porții, până la încăperea mică unde se află acum o placă de marmură și bustul lui Horia.
Cloșca a fost încalcerat în partea opusă a fortăreței, iar Crișan într-o cazarmă. În fața porții a treia,
pe ,,Dealul Furcilor,, , unde au fost frânți cu roata Horia și Cloșca, se înălța obeliscul înalt de 28m
– monument închinat lui Horia, Cloșca și Crișan – realizat de scultorul Negrulea.
În cetate se păstrează numeroase construcții, adevărate comori de artă. Una dintre cele mai
vechi este catedrala romano-catolică (Str. Karl Marx, 25). Pe locul actualei catedrale se află o
biserică romanică, ridicată între 1090 și 1149, distrusă completă de tătari (1241). De dimensiuni
mari, catedrala a fost construită, tot în stil roman, între ani1247 și 1290, privind reparații și
adaosuri în secolele al XIV-lea și XV-lea. În 1512 arhidiaconul Ioan de Lazo a constrit la intrarea
nordică o capelă numită mai apoi capela Sf. Ana . Această păstrează titlui renașterii din Italia de
nord, dar bolta ei poartă amprenta goticului tîrziu. În interiorul catedralei se află monumentele
funerare ale lui Iancu de Hunedoara (1456), al fratelui său Ioan Miles (1446) și al fiului său Ladislau
Corvinul ( frate cu Matei Corvin), precum și sarcofagele reginei Isabela (1559) și al fiului ei Ioan
Sigismund (1571).
Deși biserica a trecut prin multe încercări și transformări ( un turn de la vest a ars, altul aruncat în
aer de explozia prafului de pușcă depozitat acolo la începutul sec. al XVII-lea, iar în 1849 întreaga
clădire a fost bombardată), totuși este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură
din țară.
Alături de catedrala romano-catolică, în colțul nord-estic al cetății, se află un remarcabil
monument de arhitectură: Palatul episcopal (Str. Karl Marx, 27) care, în forma sa actuală,
amenajat de vechiul bastion al cetății, cuprinde câteva interesante monumente epigrafice
romane.
Pe strada Cehov la nr.6 se află Palatul prineriar. Este o clădire veche ( sec. al XIV-lea ) la care s-a
instalat regina Isabela. transformându-l în reședință a principilor Transilvaniei (1546). Amplificat
în sec. al XVI-lea și al XVII-lea, a fost reședință de mare lux, cu scări de marmură, fresce, făntăne
arteziene și grădini. Între 1542 și 1699, aici s-au ținut 150 de adunări ale dietei Transilvaniei. După
biruința de la Șelimbăr, aici a avut reședința și Mihai Viteazul. Avariat de turici și tătari, palatul a
fost reparat în parte, dar după 1700 a fost transformat în cazarmă.
Muzeul Alba Iulia ( Str. Mihai Viteazul, 14), unul dintre cele mai vechi (1888) și mai bogate muzee din
Transilvania ( are cea 55 000 piese), a fost reorganizat în 1968. El cuprinde vestigii arheoloice, ilustrând
drumul dezvoltării societății omenești pe aceste locuri în trecut. Din orînduirea feudală păstrează
obiecte legate de activitatea breslelor. Unele piese amintesc de prezența lui Mihai Viteazul la A.I. , de
răscoala de la 178, precum și de revoluția de la 1848. Are și o secție de enografie și una de artă
plastică.
În sala mare din clădirea alăturată, construită în 1908 pentru cercul ofițerilor din garnizoană ( Str. 13
Decembrie, 1) și făcând parte azi din cardul muzeului, a fost semnat la 1 decembrie 1918 actul unirii
Transilvaniei cu România. Restaurată și transformată special, este cunoscută sub numele de Sala
Unirii.
Construită în 1921-1922 după modul bisericii domnești din Tîrgoviște, opra a arhitectului
V.Ștefănescu și a pictorului Costin Petrescu, catedrala ortodoxă (Str.Karl Marx, 39), este un alt
monument al orașului. În pronaos se află portretul lui Mihai Viteazul și al doamnei Stanca soția lui.
Pridvorul deschis de la intrare este împodobit cu portretele evangheliștilor, în mozaic, și cu patru plăci
de marmură cu insccripții comemorative, consemnînd semnificația istorică a monumentului.
În fața intrării la vest, se aflăclopotniță cu turn înalt de 52m.
Un alt punct de atracție pentru turiști este biblioteca documentară Batthyaneum, în fosta mănăstire
a trinitarienilor, cu exemplare de mare raritare și cu colecții de mare artă (Str. Bibilotecii, 5 ). Este una
dintre cele mi interesante biblioteci din lume .Având ca fond de bază biblioteca episcopului Ignațiu
Battyany (1741-1793), numără 56 000 de volume, dintre cae 1230 manuscrise, 580 exemplare tipărite
înainte de anul 1500 (incunabule), 19 000 documente, plus colecții de antichități, obiecte de cult,
numismatice etc. Dintre exemplarele rare, unele chiar nice în lume, cităm în primul rând ,,Codex
aureus,, ,manuscris din sec. al VIII-lea, scris cu aur pe pergament; o parte a acestui codex se află în
biblioteca Vaticanului, iar tartajele de fildeș pe care le-a avut, unul se păstrează la Museo Sacro din
Roma și altul la British Museum din Londra. Cităm apoi: ,,Istoria răsboiului cu Iugurtha,, din sec. al X-
lea; ,, Psltirea lui David cu călindar,, , manuscris din sec. al XIII-lea; operele lui Ovidiu ,, Epistole ex
Ponto,, , manuscris din sec. al XIII-lea, și ,,Heroidum epistolarum,, , tipărită la Milano în
1494; ,,Cosmografia,, lui Ptolemeu, tipărită la 1482, și multe altele.
Biblioteca păstrează o colecție din 600 de biblii –una dintre cele mai bogate colecții de astfel de cărții
din lume, unele în manuscris, altele tipărite. Din vechile tipărituri românești păstrate de această
bibliotecă cităm: ,,Pala de la Orăștie ,, (1582), ,,Noul Testament de la Bălgard,, (1648), ,,Biblia lui
Ștefan Cantacuzino,,( 1688), ,,Evanghelia cu învățătură,, (1699). Dintre documentele, două din timpul
lui Mihai Viteazul, mai multe referitoare la revoluția din 1848. Amintim că în anul 1779, Batthyany a
instalat în clădirea bibliotecii un observator astronomic, înzestrat cu cele mai noi aparate din vremea
sa. Este cel mai vechi observator astronomic din țara noastră.
Pe dealul cetății se află și clădirea Colegiului reformat (Str.13 Decembrie 13-15) care a fost școala de
rang universitar din Transilvania medievală, a doa după ce a iezuiților din Cluj (sec. al XVI-lea ).
Clădirea are o înfățișare sobră și solidă, camerele acoperite cu bolți de cărămidă, iar decorația
exterioară și interioară conține elemente din stilul renașterii târzii din Transilvania.
Tot în cetate se mai află blocul Babilon (1851), ridicat în stilul renașterii și al barocului (Str. Engels, 1);
palatul Apor și palatul Bethlen Miclos (sec. al XVII-lea), construite în stil renaștere.
Din A.I. pornește o cale directă către zona de vechi exploatări de minereuri polimetalice, pe linia
ferată îngustă care duce până la Zlatna (38 km) (vezi : ZLATNA). Dar cu autobuzul, în continuare, pe
Ampoi la deal, se ajunge la Izvorul Ampoiului (8 km) – veche exploatoare de mercur- și la Abrud (30 km
de la Zlatna și 65 km de la A.I.) (vezi:ABRUD).
Obiective turistice din judetul Alba
Alba Iulia
Biblioteca Batthyaneum: înființată de episcopul Ignat Batthyani, a fost instalată într-o clădire ce aparținea unei mănăstiri. În fondul bibliotecii se află 1665 manuscrise rare printre care o parte din vestitul Codex aureus scris cu aur pe pergament (secolul al Vlll-lea) si Liber de bello Jugurthino (secolul al X-lea) precum si 609 incunabule, dintre care menționam: Hervidum epistolarum (tiparit !a Milano 1494) si Cosmografia lui Ptolemeu (1482). În clădirea bibliotecii, Batthyani a instalat primul observator astronornic modern de pe teritoriul României (1779) înzestrat cu cele mai perfecționate aparate din acea epocă.
Biserica Sf. Treime din Maierii Bălgradului : a fost construită între anii 1713 - 1715 din materialele recuperate în urma demolării Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului și a Arhiepiscopiei Țării Ardealului ctitorita în anul 1597 de către Mihai Viteazul, domnul Țării Românești pentru locuitorii din Transilvania și care a fost dărâmata de autoritățile habsburgice la începutul secolului al XVIII-lea.
Catedrala ortodoxa a reîntregirii: construită între 1921-1922, catedrala reprezintă o simbioza de vechi stiluri romanești.
Catedrala Romano Catolică : (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, de aceeași vârstă cu celebra Notre Dame, a fost ridicată pe locul unei biserici distrusă de tătari in 1241.
Cetatea bastionară : a fost ridicată între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din țara. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.Cetatea este alcatuită din 7
bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurându-i imaginea stelata caracteristică cetăților de acest tip.
Mormântul lui Iancu de Hunedoara: acesta a murit la 11 august 1456, în urma izbucnirii unei epidemii de ciumă, în tabăra oastei sale, la Zemun. Iancu de Hunedoara este înmormântat în Catedrala Catolică de la Alba-Iulia, iar pe piatra lui de mormânt scrie: „S-a stins lumina lumii“
Muzeul Național al Unirii: este clădirea unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România. În 1992 a devenit Muzeul Națonal al Unirii subordonat direct Ministerului Culturii. Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică(ceramică, unelte și arme din piatră, bronz, fier), dacică - provenind de la cetățile dacice Craiva, Cugir si Căpâlna (ceramică, monumente, unelte, arme și podoabe din fier, bronz, argint), romana - provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică, vase ceramice, lucerne, unelte și arme din fier, obiecte de podoabă), medievală (ceramică, bijuterii și obiecte din aur, argint și bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana si Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia); istorie (documente, fotografii și obiecte memoriale legate de Revolușia de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918); periodice - cărți; colecții de etnografie și artă populară (port, țesături, ceramică, icoane pe lemn și sticlă, obiecte din metal si lemn); numismatică (antică, medievală și modernă); bibliotecă (55.000 volume).
Obeli scul lui Horea, Cloşca şi Crişan: este situat în fata porții a treia a cetății, opera a sculptorului lon Negrulea, a fost ridicat în 1937 din inițiativa Societații ASTRA. Măsoară peste 20 m înălțime și are la bază un basorelief înfatișându-i pe cei trei luptători.
Palatul principilor Transilvaniei: în palatul principilor Transilvaniei, a locuit și a acționat pentru binele neamului românesc, Mihai Viteazu, realizând prima unire politico - administrativă a celor trei teritorii romanești și transformând Alba Iulia în capitala statului unificat.
Abrud Casa lui Ion Buteanu : loan Buteanu a fost unul dintre cei mai apropiațicolaboratori ai lui Avram lancu. Aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni.
Casa memeoriala Alexandru Ciurea : Locuința părinteasca a scriitorului Al. Ciura (1876-1936); aici a avut loc întalnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Cladirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849. Alexandru Ciura a fost preot, prozator si publicist român.
Casa memoriala loan Boeriu : viceprefect si primar al Abrudului în 1848 -1849.
Casa tribunului Ioan Şuluţiu: creator al artileriei moţilor, gazdă a revoluţionarilor A. Golescu şi B. Iscovescu din Ţara Românească.
Adresa: Str. Mărășești, nr. 5
Aiud
Biserica reformată calvină : amplasată în partea central sudică a Cetății Aiudului, biserica Reformată a fost construita în stil gotic în preajma secolului al XV-lea. Interiorul aparține stilului baroc.
Biserica romano catolică : monument istoric de factură barocă, Biserica romano catolică din localitate a fost ridicată de călugări minoriți in decursul câtorva decenii începând cu anul 1727.Multe obiecte de patrimoniu se află în incinta bisericii, printre acestea o pictura vieneză si orga.
Catedrala ortodoxă Sf. Trei Ierarhi : catedrala ortodoxă poarta hramul Sfinților Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan și a fost construită în anul 1927 într-un stil bizantin monumental, asemănător celui al bisericii Sf. Sofia din Istanbul.
Cetatea medievală : situată în zona centrală a orașului, la dreapta șoselei naționale Bucuresti - Oradea, la aproximativ 30 km distanță de municipiul Alba Iulia și la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului - un complex de arhitectură medievală cuprinzând mai multe edificii - este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul așezării. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificații de pamânt mai vechi care la rândul ei se suprapune pe o asezare daco – romană din secolul al III - lea, AD.
Cimitirul Râpa Robilor : aici erau aruncate, în gropi comune, trupurile deținuților care mureau în închisoare, din cauza torturilor și a condițiilor inumane de detenție. Nu se știe nici numele, nici numărul lor.
Monumentul Calvarul Aiudului : crucile acestui monument veghează somnul morților neidentificați, victime ale regimului comunist, din Penitenciarul Aiud.La Aiud, loc de întemnitare si exterminare, comuniștii au îngropat o bună parte din elita rezistenței românești împotriva comunismului.
Muzeul de Stiințe ale naturii : este cea mai veche instituție de acest gen din țară. Primele documente scrise care atestă existența pieselor muzeale și a colecțiilor din Aiud, datează din anul 1720.
Blaj
Castelul Bethlen: este cea mai veche clădire din Blaj, valoros monument istoric și de arhitectură. Până in 1737, a fost reședința stăpânilor feudali ai domeniului Blaj, apoi a devenit sediul Episcopiei unite a Transilvaniei. În 1842, i s-au facut reparații, adăugându-i-se aripa nordică. Clădirea are două etaje și ziduri foarte groase (peste un metru), coridoare boltite și scări înguste de lemn. Castelul a adăpostit Muzeul orașului iar in prezent a fost preluat de Episcopia Greco-Catolică.
Catedrala greco-catolică: a fost zidită din inițiativa episcopului lon-lnocentiu Micu-Klein, între anii 1738 si 1765, după planurile arhitectului austriac Anton Eckhardt Martinelli. Este primul edificiu baroc de pe teritoriul românesc. In 1837, a fost mărită, adăugandu-i-se cele doua turnuri și terasa, corurile și sacristiile laterale. Interiorul, de o linie simplă, are cupola pictată în
stil bizantin. Cel mai reușit element este catapeteasma de mari dimensiuni, impresionantă din punct de vedere artistic.
Muzeul de Istorie Augustin Bunea: a fost înființat în anul 1939 și se află în castelul Geoagiu Bogdi care datează din secolul al XVII-lea. Expoziția prezintă obiecte de istorie, carte veche si arheologie.
Câmpia Libertății: În lunca Târnavei Mari, situată în spatele catedralei și a școlilor, se află câmpia unde s-a ținut Marea Adunare Naționala de la 3 - 15 mai 1848.
Școlile Blajului : mănăstirea a fost construită între anii 1731 și 1747, cu ziduri groase si bolturi arcuite.În această mănăstire au fost deschise in 1754 primele școli românești.
Teiul lui Eminescu: la marginea nordică a orașului, în apropierea șoselei ce duce spre Târnăveni, se afla Teiul lui Eminescu, declarat monument al naturii.În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care leagă Bucovina de cetatea culturii transilvănene. El dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atat de frumos profesorul său de limba română Aron Pumnul, originar de pe aceste meleaguri.
Câmpeni
Muzeul Avram Iancu - aici și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848.
• Statuia ecvestră a lui Avram Iancu Inițial, statuia, realizată de Ion Dimitriu-Bârlad, a fost ridicată
la Târgu Mureș în 1924. În 1940, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni, unde se află și
în prezent.
Monumentul Eroilor . Monumentul este de tip cruce memorială și este amplasat lângă Biserica
Ortodoxă din orașul Câmpeni. Crucea a fost înălțată în anul 1922, pentru cinstirea memoriei
eroilor jertfiți în Războiul de Independență, fiind realizată din lemn de stejar și marmură,
protejată cu un acoperiș din tablă. Pe fațada monumentului este următorul înscris: „În
amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 și a celor căzuți pe câmpul de luptă în timpul
Războiului de Independență de la 1877“.
Cugir
Biserica Sf. Treime: Biserica cu dublu hram Sf. Arhangheli si Sf. Treime a fost ridicată în anul 1808 și este monument istoric.
Biserica Sfânta Treime construită între anii 1806-1809
Biserica Sfinții Apostoli Petru şi Pavel
Zonele de agrement Râul Mare şi Râul Mic
Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni
Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel
Lancram
Casa memorială Lucian Blaga: casa copilăriei poetului si filozofului Lucian Blaga (1895 - 1961)
oferă vizitatorilor o incursiune în viața familiei Blaga, reconstituită prin mobilier, fotografii,
manuscrise, tablouri de familie, ediții princeps ale operei lui Blaga.
• Monumentul eroilor: este realizat din marmură şi beton, având o înalțime de 4 metri și este
ridicat în anul 1924.
Miraslău
Obeliscul ridicat în anul 1926, în amintirea luptelor lui Mihai Viteazul de la Mirăslău. Obeliscul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Obeliscul este amplasat în partea dreaptă a șoselei București-Oradea, la km 420+421, și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial, în luptele ce au avut loc pe teritoriul localității. Monumentul are o înălțime de 6 m și este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată cu un grilaj metalic. Pe o placă din marmură încastrată pe fațada monumentului, este un înscris comemorativ: „Glorie veșnică eroilor ce s-au jertfit în lupta pentru eliberarea patriei“
Galeriile romane: Descoperite întamplator în anul 1968, în timpul unor lucrari de cercetare în Masivul Orlea și integrate, în 1981, în Muzeul Mineritului, galeriile sunt săpate manual cu dalta și ciocanul, având o lungime de peste 400 de metri.
Situl arheologic Alburnus Maior
Sebeș
Biserica evanghelică : Partea veche, în stil romanic, a acestei biserici, exista din timpul invaziei tătare (1241), fiind o bazilica cu trei nave. Nava centrala a fost mult înălțată și boltită în timpul lucrărilor efectuate în secolul al XIII-lea, iar celelalte trei laterale, au fost lărgite și înălțate în secolul al XIV-lea. Astazi, ele sunt reunite sub un singur acoperiș. Vechiul cor romanic a fost înlocuit cu unul gotic, acoperit cu bolți care se sprijină pe arce de ogiva. Exteriorul acestei porțiuni este decorat cu statui de piatră, baldachine și fiale. În urma lucrărilor de restaurare din anii 1960-1964, a fost marcat în pardoseala corul vechii biserici romanice.
Cetatea Sebeşului: a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Se compune dintr-un zid de incinta, lung de 1700 m., în care s-au facut creneluri, metereze si guri de păcura care au ramas bine conservate. Cetatea prezenta patru turnuri de poarta, din care nu se mai păstreaza decât vestigiile celor de pe latura de nord si de vest.
Turnul studentului: are formă pătrată cu laturile de 5 metri grosime.Are parter si 4 nivele.Denumirea vine de la evenimentul legat de atacul turcesc din 1438,când întreg sudul Transilvaniei a fost devastat.Din grupul de locatari ce au rezistat până la sfârșitul bătăliei făcea parte și un student cunoscut sub numele de studentul din Romos.
Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. A fost renovată ulterior în
stilul Renașterii.
Turnul octogonal
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial . Monumentul este amplasat în
cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul
Război Mondial. Obeliscul, cu înălțimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o
bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se
află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul
este realizat și în limba germană.
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Monumentul a fost dezvelit în anul
1958, fiind amplasat în parcul din centrul orașului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți
în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu
din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în lupta
contra fascismului“.
Teiuș
Biserica Ortodoxă: Ridicată în secolul al XVI-lea, această biserică a fost restaurată în 1964 prilej cu care s-au efectuat și săpături arheologice în cimitirul comunei. În urma acestora, au fost descoperite obiecte din secolele al X-lea si al XI-lea, atestand o intensă locuire a populației românești în aceasta regiune.
Biserica Reformată: A fost inițial construită în secolul al XIII-lea, ca o basilică romană și refacută ulterior cu elemente caracteristice stilului gotic. Clopotnița și pereții navei centrale fac parte din prima faza a construcției.
Biserica romano-catolică: a fost construită de regentul Iancu de Hunedoara și completată de fiul acestuia, Matei Corvin. Din adăugirile ulterioare, foarte valoros este portalul apusean. Inscripția de pe timpan dă ca data a construcției, anul 1448
6. Fondul turistic etnografic și folcloric
Toaca Paștilor
Un obicei des întilnit în zona Munților Apuseni este “Toaca Paștilor”, “Tocacii” sau “Prăgșorul”, după
cum se mai numea în satul Bistra. În Joia Patimilor, feciorii merg la pădure să aleagă un paltin cu
rezonanță din care să faca toacă, ce era atîrnată într-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a
mai fost adusă din padure, ci pentru ca era mai comod, a fost coborîtă direct din turla bisericii. Focul
din jurul toacei era aprins în Vinerea Mare, moment din care se va bate toaca neîncetat pînă la ora
“Învierii”, iar după slujbele din ziua Paștelor, pîna la vecernie, cînd toaca va fi urcată în turnul bisericii.
Ceremonialul se compune din mai multe secvențe ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori
condusă de crai (vataf) si ajutată de un casier care stringe banii, un “cal” care poarta desagii cu colacii,
dar și o “cloșca” ce aduna si transporta ouale. Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era
păzirea toacei, pentru a nu fi furata de oamenii casatoriți, pentru ca atunci feciorii nu mai sunt plătiți și
nu vor mai avea dreptul să joace până la Rusalii.
A doua zi de Paște, feciorii colindă din casă în casa pentru a face urări, ocazie cu care primesc daruri
(bani, colaci, oua rosii) de la fiecare gazdă. Dupa -amiaza se organizează la marginea satului o
petrecere, unde ei vor dărui fetelor oua roșii împreuna cu primele viorele sau ghiocei înfloriți. La masa
feciorii mai au misiunea de a “spala păcatele paștenilor si domnilor meseni”. Vătaful feciorilor aduce în
fața sătenilor alți “feciori acuzatori”, care spun public păcatele fiecaruia. Apoi este luat si dus la puntea
vaii si de pe ea daca își ia păcatosul angajamentul ca nu va mai greși la anul și plăteste feciorilor, este
iertat si înmuiat în apa vaii.
Scrinciobul si datul paștilor
Scrinciobul, dupa credința si spusele românilor, este facut întru amintirea spinzuratoarei lui Iuda, care
în urma vinzarii lui Isus Hristos s-a dus de s-a spinzurat de o creanga si, nedînd oamenii peste el vreo
trei zile, vintul îl clatina dintr-o parte într-alta.
În satele de la poalele Munților Apuseni există datina ca în duminicile si sarbatorile din Postul Paștelui,
preotul, dupa încheierea serviciului religios, îi anunța pe cei care doresc - dintre săteni - sa dea paștile.
Persoana care dadea paștile trebuia sa cumpere doua sau trei ciubere si donicuțe noi, frumos
sculptate si încrestate. Aceste ciubere se umpleau în Miercurea Mare cu vin curat și apoi, acoperindu-
se bine, se duc în dimineața Joii Mari la biserica, unde se așează în altar împreuna cu 7 sau 14
piinișoare de griu, framintate si coapte de prescurarita parohiei. Se cumparau doua sau trei oale mari
și linguri, un cutit și un cirpator, pe care se taia piinea în bucatele patrate. Piinea amestecata cu vin se
aseza în oale acoperite cu năframi mari de par sau de matase cumparate din tirg. Satenii care au
asistat la slujba din noaptea Învierii iau pastile la biserica, iar pentru cei ce au ramas acasa le duc în
pahare sau ulcicute înfasurate în merindete sau batiste. Ei dau în schimb cite un ou rosu sau bani.
Pomeana copiilorLuni, a II-a zi de Paste, se slujeste Sfanta Liturghie dupa randuiala stramoseasca, dupa care slujitorii
impreuna cu credinciosii ies afara din Biserica.
Pe latura de miaza-zi a bisericii la cativa metri de peretele bisericii, prescurarita, ajutata de cateva
femei din sat, imbracate in haine populare, aseaza colaceii pe doua randuri, jos pe iarba. Deasupra
(fiecarui colacel) interiorului gol al fiecarui colacel, femeile din sat pun cate un ou rosu. Distanta intre
randuri este de cca.1,5 m
Pe rand colaceii se aseaza la o distanta de cca. 0,4-0,5 m unul de altul, in asa fel incat sa poata sta
copiii comod unul, langa altul.
Toti copiii din sat incepand de la cei care abia merg in picioare, pana la cei din ultimele clase al Scolii
Generale sunt prezenti la biserica si se aseaza fiecare in fata unui colacel cu ou rosu. Mamele copiilor
stau in spatele acestora spre a-I supraveghea. La capatul dinspre apus al randurilor se aseaza o masa.
Pe acea masa se pun cartile de slujba, colacul-parastas, un litru de vin si cativa colacei. In jurul mesei
sta preotul si ceilalti slujitori, pentru a face slujba indatinata. Multimea credinciosilor inconjoara acest
cadru de un pitoresc deosebit, iar dupa ce a avut loc sfintirea tuturor colaceiilor si a oualor, toti copiii
isi ridica colacul si oul, cel mai adesea colacul este mancat de copii, chiar la biserica in timp ce are loc
cel de-al doilea obicei foarte vechi "fugaritul mirelui". Obiceiul "pomeana copiilor" imbina utilul cu
placutul, deoarece este frumos pentru toata lumea, dar are si o intrebuintare bisericeasca, deorece
este ca o pomana data in numele celor morti si care nu au fost pomeniti niciodata la biserica.
Fugaritul mirelui Si originea acestui obicei se pierde in negura vremii, chiar daca acesta a mai fost intrerupt
cativa ani. Obiceiul consta in faptul ca baiatul din sat care s-a casatorit in ultimul an (de la
pastele anterioare pana la cele cand are loc obiceiul), trebuie sa fie "fugarit" de catre doi
feciori (necasatoriti) din sat. Se da ca punct de plecare locul unde are loc pomeana copiilor
(mirelui I se da un avans de cca. 50-100 m, semn ca este casatorit, are greutati si trebuie
sa aiba un avans, fata de cei doi feciori, care sunt alesi de feciorii satului in prima zi de
paste. In trecut cei doi feciori se alegeau chiar la nunta celui care s-a casatorit. "Mirele"
trebuie sa alerge pana la un loc stabilit de comun acord cu cei doi feciori, dupa care
trebuie sa se intoarca in acelasi loc. In tot acest timp satenii satului stau adunati langa
biserica pentru a vedea spectacolul oferit de cei 3 protagonisti, adeseori se intampla sa se
faca galerie cu indemnuri asupra celor 3. Daca "mirele" este prins de feciori, acesta
trebuie sa de-a de baut celor doi, care ii vor spune ca l-a tinut prea bine nevasta, ca s-a
ingrasat, ca a facut burta si ca s-a "ramolit".
Pentru feciorii care il prind pe mire, pe langa ca primesc de baut, este o mandrie si se
spune ca acei feciori in vara care urmeaza vor fi foarte buni la lucru, vor termina muncile
campului foarte repede, dar si ca s-ar putea sa se insoare in anul care urmeaza. Daca
mirele nu este prins de feciori, el primeste de baut de la acestia si este o mandrie pentru
el ca a ramas tanar si ca, chiar daca este casatorit nu se da pe "fecioria" celor
necasatoriti.
Jucatu’ loptii-n bata Acest obicei se desfasoara in partea sudica a cimitirului si are loc atat in prima zi de paste,
cand are loc intre feciorii din sat, care se impartin doua echipe, dar si in a doua zi de
paste, cand are loc intre localnici si fii ai satului, reintorsi acasa, sau mai interesant este
faptul ca are loc intre localnici si oficialitati, presa, sau alti invitati.
In ceea ce priveste jocul acesta se desfasoara astfel: Se aleg doua echipe formate din 5
pana la 8 persoane. Se traseaza terenul de joaca astfel incat exista un tarus de plecare si
unul la care trebuie sa se ajunga, dupa care sa se intoarca inapoi, fara a fi lovit cu "lopta"
(minge confectionata din carpe). O echipa este la "prindere – ochire" iar o alta la "bataie –
fugire". Cand o echipa este la bataie, fiecare jucator are dreptul sa de 3 ori cu o bata in
"lopta", pe care i-o serveste un jucator advers, dupa care se duce la tarusul de start si
trebuie sa fuga pana la tarusul din capatul terenului, pentru ca apoi sa ajunga inapoi, fara
a fi "ochit" cu "lopta". Daca este "ochit" de vre-un jucator din echipa care se afla la "bataie
– fugire", cele doua echipe isi schimba rolul, iar echipa celui lovit trece la "prindere –
ochire". Pierde echipa care se afla cel mai mult timp la “prindere – ochire”. Daca toti
jucatorii echipei aflati la "bataie – fugire", dupa ce au dat de 3 ori fiecare cu "bata in lopta",
nu reusesc sa fuga si sa se intoarca la locul initial, echipa acestora este blocata pentru ca
nu mai are cine sa loveasca lopta, si este declarata invinsa, jucatorii acesteia fiind
considerati "blegi" ca nu sunt in stare sa fuga. La tot acest spectacol care are loc atat in
prima zi de paste, cat si a doua zi de paste, priveste tot satul, impreuna cu oaspetii, care
vocifereaza pe margine cuvinte la adresa celor care nu pot fugi. Se spun cuvinte de genul:
nu poate fugi ca bea prea mult, sau ca fumeaza prea mult, etc.
Dupa ce au loc cele trei obiceiuri de o autentiticitate rar intalnita, tot alaiul de oameni
merg catre caminul cultural, unde oaspetii sunt serviti cu o masa mocaneasca, ce consta
in: miel fript la caldarusa, mamaliga si mai ales balmos, care este specific satului Presaca.
Dupa ce se serveste masa, in incinta Caminului Cultural are loc un spectacol folcloric, la
care participa Grupul Folcloric "Dor si Suflet Presacan", "Calusarul din Presaca", solisti
vocali din satul Presaca, pe langa care sunt invitati si alti solisti vocali din zona Vaii
Ampoiului. Sarbatoarea are loc pana seara tarziu fiind o reala sarbatoare pentru locuitorii
satului Presaca si a intregii Vai a Ampoiului, precum si a oaspetilor, care de la an la an sunt
tot mai multi.
Şăzătoarea Sazatoarea este un obicei foarte vechi in Presaca Ampoiului, care se pierde in negura vremii.
Sazatoarea este un obicei care aduna mai multe femei, fete si feciori la o singura casa. Femeile isi
aduceau lucru de mana: torceau canepa sau lana. Faceau legaturi pe raschitor (un par lung de cca.
1,5 m, la ambele capete terminat in forma de cruce), pe care se intindeau firele de pe fus, altele
faceau ciorapi de lana. La sazatori se cantau cantece vechi, doine, balade si se povesteau intamplari
de prin sat. Dintre cantecele foarte vechi, cantate la sazatoare in Presaca Ampoiului amintim:
Cand vii bade-n sazatoare, la, la
Nu sta la usa-n picioare, la, la
Uitate-n casa de-a randul, la, la
Si te-aseaza une ti gandul, la, la
Asat-I casa de nuiele, la, la
Fetile-s mai tinerele, la, la
Dicolo-I casa de barne, la, la
Fetele-s mai batrane, la, la.
Scopul sazatorii era distractia, deoarece, dupa venirea feciorilor, incepea jocul si voia buna. Pana la
sosirea feciorilor fetele stateau cu un ochi la furca si cu celalalt la usa sa vada daca vin feciorii. Dupa
venirea feciorilor, se incepea jocul, iar tinerii se distrau de minune. Sazatorile se tineau iarna pana la
prinderea postului de Pasti.
Obiceiuri la Craciun
In ajunul Craciunului, dar si in prima zi si a doua zi de Craciun se merge cu colinda, cu steaua, cu craii
si cu calusarii.
Colinda este un obicei care il practica oamenii maturi, deobicei se aduna mai multi feciori si fete intr-
un loc si se duc la colinda prin tot satul, odata ajunsi la o casa in care sunt feciori si fete, acestia sunt
luati in echipa si se merge mai departe. Nu se merge pe bani, dupa ce se colinda, colindatorii sunt
serviti cu cozonac, prajituri si tuica sau vin.
Cu steaua merg cate 2,3 baieti de 6 pana la 12 ani. Acestia merg din casa in casa avand cu ei o stea
(facuta dintr-o sita) impodobita astfel incat toata straluceste, la fiecare casa canta cate o colinda, in
schimbul careia primesc bani si dulciuri.
Cu craii merg feciori de la 14 pana la 20 de ani, sunt in numar de cinci, repartizati astfel: irod
imbracat in haine rosii; popa imbracat in negru; melfior imbracat in roz, gaspar imbracat in albastru
si valtezar imbracat in galben (cei trei crai si irodul poarta cu ei sabii). Se merge din casa in casa,
unde se spune mai intai piesa crailor, dupa care se canta o colinda. Acestia sunt rasplatiti cu bani,
fiind ca aduc in case vestea nasterii Domnului Isus Hristos.
Cu calusarii merg atat feciorii de la 18 ani in sus, cat si barbati insurati. Ei sunt insotiti de un
instrumentist cu taragot, sau acordeon, iar calusarii joaca piesa calusarilor pe muzica. Calusarii sunt
imbracati in haine populare, avand la picioare legati niste zurgalai care sa faca cat mai multa galagie.
Cu banii pe care ii primesc de la oameni, calusarii fac joc la camin, unde sunt invitati toti satenii care
i-au primit in casa.
Obiceiuri la Bobotează
In ajunul Bobotezei, in zilele de 4 si respectiv 5 ianuarie, preotul satului, insotit de crasnic si de unul
sau doi cantori, merg "cu crucea". Obiceiul consta in faptul ca preotul cu ceilalti slujitori, incep dis de
dimineata, dintr-un capat al satului, mergand din casa in casa si cantand “Cantarea Iordanului”,
pentru care sunt rasplatiti de catre sateni cu bani.
Cantarea Iordanului
In Iordan botezandu-te tu doamne,
Inchinarea treimii ni s-a aratat,
Caci glasul parintelui a marturisit tie,
Ca fiu iubit pe tine numindu-te……
Dupa ce se termina de cantat "Cantarea Iordanului" preotul sfinteste cu aghiasma, casa oamenilor si
ii boteaza cu apa pe cap pe cei care sunt acasa, dupa care se incaseaza "contributia" cu care fiecare
satean este dator preotului. Unul dintre cantori are in spate si o pereche de desagi, in care baga
graul pe care il primeste de la sateni.
In ziua de boboteaza toate femeile din sat duc in diferite vase, apa la biserica, care dupa ce are loc
slujba cuvenita acestei zile, se sfinteste apa adusa de femei. Aceasta apa sfintita este folosita pe tot
parcursul anului in curs, in caz de boala la oameni si animale si se spune ca apa sfintita in casa este
buna pentru ca fereste casa acea de rele.
Targul de fete de la Muntele Gaina
Exista mai multe legende legate de zona muntelui. Una dintre legende spune ca inainte, cand motii se
ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui, unde era
cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda,
dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte.
Pe vremuri, targul incepea cu doi delegati din partea
motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti ( sate aflate la baza
muntelui)care trageau o linie de despartire intre moti si criseni.In prima zi a targului, feciorii veneau
sa petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. La targ participau
fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite.Fetele care luau parte la targ se pregateau ani
intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea Cel mai important moment era targuirea fetelor. Dupa
ce cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura, in balans, la capatul
careia era pusa zestrea.Motii credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc.
Targul de fete este de fapt o nedee populara, care are loc inainte de Sfantul Ilie.
Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program
artistic.Targul de fete testat documentar in 1816, dar are probabil o vechime mult mai mare. Targul de
pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru
Inventii si Marci.
Targul Caciulilor de la Blaj este o manifestare cu traditie de peste 100 de ani, care are loc
anual, in ziua in care crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae.
"Targul Caciulilor", manifestare anuala in care sunt valorificate multe elemente ale traditiilor
mesterilor populari din judetul Alba, in special in ceea ce priveste confectionarea traditionala a
caciulilor din piei de animale, ar putea deveni marca inregistrata si promovata cu sprijinul Consiliului
Judetean Alba, in colaborare cu Primaria si Consiliul Local Blaj.
7. Baza materială turistică
Baza de cazare
Municipiul Alba Iulia
HOTEL CETATE,2* Alba Iulia, Romania - Str. Unirii, nr 3
Situat in centrul orasului Alba Iulia, in imediata apropiere a celor mai importante centre comerciale,
Hotelul Cetate a fost complet renovat si modernizat pentru a le oferi clientilor sai tot confortul
necesar.
Hotelul dispune de:
- 102 camere duble
- 7 camere cu un pat
- 4 apartamente
Toate camerele cu TV, baie si telefon.
Alte servicii:
· sala de conferinta,
· restaurant
· parcare
VILA ELISABETA 3*, Alba Iulia, Romania - Calea Motilor, nr.158
Va oferim o 'oaza de liniste' si relaxare si un climat optim pentru intalnirile dumneavoastra de afaceri,
petreceri, evenimente speciale.
Vila Elisabeta este o unitate turistica situata in imediata apropiere a stadionului Cetate. Adaptata
ultimelor standarde in vara anului 2005, Vila Elisabeta va pune la dispozitie 24 de ore pe zi personal
calificat, prietenos, capabil sa satisfaca cele mai inalte exigente.
Restaurantul si taverna, va ofera o gama diversificata de preparate culinare romanesti sau din
bucataria internationala, insotite de bauturi selecte si o atmosfera intima.
Ambianta discreta si calitatea serviciilor va vor oferi o binemeritata relaxare in timpul unei zile
petrecute in Alba Iulia.
Servicii
· Salon restaurant
· Salon conferinte
· Decor intim
· Servire de calitate
· Taverna
· Preparate culinare cu specific national si international
· Bauturi selecte
Agrement
· Piscina exterioara luminata noaptea
· Piscina interioara
· Sezlonguri pentru plaja
· Teren de sport
Hotel Parc 2*
Situat in parcul central al orasului, in vecinatatea Primariei Alba Iulia, a Prefecturii si a Camerei de
Comert a Judetului Alba, Hotel Parc dispune de 72 locuri de cazare la standarde internationale, un
restaurant, bar, cofetarie proprie, salon de masaj.
Confortul dumneavoastra este completat de linistea parcului si panorama superba a vechii Cetati.
La cerere asiguram circuite turistice, degustari de vinuri locale in pivnitele cetatii din Alba Iulia, Aiud,
Cetatea de Balta, circuit cinegetic pe Valea Sebesului, etc.
Locuri de cazare sunt dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale.
· 70 de locuri in camere single/duble/apartament, centrala termica proprie.
· parking propriu.
Restaurantul dispune de 60 de locuri si 2 rezerve (18 respectiv 10 locuri).
Sala de conferinte: 180 de locuri cu sistem de amplificare, cu posibilitatea de amenajare la cererea
clientului.
HOTEL HERMES 3*, Alba, Alba Iulia, Romania - Str. Toporasilor nr. 20
Prin amplasarea sa Hotel Hermes imbina intr-un mod util şi comod necesitatea unui confort ridicat cu
dinamismul oferit de zona specifică unui mic centru comercial. Nimic din toate acestea nu scade însă
din oferta spaţiului ambiental interior care reprezintă practic reţeta completă pentru odihnă,
organizarea unor întâlniri de afaceri sau alte evenimente reuşite.
Infiinţată în 1991 societatea care gestionează şi administreaza Hotel Hermes se confundă practic cu
istoria post-decembrista a judeţului Alba, oferind astfel siguranţa şi garanţia unui profesionalism de
necontestat. Nici cea mai mică parte din eforturile noastre nu a fost şi nu va fi precupeţită pentru a ne
mulţumi clienţii.
Camere
De la îmbinarea plăcută şi perfectă a modernului cu luxul şi liniştea interiorului şi până la o contopire
a culorilor plăcute şi liniştitoare, Hotel Hermes vă pune la dispoziţie 40 de locuri de cazare în camere
single, double şi apartamente. Camerele dispun de toate dotările necesare turistului sau omului de
afaceri, care alege oferta noastră. De la banala conectare la televiziunea prin cablu, telefon cu serviciu
naţional şi internaţional, minibar, grupuri sanitare proprii utilate la un standard de calitate superior si
până la conexiunea la Internet, toate dotarile stau oricînd la dispoziţia clienţilor.
Restaurant
Placerea vieţii şi a oricărei clipe de relaxare nu poate fi împlinită decât prin perfecţiunea gustului.
Tradiţia fiecărui popor şi a ficărei zone, se transmite cel mai bine turistului prin ospitalitatea exprimată
printr-o masă îmbelşugată. Am combinat pentru clienţii noştrii perfecţiunea meseriei de bucătar cu
specificul culinar şi bucuria de culoare, imagine şi gust în care se realizează servirea.
Pentru ca toate acestea să fie împartăşite clienţilor noştrii cât mai complet am pus la dispoziţie un
restaurant cu bar şi 180 de locuri.
HOTEL TRANSILVANIA 2* , Alba Iulia, Romania - Piata Iuliu Maniu, nr. 22
Alba Iulia este cea mai importanta asezare de pe cursul mijlociu al Muresului. Resedinta Judetului
Alba, Municipiul Alba Iulia are un trecut milenar, legat de numeroase evenimente din istoria tarii, si
monumente valoroase care il situeaza printre localitatile de mare interes turistic din Romania.
Minunata sa pozitie in centrul Transilvaniei, la rascrucea unor importante drumuri comerciale, intr-o
regiune fertila si bogata in aur si sare, a determinat statornicirea aici a unor asezari omenesti din cele
mai vechi timpuri.
Hotel Transilvania
Hotelul beneficiaza de un vad comercial bun fiind amplasat in zona centrala a municipiului Alba Iulia
in vecinatatea unor institutii financiare, juridice si bancare de interes pentru locuitori si vizitatori.
Hotel Transilvania - Alba Iulia este o unitate de traditie, fiind urmasa O.J.T.
Utilizarea serviciilor se face cu personal bine calificat. Hotel Transilvania - Alba Iulia este una din cele
mai vechi unitati hoteliere si de alimentatie publica din zona.
· 83 camere
· lift
· magazin de cadouri
Facilitati in camera
· TV color, cablu
· telefon
· internet
· minibar
· cabina de dus sau cada
Pensiunea MaryLou 3*, - Strada Lalelor nr. 18
Pensiunea Marylou dispune de 8 camere, confortabile, spatioase si elegante: 4 camere duble in regim
single si 4 camere duble cu pat matrimonial (fiecare camera dispune de o canapea extensibila).
Servicii:
- micul dejun inclus in oferta de cazare,
- parcare privata in curte,
- acces la micul nostru spa gratuit
- internet-inclus in tariful de cazare
Facilitati cazare: internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, spalatorie, sauna, plata
cu cardul, sala de mese, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, incalzire
centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV
Complex Turistic Terra Mythica
La doar 10 minute de Alba Iulia aveti posibilitate de a descoperi o superba locatie. . .
Fie ca sunteti doar in trecere prin oras sau doriti sa petreceti o minivacanta in acesta frumoasa zona,
Pensiunea Terra Mythica va v-a intrece orice asteptare.
Este locul ideal pentru organizarea de tabere, traininguri, team-building-uri, conferinte sau intalniri de
protocol, cei 5000 m2 oferindu-va nenumarate posibilitati de relaxare si de petrecere a timpului liber
intr-un mod activ.
Facitati:
- piscina pentru adulti si pentru copii (gonflabila)
- teren de voley/bedminton/baschet/fotbal/lap tennis - cu nocturna;
- biliard;
- masa de ping pong;
- tir cu arcul;
- vizionare filme/intreceri sportive in aer liber (cinema)
- jocuri la dispozitia oaspetilor: sah, rummy, table, carti de joc;
- loc de joaca pentru copii cu leagane;
- terase acoperite: capacitate 120 de persoane;/60 pers/40 per;
- iaz cu barcute;
- livada cu fructe specifice fiecarui sezon;
- crama veche de 200 de ani;
- oaspetii au la dispozitie: hamace, sezlonguri, balansoare;
- Internet wireless
- sala de conferinte pentru 100 pers cu toate dotarile (videoproiector, ecran proiectie, flipchart)
- acoperire Gsm toate retelele
Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, crama, rau in curte, internet prin
cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, biliard, room service, terasa,
foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, sala de
conferinte
Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in
camera, camera cu TV
Hotel Astoria 3* - DN1 km 387
Hotelul este amplasat in Alba Iulia la ieşire către Cluj Napoca.
Complexul dispune de 18 camere cu 2 paturi, 11 camere cu pat matrimonial si 1 apartament, iar
restaurantul 300 de locuri, plus o terasa de 60 de locuri amplasata pe malul unui lac.
Hotel Rustiq 3* - DN1 localitatea Sântimbru, Alba
Hotel Rustiq este amplasat la o distanţă de 3.5 km faţă de municipiul Alba Iulia.
Pensiunea MA 3* – Strada Ariesului (Stefan Manciulea) nr. 51, Alba Iulia
Este situată la o distanţa de 200 m de şoseaua principală si la 2000 m de obiectivele turistice
importante ale oraşului Alba Iulia. În cele 18 camere si un apartament, dotate la standarde europene,
8 camere sunt cu 2 paturi si alte 9 camere au paturi duble, se pot găzdui peste 40 de persoane.
Capacitate: 38 locuri in 18 camere
Hotel Hanul Sfântul Gheorghe 3* - Strada Principala nr. 15, localitatea Ighiu, Alba
Hanul Sfântul Gheorghe se află la o distanţă de 12 km de Alba Iulia, în localitatea Ighiu.
Capacitate: 28 locuri in 14 camere.
Pensiunea Vila Precioasa 4* - Strada Lucian Blaga, nr. 10, Alba Iulia
Cazare: 13 locuri in 7 camere matrimoniale lux, dotate cu: telefon, baie cu cabina de duş, aer
condiţionat, frigider, TV cablu, conexiune internet, uscător de par, minibar.
Sală de conferinţe cu o capacitate de 30 de locuri şi restaurant cu o capacitate de 95 locuri.
-
Pensiunea Drumul Dragostei 4* - Drumul spre Vinţu de Jos, în zona Trei Poduri, Alba
Pensiunea Vila Steaua Nordului 3* - Strada Republicii, nr. 5A, Alba Iulia
Vila Steaua Nordului a fost construită special pentru servicii complete de cazare, servirea mesei şi
relaxare, într-un municipiu dominat de cateva unităţi de cazare cu tradiţie, mult prea puţine faţă de
necesarul actual.
Hanul cu Berze 3* - Regimentul 5 Vânători, Nr. 83-85, Alba Iulia
Hanul cu Berze pune la dispoziţia clienţilor săi 30 camere dotate la standarde europene, fiecare având
paturi duble, baie proprie cu duş, televizor, frigider. Confortul dumneavoastră este completat de
liniştea oferită de pescăria proprie situată pe malul râului Mureş unde se poate pregati un grătar in aer
liber.
Hanul cu Berze dispune de trei restaurante: unul in incinta hotelului cu o capacitate de 50 locuri şi alte
două restaurante separate, având cate 250, respectiv 120 de locuri, pretabile pentru organizarea unor
evenimente deosebite.
Pensiunea Neptun 3* - Strada Iaşilor, Nr. 95, Alba Iulia
Pensiunea Neptun Alba-Iulia dispune de 12 camere duble, elegante, curate şi personalizate, cu două
paturi sau pat matrimonial, in funcţie de preferinţă, dotate cu baie proprie, duş, TV, bar, aer
condiţionat şi internet in fiecare cameră.
Pensiunea Mihaela 3* - Strada Iederei, nr.39, Alba Iulia
Se află intr-o zona rezidenţială a oraşului Alba Iulia. Se invecinează cu dealurile din zona Schitului,
unde aerul rarefiat si proaspăt al pădurilor ii aduce o nota de eleganţă.
Cazare: 2 camere duble cu sufragerie si 1 baie, 1 cameră dublă cu baie proprie, dotate cu TV color şi
cablu.
Pensiunea Perla Muresului 3* - Strada Biruinţei, Nr. 6
Pensiunea Perla Muresului este situata in inima Transilvaniei, la intrarea in municipiul Alba-iulia,
inainte de podul de peste raul Mures.
Constructia este noua si are 10 camere cu 2 paturi si pat matrimonial dotate cu baie proprie, televizor
si internet.
Pensiunea dispune de restaurant cu bucstarie traditional romaneasca unde se pot organiza mese
festive si alte evenimente, si sala de conferinte echipata corespunzator.
Parcarea proprie, terasa, locul pentru agrement cu gratar si cuptor de paine, intregesc oferta noastra.
Simplitatea, amabilitatea si profesionalismul nostru sunt atuurile pe care ne bazam atunci cand
spunem ca odata ce ne veti fi trecut pragul o sa reveniti.
Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, parcare, gradina/curte, terasa, plata cu cardul, foisor in
curte, gratar/barbeque, sala de mese, bar, restaurant, sala de conferinte
Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Pensiunea Casa Traiana 3* - Strada Arieşului, Nr. 49, Alba Iulia
Pensiunea are la dispoziţie atât apartamente pentru găzduire, cât şi camere duble, simple şi
matrimoniale. Camerele dispun de baie proprie, televizor, internet, televiziune prin cablu, telef
on,balcon. Ca servicii suplimentare, pensiunea dispune de o sală de fitness, jacuzzi, salon de masaj şi
saună. De asemenea dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri.
Pensiunea Cerbu Arini 3* - Lancram, Alba
Având o amplasare privilegiată chiar la liziera unei păduri de tei, pe malul râului Sebeş, departe de
poluare, zgomot şi stres, la pensiunea noastră agro-turistică “Cerbu Arini” se îmbină armonios
calitatea aerului puternic ozonat cu calitatea de excepţie a confortului oferit.
Pensiunea Ara 3* - Dragasani 15d, Alba
Pensiunea Ara se află la ieşirea din Alba-Iulia către Zlatna. Pensiunea dispune de 9 camere: 6 camere
cu 2 paturi single, şi 3 camere cu pat matrimonial.
Restaurantul are o capacitate de 70 de persoane şi oferă o ambienţă placută pentru servirea mesei.
Abrud
Pensiunea Filonul de Aur *** - Str. Lucian Blaga, Nr. 3, Abrud, Alba
Pensiunea Filonul de Aur dispune de 8 camere, de câte 2 persoane, cu pat matrimonial sau 2 paturi,
fiecare dobândind personalitatea proprie prin coloratură. Fiecare camera este dotată cu televizor, baie
proprie, toate fiind in armonie, creând un spaţiu unic, personalizat.
De asemenea, la Pensiunea Filonul de Aur se gaseşte un frumos restaurant cu o capacitate de 60 de
locuri.
Pensiunea Şilinel 3* – Strada Lucian Blaga, Abrud, Alba
Pensiunea Comfort 3*
Adressa: Traian 2
Telefon: 0258/780117
Aiud
Pensiunea Mobis-AL 3* - Strada Transilvaniei, Nr.120, Aiud, Alba
Pensiunea Mobis-AL dispune de un număr de 14 camere, cu un număr total de 30 locuri de cazare.
Singura piscina acoperită din Aiud. Piscina are 30 m2, cu o adâncime de 1.50 m. Piscina este dotată cu
jacuzzi, aparat masaj bule, cascadă artificial
Pensiunea Bodrogeni 3*
Pensiunea este situata în satul Poiana Aiudului, în apropierea localității Aiud. Zona este una pitoreasca
cu piscuri semețe care ies din frunzișul codrului, cu izvoare limpezi și iuți, case țărănești simple,
elemente care formează cadrul natural și armonios în care stresul citadin va fi dat uitării.
Facilitati: Recepţie 24 de ore, Restaurant, Bar, Mic dejun, Parcare gratuită, Zonă pentru
fumători, Camere nefumători, Camere pentru Familii, Permis animale de companie,
Camere/Facilităţi pentru persoane cu handicap, Terasă, Grădină.
Acces la Internet este disponibil gratuit.
nchirieri biciclete, Apartament nupţial, Fax/Copiator, Acces gratuit la Internet, Săli de conferinţă şi
petreceri.
Grătar, Teren de joacă pentru copii, Ciclism, Drumeţii, Tenis de masă, Terasa.
Albac
Pensiunea STEAUA ARIESULUI 5*
Pensiunea "Steaua Ariesului" 5 margarete, dispune de 28 de locuri de cazare, sauna, piscina interioara,
sala de fitness, sala de conferinte (50 de locuri), partie proprie de schi langa pensiune (~500 m), locuri
de parcate disponibile pentru turistii cazati la aceasta pensiune.
Pensiunea Poiana Verde 4* - Sat Cioneşti, Albac, Alba
Pensiune agroturistică. Clasificată la nivelul de confort de patru margarete, pensiunea dispune de zece
unităţi de cazare, mai precis şase apartamente si patru camere duble, spaţiu pentru servirea mesei,
terasă acoperită, cramă, pavilion exterior, loc de joacă pentru copii. Turiştii pot participa la activităţile
fermei, petrecerile câmpeneşti, echitaţie, excursii cu ghid la obiectivele turistice, pescuit si vânătoare,
se pot plimba cu sania sau caruţa.
Pensiunea Aurora *** - Strada Cloşca, Nr. 30, Albac, Alba
Pensiunea Aurora este situată in centrul comunei Albac, pe Valea Arieşului si este compusă din două
construcţii: o construcţie tradiţională din piatră, si una nouă, din lemn, cu interioare frumos decorate,
cu elemente de artizanat locale, sau trofee de animale.
Casa tradiţională are 17 locuri de cazare in 9 camere iar casa rustică are 12 locuri de cazare in 5
camere.
Pensiunea Eugenia ** - Strada Crişan nr. 15, Albac, Alba
Pensiunea Eugenia este aşezată într-o zona foarte frumoasă de pe Valea Arieşului Mare, foarte
aproape de punctele de interes turistic, precum Peştera Scărişoara, Peştera Coiba Mare, Gheţarul
Dispune de parcare, curte cu loc pentru gratar, living cu televizor, sala de mese si foisor.
Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, rau in curte, parcare, gradina/curte,
acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese
Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu
TV
Cabana Miramonte *** - Vârtop, Arieşeni, Alba
Situată într-un cadru permanent verde, la baza unei păduri imense de brazi traversate de Pârtia de
schi de la Vârtop, Cabana Miramonte oferă o privelişte inconfundabilă, deosebită, care va rămâne
permanent vie în mintea celor care i-au călcat pragul.
Cabana Ada 3* - Vârtop, Nr. 88 B (lângă pârtia Vârtop), Arieşeni, Alba
Cabana Ada din Arieşeni este o super cabană de munte, intimă si primitoare, cu interioarele frumos
decorate cu obiecte tradiţionale din zonă : strachini pictate, vase rustice, o roată de tors, coarne de
cerb.
Pensiunea Iara 3*
Un loc de relaxare in inima muntilor Apuseni in comuna Arieseni! !
Pensiunea Iara va ofera cazare in 6 camere confortabile, spatioase, dotate cu dulap pentru haine, 2
noptiere, 2 fotolii, masa, televizor, frigider, uscator de par. Fiecare camera are baie proprie cu apa
calda si cabine de dus.
Livingul este un loc in care va simtiti ca si acasa. Puteti sta pe canapele in fata semineului, sa va uitati
la televizor pe ecranul Lcd, să serviti masa sau sa va alegeti muzica preferata.
Pensiunea dispune si de un restaurant cu circuit inchis doar pentru clientii pensiunii.
Parcare proprie, terasa, internet wireless.
Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, crama, se accepta animale, parcare,
gradina/curte, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de
joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta
Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in
camera, minibar in camera, camera cu TV
Pensiunea la Vasile 3* - Str. Centru, Nr. 16, Arieşeni, Alba
Dispune de 12 camere si 4 apartamente, un restaurant, terasă, bar, parcare, sală de conferinţe, sală de
mese, living.
Pensiunea Rock 3* - sat Vârtop, Arieşeni, Alba
Pensiunea este o construcţie nouă finalizată la începutul anului 2009, dar ceea ce face ca această
locaţie să fie deosebită este îmbinarea dintre rafinament, bun gust, confort cu aerul misterios al
naturii montane sălbatice şi vitalitatea apei pure de izvor.
Pensiunea Viorica 2* - str. Centru, nr. 28, Arieşeni, Alba
Cazare: 7 camere, o sufragerie mare cu cablu tv si calculator, o terasă acoperită, grătar în curte,
parcare în curte, o bucătarie utilată.
Pensiunea la Milu 2* - la 1.8 km faţă de pârtia de la Vârtop, Arieşeni, Alba
Cazare: 20 de locuri, la parter se află un living mare cu 30 de locuri la mese, cu bucătarie complet
echipată, 2 băi de servici; 2 apartamente cu 2 camere şi baie proprie, 2 camere duble cu baie proprie;
4 camere duble cu baie proprie.
Pensiunea Casa Mona 2* - Sat Galbena, Nr 383, Arieşeni, Alba
Pensiunea dispune de 4 camere cu 10 locuri, acces auto, parcare, tv, sufragerie, bucătarie complet
utilată, încalzire centrală, apă caldă non-stop, grătar in curte, loc pentru foc de tabară, ghid turistic
pentru grupuri organizate.
Cabana Denisa
Cabana este situata in comuna Arieseni, satul Dealul Bajului. Pentru a ajunge aici mergeti din centrul
comunei Arieseni spre comuna Garda de sus (dn 75) pana in dreptul pensiunii Iuliana, traversati podul
peste raul Aries si mai parcurgeti 500 de metri.
Locul e linistit, in departare se vad muntii, aerul este tonic. Amplasarea pe deal va ofera o priveliste
incantatoare.
Locatia dispune de 6 camere: 3 camere cu 4 locuri; 1 camera cu 3 locurisi; 2 camera cu 2 locuri.
Va punem la dispozitie doua living-uri mari cu capacitate de 10 locuri fiecare, o bucatarie utilata si
doua bai.
Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, sanie trasa de cai, TV in living, echitatie, parcare,
gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque,
living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca
Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV
Pensiunea Sofy 2* - Sat Fata Cristesei, Nr. 288, Arieşeni, Alba
Pensiunea Sofy este situată pe drumul care duce la Padiş, fiind compusă din două corpuri, o
construcţie în stil local, amenajată rustic şi o cabană din lemn cochet aranjată.
Cabana Vârtop 2* - Centru nr. 14, Arieşeni, Alba
Cabana dispune de 32 de locuri de cazare în 16 camere, dotate cu incălzire centrală, Tv, telefon, restaurant cu 160 de locuri, unde puteţi gusta din preparatele tradiţionale de pe Valea Arieşului, bar la parter.
Pensiunea Geo 2* - sat Galbena, nr. 392, Arieşeni, AlbaPensiunea turistică Geo este amplasată la aproximativ 2 km distanţă de centrul comunei Arieşeni şi la numai 6,5 km distanţa de pârtiile de schi Vârtop, din satul Galbena comuna Arieşeni.
Pensiunea Heidi 2*
Pensiunea Heidi, este situata in Satul de Vacanta Vartop - Arieseni, la limita dintre jud. Bihor si jud.
Alba, pe Dn 75, la 110 km de Oradea si 150 km de Deva.
Constructia este asezata la 200 m distanta de Partia de ski Vartop ( veche ) si 100 m distanta fata de
"Partia Piatra Graitoare", loc frecventat de turisti atat iarna cat si vara.
Pensiunea este clasificata la 2 margarete si este construita in anul 2004, fiind dotata cu 9 dormitoare,
8 camere cu cate 2 locuri si 1 camera cu 4 locuri, 7 bai, living, bucatarie, avand in total 20 locuri de
cazare.
Dintre camere 5 sunt dotate cu baie proprie, iar celelalte au la dispozitie cate o baie pe fiecare etaj.
Servicii:
- bucatarie utilata
- incalzire centrala,
- apa calda si rece permanent,
- gratar si balansoar in curte,
- televizor cablu in fiecare camera.
- de aici puteti inchiria Atv-uri pentru excursii si iarna echipament de partie.
Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa,
foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, restaurant, tichete de
vacanta
Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV
Cabana Lidia 2* - Centru Nr. 139, Arieşeni, Alba
Caracterizată printr-un design modern Cabana Lidia este situată vizavi de pârtia de la Vârtop, la
aproximativ 70-80m.
Pensiunea Oana 2* - staţiune, Arieşeni, Alba
Pensiunea Oana este un loc retras pe valea Arieşului in Arieşeni, cu două camere cu baie proprie,
încalzire cu sobe de teracotă.
Pensiunea Moara Titului 3*
Asezata pe un picior de plai mirific, inconjurata de brazi, pensiunea va ofera condisii excelente pentru
a va bucura de natura. Cabanele noastre amenajate in stil rustic va ofera tot confortul, iar peisajele,
obiectivele turistice si ospitalitatea motilor o sa va determine sa va indragostiti de Muntii Apuseni si de
Tara Motilor.
Facilitati cazare: internet wireless, rau in curte, se accepta animale, parcare, gradina/curte, room
service, terasa, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar, restaurant
Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in
camera, camera cu TV
Pensiunea Vila Daria * - Vârtop, Arieşeni, Alba
Cazare: nivel 1 şi 2: câte 3 dormitoare, 1 camera cu pat dublu şi 2 camere cu câte 2 paturi (2 cu balcon
şi 1 fară) cu calorifer şi încalzire cu aer cald, parchet laminat, baie cu cada şi încalzire în pardoseala şi
wc de serviciu; televiziune Dolce.
Vila Speranţa *** - Str. Arieseni, nr. 26A, Arieşeni, Alba
Baia de Aries
Pensiunea Casa Apuseana *** - Comuna Lupşa, str. Mănăstire 1035, Baia de Aries, Alba
Pensiunea este situată în comuna Lupşa, lângă Mănăstirea Lupşa şi oferă multiple posibilităţi de cazare
în Apuseni, odihnă şi relaxare.
Cazare: 35 de locuri dispuse în 17 camere: 16 cu 2 paturi, şi 1 cu 3 paturi, dotate cu baie proprie cu duş
sau cabina de duş.
Pensiunea agroturistica Shanti 2*
Acolo unde incepe drumul spre inima Muntilor Apuseni, spre creste, spre libertate veti
(1094m alt) - raul Fenes - Biserica "Schimbarea la Fata" 1822
Trasee spre Muntii Trascau:
- spre N izvoare – Vf. Magulita (1262m alt) – Culmea Piatra Caprei – pesteri – Vf. Corabia
(1307m alt) – N – Vf. Poiana Magurii (1235m alt) – intrare in traseul de culme – variante de
trasee
- spre N pe paraul Bradu
Mijloace de transport pe cablu
Teleschi - Arieseni: Partia Vartop - mare
Teleschi - Arieseni: Partia Vartop – mica
Teleschi – Sureanu: Noul complex de schi Sureanu
Teleschi - Curmatura: Noul complex de schi Sureanu
Bibliografie1. Fondul morfoturistic
http://stiri.turismalba.ro/?p=4640http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68&Itemid=79&lang=rohttp://www.vilarustica.ro/obiective/rezervatia_detunata.phphttp://www.arieseni-apuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=90&Itemid=67&lang=rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Albahttp://www.arieseni-apuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=93&Itemid=70&lang=rohttp://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/dictionar.php?lit=Rhttp://www.carpati.org/geografie_articol/2.1.1._relieful_muntilor_apuseni/182/http://www.padis.ro/specific.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Valea_Sebesului_cf692.htmlhttp://videonews.antena3.ro/action/viewphoto/10781/Apuseni---Valea-Ariesului-Mare/http://www.plecatdeacasa.net/2010/09/cascada-pisoaia-din-apuseni.htmlwww.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/136773 BLEAHU M., DIMIAN M.(1967) :Studii stratigrafice şi tectonice în regiunea Feneş-Ighiel- Intregalde(Munţii Metaliferi), D. d. S. Inst. Geol.; Vol. L III/1, pp. 293-297, Bucureşti. BLEAHU M., BRADESCU VL.,(1976):Rezervaţii naturale geologice din România,Ed. Tehni- MARINESCU FL. că, pp.29-32, Bucureşti.
CETM ALBAMONT (2002): Arii Protejate în Munţii Trascău şi Munţii Gilău din Judeţul
7. Baza materială turisticăwww.romaniaturistica.rowww.turistinfo.rowww.mareea.rowww.kazare.rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Mure%C5%9Fhttp://www.viaromania.eu/index.cfm/param/ski-Partii_de_schi.html