www.gennie-us.ro JOCURI LOGICE SI DE DEZVOLTARE A GANDIRII
La baza Metodei acestui atelier sta faptul ca cel mai eficient
mod de invatare este prin experienta proprie. Jocurile de gandire
constituie mediul ideal de invatare si experimentare!Atelierul ofer
copiilor oportunitatea de a descoperi i dezvolta abiliti eseniale
in viata utiliznd jocuri de gandire atractive, selectate din
ntreaga lume i atent planificate intr-o programa de nvare.
Programul capteaz atenia copiilor i i ajut sistematic s-i dezvolte
capacitatea de gandire, inteligenta emotionala si abilitatile
sociale, pe care copiii se deprind inca de la ore sa le aplice atat
in joc cat si in situatii din viata lor de zi cu zi.Filozoful
Platon a evidentiat cel mai bine acest lucru prin spusele lui:Nu cu
forta, ci prin joc, vor invata copiiiPotidescoperi mai multedespre
o persoana intr-o ora de joc decat intr-un an de
conversatie.Viziune si MisiuneInc de la nceputul civilizaiei,
jocurile de stimulare a gandirii au avut un rol important n cultur.
Profesorii desenau linii pe nisip peste care elevii aezau piesele
de joc, ca parte a unei activiti captivante de ascuire a mintii.
Membrii familiei, apartinand mai multor generatii, i petreceau
vesel timpul impreuna absorbii de provocrile jocurilor de gndire.De
atunci, multe cunotine s-au pierdut, iar stilul de viaa s-a
schimbat. Ritmul alert al vieii noastre a dat natere unor altfel de
jocuri. Jocuri de calculator violente i pline de aciune,
videoclipuri palpitante i o avalana de programe de televiziune au
nlocuit activitatea tradiional de a petrece timpul impreuna aplecai
asupra unei table de joc, activitate care presupune gndire profund,
rbdare, perseveren i cooperare social.Mind Lab a redat jocului de
gndire locul cuvenit i l-a transformat nc o dat ntr-un instrument
puternic de educare, instrument care apeleaz att la sufletul, ct i
la mintea copiilor. Graie unei metodologii testate i recunoscute,
Grupul Mind Lab este implicat n una din cele mai mari provocri
educaionale ale zilelor noastre.Scopul nostru este s transmitem
generaiei viitoare att abiliti cognitive, ct i deprinderi utile
vieii cotidiene. Acestea vor sprijini tinerii n optimizarea
propriului potenial i i vor ajuta s devin mai raionali, mai
fericii, plini de succes, oameni care s acioneze onorabil fa de
semenii lor i care s-i valorifice pe deplin talentele nnscute.
Obiectivele Constientizarea proceselor cognitive-este esenial
pentru dezvoltarea personal n fiecare etap a vieii. Metoda aceasta,
utiliznd metode meta-cognitive unice, accentueaz gndirea reflexiv i
raionalizant care intensific utilizarea proceselor raionale
asigurand progresul constant al elevilor.Deprinderea
abilitatilorcognitive-nera contemporan a tumultului de informaii,
se pune din ce n ce mai mult accent pe importana abilitilor
cognitive de baza. Metodaexerseaza si dezvoltao gam larg de astfel
de abiliti: strategii de rezolvare a problemelor, modele de luare a
deciziilor, planificare, procese de investigare, managementul
informaiilor i datelor, gndirea logic i matematic, abiliti de
comunicare i multe altele..
Inteligenta emotionala si abilitati socialeExperiena jocului
este un instrument stimulant extraordinar dedezvoltare a
inteligenei emoionale i sociale. Aceasta ne oblig s nfruntm situaii
care impun cooperarea i competiia, situaii n care pierdem sau
ctigam, situaii care ne aduc succesul sau eecul. n plus, experiena
jocului ne consolideaz capacitatea de a ne administra i controla
emoiile, de a recompensa, de a ne spori hotrrea, perseverena i
autodisciplina.Transferabilitate Interdisciplinara- Aplicarea
ntr-un domeniu a cunotinelor i abilitailor nsuite ntr-un alt
domeniu este considerat de muli cercettori drept una din cele mai
importante abiliti de nvare. Metoda unic de predare Mind Lab pune
bazele multor aspecte din viaa noastr. Prin aceasta metod, copiii i
dezvolt capacitatea de a identifica legturi ntre diferite domenii
ale gndirii i activitii oamenilor, iar acest lucru le faciliteaz
transferul cunotinelor i aplicarea lor n alte domenii.Baze
teoreticeMetoda Mind Lab este construit pe baze teoretice solide i
deriv din ideile i studiile unor savani i cercettori moderni de
renume, printre care:FilosofulJohn Dewey, care a recunoscut nc din
secolul al XX-lea nevoia urgent de a transforma educaia ntr-o
practic democratic. n lucrarea saTeoria constructivist, Dewey a
susinut c elevul trebuie s fie plasat n centrul procesului de nvare
i trebuie s aib posibilitatea s nvee din experien i nu doar din
resurse teoretice i academice. Dewey a vzut n joc un instrument
excepional de educaie pentru atingerea acestui obiectiv;
ProfesorulReuven Feuerstein, care a explorat metoda educaional
consacrat dembogire instrumentali conceptul esenial denvare
mediat.Feuerstein subliniaz rolul central al activitii de predare a
proceselor cognitive (n opoziie cu predarea coninuturilor
teoretice) cu ajutorul intermedierii i asigurrii unui mediu
favorabil; acest principiu a fost adoptat i aplicat de Grupul Mind
Lab;ProfesorulHoward Gardner, care a dezvoltatteoria Inteligenelor
multiple. Aceast teorie descrie diferenele foarte mari dintre
talentele i stilurile de nvare ale indivizilor i n consecin,
abordrile flexibile de predare care trebuie aplicate astfel nct
nvarea s fie eficient pentru fiecare copil;
ProfesorulDavid Perkins, care a subliniat n lucrrile sale nevoia
de predare aproceselor cognitivei a evideniatprocesele legate de
nelegere i transfer concepte centrale ale filosofie Grupului Mind
Lab;ProfesorulRobert Sternberg, ale crui studii au analizat ideea
deInteligene de succes exprimarea i aplicarea concret a inteligenei
n situaiile oferite de viaa real (n opoziie cu testele standard de
inteligena).
Performante scolaren cel de-al doilea semestru al anului 2009,
Mind Lab Brazilia, n parteneriat cu INADE (Institutul de Evaluare i
Dezvoltare Educaional), a dezvoltat un studiu de cercetare pilot
pentru a evalua impactul asupra performantelor scolare la Matematic
i Limba (Reading Comprehension) ca urmare a introducerii
Programului Mind Lab n cadrul curriculum-ului lor.La studiu au
participat peste 1000 de elevi din 13 scoli (publice si private).
ntre septembrie i decembrie, au studiat modulul Managementul
resurselor (ncorporat in curriculum colar), n lecii sptmnale de
cate 50 de minute predate de profesorul lor Mind Lab, avand astfel
o pondere de 4 % in cadrul curriculumului.Studiul a utilizat Item
Response Theory si scara SAEB National Assessment of Basic
Education. Interpretarea studiului a fost propus deINADE.
Instrumentele de evaluare folosite n aceast cercetare au fost
compuse din examene la matematica si limba intelegerea unui text
ambele cu aproximativ 30 de ntrebri sustinute de elevi pe 2 si 3
septembrie, respectiv 2 si 3 decembrie 2009. Subiectele au fost
transmise in plicuri sigilate identificate cu numele fiecarui elev
participant iar examenele s-au desfasurat simultan in toate scolile
implicate fiind supravegheate de alti profesori ai scolilor decat
cei care predau Programul Mind Lab. Rezultatele indic faptul c
dezvoltarea medie acompetenelor elevilorn scara SAEB (n trei luni
de implementare a programului) au fostmai ridicate cu 100% la
matematic i 20% la intelegerea unui textdect se preconizase pentru
acea perioada.Dezvoltarea medie a competenelor n scara SAEB la
matematic: 231,44 -> 239,97Creterea preconizat fr proiect =
4.25Creterea cu proiectul = 8.53Evoluia atribuita Mind Lab =
100%Dezvoltarea medie a competenelor n scara SAEB la intelegerea
unui text: 209,00 -> 213,49Creterea preconizat fr proiect =
3.75Creterea cu proiectul = 4.49Evolutia atribuita Mind Lab =
20%Scar SAEB const patru nivele de competen: Sub Basic, Basic,
Satisfacator iAvansat.Graficele de mai jos arat ponderea elevilor n
fiecare din aceste niveluri de performannainte i dup trei luni de
lecii Mind Lab:
Tabelele de mai sus arat modificarea ponderei elevilor pe
nivelele de performanta, intre cele doua evaluari. Este de observat
faptul ca ponderea elevilor din nivelul Advanced si Adequate a
crescut, scazand totodata ponderea elevilor in nivelul Basic si
Below Basic.Abilitatile lingvisticeCa parte a proiectului de
cercetare realizat de Donald Green, profesor la Universitatea Yale,
a fost testat i urmtoarea ipotez: studiul strategiilor i
conceptelor cognitive Mind Lab mbuntete limbajul interior al
copiilor.La nceputul procesului, limbajul interior al copiilor a
fost evaluat utiliznd o lista de concepte cognitive. Copiii au fost
rugai s aleag cele mai adecvate definiii pentru urmtoarele noiuni:
decizie, scop, planificare, problem, proces. Grupul aflat sub
studiu n mod deliberat format din copii ale cror performane colare
au fost evaluate ca fiind slabe a participat la o lecie sptmnal
desfurat pe baza metodei Mind Lab pe o perioad de trei luni. n
aceeai perioad, grupul de control a fost implicat n jocuri adresate
gndirii, dar nu i n discuiile reflexive ulterioare, discuii care
reprezint o parte esenial a metodei.La finalul perioadei de trei
luni, limbajul interior al copiilor din cele dou grupuri a fost
evaluat din nou utiliznd lista de concepte cognitive din primul
test. Rezultatele au uimit-o pe directoarea colii n care s-a
desfurat studiul.Ca urmare a acestor rezultate, am hotrt s includ
leciile Mind Lab n programele colare ale tuturor claselor din coala
mea.Principalele trei concluzii ale proiectului de cercetare
sunt:1. nvarea conceptelor strategice i cognitive Mind Lab mbogete
i dezvolt limbajul copiilor i mbuntete semnificativ abilitile
lingvistice.2. Copiii din grupul de control, a cror participare s-a
limitat la activitile jocului, au avut tendine de mbuntire a
limbajului, dei ntr-o msur mai mic dect copii care au participat i
la discuiile reflexive ulterioare jocului.3. Metoda Mind Lab este
eficient n mod special pentru copiii cu performane colare slabe.
Profesorul Don Green de la Universitatea Yale se refer metaforic la
metoda Mind Lab ca la un fenomen prin care sunt descoperite i
lefuite diamantele bruteRezolvarea problemelorEficiena metodei Mind
Lab a fost testat printr-o serie de proiecte de cercetare
comparativ desfurate n colaborare cu cercettori experimentai, cel
mai renumit fiind Profesorul Donald Green de la Universitatea din
Yale.Cercetrile au confirmat faptul c metoda Mind Lab mbuntete
semnificativ abilitile cognitive ale copiilor, precum i
deprinderile necesare vieii de zi cu zi.n cadrul unui astfel de
proiect de cercetare, a fost verificat urmtoarea ipotez: prin
nsuirea unor modele meta-cognitive i aplicarea acestora n jocurile
pentru stimularea gndirii i n viaa de zi cu zi, copiii pot fi nvai
cum s gndeasc abstract i strategic. Verificarea acestei ipoteze s-a
realizat printr-un studiu de teren la care au participat copii cu
vrste ntre 8 i 12 ani din diverse medii socio-economice.n prima
etap, copiilor li s-a prezentat versiunea computerizat a jocului
Parcarea. Aceast versiune avansat monitorizeaz performanele i
progresele copiilor i ulterior, le colaioneaz ntr-o baz de date. n
cea de-a doua etap, copiii din grupul aflat sub studiu au fost nvai
modele abstracte de rezolvare a problemelor i modul n care acestea
se regsesc n viaa de zi cu zi. Ulterior, li s-a artat cum
respectivele pot fi aplicate direct n joc. Copiii din grupul de
control au participat liber la sesiunea de joc. n etapa a treia,
toi copiii au fost nvai un nou joc, Evadarea de pe lun. Ambele
grupuri au primit aceleai instruciuni.Rezultatele indic faptul c
toi copiii din grupul studiat i-au mbuntit semnificativ nivelul
performanelor, n comparaie cu omologii lor din grupul de control,
chiar dac celor din grupul de control le-a fost alocat un timp
prelungit de joc. Remarcabil este faptul c, pn i n cea de-a treia
etap, grupul aflat sub studiu a obinut rezultate notabile. De fapt,
diferenele ntre cele doua grupuri au crescut n timpul etapelor a
doua i a treia.
Concluziile derivate din aceste rezultate au fost urmtoarele:1.
nvarea modelelor Mind Lab de rezolvare a problemelor mbuntete
semnificativ abilitile cognitive strategice ale copiilor.2. Copiii
care au nvat modelele abstracte Mind Lab au reuit s transfere
cunotinele nsuite n domenii noi, iar mbuntirea activitii lor n
aceste noi domenii a fost i mai vizibila dect n timpul jocului
original.3. Cercetari academice calitative4. Grupul Mind Lab
efectueaz regulat evaluri calitative ale programelor proprii de
instruire i metodelor de predare. Ca parte a acestei cercetri,
grupul Mind Lab colaboreaz cu universiti de prestigiu la nivel
mondial, inclusiv Universitatea Yale din SUA i Universitatea
Northumbria din Anglia. Din colaborarea cu Universitatea
Northumbria, a crei Facultate de Educaie este privit drept una din
cele mai bune din Europa, au fost elaborate cteva teze despre
aspectele calitative ale metodei Mind Lab.5. MetodaMind Lab pentru
educatia copiilor cu nevoi specialeTeza de masterat in cercetare
educaional elaborat de Ilan Manor analizeaz influena metodei Mind
Lab asupra unui grup de copii autiti din sistemul educaional
primar. Principalele constatri evideniate n lucrare relev n mod
clar c unul din rezultatele nvrii jocurilor adresate minii pe baza
metodei Mind Lab a constat n faptul ca respectivii copii au reuit s
stabileasc relaii personale apropiate cu mediatorii i colegii de
clas. Prin experiena jocului, acetia au primit aprecieri din partea
altor copii i i-au mbuntit nivelul performanelor.6. MetodaMind Lab
si instruirea profesorilor7. Teza de masterat n cercetare
educaional realizat de Ehud Shachar s-a ocupat de influena metodei
Mind Lab asupra personalului didactic. Profesorii care au fost
familiarizai cu metoda Mind Lab au declarat c i-au modificat
propriile modele de gndire i comportament, fcnd progrese notabile,
ca rezultat al implementrii acestei metode. Datorit faptului c
metoda Mind Lab este considerat drept instrument educaional
holistic, acetia au putut combina analogii i exemple din viaa
personal. n opinia acestor profesori, abilitatea de a aplica
flexibil metoda Mind Lab pentru o gam variat de coninuturi
educaionale faciliteaz nelegerea i i ajut s transforme fiecare
lecie ntr-o experiena de neuitat pentru elevi.8. Intelegerea de la
baza invatarii 9. Transferul multidisciplinar prin metoda Mind
Lab10. Teza de masterat n cercetare educaional elaborat de Dan
Gendelman analizeaz nelegerea care st la baza nvrii. Obiectivul
acestei cercetri a fost s defineasc foarte precis, msura n care
copiii i nsuesc conceptele i procesele prezentate prin metoda Mind
Lab. n mod special, teza trateaz conceptul de transferabilitate
proces studiat pe larg i care este n mod particular dificil de
msurat i evaluat.11. n timpul cercetrii, s-au prezentat dovezi
clare care indicau faptul c metoda Mind Lab ntr-adevr atrage dup
sine un proces de transferabilitate. Acest lucru a fost susinut de
mrturiilor prinilor i profesorilor dar i de discuiile directe cu
elevii. Copiii i educatorii au explicat detaliat cum au reuit s
foloseasc gndirea strategic nsuit la leciile Mind Lab.12. Abordarea
problemelor de matematica13. Unul din copii a notat modul n care
aplicase metoda detectivului, o tehnic prin care problema este
mprit n componentele sale de baz prin utilizarea unor serii
sistematice de ntrebri. A explicat cum a pus n practic aceast metod
n jocul Parcarea i cum s-a confruntat cu problemele de matematic cu
mai multe etape, cum ar fi adunarea i nmulirea cu numere formate
din mai multe cifre.14. Medierea si solutionarea conflictelor15.
Unul dintre profesori a explicat cum metoda semaforului l-a ajutat
s deschid canale de comunicare i s soluioneze o disput n clas
privind utilizarea terenului de fotbal n timpul pauzelor. Disputa a
fost ncheiat printr-o soluie de compromis prezentat organizat, prin
care fiecare clas a hotrt s utilizeze terenul n timpul pauzelor n
zile diferite din sptmn.16. Planificarea initiativelor ingrup17.
Metoda psrilor migratoare i alte strategii de panificare i
executare i-au ajutat pe copii s-i educe i s-i dezvolte ideea de
cooperare i colaborare cu semenii lor. Ca rezultat, acetia au reuit
deseori s iniieze proiecte complexe n cadrul colii, proiecte care
vizau de la vopsirea slilor de odihn, la nfiinarea i administrarea
unei cantine pentru gustri.18. n concluzie, mrturiile prezentate n
teza de cercetare subliniaz modul n care metoda Mind Lab le ofer
copiilor o viziune larg asupra procesului de nvare i i ajut s
abordeze un subiect ntr-o manier reflexiv. Cercetarea demonstreaz
de asemenea modul n care copiii reuesc s aplice strategiile n multe
aspecte ale vieii, cum ar fi problemele de la coala sau provocrile
emoionale i sociale.19. Alte studii academice20. Un studiu de
cercetare Yale din 2004 a demonstrat ca Metoda Mind Lab
imbunatateste abilitatile matematice si verbale. urmare acestui
studiu Prof. Donald Green de la Universitatea Yale din Statele
Unite21. datele prezentate mai sus indica faptul ca programa Mind
Lab a avut doua efecte statistice semnificative.Primul, asa cum era
de asteptat, a fost imbunatatirea performantelor de joc a ambelor
grupuri, remarcata prin numarul de card-uri rezolvate de fiecare
copilin cadrulfiecarei sesiuni.Anterior experimentului, copiii din
grupul de control au inregistrat chiar o performanta mai buna din
punct de vedere a jocului. Dupa experiment copiii implicati in
programul Mind Lab au depasit in performante grupul de control.22.
In al doilea rand, si cel mai important, grupul implicat in
programul Mind Lab a avut depasit ca rezultate grupul de control la
teste standard.Rezultatele au fost si mai clare la imbunatatirea
punctajelor la teste de matematica si cele verbale, astfel ca
rezultatele studiului au aratat in mod surprinzator imbunatatirea
performantelor scolare ca urmare a participarii copiilor la orele
Mind Lab.Studii aditionale au fost necesare pentru a intelege de ce
programa Mind Lab imbunatateste punctajele la testele de matematica
sau verbale. O posibilitate este aceea ca elevii au o alta abordare
a testelor standard au devenit sensibili la strategii de cum sa
aleaga cele mai buneraspunsuri dintr-o serie de variante. O alta
posibilitate este au transformat imaginea obisnuita a educatiei in
scoala mult mai distractiva pentru copii. Un scurt interviu cu
copiii care au participat la experiment auscos la iveala faptulca
ambele ipoteze sunt valabile, copiii manifestandu-si entuziasmul
fata de programul Mind Lab, prin faptul ca le-a sporit increderea
in fortele proprii si deseori i-a ajutat in performantele
scolare.23. Diverse alte surse au sustinut ipoteze similare, cum ar
fi:24. Departamentul de cercetare aUniversity College Londona
publicat in 2003 un studiu potrivit caruiacopiii care se implica in
mod regulat in jocuri de memorie sau jocuri logice, cum ar fi:
jocuri de carti, sah sautable au rezultate mult mai bune in ceea ce
privestememoria pe termen scurt sau teste de matematica si
vocabular,comparativ cu cei care nu o fac.Potrivit lui David Bell
(Daily Mail 31/01/05) copiii ai caror parinti se joaca impreuna
jocuri traditionale cum ar fi Scrable, Monopoly sau Cluedo, se
descurca mai bine la scoala. David Bell spune ca jocurile ii ajuta
pe copii sa se deprinda cu abilitati cum ar fi: deprinderea de a
gandi pe cont propriu, de a analiza o situatie, de a-si astepta cu
rabdare randul si de a purta conversatii cu adulti. Acesta isi
manifesta in acelasi timp ingrijorarea ca jocurile pe calculator si
televizorul descurajeaza copiii de la activitati care le stimuleaza
imaginatia.
ProcesProgramul capteaza atentia copiilor si ii ajuta sistematic
sa-si dezvolte capacitatea de gandire, inteligenta emotionala si
abilitatile sociale pe care copii le deprind inca de la ore sa le
aplice atat in joc cat si in situatii din viata lor de zi cu
zi.Procesul de nvare este simplu, dar extrem de puternic si este
compus din trei etape:Prima etapa: Implicarea copiilor intr-un joc
de gandire.Copiii nva sa joace unul din cele peste 50 de jocuri
incluse in acest moment in program. Trainerul le ofera piesele de
joc si le explica regulile si conceptele cognitive care ii vor
ajuta sa-si dezvolte indemnarea de a se juca.Etapa a doua:
Invatarea- Utilizarea metodei Mind LabTrainerul si copii fac
rezumatul sesiunii de joc cu ajutorul unui model de gandire. Acest
model se raporteaza la procesele cognitive implicate in joc sau la
alte procese emotionale si sociale.Etapa a treia: Transfer-
Aplicarea in viata realaTrainerul si copiii analizeaza modele de
joc si initiaza o discutie despre situatiile din viata reala
similare situatiilor intalnite in timpul jocului. Copii reusesc sa
aplice cunostintele insusite prin experienta jocului in situatiidin
viata reala: scoala, familie prieteniCursuri pentru
copiiGRADINITA
Concepte de baza in gandire(1 semestru)Abilitati matematice de
bazaIntelegerea unei informatii, capacitatea de a fi atent,
obiective, reguli, limiteLucrul in echipa, depasirea gandirii
egocentriceImportanta simturilor in gandire si tragerea
concluziilorPerceptie vizuala, abilitati de memorareUn obiectiv
comun(1 semestru)Cooperarea, un grup cu un obiectiv comunComunicare
si lucru in echipaCooperare si responsabilizare reciprocaAbilitatea
de a lucra cu altii, de a accepta ajutorA fi de incredere
Potrivirea trasaturilor(1 semestru)Acuratete si atentie la
detalii, respect reciprocImportanta de a lucra cu o metodaTrasaturi
vizibile, trasaturi ce nu pot fi observateOrientarea spatiala,
transpunere din concret in abstractPlanificare in rezolvarea de
problemeNatura grupurilor(1 semestru)Asemanator si diferit,
grupuri, exceptiiCaracteristici, sortare si clasificare,
tehniciPerceptie vizuala, organizarea informatieiObiectiv comun,
cooperare, concesiiAjutorul reciproc, lucrul in echipa
SCOLARI
Managementul si analiza datelor(1 semestru)Obtinerea de
informatii punand intrebariLuarea in considerare a mai multor surse
de informatiiCoordonate, orientare si navigareLimitari si
constrangeriConcentrarea atentiei, memoria vizualaAbilitati logice
in gandire(1 semestru)Concepte matematice de bazaOrientarea
spatialaInvatarea din greseliImportanta unui plan in rezolvare a
problemelorImportanta memoriei, memorie vizuala si auditiva
Forte unite(1 semestru)Grup, exceptia si atributul
comunImportanta unitatii grupuluiObiectiv comun, cooperare,
compromisAjutorul reciproc, cooperareSa ne gandim bine(1
semestru)Cresterea sanselorCalcule precise, ordinea
corectaImpulsivitate si luare de deciziiIdentificarea
amenintarilor
Sa punem intrebari(1 semestru)Abilitati de adresare a
intrebarilorImportanta colectarii corecte a informatieiDeductie
logica, invatarea din greseliPlanificare flexibilaStrategii
avansate(1 semestru)Prioritati, urgent, importantObligatii si
investitie pe termen lungMetode avansate de rezolvare a
problemelorRetragerea strategica, initiativa, sacrificiu
Rezolvarea problemelor(1 semestru)Definirea problemelor,
planificarea rezolvariiObiective primare, obiective secundareMetode
de a ne rezolva organizat problemeleEvitarea problemelor, risc
calculatPlanificarea pas cu pas(1 semestru)Importanta mentinerii
ordinii corectePlanificare si tehnici de asezare in ordineAbilitati
de observare si planificare in avansActionam in conditii
nesigure
Analiza informatiilor(1 semestru)Acumulare sistematica de
informatiiVerificarea informatiilor, ancoreFolosirea corecta si
eficienta a informatiilorComunicarea verbala si
non-verbalaManagementul resurselor(1 semestru)Managementul
resurselor limitatePlanificarea pe termen scurt si pe termen
lungAlocarea eficienta a resurselorGandirea creativa
Caietele de lucru sunt disponibile doar pentru modulele adresate
scolarilor si contin regulile jocurilor parcurse, exerciii de
verificare a strategiilor i conceptelor nvate, exerciii despre
modul de aplicare n viaa de zi cu zi a celor nvate, dicionarul
conceptelor de gndire.
Olimpiada Mind LabOlimpiada Mind Lab este un eveniment
educational ce reuneste copii din toata lumea intr-un minunat
campionat al jocurilor de gandire. Evenimentul olimpic se adreseaza
elevilor cu varsta intre 9 si 13 ani. Sute de mii de elevi de pe
toate continentele lupta pentru onoarea de a-si reprezenta clasa,
scoala si apoi tara intr-o competitie internationala, ce aduce la
masa de joc cei mai buni jucatori deAbalone, Dame, Quoridor si
Octi.Valori olimpice si obiective: Sa promovam respectul mutual,
toleranta, onestitatea si corectitudinea, atat in joc cat si in
viata de zi cu zi Sa reunim copii din diverse medii si culturi in
fata unui obiectiv comun Sa punem in practica strategiile de
gandire Mind Lab, abilitatile emotionale si sociale dobandite Sa
promovam o cultura a jocurilor de gandire la scara mondiala.