-
I!:i'ilqiq,;,t 'lIIf'fItI
T
IIIII
JII
DE
OANONICIJ }{ETROPOLITANU, ASOCIATiIINEI
r8-S.8
-
700
-
Nr. 76. Tt'ansunttum de a. 1409, dona-tiolis a Luclov. R. supei'
sylva et villa O la cho-r u ur Filek Cil'itnti Kolosvi{r'
concessae'
* Nr, 1ii0. Mauclatum de a. 1,424, quo li-beram Colonolum
migrationenr impedire i'oletiiespuniri praecipiuntur.
-
Nr. 138. 'ft'actatus t\e 7426 tlefensionalisiritel Sigismundum
Imp. et I)aan partium tran-salpinaluil Yaivodam.
-
Nr. 155. Delegatorirtm de an. 1434, incausa actuun
potetrtiariorum per Saxones Transil.in praecliis Chege, Fata (sic)
etc. patratorttm.Et cct.
Cserey Mich. Historia Transilvaniae ab a.1661 etc. 4. tomi duo.
Tom. I. pugg. 1083. Tom.II. 1971. Llnguresce.
Ejusdem Genuina status Transilvanici effi-gies ab a, 1661 etc.
fol. pagg. 408. Unguresce.
(Va urmrt.)
n - ^----^ ^.^+^ *^.^+s.- Li^-'^et^ f i; Cr
tril^i-'.LrUUt{ulttl.l'uu P(islr [r ur\r6r4rr ({ r*r v' rlroru'
(Coniinuare dein nr. precedenie.)
ri) Epistol'a lui KIain catrh episcopulu Bobuintru tote dupa
originale:
Illustrissime, ac Rme Dne Praesul DneDomine Patrone
gratiosissime !
Ilarr docr purar de ii{tpiia ra, ct re mi'rocrinerJi, tiad6nr
liurn cau ,[ocr 4trur aurezltnninrulu nu 6is.lii,re, c'lmi cr, ,lea
a[i;in t]]T,Iiap nii;Inerare dinrp,r'nce.ae, r'r dc nanii,riape
mir! c,xnr, 4iind Iib c'l,.ziue, xt nd canrr ni'li c$ nuci,recx, ui
ilenrpt ooTencala qe am rfllxur uri ,1, rtpe'fagii,uri ,1nrpalre.te
nrn qe cau rinr,pir, nu Sr,p de rpca dupepca inirnii [re-du
]i'bltrar c\ a\T,t Iib ncl{6nl t0ate, ui niqi unanrn Ja napr ntmice
ra cla, xnnd axum de orge ct rnnd,ui ct dau, inp mie ni,ti din qe
flpe dpenrare nric.l xuninenu rui cr' dn.
Anoi marn 6ocr purar xa cn micr, dea rui o ntopiuimis,napea
adunr,pat au zic n. I'eprnan, xl ttrio na da, tlapr cunrriondiqie,
quae supponii me fidei dignitatem, et conse-quentel lionestatem non
habere, xondigiia au docr, naaqea riflpre din xaca mea adapt ct nu
iacn cau ct o dauundera cr, crl rini,ttcactil,,tr
- i\ltpiia ta nine p1ii, xr eu ltrream cn o dar aipea, uiui dunt
qe 0 am drir, mai Durirpoc arn .focr trr o iau deaxO,ro, ui cl o
dar aiui, uri dutt qe odatt oam 06n6c,li-'-nzi,'i,'i !lr n';-:
-..-.. ,..'* ^.-.Yr- *'.-^- /.,.-,-v^.!rrv!rp^..^ ^,-,l r!r r
dJlt-, nolrl oUro trol uq \UalrtrULE rUt a
honestate) ct r,t'ndecr, dap cr o dar nipea crce
rilrpeacrt,Aqecre ptcnunt:upi qe nri trad dar rr'ie (de lrape,
nurn
fipez e6, Mlpiia ra nirnilra uu gii) riu rorul mcau oar,nirmfina
mea il .n6lipa ac0menea, iap inirna mea6 tnrxnlr.fmndearn e6 cn 8'6
4rrtt .p rnopalcnir ui un indicem lite-t'alem nateriarum, na xn,nd
ap (aura uinena npeun aurpu,
4 darr cl,l a6,'rc, qi auecro Sp;nroace dare mie
prcnuncupiflTrhTi Tpemdp a6 Dbfar .p, ntmni.le me,le, r{fiT nu lot
clipieaqen n6Kpu.
Deqi mr por nrpinreruii inimi a Mrpiei.ra"le, na c6re
tnieocrinegi a nopunui cr, micr dea doao . ffiOpai1etxi,ntrni
rpt:nre 6na nenrpu rnine, rir, mt uir xmnd uri nmnd.ui qemi nine a
minre ipcernn, a.nra Ilenrpu un nerror arrmieu, nape,re iacre aiqi
.ra ,gBngrrupr, mi niui de Bis,riinugi uirr lltlriia ra.
Iap rrrr por, fia rre rpcrttecfi cn re mi.rocriacgi rrr,pin-rege
ami (ipra, til6T,nn(l ,la amr,pa.ra inimii me.le, flenrprtiT,{orpre
rpcu mead rir,z6T aqr)cre p'ncuuncupi, coriorind limrzioa uri
lloarrrea .prni nar Hanua, uri ,rsrpu fienrpt {o.rocu.rde ongle
,pnr ui nenrpu a,r rinorpadiei, ui auoi ch
^67.de aqecrea,,$t:uuri dunr Hraiinga deropnivii mene cmepenii
anir
6i rcnir .ra Mr'piia r?r ilenrpu aqecr .ruKp6, dap xa ct nrre
+rpeoez npe Mrpiia ra ru mai mu.Ire, riape din quda .lu-Hpu.rui rui
din amrpa,ra iuirnii ap nrpvede, am coxorir mainine a rpirnirc
aqsacrr cmepim a mea crpicoape, din Ha-pca llfu,pira ra nrpinrege
nei xunoage r0r nnnpu.r. IIpeJrftnrT, fiilpe iapt, uti iapt
purr'ndrmt de eprtuuni ptrrmiucr,prrnnd s.{aroc.losiroape.re
mmni.
Anur 1796 Ianunpic 12,Ar Mr,piei rale Ii6 roTttr
Camuia(Va urulr.)
cmepir caurtI{aain rn. n.
Vechi'a lYletropolia de N. Pope'a.(Recensiune
-
critica.)
Candu am luatu pen'a in mana, ca se aratu publi'cului acestu
productu recente altt literaturei nostre preterenulu istoriei
baserecesci, am doritu a impleni unadetoreniia literaria, puru
literalia.
For'a mai intende vorbe despre valot'ea si momen-tulu criticei
preste totu, si mai pucinu clespre ale asestei-ain particulariu,
incepu recensittnea, in care apoi la te'n-pulu si loculu seu voliu
iniiese si adauge observhrilemele.
Titluiu opului este:Vech,i' a n[etroltolta
artod,osu't'ortt'(tncr a Tt"ansilaaniei,
suprin'tet"ea st restaurarea ei', d,e Nicolaw Poytda,
proto-sincelu, at"ch,id,,, asesoriw cons,, profesoriu de teolog'
ment-brw frmd. alu' Asociat. transi'lu, ltentru literat' rom'
etc'Sabin'iu, cu tipariulu tipografiei tui S' Filtsch (Wr'Krqft),
1870.
E tiparitu in 8 mare, numers pagire XiV' si 352'l\fateri'a e
impartita in trei pbrti indicate prein
titlu. Partea antAnia -ftateza elespre aeclui'a metroytol{'a
ot't. rom' a Transilaaniei ir.. 6 capete, demustrandu
f'esistenti'a, IL originea, III. pusetiunea st
iwred,i,ctiuneauechiei metropol'ie i h'ansiluattiei,,
-
apoi in c. IV' setrateza d,a'ntetroytolitii, ce au siediuiu
intru acestu sca'llnu,
-
701
in c. V. ile apostasi'o' nrctroltolitu'lui Atan'asirt, er' in
c'YL rnti't"ea si, cosecen'tiele ei,
trn partea a c10u'a, ce porta titl'ila despre snltt'i'nterect,
uech,iei ntetr. u I'c"arlsiluaniei, , it c' VII' se aratastaq'ea
basel'acei ort' dain Ard,eahr' clryta unire ' apoi inc. VIII.
ytrimele incercd,ri, si in c' IX' primale ra'die (Jesparar-ttia
petttr'tt' t'estaurarea ttacltiei tnatrop' a Transil'ianiei, si in
stlinsa legaiura'cu aceste c' X' luct"d'rilad,eyrftatiunei rlein'
1862, si in o"XI' ultimi'i ltasi pentrw,' utoro' o, no'u echiei
n'ntr op olte q' Tr an silu un'iei'
Partea a trei'a d,esytre restcr'rtrarea aech'iei matropolieq,
Trart'siluanie,i, it c. XII. arata resol'oirea ueclt'i'ei
m'etro-polie prein im,peratttlu, iu c. XI[' congresulu'
serbescwa*;r, lSOl st roman'ii, in c' XIY ' d'esparttrea fayt'i'ca
arom,aniloru d,e catt'ir' serbi, in c' XV' ht'articulareq'
re'stawatei metroltolie 1'0m'. a Transiluan'iei, si in c'
XVI'yrimulw clngrasu natiunalo baserecescw a\w restaurateimetrolt
olte a T't'att siluan'iei.
Acest'a esie tabl'a tle materie a opului, cu carei[. Fope'a
inavuti literatur'a romana' Se intrhmu acumuintrtt una cercetate
uai detaliata a dinsului'
-
"
Intru facerea unei istorie doue lucrbri tle capeteniasurrtu:
cule gerea documenteloruistorice de tota pla's'a,si prelu.r*ua
loru,
-
seau ailunarea matelialelui,
si intramarea dinsului intru unu edificiu'Cea cle a,ntAniu dein
luertr'rile aceste, candu a
$ucesu, ilocumenteza d'eligenti'a si staruinti'a autoriului,er'
a dou'a adievereza agerimea, judecat'a si talentulu deistoricu alu
dinsului.
Fentru adunarea materialelui, autoriulu a folositupentru
evenemcntele ilein a-antea anului 1848 pre:
P etn"t Mairn'u, i stor i" a b aser ecei r oman'ilol"tt'Georgiu'
Stncai, Clwonic' a romaniloru'T. Ci"pariu, Acte si fragmente'A, n".
Lauriatttt, (cu d,estingere :,) rJ'oc'um'en't'ele istor'
,. Anclreiu b. Siagu,n'u,, istori"a base''acesca'.Ales. G earto
glu Lasaio dqcs tt,, i st' b aser ecesca'Fotitzo, istort' a D
ac|'ei.G. Barititq Trq,nsiluani'a 1869'Syteranti'a d'ein Arad'u,
1869.
A fora cie acesti-a intr'unu locu doria ple"Fr, Griselitti,
istor{ a banatu'Iui Temesi'anu"
. J. Tr\ster, d'espre Dac/ia uecllia sd noua'Atnaclde Tlierry
(dn'qta trad,ztctiunea gec'nxana &
d,nzrli',i ErJ. Br"rcl;,h arclt, Lipsi' a 1865)'Era pentru
cvenimentele dupa 1848 funtile-i suntu
brosiurele, cliuaria-le, cercularia-le si alte scripte
oca-siuna,li dein tempulu acest'a.
In sele cle antAniu nu aflhmu clocumente a forade cele
cunoscute. Si autoriulu uecliei X[etro7olte fecepulrlicuiui nostru
unu servitiu prea bunu culegundu siasiediandu la unu locu aceste
iuct'ure imprasciate preincbrti in palte prea rali si pentru aceea
inacesibili'
fnse at' fi fostu cu totulu cle doritu, cri autoriulu
se fia numitu deplenu iitlulu opurelolu, dein cari
scotedocumentele sale, si se fia indicatu pre totu loculu
sipaginele, de pre cari citeza; cri, asiri ce-ne ar' av6 voliasi
cui i - ar' ciri man'a impregiurhrile, se pota urmaricitatele
iritru funtfinele origiuarie si a se convinge dbspreautenti'a
loru.'
Acest'a erri, de cloritu, pentru ch lectorii mai scrupu-Iosi
forie a clese ori se temu de scapethri omenesci sise semtiescu
indemnati a merge pre firulu intlicatu panhIa ins'a funtA,na,
A doua eI'd, de doritu, ma potere-amu dice nece-sariu, cd, intru
unu opu istoricu de destinatiunea vechieiiVletiopolie documentele
se se reproiluca, tote dela celude'antA,niu panb la celu dein urma,
in limb'a originale,la cale
-
,1..u autoriulu cugetd de lipsa pentru publi-culu seu,
-
se poteau adauge traduceri fideli.Reproducerea clocumeuteloru in
limb'a originariu-.,
lui e cu totulu necesaria si pentru czi ori-ce-ne se sepota
convinge de fidelitatea traductiunei,
-
care lucrude mrilte ori apesa forte multu,
-
si pentru cd, intruunele casure se se pota judecri despre
autenti'a docu-mentului chiaru, cb doedmehte apocrife inca
suntudestule.
lVIe miru forie, cumu au scapatu aceste 'tlein vecle-rea
Autoriului uach,iei Mett"oytol{'e, si de ce dinsulu citanduasi6 de
multe ori pre P. IVlaioru nu i - a urmatu inrespectulu acest'a. Ch
P. llaioru pune documentele inlinb'a originaria si raru numai in
versiune.
Nece Sincai uu a lncratu alme4trea, numai cA,tuelu documentele
le - a scrisu separatu si versiunea eraseDaratu.
Documentele suntu una avere santa, carea istori-culu nu - i
liertatu se o atinga. De aci ce valore potuav6 pentru unu istoricu
sertsu stricto colectiunile, in caridocumentele suntu traduse si si
aiterr,te ? Ce potemudice, candu ni se infacisieza unu doculrentu
romanu ilepie la 1700 seau mai vechiu, si apoi intr'insulu
ocurucuvente'cri ,Alb'a Julia(, ,,Transilvania(r s, a.
asemeni?Poiemu dice, cir, e intru tote autenticu? Au se dil vre-unu
clocumentu romanescu deintru acele tempure, alicarui urditori intru
acl-everu se fia usatu cuvente cAsi acele?
' Inse alterbrile de genulu acest'a nu intru atli,t'asuntu a se
ascrie dlui Pope'a, in cAtu dlui Laurianu,dein care a inrprumutatu,
si la
,
care apriaiu se pro-voca d. Pope'a.
Cu respectu la aclunarea materialelui descepta mi-l are
impregurarea neesplicavera , cumu ch autoriuluuechiei Metroltolfie'
a urmaritu cu multa atentiune scrie-rile monachiloru dein Blasiu,
ale dlui Laurianu, b.Siagun'a, Actele si ltragmenteie dlui Cipariu,
cumu siopurele altoru autori despre materi'a, aceea,; era
unuproduciu recente alu liier'aturei nosile, unde potei
capeLitunele date pretiose despre vechi'a }fetropolia l'ourana,I'a
trecutu cu Yederea, cd si candu nece ar' fi esistente.
-
I702
Se pote, cd, unu istoricu romanu se nu sentia tre-buiuti'a de a
resfoliri Arehivulu dlui Cipariu, carelecuplende una suma de date
isiorice, in parte panh acinetiparite ?
Se pote, c6 autoriulu aech,iei Metroytolte se nu fiavediutu seau
macaru auditu cle publicatiunea acest'a,ce se contiua acumu in
anulu alu 4'a ?
Se pote, cri, dinsulu se nq-si fia potutu procurd unuopu, ce-i
apare a casa, in Sabiniu ?
Cumu se ne potemu dara esplicA ignorarea totalea documenteloru
relative ilein Archivu?
Aceea nu potemu dice, cumu cir opulu dlui P.s'a terminairr in a
- ante de aparitiunea Archivului siacunu s'a facutu uurnai
tiparirea: ch si in partea acest'aa aecltiei llfctroytoli'e vedemu
citate dein publicatiuni facutein tomn'a a. 1869. Asiri la p. 86 se
citeza Speranti'aclein Aradu, si la p. 123 Transilvani'a, ambe in
pir,rtileloru esite in tomn'a trecuta.
Ce scailere este acest'a pentru vechi'a Metropoliia,se va ved6
in decursulu acestei recensiuni'
Materialele adunatu' mai are si insusirea de a fireproilusu, pre
cumu se aflri in cartea, ce autoriului i-afostu mai in
cleil$na.
Yoliu acluce unele esemple.In aechi'a Mete'opoli'a p. 22 se
reproduce in ver-
siune romana decretulu regelui Mati'a cu d. Bud'a 1479.Cd
funtana se ciieza P. I[aioru, bar. Siaguna, documen-tele istorice
de Laurianu,
-
tote fora indisarea paginei.E bene! cui place a sci pagiuele,
caute si le va
aflri. C)i decretulu amentitu intru adeveru se afla intote trei
opurele acele, si anttmitu la P. Maioru pag't42, io istor. bas. de
b, Siagun'a Tom. II., pag.85, er'in documente istorice la
pag,51.
Inse e rnare iliferenti'a intre decretulu acel'a precumu se afla
in Maiorn latinesce, si intre versiunearomana dein celi alalti doi
autori citati de d. Pope'a,
una diferentia esentiale, ce unu istoricu nu esteIiertatu se o
treca cu vederea.
Eca in ce sth diferenti'a acest'a'T)eu'ctulu regescu la d.
Laurianu si b. Siagun'a
in data ia inceputu are:Noi ar,pr duut utni,rira prrr,uirne a
npe dinuocu.lri
nocrprt nr,pinrc Ioannitiie lllirp0n0,Iirun dinAan'a Iulia..t
At,el'asi clecretu si locu reprodusu tle Maioru lati-
nesce asia suna:Nos tum ad humillime supplicationis
instantiam
fidclis nostri Re','erenrli Jcarry chih [tretropo li-tani Naudor
albensis . .Ce. ue nu vede diferenti'a esentiale intre aceste
doua testure? Colo Ioannirie Mirpono.liru;r din Aln'a lu,lia,ici
Joan;chik I'Ietropolitani Nandor albeusis, careaeste Belgladulu
celu dein Serbi'a.
Si unele lucrure cd si aceste nu opaccscu pre
autoriulu wclriei Matroytolte unu singuru momeniul deincontra
infacisieza lucrulu cd si cumu aeea chartia regescain tori-trei
autorii citati ar' fi intru tote ideniica !
Totu asiri face dinsulu si in alte locure.. Asiri Iap. 24 in
charti'a Patriarchului Constantinopolitanu, An-toniu, cale chartia
in editiuni porta anulu ilela facere6899 (- 1391), se cetescu
aceste apertinentie ale muna-stirei S. Archangelu Michaliu in
Maramuresiu:
Sitajulu, Megesiai'a, Ugocea, Bersiav'a, Ciuciulu,Balvanulu,
Alnagiulu,
cd funtdne se citeza totu aceli trei autori numiti mai susu.In
fapta inse autoriulu aech,iei Metroltolie reprotluce
testulu chartiei pairiarchali dupa ist. bas. de b. Siagun'ap.91,
fora de a cugetri,, ore intru cele alalte doue fun-tane, cumu se
cetesce.
Laurianu in doc. ist. p. 56 are:Ciaagrul , llerr:uraia,
tinrouia, Eepcana, Vivit.l, Eal-
nanu,l. A.rrnazi4ix.'1.
Petru Maioru la p. t45 asiit, ceiesce loculu
acest'a:Zilagysri,g, }llegyesalya, Ugocsa, Berzav a, Chicho,
BolvanusAlmazigy...Totu acestu locu se afla si la de
Batthyrin
leges ecclesiasti'cae R. Hung Albae Caro-linae 1785 T. I. p.
2L7, cu ore-cari varianti si aei,dar' cu uua variante prea
momentosa in testulu decre-tului regescu, intru care e cuprensa
intrega carteaacest'a a Patriarchului Antoniu. Cb pre candu
P.Maioru si pre urm'a dinsului bar. Siagun'a, Laurianu siautoriulu
vechiei l\fetropolie, cetescu intru acestu decretualu lui
\rladislau, cumu ch: Ilariu, Priorulu, si,urntatoriid,insului sa
d,b episcoltului, dein trhutcaciu, cuuan'itq reue-rintta, era
Archieltiscopului clein Transilaania celwid,e acuttl,u si celorw
aanitori , cuuenita ascultat'e,
-de Batthyan iu locu de,,Transilvaniat' cetesce:Transalpina.
Dar' me reintolcu, la aechi'a Metrrytoli,a si observu,cumu cb
autoriulu trebue:i, se cerna si judece benedocumentele sale dupa
tote trei funtAnele, la cari seprovoca; se spuna, care lectiune e
mai buna seau celupucinu se presenteze pre tote.
Fiendu cir dinsulu mr fece nece una nece alt'a, eprea
indereptatiia supuuelea, cumu ch in fapta s'a folo-situ de
funtAn'a, ce-i erd mai in demana: nistori'abese'recei ortodocse
resaritene universali, de A. baronu deSiaguna Tom. f., II , Sabiiu
1860u,
-
era pre alaltiiloi i-a citatu numai spre aratare,
Deintru aceste se pote judecri, cu ce acuratctia afostu
ar'-toliulu. vech!ei Metropolie intru culegerea ma-te-rialelui si
lcproducelea lui.
Se trecedu acumu la cele. co se tienu de a dou'alucrare ,
isro'f;cului si se le vedemu in aechi'cr nfetro-polf,a.
(Ya urm6.)J. I\{. }'ioldovanu.
-
?03
(xvl)CoresPoudentie vechie si noue'
u.Fagarasiu, eelre. 1869.
Rme. Ve tramitu in origine buli'a papale, seau cumu
se o nultrescu: mi - se pare cu respectu la renunci-ur.u
Epi*.opului i(lein. Eu nu o q:t"i decifrri asiacd, se o'potio
ioti.lrg., pentru cil-mi lipsi tempulu fi-,i.o, puri, ch numi suntu
bene cunoscute caractere'le
*)'
"o "ur. e ssrisa; speru inse, ch R' D' Vostra, cd unulu
ce v'ati ocupatu forie multu cu anticitatile, o veti potdciti,
cumu se cuvener si deca eat cumu presupunu eu'*u ,'.f.r.*.e la
iiustrarea istoriei nostre baserecesci deint.lnporu-l" Iui Klein,
veti av6 bunetate ai dd locu in'colonele Archivului'
Pre lenga acesta ve mai tramitu si o recomenda-ioria data
deicel'asi episcopu eonsangenului seu Noahr'.iotor.oo,1.tse in
Transilvani'a patri'a sa' Relativu laacestu dein urma, nu potiu a
nu Ye marturi, ch m'a su-
fr** stilulu latinu .lasicu, caracteristicu epocei luiklein
*t'), ruodulu seau mai bene daten'a de a se scriechiaru si
pasualile pre DerEamenu, si in urma numi po-iui nece cie cA,tu
esplicri, cumu a potutu, sesi intreiieniaacestu mare barbatu unu
secretariu intru unu tempu,candu elu, ajunsu Ia estrem'a miseria,
se vediil nevolituasi opemnord, crucea Pectorale'
'Bull'a o aflai in Vadu, la unu consangenu alu
proiopopului l(lein, ctr ocasiunea escursiunei pentru for-*or.o
*o*reioru scolastice parochiali, si mi-o dete prelenga reversulu de
a i-o restitui la tempuiu seu'
Mai am la mAna si unu manuscripttt oliginale c1ealu episcopului
Klein. Titlulu acestuid'-lu comunicasemuD. prn{. Moldovaou I inse
fiendu cir
-
intru unu atti-clu deiu Gazet'a Trniei se plangie, cir nu capeta
toteepistolele, c0te ise tramitu prein posta ***), am aflatuco col"
cle a o decopirl si pentru R' D' Vostra'
,,Libellus definitionum, per me Joan' fnnocentiumL. B. Iilein
Eppum. olim Fogarasiensem in Trnia' protempore Romau anno li62
commorantem, collectarum'et s'ecoodunt alphabetum ordinatarurn, ex
sex iomulisohilosophi:re veteris et novae atl usum scholae
accomo-'dutu. in Regia Burgundia oirm perfectae a Joh' Bapt'D uir a
m e l, et Venetiis 1704 impressae' Item ex Sy-nopi summulisiica
auctor'e A' R' P' Fr' J' B' Nac-qorto lliberno Tiderdensi ord.
Praeclicatorum professot'eBo-u. impressa 1659'" Acestu manuscriptu
e in 4"0mare legatu in piele_cu^ ln] t*ll: l,l. _r,^^-,.. ,^.J,
rrUtUlrglli ut. P. Yrv4rrrr ruj'
*) Bullele papali si acumu se scriu..pre pe.tgqpulucu caractere
asia iumite Gotice, a nevolia de decili'atu,si cu mulie
abreviatiuni."' ;-i Pre atunei liieraiii romani scieau mai bene
scrielaiincsce clc citu lomanesce."-"'-h'*1 I-a, venitu Ia ma,na,
celu pucinu acest'a un'a'
Nota. Pentru cele comunicate esprimendune ceamai via multiamita
Rm. lui dn. Vicariu, facemu cuno-scutu, ch Bull'a comunicata se va
publicd impreuna ,ctfdiplom'a baronale si alte acte pentru
biografi'a marelurililp". Ai"ilttt. uduog.to Pasaportulu &e
maisusu fiendu si forte scurtu.
Joannes Inn0ceiltius Liber Baro KleinEpisc0ptls olim
Fogarasiensis S' 0' R'
que M. Consiliarius etc'Cum tlilecttls in Christo filius
Alexander
Novah familiaris no$ter ad patrios lares reviden-dos, aliaque
sua honesta negotia peragenda illTransylvaniam redire ctlpiat, et
ea propier n0-siram liceritiam requisiuerit I Nos autem grati
animinostri signa inclubia ostentlere Yolentes omnibusubique atl
quos perucnire contigerit per praesen-tes testamur, ac notum
facimus, ipsum apud Noscomplures per ann08 ingenuae fidelitatis,
bonorummorum, christianarumque virtutum specinren sem-per
tletlisse: Quare omnibus Illmis, ac Rmis Ar-chiepiscopis,
Episcopis, Abbatibus, Vicarijs, cae-terisq; Ecclesiae L{inistris,
nec non Excmis DD'Gubernatoribus, Rectoribus, Officialibus t)'m
poli-ticis quilm militaribus, atl quos in suo siue itinere,siue
permanentia tleclinabit, quantum in donino pos-sumus pro
commentlato habemus I Rogantes eos, uteius personam gr*tiis, et
fauoribus prosequantur'ac i;omnibus tueantur incolumem' trn quorum
fi-dem has praesentes ilostras literas subscripsimus,nostroque
solito sigilio muniri manclauimus' Da'tum Ronrae ex Aeciibus
nostris die 24'a Maji Anno}IDCCLII.
(Sigilu nu are')Joseph Maruzzi Sec-rius'
' ,odorsatu. S'a aflatu in archivulujudecatorescu
alu Districtului Fagarasiu. Fagurasiu in 'ulru 1U6/'Bas. Alutanu
m. P. ases' jud'
:
-
Dn. A. Papiu Ilarianu avir bunetate' intruuna scrisoria dein 8
Apr. a' c' a ne face cunoscutu,
chaaflatuinbibliotec'aUniversitateideinBuguresciunuacleveratn
tesauru de manuscripte, cuprendienclu operelemarelui filologu
romanu si Consiliariu in Leopole Ioh'Budai alihs beleanu, in t4 di
patrusprediece volume'tote inedite, cea mai maue parte filologice
si istorice'precumu Dictionuria, Gramatece etc-, cari Dn' Papiu,i,
proporo a Ie siudid, er' noue ne'le a descrisu pentruo te potti"ri,
in Archivulu nostru, ceea ce noi o vomuface in Nr, XXXVI. ce
urmezar unde auume avemu setraethmu despre J. Budai si Sam'
Crisianu intre
-
760
fuugentem, eorumtlem Petri et Matthaei pap filij,etiamsi in
ministros Dei et ipsi euatlereut, va-leant atque possint
quoquomotlo ex iam tlicta domoeliminare. Casu vero quo, ipsi
Jeremias, et Joan-nes presbiteri ac etiam Petrus filij sui,
eoruntlem-que filij legitimi in eo munere sacerdotali cessa-rent
vel tbrsitan deffcerent, aliumque sacerdotemaditnci oporteret in
Ecclesiam felekien., Ex tuncannotati Jeremiae Plebani haeretlibus
Secularibus,incolae universae possessionis felek,
praescriptosQuadraginta, et insuper pro aeilificationis
motlernaerefrrsione, Sextlecim hocest: in toto Quinquagintasex
florenos hungaricales, uon autem amplius prohao tota domo
Parochiali et pertinentijs eius sol-uere tenantur. Qua Bumma
persoluta omnis tanilemhuius domus proprietas et dominium reale
protemplo felekien., Una cum Universis fructibus,libertatibus, et
metis antiquis in perpetuum reser-vetur, adque Plebarrum alienum
futurum sine ulte-rioris iurie strepitu non iure haereditario sed
of-fitio (sic) tenus devoluatur. Qua Judiciaria uostradecisione et
finali determinatione ambae partescontentae, Itlem Jeremias
plebanus in sua, et Vni'versorum filiorum suorum scilicet vet'bum
Dei inEcclesiae felekien. Contionntolum,, et Pretlican-dorum (sic)
personis alictam summam Quadragintaflorenorum caeteris fratribus
coram nobis pleuedeposuit, dicti etiam fratres ab eodem
perceperunt,In Quorum omnium praemissorum fidem, testimo-nium,
firmitatemque perpefuam, praesentes literasnostras Privilegiales
sub impendentis et Authenticimaioris sigilli civitatis nostrae
munimine robora-tas Antenominatis Jereniae Plebano, et
JoanniSacertloti ac filijs suis eorundemque filijs ethaeretlibus
Universie extradantlas duximus atqueex certa nostra tleliberatione
tlecrevimus. Daturnin civitate praescripta Coloswar, decima tertia
diemensig Februa , Anno Dni. Jesu, Millesinro Quin-genterimo
Nonagesimo Quinto. (L S. pend.)
r Gregorius Diossy, tlictae civitatis iuratusnotarius mn.
propria.
Nota. Tote aceste trei documente suntu cu ace-l'asi sigilu, dein
cari celu mai vechiu e mai bene con-serbatu. Tote trele sigilele
suntu pre cera alba, si spen-iliura de fire intreito iovergate, si
anume iu celu maivechiu albe, galbene si verdi,
-
in celu de midilosugalbene si venete, er' in celu dein urma
rosie si albe.Inscriptiunea sigilului este S. CONSULUM. CIUITA-TIS.
COLOSWAR. cu ,litere fracte, si ia. midiulocu
cu emblemele a trei' turnuri pre unu muru cu portaarcuata sub
densulu, crl pre tab. VI nr. 5-8 dein Isto-ri'a Clusiului de Al.
Jakob, Buda 1870.
Pre tote trele e indorsatu nr. 3991/i840.; si inla-intru de
asupr'a Ia fia-care ar. 31491L782.
Vechi'a Metropolia de N. Pope'a.(Coniinnare
-
781
grirr,roir tiparita la 1619. *) Not'a metropolitului afostu
ecrisa pre rxargenea inf'eriora a folialoru t,-37 ;putredindu inse
partea ac6st'a a cartei, s'a curatitu decompactoriu, cu care
ocasiune, dorere, notiti'a parenteluimetropolitu s'a ciuncaritu' Ce
a remasu este:
pre f. 1-4: Adext ,:tt urtdixa Dor:o'$rcix uam dom 4rpornan mi 1
xrui. mi mai nrape flecrpe r0arc m'bnacripi,le gepieimordonee'i
auiurdepe r.ltdrn ,1t apdea.l rui ,1' mapamupeu'ui arn 6ocr 4,
[inuru'.1 t:rxnlT piutui [%llt rn dospigin'Crpierr ui rnrprupicitn'
Kumam (urmeza folia putredtte sitaliate, apoi) f. i: de mape rpeast
npeEintrtgiei, deaiadrqo de rpe (er' taliate I altele intregi, inse
fora scriso-ria. Apoi) f. 32: pumtnege ct grgi filirn Ex negi
xuptgide nrsare. ni num negi nrxagcmi niqniruaui i[nxpar de rineui
de miat a rpeia HUtn Ba BeU pura exi dumnezru. uiru ue nugi drutndi
4rntptgiitl uepruari. {r'f, llull noeimigi crnt dic npeur iF c?rr:'
61'10. XeA. flrcqa. an. ka' (adecaanulu facerei ?130, carele
este"',inulu dela Christosu 1622,luu'a lui Aprilie in 21 dile.)
Acesta notitia este momentosa, pentru cb ne ade-veresce unu
lucru panb, aci necunoscutu: Dositeiu, seancumu s'a scrisu elu
I)osoteiu, la a' 1622 erd acumu me-tropolitulu Albei Juliel ma elu
c6" atare visitase in a'ante de Aprile 1622 phrtile Ungariei panh
pre la Do-britinu,
-
plein urmare inceputulu pastoriei dinsuluiin Alb'a Julia, cauta
se cadia iu a-ante de anulu D.7622, Mai iu colo, ea ne arata unele
dein trecutuluacestui metropolitu si reversa lumina preste cele
cu-prensa in charti'a publicata de il. Hajtleu' In line eaprebeza
nesuinti'a acestui metropolitu de a introducelimb'a romana, cu 20
ani in a-ante de despusetiu'nile relative ale lui G. Rakoci.]
Numele vechiei metropolie dein Trnni'a se vedemai in colo pre s
i gi I e I e, cu cari suntu proverliutechartiele
metropolitiloru.
Encislic'a lui Varlaam dein 1688 are sigilu cu in-scriptiune
slovenesca, pre carele se potu ceti chiaru cu-veutele
,,llirpolroni'r E:nrga6cri. *o) La suscrisulu seafla
una'lpistila a lui Varlirarl provediuta cu acelu'asisigilu.
In Acte si fragm. p. 255 actu de sub Teofilu, alucarui sigilu
are in giuru: a{acryl iac,rr
-
no1ifEmrjr68l.
In cancelari'a metropolitana dein Blasiu se pestrezaurmatoriale
sigilaria eredite dela vechi'a metropolia: a)cu cercrtscriptiunea
6i6 nlra'r ior Mirgononi . . ASln *
-
b) cu cercuscriptiunea: 11sg56 iac'r: nrr:rrMirgono,rir
6rnirpa6tdnSi portandu insemnele metro-poliei: st'a Treime'
representata prein celi trei angericinandu la Avramu,
-
si diosu anulu 1700, seau 1706'
") Cartea ac6st'a se afla in bibliotec'a dein BlasiuNr. 878.n*)
Bibliotec'a dein BIasiu, pre tabl'a mineiului
slov. pusu sub N. 862.
Aceste documente si monumente arata, crediu, proeinvederatu,
cumu ch vechi'a metropolia romana s'a nu-mitu: lVletropoli'a
Belgradului, care lucrualmentre in a-ante de d. P. nu scimu se-lu
fia trasucene-va la iniloiela. Dein contra 'elu a fostu
recunoscutude toti.
De aceea arehiereulu unitu dein Blasiu, candu er6se se inaltie
la demnitatea de metropolitu, a staruitu in-tru aceea, cd se capete
titlu de Alb'a Julia.
Sl totu ac6st'a ft caus'a, de archiereulu basereceigr.
orientali, in 24 Maiu 1855 protesttr la regimulu tie-rei, cd,
metropolitulu unitu se nu aiba titlulu de rnedro-politu alw Albei
Julie, de ora-ce titlalu acelu-a este ere-dttatea baserecei gr,
orientalt, d,ein Ard.eahr,,
- si vediendu,
cb acestu protestu remane fcrra efectulu doritu, la 1
Dec.protesth, de nou atlresandu-se dereptu la person'a
impe-ratului.
Ambe aceste proteste suntu publicate per entewwmis oechi,'a
Mett'opolta, Ma ce este mai multu, autoriuluascrie numai,,sistemei
j exriti,co-wltrarnontano- absolutistice,ocil protestele acele
,rrernasera aoci, cari suna in pust'i,aa-
preiu urmare recuoosoe, cumu ci protestele aoesteau lbstu
intemeliate sl cuuu oh vechi'a ruetropolia ro-mana si-a avutu
numele dela Alb'a Julia.
Fienilu tlara atleveritu prein documentel cunoscutude tota lumea
romana si lecunoscutu si de autoriulu ve-chiei metropolie numele
celu adeveratu alu metropolieiromane: cumu se intempla, de in
loculu uumelui isto-ricu sl diplomaticu 1 metroltol|'a Albei Julie"
in frunteaoptrlui acestui-a aflbmu numele: ,,ntetroytolta
Transil'oaniei" ?
Ce este alia fapt'a autoriului, ile cAtu rlit, l'esaer-ti,re
tend,entiosa, ce nu aiuta scopwlw 'inha nemicw, er! aw'tori,wlui,
forte rnultu-i d,etrage?
la p. 33 u oe"hiri Metr. i\ei se espune cidemustratu,
-
prein decretulu regelui tr{ati'a dela 1479-
prein alu lui Vladislau dela 1494 -
si prein dalte-ri'a data lui P. Parteniu,
-
cumu sh episcopi'a Mun-caciului a fustu suPnsa ruetropolitului
romatru de Al-b'a Julia.
La argumentele produsa am se leflectezu, cumucir, prein acele 3
dloeumente, asiri pie cltmu_ suntu, nu eproLata chiaru de locu
suborilinatiunea acelui episcopu.
Prein decretulu lui Mati'a nu e probata, pentru cIintr'insulu
(dupa editiunea lui P. Maioru) nrl ooure aDlen-tire de
metropolitulu Belgrailului dein Tt'nni'a, cd de alucelui dein
Serbi'a.
Plein decretulu lui Vladislau inca nu, pentru cbIeotiunea
Transilvania este dubia, cumu amentiramumai susu, *)
*) Basilovits, brevis uotitia fundationis TheodoriKoriathovics
Kassoviae 1799 P. II. p. E2 si 86 e pentrudepentlentl'a acelui
episcopu dela- Il{etropolitulu deinRomaui'a.
E'ar-rlrd:irx.-+*lqF{r6."F&tlnFrPta:tr4'r!ffi!trf,ff::q
1fi
-
Si cu at$tu mai pucinu probeza ce-va subordina-tiune dalteri'a
data lui P. Parteuiul pentru ch eppuluP. Parteniu a venitu la Alb'a
Julia nu pentru ore-cesubordinatiune canonica,.c0 uumai dein
necesitate: nuave{ in apropiare altu episcopu de ritulu grecescu.
Sub-ordiuatu lui S. Stefanu nu poted ff, cb S. Stefanu erdneunitu
era P. Parteniu se unise eu baserec'a Romei,care lucru Joaniciu
Basilovits pre lungu si pre largu-luaruta.$1
-
st lu-ar' dovedi de ajunsu si dalteri'a pro-dusa in vechi,'a
Metroytolta, deoa ea uu ar' ff ciuncarita.Cb in dalteri'a aceea,
precumu se afla ea la autorii ci-tati nrai susu, stir, apriatu,
cumu cir, P. Parteniu a ve-nitu ia iantire cu recomentlarea
episcopalui catolicu M.
'Tarnoczy dela Yatiu, carele in numele seu si a prima-
telui strigonianu i - a incredentiatu parochiele rutene:qui
(Tarnoczy) tam nomine suo, lluo,nx lLlwi. ac BsrrlniGeorgii Li,ppat
AMpiscopi Strigoniensis et Pri,matts in-alitae Coronae Ewngariae
awthoritate eid,ent. saepius prae-misso Rd,o Patri, Parthenio in
suis d.toecaibus admini,-strat'ionern saceriJotwm Ruthenorwm c o
rnm i s i t d, at o qa edi,plomate ratifi,cauit. Ce ne trebue mai
multuspre a cunosce, cumu cb P. Parteniu erd trecutu launire, caudu
vedernu, cumu cb unu episcopu catolicu iincredeutieza
administratiunea sl-lu intaresce cu diploma?De aci a provenitu
apoi, de epispopii de ritulu grecescudela Muncaciu multu tempu au
fbstu numai vieari alieppului latinu riein Agri'a. **)
Dar' se astragemu dela aceste. Se puuemu, cumuctr P. P. rru erd
unitu si si eri gr. orientale a venituspre a se santi. Ore faptulu
acestu-a demustra subor-dinatiunea dinsului sub metropolitulu
santitoriu? Decaamu respunde afirmandu, atunci ne amu incurcd
forte:ch Basiliu Taraszovits, eppulu Muncaciului imediate
pre-cedente, s'a santitu in Moidov'a, ***)
-
prein urmareamu fi siliti a inchiairi, cumu cb episcopi'a
Muncaciutruia fostu depeudente dela Metrcipoli'a c"a dein
Moldov'a.
Deci deca e se se arate dependenti'a episcopuluiMuncacianu dela
metropolitulu de Alb'a Julia, proiluca-sealtu feiiu de
documente.
la p. 34. Autoliulu tr,ataudu de origine a aecldet,
me-tropol{,e,i, trece liusioru preste materia si supune de
ade-verite una suma de lucrure, ce nemene le-a adeveritu.
Relevbmu tnele. ,,8 d,e ltlenu constatatu d,ein par-tea
istoricilorw ronr.ani, cd hteresti,narea romaniloru -sitragS
inceputulu inca d,ein tetrytulu aytostolilorw (p. .38)
Unde, candu si prein ce ue s'au constatatn acestulucru? D.
autoriu nu ne spune, cari suntu acesti autoriromani.
f)ar' ne citeza autori straiui: pre Daniilu Papebro-chiu, C.
Janingu t), seau cd se fiu mai iutielesu, Acta
782
sanctorum de Bolandiati, una carte de mai mUltcdieci de foliaute
scriga de jesuiti cu multa eruditiunoinse nu si cu eea mai mare
critica.
-
Ne citeza gra_matecla. a lui Haise sl face deductiuni cirriose
dein-trtins'a.
Asi6 la p. 432 ,in*u-si, d,r. Eaise germanulu d,{lcein
citatiunea d,e mai susu.' cd Gotii, intre tote ,popora-legernanp
celw d,e antdniu marturid pre la a. 370 crutt-niynulw arianw.
Urmeza d,at' inved,eratu, cd atd,krTeof,lw, cdn 6 urrnatorii lui a
foskt, romant si nu Goti."-
Seau cu alte cuvente: Fiendu-cir dr. K. W. L. Heyse,unu
scrietoriu dein tempulu nostru dice, cumu ch Go-tii la a. 370 au
fostu ariani, tlrmeza,, cumu cI eli aucautatu se fia ariani si la
a. 325 si prein urmare Teo-filu ,,episcopulu Gotieiu (carele
suscrise actele sinoduluiNiceanu dela 325,) nu a potutu fi gotu, cd
i-a cautatuse fia fostu romanu.
La acestu genu ile argumentatiune latiuii -i dicuf,Ihrc ante
patrem, Ea s6mena, ou cu ou, cu acest'a:Se scie, cb d. Pope'a derle
la lumina vechi'a Metr. iqa. 18?0; prein urmare vechi'a Metr. a
dlui Pope'a laa, 1825 cauta se fia fostu tiparita.
De ce uu a sitatu dsa in mateli'a ac6st'a pre So-crates Historia
ecca IIII c. 27-8, Sozomenu VI c. 37si alti autori a prope ile
tempurele conciliului Niceanu Icd ne-a citatu pre gramateculu
Heyse, cd se marturi-sesca de lucrure petrecute dereptu 1500 de ani
in a-autede botezulu seu !
-Ne-a citatu pre Trtister si pre bas'a celoru scosadein elu
inchiaia la p. 49: in tempwlw domntei romani-lorw intrega Dac{a
Trai,ana formd ana si,ngura prov'i.n-cia metropol'i,tana, alu
carei, metropolin -si atsed resied,en-tta in Transi,Ivanta in
cetatea proconsularia (Alb'aJulia.)
Ya se dica. autoriulu nu se multiumi cu asertuludela p. 38, eb
inceputulu increstinarei. romaniloru cadein teuapulu Apostoliloru,
care lucru, dise dsa, e consta-tatu. Crestiui fora espiscopi sl
metropoliti ce-ue a maivediutu? Trebue dara, cd romanii se fia
avutu inca preatunci si episcopie sl metropolia; ergo au si
avutu,qwoil erat ilemonstranilwnn.
-
Si deca romanii au avutumetropolia, aceea nu a potutu fi alt'a
tle cA,tu ceea, cecusta si adi: tecliia rnctrogtoli,a a
Transilaaniei,
-
a!pardonu, nu a Transilvaniei, cb acestu nume e multumai nou, c0
a Albei Julie, uude erd si resiedenti'a pro-consulelui.
I'rumosu nesu logicu in tota deductiunea. Se ve.deuu inse, are
ea si ce-va temeiu istoricu.
Dein sinulu rece alu Transilvaniei nenumerate mo-numente-si
inaltia capetele spre a ne {i marturi despreunu trecutu, a earui
amentire descepta doliu in pieptu-rele nostre. Intre monumentele
aceste panb adi nu B'aaflatu nece - una umbra de semnu, ctr pre
aici iu a-anted.e a, 274 s'ar' fi datu vre-una basereca, yre-unu
aliariu,vre-una cruse,
-
vre-uou popa crestinu, vre-unu epi-
iIiIIJtiIItIt
")*n)
**s)t)
Opulu citatu P. I. p. 85 si urm.Cipariu, Acte si f'ragmente p.
185.Basilovits, I. .. p. 56-7.Unde i-a citatu Sincai.
-
scopu, vre-rtru metropolitu. I)ein contra monumentele
de-,pri
"oguri, pontifici,
-
altaria-le si alte luuure de ale cul-tului etnicu suntu prea
numerosa. Istori'a inca nu ne Pl'e-senteza unu singuru datu despre
esistenti'a ore-carei ierar'chie crestine in Daci'a pre tempulu
domnirei Romaniloru'
Si totusi autoriulu oech'iei Metropolde afirma' cumucb romanii
voru li avutu una ierarchia, si chiaru me-tropoli'a inca va fi
custatu pre atunci' Si tote acestebasanilu-se pre marturi'a lui
Triister !
Mai biue ar' li cetitu pre Vaso, Erdely a romaiak alatt'1863,
opu premiatul cb in Vass la p' 129 seq' ar' fi aflatu'cultuiu.toi"o
d.to.tratu prin marturi scosi dein sinulu pa-mentului nostru,
-
er' la p. 150 "'
{i aflatu eb" obanitwlu second,wcci Ia noi ile Proc(wrator)
Aurariat"um, st n'w ileProc(onsul) Aurariarwn,
-
si dora ar'fi mai lasatu ce-vadein credonti'a in vorbele aceste
ale lui Tldster'
Nu voliescu a dlce, cumu cb intre romanii deinDaci'a pre tempulu
domniei romane nu se va fi ilatuou".-on^o crestinu I dein contra eu
afirmu numai aceea'cumu ch, nu se dau urme istorice despre
esistenti'a unei
baserece crestine si a unei ierarchie organisate' - sideca
cene-va ascrie aceloru tempure de aceste-a' unulu
cd acelu-a nu istoriseza, cd fantaseza'
Minunaiu este si aceea, ch la p' 46 se joca cutierile cri sl cu
merele. Aci se citeza dein P' Maiorurr"" i".rtie deintru a XI
Novela a lui Justinianu' In-tr'ing'a e vorba ile intemeliarea
metropoliei Justinianeipritu ,i intre provinciele supuse ei ocure
si: Da'ciatned,itemanea si' Dacta riPmsis'
Autoriulu aechiei, ian ""
provoca la Fotino' Gri'selini si Trijster si pre bas'a acestoru
autori Dac'i'a ri-poto a"io Novel'a lui Justiuianu o muta in
Ron''aniar'er' Daoi'a meiliterana dereptu in Transilvani'a, si
aratacunu ch Trannila in d,i'lele lui ht'sti'rdan'w se
a'rnent'esceui proai,nci,a metroYtolitan'a !
' M*r" aberatiune. Daci'a riposa dein Novel'a luiJustinianu este
una provincia dein derept'a Dunarei'Serbi'a sl Bulgari'a de aili'
Spre atleverire asiu pot6citd pre d. Lairianu, carele dice, cumu ch
numai celioe au cetitu istori'a visaudu, cauta Daci'a riposa si
me-diterana in Dacia Traiaua; n)
-
inse nu me voliu pro-
voc{ la unultt dein contempuranti nostri, cb mai benela unulu
deintre ali lui Justinianu, la Procopiu, carelein cartea a IV
despre edificia c. 5 spune, eumu ch Da-ci'a riplsa a fostu in
derept'a Dttnarei' Me voliu pro-voci la Notitia inl2terii, unde
Daciele aceste se amentescudein colo tle l)Lrnare. **')
"F) Tentamen criticum- P. XII[.*oi Mai ple largu de liacia
ripensis et metlitera-
,rrr. ,t' dt i t*'iioitnr-p.i,ou (situata rI Prope de
Bede-;;j;*"
"ot*" i*.ol Truritiolo, Iocrilu'nascerei lui
iffi;f,t"; P.ocopio de aedificiis l. tV c' 1') trateza
K'I{annert, Geographie der Griechen und Rijmer" 'Iom i 'Landshut.
l8l2 Pag. 72 si 105'
?83
Inse nemicu nu e mai curiosu, cd aceea, cl au-toriulu Novel'a o
eiteza ilein istori'a bas. a lui P' Ma'ioru,
-
celu pucinu asid dice, -
si apoi P' Maiorula p. 184-8 unde trateza de acesta
constitutiune a
.fuiJusiinianu si de primatulu dela Justiniana prima, de-reptu
arata locnlu acestei cethti cumu si alu ambeloruDacie amentite in
Novela' 'Ma dinsulu merge si maideparte sl afirua, cumu ch, romanii
de dein coce ileDonare nece-una data nu au fostu supusi
Ochridanului(adeca Esarchului Justinianei prime.) Aeest'a nu
-sepote lud,, tle ci,tu cd proba, cumu cl, cene'Ya citeza
preMaioru, fora de a'lu ceti.
(Y;r urm{,.)
(Iv.)Fasci'i romani.
A. u. c.1037. L. Raniu Acontiu OPtatu
-
Aniciu Paulinu jun.10SS. Fl. Juliu Constantiu
-
Ceioniu Rufiu Albinu .1089. Fl. Popiliu NePotianu
-
Facundu1090,
-
FelicianuTib. Fabiu Titiatru .
More M. Constautinu.1091.
-
Ursu
-
Polemiu.1092, Fl. Juliu Constantiu ImP. II.
Fl. Juliu Constante 3391093. ._ AcYndinu
L. Arailiu Val. Procnlu Populoniu 3&A{094. :- Antoniu
}'Iarcellinu
-
Petroniu Probinu 3411095. Fl. Juliu Constantiu III.
Fl. Juliu Constante II.1096. lU. Ilaeciu Furiu Balbinu
Caecilianu
Placidul't. Pisidiu Romulu . 343
109i. Fl. LeontiuFl. Sallustiu lJorrosu 344
1098. -
Amantiu
A. d. Chr.
334
335
. t, 337
336
338
1099. Fl.Fi.
Aibinu
1100. -
Rufinu
Juliu Constantiu IV'Julirt Constante III.
345
. 346
Fl.Fl,
EusebiuPhilippu
3/r,7
,1+b1101,
Salia
-
791
alu Biblioiecei gimnasiali de aici, donatu de Rm' D'Canonicu C,
Papfalvi. Noi l'amu publicatu aici deinlitera in litera forb
scaimbare, de unde si cuventelelatine, si ce e scrisu cu litere
latine, tote suntu copiatedupa esernplariu.
Vechi'a Metropolia de N. PoPe'a.(Continuare tlein Nr'
Pleceil')
la pag. 63. Autoriulu incepe iratatulu despre ma-tt'opolitii
aechie'i' rnetropolie a Transi'laawiei' Celu ile,nieoio in sirulu
veneratiloru Parenti (numai pentrucb pre celi de mai iu a'ante nu-i
scimu,) e ,,Teof'lu alwneiropoliei' Goti,ei epi'scopu", alu 2
Ulfil'a, alu 3 Sevina,alu 4 Unila. Dupa autoriulu toti acesti-a au
sieiliutu prescaunulu vechiei motropolie romane,
-
si pre cumuautoriulu ,,rad,i,ematu ltre d,ocuntente istorice
d'ent'ne d"etota cred,enida" afrrma, celi de ant6,niu 2, adeca
Teofilusi Ulfil'a au fostu nascuti romani.
Asiri,'dara celebrulu codice de Upsal'a este unuprocluptu
literariu romanu. Me bucuru ! si trecu presteaceste lucrure
scosa
"d'ein d,ocumente d'emna de tlta cre'
d,ent{a" forb alta reflesiuue, de cAtu acest'a:deca Ulfil'a a
fostu metropolitulu (se intieiege or-
todosu) vechiei noetropoliei deiu Tran'si'laani'a, cauta
seoo*prii*i*o pre Jornande, carcle a scrisu pre larguistori'a
gotiloru, cauta, clicu, se-lu aompatimimu, ch' elude si abiri cu
150 de ani a traitu mai tardiu cA Ulfil'a,totu nu a sciutu, unde
si'a avutu Ulfil'a scaunulu, siintru nescienti'a sa a pusu
resiedenti'a dinsului dein colode Duaare, la pol'a Emului; *)
-
si despre imperatuluValente a scrisu
' cumu cb, a facutu pre goti ariani' si'
nu crestini, dandu-ne a intielege, aumu ch Ulf'l"a i'ncaa fastu
grianw si nu ortod,os?r.u*)
Trecu si preste altele dein catalogulu metropoliti-loru dein
Transilvani'a, cari in parte mare suntu basatepre documente totu
asia ilentne d,e tota cred'enti'a, cl' sicele .lespre romanulu si,
ortod,osulw Ulfil'a,
-
si maibene adaugu aci una notitia, ce in a. 1870 am copiatude
pre unu Evangeliu slovenescu scrisu cu mAn'a, 0e seafla in
baserec'a !'eleacului:
!i8 ror nzgiH'r:nfi uri rs$ agi/'rog8n QiiS'r8i ruinS n8ngagr
cQimr$n8i ISX ca$ caslrfui'r a cE
.cr
-
792
lui Aianasiu, eandu este in posesiunea mieriiului specificude a
o resface? Lente este tiestula in Transilvani'a, fier-berea nu
recere multa maiesiria.
la pag. 107. .Atanasiw d,e totw yruein'i' asecli a a,uutwl,r;,
lnrcq"'trlu ince\tu,tu de d,insulw, adeca la apostasia ,'t
-
p. 110: Atanasiu nu averi ytartisani ntulti, -
'p. 170:,,nwta,i una ytarte sC inca forte neinsatrtnata s'a
u'nittt."
Invetiatur'a acest'a e de totu noua si panh aci ne-cunoscuta. Ne
deda,semu a tien6 , cb. tn'ai tot'i romaniis'au unitu la 1700 si
relapsulu s'a facutu, numai dupace strabunii nostri au facutu
trist'a esperientia, ch pleinuniune au scuturatu unu calaritoriu si
au luatu pre altulu;au scapatu de sttperintendentele calvinu si au
apucatusub iesuitu.
Aceste ie tiened,mu, pentru ch vediusemu iu Klain $)si Laurianu
**) actulu uniunei suscrisu de 50-60 pro-topopi dein Transiivani'a
sl Marauuresiu cu preste J500de popi. Cetisemu la aceli-asi autori,
sumu ch la sino-dulu dein 1700 venisera si multime de laici (dupa
Laurianuedte 3 ilepuiati dein fia-care satu,) asiri, c6,tu
sinoduludela 1700 ,,.fil celw n'rai nta,re sinodw q'lu romanilorw
d,einTs"q,nsiluani'a,4 **t'q.| Cetisernn in Klain, ch, a fora de
eelidein Transilvani'a si Maramuresiu, la acelu siuodu airmai
partecipatu si preuti dein pbrtile Orb,dii mati ,.aleaaro,ru nume
se afla in Blasiu in Arhiuulu' episcoytescu." f)
A fora de aceste, lamenttrrile episcopului Klain, ch,baserec'a
unita s'a stricatu preiu technele inimiciloru na-tiunei romane,
-
asertulu lui S. Klain, tt) ch sub gu-bernarea jesuitilorti in
Seannime mai toti parasira unirea,(prein urmare mai in a-ante si
celi dein Scaunime aufostu uniti.)
Cetisemu de relapsulu celu mare, carele s'a facutudapa L744, pre
tempulu, candu episcopulu Klain caderi,in lupt'a pentru derepture
politico-natiunali,
-
desprecare h,,cru ayemu una proba neimpumnabile:
Rescriptuluimparatescu dela 14 Ostobre 1746, emanatu sub N'
331'prein care se renduescu nProtectorii religiunei unite,(si unde
aceste se cetescu:
Eiqrirl,ern, nes n"ci,rrccn.d,a,e tn' priorem, statutn't ac
su-b'ind,e magis rnagisgue stabiliandae d'ictae Uiloni porro
*) Historia Daco-r'ou:anorum. Foia 1862 -p. 170'
"r'{') }Iagazinulu istoricu III p. 307 seq. -
I)ocum.isiorice p. 166.
B**)- DocLrmente istorice p. 168. -Magaz. ist. l. cit.t)
Historia l)acororn. l.-cit. pag. t7-l:
-
d. Pope'anega suscriptiunile cu argumente luate dein Sincai
Tom.III. p. ltlL-5, carele dir:e: ,,p_re charti'a, ce se tiene
inArcilr'Lriu iiiatiiciei Fagarasiuiui . . nu suniu
iscalitimetropolitulu Atana,siu si protopopii cu preutii de
subdinsii.il
-
Inse acest'a nu e de ajunsul cb a fora decbarti'a, de care s'a
folositu Sincai, in Archivulu deinBlasiu s'a poiutu affri si aitu
eserrrplariu cu susct'iptiuui.Si cuuru cb s'a aflatu ne adeveresce
S. I(lain, Foai'aoitata 1r. 170.
tt)' Acte si fragruenie pag. 93.
qulque 'insistam,u,s, et jarn circuli,, in quibu,s Pr"otectores
niobis ,esoluti , junti praesuiptant 'ipsis instructionem,,oneranl
suam impendent, d,esignati sunt etc' *)
Tote aceste tiened,mur cumu cl' aileverescu trecereapluralitatei
romaniloru la uniune'
Acumu vene autoriulu aecldei metrop', ca se uespura, cumu ch
lucrulu s'a intempiatu cu totulu alminte;cir nu toti seau parted
mai mare dein romani s'a unituIa 1700, cd numai una parte forte
neinsemuata'
Si ce ne produce dsa spre a tlemustri adeveruluasertului seu ?
Ore-cari citate dein N. Bethlan, unele ileinSincai; si cu acest'a
cugeta a fi terminatu totu.
Inse noi se vedemu poterea argumenteloru produsa'l{icolau
Bethlen erd calvinu si lucrd cu tota ener-
gi'a, cd romanii nu cu catolicii, cd cu calvinii se seunesca.
Olu insu ne marturesce de activitatea sa indireptiuuea acest'a,
**)
-
si staturele calvine se plangula fi02, ch catolicit' cw poterea
astragw ltre romani d'elauniuneu cu reformat'iri. ***) Prein urmare
de N' Bethlense pote afirmri cu dereptu cuventu, cumu c)' este
inte-,.*rto, intru a carui marturia nu totu de-a un'a trebuese te
incredi.
Dar' ou tote aceste se lub,mu de bune cele, ce dicedespre
uniune. Afla-se la elu unde-Yar cumu ch ,Ata'-nasi,u, d"e totw
prtrcini partisatt;i a auutu in luuulu' apos-tasiei?" se&u cumu
ch ,,nuntai wna ltarte st inca fortenehzsemnata s'a unitu?" Nu! Elu
neca-iri si cu nece-unucuventu nu ne spune de aceste'
Dar' Sincai ? Nece elu.Citatele produsa ile autoriulu vechiei
Metr' demu-
stra numai aceear cumu cit la 1700 s'au datu romani deaceii-a,
cari nu au volitu st acepteze uniunea, care lucru'nertre nu I'a
negatu. Dara cumu cb' romanii, ce se con-traridu uniunei, ar fi
fosiu mai multi, cd celi, ce o auimbracisiatu, acest'a nu ese dein
cele scrisa de numitiiautoril prein urmare asertulu autoriului este
una esa-geratiune.
(Continuarea e tiparita la pag. ?39-744')
Iitesulu baserecei romatre cu cea calvina'In istoria nu aflbmu
urme, cari se ne adeveresca,
cumu cb, romanii in tempurele mai vechia aru fi zelatupentru
latirea religiunei sale. Numai dela seclulu alui8, crodu baserec'a
romana s'a desbinatu si au inceputua esiste la romanii dein
Transilvani'a tloua confesiuni,intempinbmu la fia-care deintru
aceste nesuinti'a de a{".o ."^*^liii
"i r ir,rqulti nunerulu credintiosiloru" sei;r4!s yr vDUrr!*)
Copi'a litografata a tlocumenteloru cumperate
prein fi'atii lVlocionii metropolitulu Siulutiu, p' lL-t2.;'
.,.. t^ ,. 46-G inqfpuctiunee data aceloru Proteetori.Ia IJ' rJ-v
ruc
*L) Sl ne murturesce si Csersi chiaru in ioculu re-produsu de d.
Pope'a la Pag. 109.-
**tF)' Archivu pagin'a 656,
-
739
quam l{uic etiam V. Capiiulo declarare me immunemesse ab hae, ac
omnis haereseos labe, et haberi, ut unume fatribusl si vero
acatholicus judicatus fuero, qualemego me nec volo, nec agnosco,
uec profiteor, nec putodari tam aeqvanimem judicem qui hoc
ronunciare possit,{aciat Illias Va mecum, quae Regiae ordinationes
prae-suibunt, siquid-em ord.inationibus Regiis didici
senopersubesse, et obedire, tanquam qui credo omnem poiesta-tem a
Deo esse I bene enim constat mihi, quod tali incasu nec beneficii
hujus fundationis, nec CatholicaeEcclesiae communionis amplius
particeps esse possum.Vel si dubium tantum remanet de meae
catholicae fideisinceriiate, ut et hoc dubium, et omne, quod hinc
pro-veniret scandalum tollatur', per Xti Dni Sanguinem, quietiam
pro mei peccatoris anima efusus est, oro, digneturgratiose
dimittere me trausire ad Ritum latinum, etenim tunc non tantum omne
clubium tolitur, sed etiammagnae aedificationi ero, et quidem Iis
qu"i putabanime non vere Catholicum, in hoc, quia amplius
coufir-mabuntur in fide catholica, acatholicis autem, quia
meoe,-remplo stimulabuntur et ipsi amplecti fidem caiholicam.Quodsi
in activitate Illustritatis vestrae non esset medispensare ad ritum
latinum transire, tlignetur saltempaterne in locis suis hoc
negotium promovere ac com-mendare. Quod dun humillime suplieo, in
profundissimojugique veuerationis cultu filiali cum devotione
sauasexosculans manus perseyero Balasfalvae die 28 Aug. 17g8
Illustritatis Vestraeh"umillimus, ac minimus servus
Samuel Klein m, n.Acesi;e suntu documentele relative la S.
Klain, ce
am aflatu in Archivulu Metropoliei dein Blasiu. Maieste inca st
opiniunea seau informatiunea ce feronimuKalnoki a datu eppului Bobu
cu d. 19. truniu 1784, asupr'a lui S. Klain, Germanu Perterlaki,
Gavrila Sincaisi Petru Maioru, candu acesti-a au cerutu se fie
dimisidein munastire I inse charti'a acest'a s'a publicatu
inVieti}a lui ffi,ncai d,e A, P. Ilarianw p, 89, si pentruaceea au
aflu de lipsa a o mai reproduce st aci.
Mai adaugu uumai unele cuvente., ce amu aflatudein tradiiiune
demna de tota credenti'a.
' Candu a esiiu dein Blasiu (pre la anulu 1802)suiudu-se pre
cateclr'a baserecei catedrali spre a-si lu{remasu bunu clela
ioculu, ce infrumsetiase mulii ani, s-idela auditorii, ce cu multa
placere-lu ascultdu, incepricuventarea dicunciu:,,Nece utra data
n'am cuge-a-+,, ^:, ,] -:-- - ^L-"^ -^1:,. ^r^.,^ g ^^ -.-!s!L! va
uvttr pg!ra yUllu D!UrvE aPa, SI Seintorse catril parete spre a-si
ascunde lacremele, cari-icurgeau'perdu. *
I)espre statur'a si figur'a corpului seu am aflaiudela Dobo
fostulu ordiniora parochu alu Teiusiului, careled.upa mama se
tragea dein famili'a Klain,
-
cumu chS. Klain a fostu omu uscatiu, negritiosu, tle statura
preste cea midilocia, cu frunte mare, pieptu latu, siol-duri
anguste, cAngutori'a curgea preste dinsele
-
destemperamentu tare viu.
-In Blasiu custa si adi unu proverbiu,' car'ele arata,cumu ch S,
Klain in pracse nu a observatu regul'astrabuuiloru: in ilivinis non
est properandum. Liturgi'adinsului erd seurta de minune. --
Candu studiamu in Pest'a, am cautatu cu unu soeiudupa mormentulu
lui S. Klain si P. Ilaioru. Nu amupotutu aflh alta de c6,hr unele
marturiri ale matriculeimortiloru la parochi'a catolisa dein Bucl'a
(Rd,cz vdros,)de unde am facutu urmatoriele note, camu cu grab'a,ch
invertirea cartiloru mortiesci con$umase tempu multi-sioru si
parentele monachu erri, chiamatu de alte afaceri.
Liber IV. Mortuorum p. 701.15-Maii 1806... Klein presb. gC.
Fogaras. sepultusab Eppo Martino Gdrgei ad Cryptam.
Liber V. Mortuorum p. 110.16 Febr. 1821 Revdiss. P. l{ajor. . .
60 aetatisanno, sepultus ab Szojkovics VAbiacono. Taban.Duph acesie
date loculu inmormenthrii lui S. Klain
este Crlpt'a baserecei dein Rri,cz vd,ros, unde loculu fia-carui
inmormentatu este indicatu prein una tablitia demetalu, pre cumu ne
a spusu cu multa bunavoientiaparentele monachul dar nu ne a si
aratatu, pentruch-lu chiamd" alte afaceri. Er' Petru Maioru jace
inmormentariulu publicu numiiu in uratricula. Loculu adinu mai este
indicaiu prein nece unu- semnu; celu pucinunoi, de st amu cautatu
de repetlte ori, nu amu aflatutrece unu atare semnu. J. M.
Moldovanu.
Veohi'a lWetropotri.a de trt. Pope'a.(Continuare tlein Nr.
XXX\'.)
La pag. 114. Autoriulu tratanclu despre cosecen-tiele uniunei
dice: Romanii necwnw sef,a castigatu, darcr,eli, pf.wd,uua &
'inca forte rnfu,ltw prein u,nire. Dupa aceeainsira rele, d.e cari
romauii au paiimitu, fora se arate,cumu cir neesistendu unirea
romanii nu aru ff suferitude acele rele.
Ce aru fi potutu pierde romanii prein uniune, chiarunu
precepemu. Uli nu aveiiu nece-unu dereptu politicu,nece unu dereptu
natiunale I baserec'a lorn nu numai cir,nu erd, recuuoscuta seau
scutita macaru in cAtu-va preinlegile tierei, dein contra ea era
lasata cu totulu in arbi-triulu superintendentelui calvinescul
pusetiune sociale,avere, cultura s, a, cumu poted,u se aiba nesce
omeni,qui praeter tr,,e,i'ced,ent, laboris n ili,i,l
llaltebanig
Ce aru fi potu-t'-r eli dara pierde prein ';n!une ?A urmaiu inse
totu-si unu reu ileintrins'a: ,,corytwlu
nati,unei se tl,esbi,nd,." Acestu teu I'amu recunoscutu si'a-iri
si-lu resunoscemu si aici. lVfariurisimu, ch de aiciau urmatu rele
in tresutu si mai armezl, si adi, fnsecauta se marturisimu st
aceea, cl, cuhur'a moclerna si
93'*
-
III;tota desvoltarea spir.itului omenescu luaru una
direptiune
cd, aceea, in cAtu se pare forte incumetatu a cred.e, cbse va
mai d:i vre-una natiune, carea se remana pre ve_nitoriu nedesbinata
in.multe confesiuni. Unetatea con-fesiunale este sparta chiaru si
io
-
.uioti.isim,a Spania.Deca rontanii d,e confesiune d;iaersa s,an,
pa.secutatw
,nl,altratatzt, si^sfetticatu st eli.intre setta (.p.180),
acest,anu a proye[itu de a colo, cb romanii s,au derfucutu iodoue
confesiuni, cd mai vertosu auio o.pr.r.rea seauegoismulu
pA,rtiloru, cari au facutu, cri phrtile se se ddpre se-ne
instrumentu techneloru shaine.
Adi inse desbinarea confesiudale ar, pot6 se numai impedece
intru nemicu progresulu; nece-lu va im_pedecri, deca romanii -r,oru
invetid a-si nnoderri egoismulu,dupa esemplulu, ce alte natiuni
desbinal in B_4 son_fesiuni le presteza.
-
,,Ce .aalore potw aud.Jolosa_le acele_a, (ce unitii,, pre-tutd,u
a fi castigatw preht, wnire,) facia ,u pi,erderea lt-bertatet,
autonomilei st i,nd,eltend,eintiit, baset,uei rorw?k is_treba
autoriulu la p. 135.
_
fntru adeveru, deca,romanii unindu_se aru fi pier-dutu acele 3
lucrure pretiosa, atunci folosale adusa deuuire _ oricd,tu de mari
aru fi fostu ele, _ totu nu arufi ajunsu uemicu,
Dar' romanii u'.'jndu-se nu au potutu pierde au_tonomi,a
baserecei sale, pentru .h oo o au avutu, si ceomulu uu are, nece
pote pierde.
Luclulu acestu-a fiendu prea cunoscntu nu maiaducu nenicu spre
a-lu demustiri. Almentre siinaechi,antetroytolta se rebunosce, cumu
cA, baserec,a romana ina-ante de uniune nu a fostu autonoma, ia
pag. 1Zg,rinde cetimu cuventele aceste:
,,unitti prein unirea lorwcu,-baserec'a gtapista_si sco,tnLbara
,ru*oi uaw ju,gw cw al-iwiu"..l adeca (dupa dis,a dsale) io logo uo
fostu ro-manii in a-ante de unire si in-jugu"ui forto si
dupaunire.
libertate, ce autonomia, ce ind,ependentia aupierdutu dara
unitii, candu s'au unitu? _-'_
La pag, 186 se desputa unirei chiaru si meritulu$e 1 ti aiutatu
cultur'a r.omaniloro.
-Si-oru .o .u fu_uu de argumente'/ Eca-le!
_oTotu resltectulw catrtt, pa_rentii literatw.ei romnns, S,
Klain, &,rto; ,,t p. Maiorw;d,ar: se nw uitd,ma, cd, aceste
suntzr, meritele lorw ltropriest, ,,Lu ala wriunei, -
se .nu
uitd,mu, ,; ;;;_ pr"e temyrilu,::lj-:_rr::^ttii ortod,osi incq,
^d,ed,era ;rr;;; m,ar.i, dicev. merr, si amentesce ?re Georgiu
Lazaru. Mai apoiintreba:
,,o,t"tod,osii ,u dt* uo iot- tninlnit* to cultu.a,de c6tu
1tut,taa, ce se uni,?,,T-"^
-^r ^r,r-.^:- ! ,. .o*uur.rull aechxeL nl,etr. se afla in
mareub-u.r"1i1o. pre tote lineele, **o-"r. o, ,ooor* ,f oo-mal oern
urmatona_le.
:- 740
*) Archivu, pagin'a g1!,^^,^. l])-l::i? A. 1fl62 pag. 163. pote6
etu av6 cuttura, deca nuscrea, lalmesce'1
*l'*\ Pno;1^,,3,^ ^:.-..- n Y -/ +*urru,rls ur!4t(r, a, f. p,
Ut,f) ILidem p. 59.
-.ft) Canonulu acelu-a dein tr728 nu pr.obeza oii i n
Tlanni'aaru fi fostu scole ortodose.
illos .sunt, qui lagere noaerint,*.) * am,ta actele
metro-politiloru, pre c6,te s'au publicaiu, _ marturi,a lui
Klain,
ch, metroltolitulu Atanasiu nw scied lati,nrsce, *! -.- .o-
-latiunalile lui G. Bethlen date lui Ioane Gregory,
eppuluMnncaciului si Maramuresiului, in Casiovi'a IZ,Ian. t6ZTunde
aceste se dicu despre statulu baserecei grecesci:,,cujus omnis
status ir?,scitiae tenebris et simonia oltres_sus(r$*)
-
cari se repetiescu si in colatiunrlile, .1'C.Rahoci dede lui
Bas. Taraszovitz cu d. Alb'a Iulia b.fanuariu 1634. t).
Dupa uniune, episcopii uniti trametedu teneri cutalente eminenti
la Tirnavil, Vien'a, Rom,a, l,*,p.f,
_lpre airi, de unde se reintorced.u cu mentea cultivata
inscientie te.ologjce si profane, su Anem'a plena de sentie_mente
natiunali si cu zelu inflacaratu peniru radicarea ro_maniloru.
Acestia iucepura a cultivri campulu istorieinostre natiunali si a
respandi cultura d.ein ce iu ce maimulta nu numai intre romanii
uniti, c6 sl intre celialalti romani.
Nece se pote dice: d,eca s,a inalti,atu Klaitt st celialalti, e
meritulu loru ytersonale. pentru ch e constatatu,ch si cele mai
mari talente remanu morte, deca nu auocasiune si miedia tle a se
cultivat. Romanii au avutufora indoiela si iu a-ante de uniuue
destule talente cri,Sincai, Klain etc. Dar' unde suntu ele? Nu s,au
ara-tatu, nece au
,prod.usu ce-va, eb nu au avutu potentiade a se desvoita. Este
dara unu meritu necontestabilealu uniunei, cumu ch ea subministrh,
talenteloru nostresi ocasiune st miedia de a se desvbltd si polei,
si preinacdst'a
_:1 ou produse in data la inceputu pre unu fno- roentiu Klain,
apoi in totu decursulu seclului trecutu unusiru contimu de barbati
eminenti, caroru in partea ceaalalta nece d. F. nu le afla
parechia.
Cultur'a gr'. orienialiloro ,.rur" si in secl. trecutumai totu
unde se aflri, sub domni'a principiloru calvi_nesci. ,,5i, pre
atunci eruu scole ortod,oser,; dice afio-riulu reportandu-se la unu
ca,nonu alu sinodului dela1728, Erdu dicemu si noi, pre ici colo,
inse qni bened;isttnguit, bene d,ocet: necumu gimnasiu ,*.rro,
doranece una scola primaria de Domne-ajuta, cd numai deacele, iinde
se invetiri a ceti dein psaliire st a cantd,cAte ceva. tt)
Totu camu asid merse lucrulu si in secl. presenie,si abid se
plenira 20 ani dela tempulu, u
"urri culturaunu strainu nepartiale asiri o cayacteyiseza:
uicariwluSi,agun'a, a
,,iwcsyc,qfujf, a rad,icd, cu,rsu,lw teologicw d,ainSabtniw,
d,ela. unu, d,iucnetate d,e d,nw la, unw ariu intregwsi, a yrhnt Ia
frecuartat ea d,i,nsulu,i nunzai d,e aceli, "ce
I
II
Care er.d statulu culturei le nni i- ^ ^_t- )^ -__^:.-.-_arata
iiter.atur'a nostra au utuo.l,:#l ;.il;,1;;?dice : sclzolis Valachi
cq,rent, atque aden ,lo,i*i*i, in*,
-
T 741,ttoru potd aratci Teslimott'iw scolastacw I (adeca se
cere6',u ,r*rta, cb a fosiu in ce-va scola' Mai in a-ante
neceatfi,tu nu se cerei Bpre a fi suscepuiu la cursu') in'sep*oA to
tunpwlw ii
"are s,ria aito"'iwtu (a' 1S4S-g)
o:i*ro ,* potuie strabate cw ord'in'atiwrtea acest'a'*)De alalta
parte erri inca ilein secl' trecutu gimna-
siu,6losofia si-cursu completu de teologia, asiri', cAtnpreutii
de plenu pregatiti faceriu cursu scol' de 14 ani'" Panir,iu ,, i8lb
a fostu dara la uniti cultura maimultisiora si ea s'a midilocitu
prein uniune' Cultur'aacest,a ffi benefacutoria pentru toti
romanii: prein ea*u a.t.up*t ctrscienti'a de se-ne si se intari
curagiulu
"otuoiloro I ea avri portatori destinsi cA S' Klain' Sincai
si P. Maioru, pre ale caroru scripte nu se prea cunosceunitulu,
prein a caroru activitate urele confesiunali seimpacara'benisioru,
confesiunea inceth mai cle totu a fiunu parete desPartitoriu'
.'A o.g,i, meriiulu uniunei intru promovarea cultureila romani
este a negd fapte vedite si cunoscute'
iitu mai susu, e marturu de violenti'a cu care $'au sco-latu in
contr'a unitiloru.
Relaiiunea directoriului fiscale Petru Dobr'a (carelenu erii
unitu, cE romano-catolicu, inse pre cuqu are cu-ragiulu de a o
spune pre facia chiaru intru ac6sti rela-iiube, erri ,o*uoo .o
do..r. pentru natiunea sa,) specifica mai multe atrocitir,ti st
profanhri .le baserece cle aieunitiloru. *)
Investigatiunea oficiosa facuta la t775 iu pbrtileReginului**)
arata cumu protopopulu ,lela ItliceluMich'Popoviciu intrd, in
baserecele unite lud s' cuminecatrrrade pre altariu si in vediulu
poporului o iranted in mie-diu loculu baserecei.
La pag. 141 seq. La cele ce scrie autoriulu de.,pa'secutarea
toturorr+,'; carei baserec'a gr' orientale aiirto .rporu dupa
uniuue, avemu a observd', cumu shfersec*tiuoile .o-u uoi.tu ea Lea
adusu preste
baserec'a
orientale. Ele au custatu in a-ante de 1700, uniuneas'a facutu
si Pentru a scaPd de ele'
Persecutiunile baserecei gr' orientali in seclulu
tre-cutusuntudaranumaicontinuareapersecutiuniloru'ce romanii au
suferitu pentru relegiunea loru in cursu.de mai nulti secli.
De au fostu ele cAte una data mai violente seauehiaru si atroci,
vin'a nu caile a supr'a unuiuei' cd cau'
sele ad-everate au fostu:a) technele strainilolu spre a tien6
pre roncani de-
saEiti, si a-i face se se smacine imprumutata, dapa
17L&(ca'ndu se incepe violenii'a aceloru persecutiuni')
potere-amu dicu: techlnele strainiloru spre a paralisd pre uuiiisi
a-i impedecd intru eluptarea derepturelorn politico'natiunali.
b) interesa-le dinastice, cari nu se tiened'u asecu-rate, he
catu dupa si'erpirea ioiaie a ioiuloiu acatoli-ciloru.
c) zeiulu unoru-a si alu celoru alalii spre a laiifia-care
confesiunea sa'
d) airocithti comise a supt'a unitiloru't Cror.l. insirate in
ceie 3 punte de antAniu nemenu. Ie va trage la indoiela' Alt'a este
cu puutu alu 4,de care unii omenii nu Yoru a sci nemicu'
trl.+^ -..+irla rl.gg2 qene-va insir:a, nu-ma.i sca,derilelbLs
Par !r@rw, '
si pecatele unei pirrti, er' pre- a-le celei alalte de totu1e
irece cu veder"a. Si istoriculu nu este liertatu sefia
Pariiale.
Rescriptuln imperatescu de\a !7L6, cal'ele s'a ameu-
-.1 flnu t. c. p. bl.
In Blasiu a sta,tu pan), la 48 ornatulu baserescu,intru care unu
popa unitu fuse macelatu la aliariu, ce'lebrandu Iiturgi'a.
Unele c6 aceste, facute seau dein amaretiunea Ane-mei seau dein
fanatismu, au trasu dupa se-ne certdri sirepresalia esecutate de
regimulu imperatescu, - pote siresbunhri pre ici eolo.
Amu pot6 procluce si altele tie natur'a ac6st'a, insela ce se o.
u*"ri*o dilele cu reamentirea loru? SiatAt'a cliseramu numai, cd se
aducemu a mente celoru'ce scriu istorie de statulu basereceloru
lomane, c>a lliacos
intra m'wros peccatur et entra, si cumu ch e nedereptu aiosim
pecatie unei phrti si a retac6 pre ale celei alalte'
Dupa opiniunea nostra caus'a principale a persecu-tiuniloru
aceloru-a esie regimulul elu le-a urclitu, elule-a esecutatu,
pentru ch a fostu de opiniune, cumu ch'interesa-le saio politice
poftescu supresiunea confesiuneigr. orientali.
Proba suficiente clespre ac6st'a ni esie, ch persecu-tiunile
s'au inceputu dupa alungarea lui Klain ilein scaunu'
cabdu baserec'a unita inca erei pornita spre disolutiune'Dar'
poiitic'a regimeloru s'a scaimbatu sl se scaimba
dupa impregiurhri. -Sub
Rakoci, Io' Balingh capiianuluI\funcaciului \a 1646 prense pre
Bas' Taraszovits eppulude acolo, pentr,t
"f, u'u unitu cu baserec'a Ro-
mei, lu iruoru la altariu, unde in ornatu episcopescucelebri s.
liturgia silu teri pre stradele publice' apoi'lualuuca in
inchisoria, unde jact unu anu' si trei luni'***)Cu 100 de ani mai
iardiu foli'a s'a intorsu, poporu siunii preuti dein Tranni'a fura
persecutati de generaluluimperatescu Bucow s. a. pentru cb' nu-se
uni6u cubur.rec'a Romei. Preste alta suta de ani s6menach foli'a
er' s'a intorsu intru altu feliu ' Dar'acestenu se tienu de aici.
Noi volimu a clice numai, ch par-tea leului iniru acele
persecutiuni a fostu a regimului:lui se cuvene. se'i dhmu si
multiumit'a,
-
si nu uniunei
+) Reiaiiunea are
-
II
La pag. L47, Dupa mortea lui Gerasimu Ada-moviciu (1?96) se
denumi administratoriu protopopuluIluniadorei Io.
trIutioi'iciu.
Facia cu ac6st'a obsetvu, cumn ch in
,,clwonoiogilaepiscogtiloru, rom,ani newniti" scrisa pre la 1825,*)
dupaee se descrie lacomi'a si tirani'a lui Gerasimu carele,,btrw
atdt'a cu grlzq, se scolase a suyda prewtilorw sei,cdtw pre tott in
bola-i bagase".
--
armeza aceste: d,upaacastu-ct, u ut"maht, aicariu, lmmesiu si,
r"apttorin': IX. Io.Poytouiciw Hondoleanulu."
-
Si numai dupa urorteaacestui-a, dice chronologi'a aceea, a
urmatu Hotioviciu.
Si inire ,,d,ocumantela ta biogrofiia lui l{l'ain," cechiaru
acumu se publica intru aceste folia, este unu do-cumentu d.ela 2214
Ap. 1798 suscrisu d.e loane Poytouiciu,cd, ,,uicaresiw st
ltreses'iu" alw Consistortului d'ein Sabiniw.
Insemnu aci lucrulu, pentru ci se se limpediesca.
La pag 170 seq. Auioriulu sustiene dein respo-teri, cumn ch
uecltila ,rnetropol(,ct, cL renlasw
,rproprietateabasaracsiecunrcnice" (orientali)) clriartr, si i,n
caswlu acelu-a,candu Atanasiw s'af ft tm,itu ou toti 't'omanit.
E bene ! dar' atunci baserec'a anglicana, basereceleprotestante
dein Germani'a si cele dela noi, suntu sl*,di proprietatea
baserecei catolice apusane, ch-ce e maipre susu de tota indoiel'a,
cunu ch tote baserecele acestes'au tienutu candu-va ile baserec'a
apusana.' Fia-ne inse lieriatu a impumnri, acesttl ,,ailat)eru'(alu
dlui autoriu, de si dsale i se pare ,,cr,tdtw d,a euid,ente,tn c6ht
neme n,u-lu, uu trctge la 'itr,cJoiela."
Dupa opiniunea nostra tes'a; ctnttw cd, fia-ccu"e ba-ser"eca yt
cu"ticul ct ria este pr oprietct taa b q,ser acai, uniuer s
ali,numai atu.nci s'ar' pot6 aperi, candu in lumea moraies'ar' dd
vre-un dereptu, carele se impuna la toti mem-brii ore-carei
baserece particularie detorenti'a de a re.man6 pentru tote
tempurele in profesarea creclentiei, ceau. profesatu panh aci,
-
seau candu s'ar' dd, macaru inluuaea materiale vre-rina poter e,
carea se pota suplimein piepturele creclentiosiloru ore-carei
baserece proce-sulu de scaimbarea ideeloru st conviciiuniloru
relegiose.
Ei dar' in lume nu se dh nece atare dereptu, neeeaiare
potere.
Chiaru pentru aceea nu potemu aceptd, acestu qd,e-uertt, atitw
tJe a:idufie.
Fia-care basereca particularia e proprietatea, nu abaserecei
ecumeiiice (seau a intregu corpului societhteibastirecesci, a carei
credentia o profeseza ba,selec'a par-ticularia,) cd a membriloru
sei, aileca a aceloru (bene-seau reu-) credeniiosi, cari facu
elementulu viu alu ba-sorccoi paltic';luic, cai'i o si-isiiciiu si
duieza deirr srrdo-rea lolusi.
Acumu deca toti membri unei baserece par.ticula-r.ie
scaimbandu-li-se convictiunile relegiose, se talia seauapostatesa
dela baselec'a universale, ile care s'au tienutu
742
panil aci, ce dereptu mai pote avd baserec'a universalea supr'a
bunureloru si demnitbtiloru baserecei apostate?
Ar' impinge in fundamentele dereptului de proprie-tate, candu
cene-va ar' dice: una comun'a ce radicasiuagoga spre a celebrri,
intr'ins'a cultulu divinu dupaprescrierile lui Moisa, numai panh
atunci are dereptulude proprietate a supr'a sinagogei acelei-a,
pani, canduremane in credenti'a lui Mois'a I er' deca ea va
trececumu-va la crestinismu, pierde dereptulu de proprietatea
supr'a sinagogei, pentru ch sinagog'a aceea este pro-prieiatea
baserecei universali mosaice.
Impregiurarea crlmu ch unele baserece - si arogaderepture in
tienutele apostate, denumescu patriarchi,episcopi etc, in partibus,
nu probeza alta, de cd,tu nescepia d,esid,eria , cari numai aceea
valore o au, carea sicutari nume de tiere in titulus nxa,gnus alu
unoru dom-nitori.'
Candu ciara metropolitulu Atanasiu -
de nu cutotalitatea, inse in totu casulu cu majoritatea multu
pre-cumpeniioria a credentiosiloru sei
-
s'a taliatr de cir,trabaserec'a anatolica si s'a unitu cu cea
catolica, atuncimetropoli'a oltodosa a Belgradului a incetatu si
aincepuiu a fi metropolia unita, care a dura,tu panh,cantlu
technele inimiciloru i-au facutu facerea. Dereptuare autoriulu,
canclu dice, cum ch Atanasiu
,,wnind"w-seq, incetq,ht, a f{, m,etroltoli,tu ortod,osu",' inse
a inceputua fi metropolitu unitu: era metropolitu ,,ortodozu( nua
mai fosiu in Tranni'a dela a. 1700 panh in dilelenostre.
Si ducundu elu titlu cu se-ne nu a facrrtu d,erytoli,are,nece a
luatu avere straina (cumu dice autoriulu lap,172)1 ch numai aceea a
luatu cu se-ne, ce erd, alubaserecei de AIb'a Julia, carea se
unise.
Aceste cu respectu la dereptulu de proprietate.Se treeemu acumu
la faptele istorice, cu cari autoriuiuvoliesce a probri, cuuru ch
Atanasiu dupa uniune nu a maifostu metropolitu (nece cti,
unitu).
Faptele aceste suntu urmaioria - ie :,,episcopu,lw Atanasiu, se
subord,inic i,ntru, tote arclti-
eptscoyrulai rontatzo-cqtolicu, d,ain, Strigonin'I aytoi
unwmetropolttw d,u1ta canonela baserecei ortod,ose, nw se
potesubord,i,nd altui m,atrapolitu" ergo etc. (p. 173).
Conclusiunea ar' fi buna, deca ea nu ar fi scosacleintru
una.premisa neadeverita.
Candu ft metropolitulu Atanasiu suborclinatu cano-nice
metropoiitului dela Strigoniu? Acest'a se bene-voliesca a ni-o
arata d. autoriu, ch nu o scimu, nu amuauditu de acesta
subor.dinatiune.
Apoi ia cuvenieie : ,,Ltnl,tr rneiroTto'[,iin, 'ii,w '1toie fi
sub'
ordinatw ulart metropol'itu", leflectlnLr nunai aceea,cumu ch
dupa canoneie baserecei se dau si metro-politi esarchi si
metropoliti primati. carelucru se nu se pierdia dein vedere in
argumenthri. Maiin colo se nu se uite nece aceea| ce s'a sclisu la
pag"46 a vecltiei Metropolie: ,,Aici aad,entw, cir, Tt'anniia'r)
ile nu me insiclu, s'a pnblical,n in Telegrafulu romanu.
-
7&3
nlstrct' 'inca sa anLentasce, cd, proain'cia n'atro7olitana"
sulu-
nend,u-se archi'eytiscopatului iwsfiniartw" I ch,deca se
uitaunele crl aeesie, vene in pi'"puro, si grieriulu dein fabulanu
va voli se mai calatoresca cu i[sa,
-
A dou'a fapta doveditoria, cd' Atanasitt' d'uyta u"ni'renu a mai
fost niett'opolitu cb n'rnnui c'piscop'z6t este aceea'ch Leopotda
ittari' pi'e Atq,nqsiu d'ein' n'on d'a epi'scoytwunitw (P'
t73)'
ai tl"ein arbi'Cuventulu ,,d,ein ttou" este Pusu numitriulu
iliui autoriu. Ch nu posedemu psss - unu
'latudespre aceea, cumu ch L.opoldu art fi datu metropoli-tu-lei
Aiana.iu si diploma de metropolitu ortoilosu' Prim'aintarire, ce
imperatulu Leopoldu a datu lui Atanasiu,este ceea de dupa unire.
beci cuventulu ,,d"ei'rt' tt'ow"este in contr'a adeverului istoricu
si asi6 cade cu totecosecebtiele, ce s'atu pot6 trage
deintr'insulu'
Trecemu la cuventulu,,ePiscoYtw".rmpregiurarea, ck Ah;;iu in
diplom'a ilela 1701
se numesce episcopu si nu metropolitu, seau nuprobeza nimicu,
seau probeza prea multu. Se vedemu'
Titulii se dau dupa ,,chefu'r : Archiereulu romanutlein Belgradu
(carele
'erri metropolitu), in diplomele
calvinesciacori ," numesce intru unu tipu, acusi iutrualtulu. In
diplom'a lui Georgiu Rakoci cea dela 1643:,,swperintenclri, uulgo
alad,ica" *),
-
iutru a lui G'iiu[o"i IL cea deb ieSg ,,su,parintemilens sew
eltiscap""ou]-
intru a lui Apafi 1669 ,,eltiscogtws aalachi'ali$(***)-
atleca domnitorii Trannei uorb.r.o cu despretiu desprearchiereii
romani si neca-iri nu'i numescu asid, precu"mu eli se nuruidu pre
se-ue.
Altulu este tonulu si stilulu, in care aceli'asi dom-uitori
vorbescu in colatiunaliie daie episcopiloru delaMuncaciu, cari Ie -
amu amentitu mai susu. Aci domniinostri suntu cu reverentia si ie
dau titlulu cuvenitu,pentru cb ave6u lipsa de eli in lupiele ctr
nemtii' Toiudeio considerhri politice lu.ra si imperatulu
Ferdi-nandu III. candu pre episcopulu tlela IVluncaciu'lu
nu'nesce,,Episcoprts et Patriarclla".
Acumu du.u n" - amu tien6 strinsu titulii ocurentiin
coiatiunalile principiloru Transilvaniei, amu cautri' sedicemu, cd,
nece S. Siefanu, nece Sav'a Brankoviis, necealtulu ceneva deinire
ioti archiereii baserecei romanonu au fostu metropoliti, cb numai
episcopi seau super'intendenti;
-
de ne-amu tien6 ile cuventulu lui Ferdi-npdu III. , amu cautd,
se dicemu, cb episcopulu tlelaMuocuciu a fbstu Patriarchu. Si in
fine chiaru deindiplom'a, prein care se numesce Atanasiu, amu fi
siliti, iothi*iaj cir, st predecesoriulu dinsului, Teofilu,
numaiepiscopu a iosiu,
-
cb in diplorn'a aceea asia se Cicc'-
Eca pentru ce anu' disu, cuuo cb tiilulu ocurente
in diplom'a de denumire a lui Leopoldu nu probezanemicu.
De cumu-va inse cene-va cu tote aceste are pla'cere a se legri
strinsu de cuventulu ,,episcopu( ocurentein diplom'a i-ui Leopoldu,
de si suntemu securi,'ch din-sulu va lapeili deductiunile ce s'atu
pote face deiuiruacelu - asi cuventu ocureute in denumirea lui S.
Stefauu,si intru a lui Sav'a: concedlemu totu-si, urmeze-se
strinsuacelu cuventu. Numai apoi totu asid, se se urmeze sicelu
alaltu cuprensu alu tliplomei. Prein urmare nemese nu se supere pre
repausatulu Sulutiu, ch in cercu-Iariulu seu se ailreseza
catrh,,natiunea romanaslde ora-ce Atanasiu in diplom'a lui Leopoldu
se denu-mesce apriatu ile,,episcopu natiunei romane(*')r-
si Sulutiu era sucesoriu nodubitatu a lui Anatasiu' -
Nece se supdre, candu Siulutiu sustiene, cumu ch, meilo- 'polia
Albei Julie s'a inmormentatu cu Atanasiu, si la 1855s'a restauratu
vechia Metropolia a Albei Julie; pentruch Leopoldu i[tru'aceea-si
diploma denumesce pre Ata-nasiu apriatu: ,,in loculu repausatului
celui deinurma episcopu Teofilu(. Diploma pune pre Ata-nasiu
sucesoriu lui Teofilu, si-lu pune aceea, ce fuseseTeofilu. Deca
dara ,episcopulu( Teofilu a fostu ,,metro-politu Albei Julie4,
urmeza neaperatu cd si Anaiasiu sefia fostu meiropolitulu Albei
Julie'
Acest'a nu va plac6 autoriului. Eca pentru ceamu disu, ch
diplom'a data de Leopoltlu probeza preamuliu.
-In fapta Anatasiu a portatu titlulu de metropolitu,cumu
dovedescu acte emanate dela dinsulu' **) Totn'asiri-lu aflhmu
numitu si in chartie oficiose' in charii'acomisiunei camerali cu d.
1705 Maiu 5, Anatasiu de4 ori se tituleza metropolitu***). Candu a
c'erutu ilelaCapitululu dein Alb'a Julia Transumtulu
privilegi{-uidatu de Gavrila Batori in 9 Juniu 1609,
Capitululuestradandu acelu documentu la 12 Maiu 1713 asiri
scrietitlulu lui Atanasiu:
lllustt'issdmws ac Reued,issimws D, Athanasius s' c' r'tr[attis
consili'ariws et Ecclesia'um Valachico,rwm 'in Tran'siluarda
wnitarum Ar chiepi'scopus. i)
Acunu Capitululu Cein Alb'a Julia d'-rpa locuinti'a'si
pusetiuna* ,u oo poieri, se nu cunosca demuitatea sttitulatur'a lui
Atanasiu.
La pag. 206. Autoriulu vorbiudu ile mosi'a Me-risianilorul ce
domoolu Tierei romanesci Const' Basarabudaruise la 1700 Metrofolei
deiu Belgradu, dice, ch,,mosi'a acea prein apostasi'a celui dein
urma metropolituAtanasiu o trase era - si indereptu regimulu
Romaniei'(
*) Maioru, ist. bas. pag. 72 seq,**) Archivu 649.
*x*; Archivu 611.
*) Popea, vechi'a Metropolia p' 113.+*\
^^r- ^1 4--^-.-+6 noa ORA
''I de! bl rroSurv!!'r tkbt .uu'*irt) Acte si fragurente p.
14.
f) Acestu documentu se pestreza in Arshivulu metropolieitlein
Blssiu.
-
744
Autoriulu s in uare confusiune si face nerlereptateregimului
dein Romani'a infacisiandu'lu, c6 inshainatude cairir, romani
pentru cb s'au unitu.
Pentru lamurirea cestiunei insemnl,mu'aci, cumuch mosi'a
Merisianiloru nu statulu romanu si regimuluilinsului o a rlaruitu
Metropoliei Belgradului: cd Prin-cipele dein everea privata a sa.
Acestu lucru se adeve-resce dein chrisowlu publicatu in Archivu. *)
Ce dereptua potutu av6 ,,regimulu Rom:iniei(' tle a trage in
dereptuuna avere, ce nu elu daruise? una avere, ce
DomnuluConstantinu a fostu daruitu metropoHei cri, se fia a einin
viacus ?
Sl ee ne indereptatiesce a afirmd,, cumu cb ,,regi-
mulu Romaniei(r ar' ii retractatu ac6sta donaiiune ? custavre -
unu documentu ? Seau dora a demustratu accluregimu ura confesiunale
? Nu si er' nu. t' Dein contrailomnitorii sl ,,regimulu Romaniei(
au reversatu ale lorubenefaceri preste tote confessiunile: a
ilaruitu la Lute-ranii si reformatii dein Bucuresci si de airil au
daruituIa jurlaui; mai in tempulu mai de aprope regimulu Ro-maniei
a tramesu iiarure la ambe confesiunile romanedein imperiulu
ausiriacu, er' in anulu trecutu a donatucir,rti instituteloru de
dein coce necautandu nece atuncila confesiunea unita seau gr"
orieniale a aceloru scole.
Prein urmare Autoriulu neclereptatiesce pre regi-mulu Romaniei,
cand.u fora nece-una basa istorica-lu in-facisieza cri sl cumu ar'
fi antaniu ,,ortodosutt apoi,rromanu(.
Se inchiaihmu resumeudu in cAte-va cuvente cupren-sulu celoru
demustrate aci:
Auioriulu vechiei Metropolie intru culeEerea docu-menteloru a
lasatu nefolosite funti tare acesibili; er'intru reproducerea loru
de multe ori e lipsitu nu numaide critica, cd si de lidelitate.
Documente ciuncarite,adeveru isioricu innecatu dein predilectiune
catrh con-fesiunea sa, esageratiuni, conclusa dein premisa
neacleve-rate, aserte in locu cle probe si pathos in locu de
docu-mente, eca ce aflhmu intru acestu opu. Vechi'a Metro-polia e
primulu opu, carele in campulu literaturei nostrebaserecesci porta
tipu confesiunale.
J. M. Moldovan.
([v.]Fasti -i romani.
A. u. c.1070.
-
Gallicanu-
Bassu '1071. Galeriu Valeriu Liciniu V.
Fl. Juliu Crispu Caesar1072. Fl. Valeriu Constantinu V.
Valeriu Licinianu Liciniu Caesar1073. Fl. Valeriu Constantinu
YI.
Fl. Juliu Constantinu Caesar1074. Fl. Juliu Crispu Caesar
II.
Fl. Juliu Constantinn Caesar trI.10?5.
-
Petroniu Probianu
-
Aniciu Julianu10?6. -- Aciliu Severu
-
Vettiu Rufinut077, FL Juliu Crispu Caesar III.
Fl. Juliu Constantinu Caesar IlI.1078.
-
Paullinu
-
Julianu1079. Imp. Constantinu YII.
Fl, ,]uliu Constantiuu Caesar1080.
-
Constantinu YI[.1081.
MaximuJanuariuJustu
A. d. Chr.
3L7
318
. 319
. 320
eol
, 322
ooo. ozo
. 324
325
oZb
o c}ttaat
328
A.u.c1068. Fl. Valeriu Constantinu IV.
Galeriu Valeriu Liciniu IV.1069. Fl. Rufiu Ceioniu Sabinu
Q. Aradiu Rufinu proculu
(Ya urmA)
c't Kr UIU
NOTITIE DIVERSE.Esc. Sa Dn. Metropolitu Dr. f. Vancea, rein-
torcunduse cu pace dela Rom'a, avri bunetate a ilouri,Museului
gimnasiale unu mosaicu in marmure negra.cucinci viniete magnifice,
intre cari este Basilic'a Vaticana,Colosseum, Pantheon, arculu
Antoninu etc. Asemeneadonb totu Museului si frundiariulu tle palma,
ce se im-parti totora Episcopiloru in Dbmenec'a Florie-iolu.
Pentrucari ailucemu Prea S. Sale publica si caldurosa mul-r:.---:
r^irrtl.l!1!al.
-
Totu Museului si bibliotecei gimnasiali donl siSpect. Dn. San.
Molnar Jude procesuale dein Blasiuuna moneta intraurita, ce
representa pre M. Teresia siIosefu IL de una parte, er' de alt'a
una emblema, tleasupr'a cu inscriptiunea DACIA FELIX, er' de
suptu:AGRIS. FODINIS. COMMERCIO MDCCLXIX; _impreuna cu 19 bucati de
carti. Pentru cari totu ase-uenea muliiu.mita.
q1 A ',",;od['" IJT' #h i';,,1'.,,iff;i]"'oi'ii[T;oto dein
Sabiniu. Pentru cari erasi mare multiumita.
A. d. Chr.
*) Originariulu cnsta si acumu, si sn pote ved6 in Blasiu.
NT.XXXVIII. va apard in l5.Sept. vechiu a.c.1870.Drliioriu: T.
CIPARIU. Imprimeri'a SAM. FILTSCH (W. Kraft) in $abiniu.