-
1
- !'
I l
(
STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA
ROMANIEI MARI
Sec XVIII-XX Secolul al XVIII-lea
lnceputul secolului XVIII-lea a adus mari modificari in ceea ce
priveste evolutia Principatelor Romane si a conturat dorinta
romanilor de unire. Afirmarea1proiectelor- pal1ti~a sufer it
fluctuatii in functie de evolutia dominatiei otomane st.de pozitia
boierin1ii, iar du pa 1750 are loc aparitia si afirmarea constiinte
i nationale.
Primele proiecte politice care au anticipat faurire_a statului
roman au aparut in sec. al XVIII-lea sis-au conturat in raport cu
realitatile autohtone si dinamica r~ de forte in politica
europeana.
,pf-ev...:'9fifri.id proiectelor viz au : --a)...rE}.g!~nizarea
a 9..,mini~t_ratiei s~~]..(10teri.1iJl l 1J.Ui i.Q istrus al
tarJl;
repturi si libertati cetate11esti - dezvoltarea
invatamantului
- -liberalizarea comertului -dezvoltarea mestesugurilor -sistem
fiscal rational si eficient etc.
b) noi forme de guvernamant ; - domnia luminata sau despotismul
luminat - monarhia constitutionala
Pe plan international are loc aparitia PROBLEMEI ORIENTALE, ce
consta in disputa dmtre lmperiul Habsburgic si Rusia pentru
mosteniarea lmperiului Otoman aflat in criza ireversibila. lmperiul
Otoman era comparat cu "omul bolnav" al Europei. Problema Orientala
a fost mentinuta in conua itilie in care Anglia si Franta e(au
interesate in
-- .., ....._ sustinerea lmperiului Otoman. - ,....,......... ""
-- ;;::_~ ,
Chestiunea Orientala a avut urmatoarele onsecinte - Tari le
Romane au devenit teatru de razboi, pe teritoriu or avand loc 6
razboaie ruso-austro-turce intre 1711,-1812, timp in care au
suferit P\erderi teritoriale semniflcative:
I
~ -1699-> prin Pacea de la Karlowitzl[ransilvania intra sub
dominatia lmperiului Otoman
,.,.. ... '" ..-:"'IJO _ ...
~ -1718-> prin Pacea de la Passarowiti,-ii!!)-tSill';,n.[~unt
ocupate d~ ln:i e,eriul Habsburgic - _ t... ,:/,
Oltenia pana in 1739-Pacea de la Belgrad (??) /?.~ ~ -1~17Jfs
-> pri!J~ea de la Kuciuk Kainargi / Tratatul de la;:.~
Constantinopol~u.cov)~ntra sub stapanire ~bsburgica ......._) ~
-1812 -> prin Pacea de la Bucuresti,~fsa~este ocupata de
&ls,ia__ ill * Pierderea Bucovinei a starnit reactia
domnitorului roman
.... ~~-~~........... . Grigore Alexandru Ghica. . _
- **'1n ~cest20'0text, creste interesul nl"arilor put~entru
Ta.rife) ... -.......,...,. ,.........___ --;-
Romane, datorat imprejurarilor legate de Pro~lexu.a Orj~_ntala
si astfel " elit~ [.OJJ'.lg_Qg_a_g_a are o conjunctura favorabila
de afirmare a
-- - . ----
revendicarilor.
lnceputul modernitatii este legat de instaurarea regimului
--fanariot in Tari le Romane, inlocuindu-1 pe eel al .domoiilor
pamantene.:
- 1711- instaurarea in Mo ldova -1716- instaurarea in Tara
Romaneasca
Domniile fanariote au produs nemultumire datorita: grecizarii
institutiilor si domniei
-agravarliclominatiei otomane, care conduce la o cresterea
obligatiilor o restrangerea autonomiei
-domnii erau numiti de sultan si transformati in si~pli~ujbasi
in administratia lmperiului Otoman, insa in ciuda acestei
realitati, Tarile Romane au fost considerate ca avand un statul
international distinct in ra_port cu lmperiul Otoman. -fiscalitatii
excessive
...
- conectarea Principatelor tot mai mult la lumea QrjentyJui - la
sfarsitul sec al XVIII-lea - inceputul sec al XIX-lea are loc
deschiderea in Tara Romaneasca Si Moldpva a primelor agentii si
consulate ale Rusiei, Austriei, Frantei, Prusiei, Marii
Britanii.
c
-
Primul reprezentant al REFORMISMULUI DOMNESC a fast CONSTANTIN
MAVROCORDAT (refarme politice si sociale) - a domnit alternativ
in> Moldova intre 1730-1769
>Tara Romaneasca -a avut 10 domnii > 6 in Moldova
> 4 in Tara Romaneasca -domnul a inceput avand aprobarea
Portii (lmperiului Otoman) pentru politica sa de refarmef onturata
intr-un proiect de Constitutie din Franta
rin Reforma sociala are loc desfiintarea serbiei, inlocuita de
clac~ er!'
1749 in Moldova .. d.v juridic, dar lipsiti de pamant. -Reforma
fiscala prevedea desfiintarea darilor multiple-> o dare in 4
rate/an -Reforma administrativa - a introdus leafa pt dregatori
- a organizaijudete conduse de ispravnici -C-tin Mavr. dorea ca
refarmele sa realizeze o monarhie moderata prin puteri intermediare
(Adunari de stari).
MARIA TEREZA (1740-1780} du pa care a urmat IOSIF al II-lea
(i780-179QJtau aplicat politica de refarm"Ila nivelul Imp. Habs,
producand efecte si in Transilvania. Maria Tereza - prin edictul
din 1759 1. "Reforma religioasa" prevedea restaurarea ortodo~iei pt
a salva unirea religioasa
-1777- "Ratio educationis" - Reforma invatamantului prevedea
->sporirea scolilor de la sate si dezvoltarea invatamantului
confesional
losif al II-lea, prin "Edictul de toleran~ din 17811asigura
libertatea de afirmare a religiei necatolice.
Primul Cod de legi fanariot (refarma domeniului juridic,
invatamantului si administratiei) s-a tiparit in 1780, din
initiativa lui ALEXANDRU IPSILANTl, "Pravilniceasca' condidf' care
se va aplica in Tara Romaneasca pana in preajma revolutiei lui
Tudor Vladimirescu, cand a fasiliocuit cu Legiuirea Caragea (1818)/
redactata ION CARAGEA.
"Codul Callimachi" (1817) "s-a redactat din initiativa lui
SCARLET CALLIMACHI in Tara Romaneasca.
REFORMISMUL BOIERESC are la baza : - intern2tionalizrea
problem~i frincipatelor - adica implicarea Marilor Puteri in
Problema Orienta la (Rusia, Austria,Turcia ) - c_o_n_tu_r ... a ...
r~ ..... ~ .. P~~.!!:! .t!_~ti~n~ - adica constituirea elitei
boier~ intr-o grupare receptiveJa modelul occidental si contestata~
a situatiei existente ->cautare de solutii prin memorii ce aveau
in vedere statutul juridic al Principatelor.
Boierimea romana a adresat: f4ocie memorii prin care cerea
inlaturarea domniilor fanariote ,-10 .. memorii(adresate
Constantinopolului, rusilor si austriecTior ) prin care cereau
WEfil>~r.1.9.fil!.t~:
c 0 OV\M' .. ~ ' -~ ---lntre 1768-18301iu fast elaborate :fog
proiecte de reform
adresate Rusiei, Frantei, Austriei. Princip;felecereri ale
boferilor, regasite in aceste pro1ecteera"U: ---domnii pamantene
-uni re -independenta -desfiintarea raialelor -neutralitate
-refarmarea institutiilor -noi farme de guvernamant ). -putere
politica
Lda f':!ationala condusa d~:~a-Zrl!. ~(7;:..-.;~:;. t:m1.!!!f
Pttaj.~care propunea instaurarea unei c.e.pJ!b.li.ci. {Lt._(;.
a.rlsto~atice condusa de R mari ~oieri --1772 - proiect cu
ocazi~'l,ti~,eJ.t_d.e la Focsani, unde a avut loc razboiul
rusg-aystrjac intre 1768-1774
.-domnii pamantene ;~~ni~a Tarii Romanesti cu Moldova (stat
tampon) sub protectia Rusiei, Austriei si Prusiei . ..
--
-1791 ~tratativele de la Sistov I I
- desfiintarea raialelor - domn pamantean - neutralitate si
independenta sub protectoratul Austriei si Rusiei
-
~,_u:, .,: ~~ Ct.i.p.:_Wj_-~-r~-:;1_1' Q A~ fl,\.Q-&~/lAA
a& ~uhi 4;Pf- Budai -Delea nu.~
Tarile Romane intra in atentia dezbaterilor internationa le; i
apar incercari externe de organizare a Principatelor Romane precum:
-proiectul dacic al Ecaterinei a II-a a Rusiei, prin care propune
crearea unui stat tampon, independent, intre cele 3 mari imperii,
format din Mol_dova si Tara Romaneasca, cu numele de Dacia, dar se
loveste de un esec. -tratatele internationale incheiate in urma
razboaielor ruso-austro-turce cuprind prevederi referitoare la
Tarile Romane
-1829 - > Tratatul de la Adrianopol survenea in urma unui
conflict ruso-turc din 1828-1&29, izbucnit datorita
nerespectarii Conventiei de la Akkerman , ti mp in care
Principatele sunt ocupate militar de armatele tariste.
Prevedea: -ocupatia militara tarista pana in 1834 - Imp Otoman
recunoste~rotectoratul rus asupra Tarilor Romane -otomanii isi
retrag garnir=i1de la Turnu, Giurgiu si Braila, eliberand raialele,
ele revenind Tarii Romanesti - acest tratat continea un "Act
separa~cu privire la P~;,.,+; .. ,,, ;1,. si Valahiei".
aJW:,.{o-- - ~r:>c.cil~q,6. c Q lnainte de acestea, in
18027Dumitrache Sturza elaboreaza
"Planul de obllduire aristro-democratililr', iar intre 1817:1818
SECOLUL al XIX-lea lordache Rosetti Roznoveanu elaboreaza 8
proiecte de reforma in care
In secolul al XIX-lea apar si se afirma societatile secrete, se
omnia are rol de supraveghere si control. mentine Problema Orienta
la, creste influenta Rusiei, iar in 1822 se revine 7 la domniile
pamantene. Tot la inceputul secolului al XIX-lea, popoarele
ortodoxe din
O~ urmare a razboaielor ruso-austro-turce, care apare la Balcani
:grecii, sarbii si romanii au inceput lupta de eliberare nationala
de inceputul secolului al XIX-lea este data de instaurarea
protectoratului sub dominatia lmperiului Otoman. In orasul Odessa,
aflat pe teritoriul rusesc (1829-1856) asupra Bucovinei si
Basarabiei, ceea ce va schimba Rusiei, a fost creata o organizatie
secreta a grecilor, numita Eteria, statutul juridic international
al Tarilor Romane, iar Principatele vor condusa de Alexandru
lpsilanti. Aceasta miscare revolutionara si-a deveni subiect de
discutie in dezbaterile internationale dintre Ma rile propus
eliberarea Greciei si chiar refacerea fostului mare lmperiu
Puteri.
Principalele tratate si conventii incheiate pe fondul
conflictelor ruso-turce au fost : - 1826 - > Conventia de la
Akkerman (Cetatea Alba), care prevedea:
-limitarea posibilitatilor sultanului de a se amesteca in
Principate, avand trecere mai mare Rusia
- domnii erau alesi dintre boierii pamanteni pe o perioada de 7
ani
-scutire de impozit pe 2 ani -libertatea comertului
Bizantin.
Simultan cu actiunile grecilor, izbucneste Miscarea
revolutionara condusa de Tudor Vladimirescu, pornita din Oltenia in
ianuarie 1821, mizand pe ajutorul rusilor. Aceasta miscare
revolutionara de tip burghez avea ca obiective principale :
-inlaturarea domniilor fanariote - asigurarea progresului
societatii romanesti si societatii pe baze capitaliste
nevoia de reformare a
Programul revolutiei este cuprins in "Proclamatia de la Pades",
adresata locuitorilor Tarilor Romane, care justifica actiunea lui
Tudor Vladimirescu, fiind un apel, o chemare la lupta si in cadrul
careia se formeaza "Adunarea Norodului", cu rol politic si
militar.
I 'f 21
-
~ "Cererile Norodului Romanesc" reprezinta o sinteza a
memoriilor boieresti precedente, un program politic cu caracter
constitutional. Dintre principiile de organizare interna a Tarilor
Romane, cele mai importante sunt : - aplicarea principiului
suveranitatii poposului - domnul era ales de tara - desfiintarea
privilegiilor boieresti - promovarea in functii pe baza de merit
-desfiintarea veniturilor dins lujbe -armata a carei intretinere sa
cada in sea ma manastirilor (4000 de panduri si 200 de arnauti)
-reforma fisca ltimpozit platit in 4 rate -desfiintarea vamilor
interne
Revolutia de la 1821 si-a atins scopul : fanariotii au fost
indepartati, in 1822 revenind domniile pamantene. la conducerea -
Moldovei ajungand lonitaSandu Sturdza
I - Tarii Romanesti ajungand Grigore al IV-lea, Dimitrie
Ghica
Boierimea pamanteana sustine revendicarile din programele
Revolutiei; aceam.o!llent march~.~}.~ inceputul erioadei de
renastere nationala si ~celen~~ii/aprcic~~defenaster Boierim~a mica
si mijlocie a avut initiativa unor woiecte politice in conditiile
unor aprigi confruntari de interese intre puterile vecine pt
suprematie poJitica in S-E Europei.
In 1822, lonicaTiutul a elabora-/e "Constitutia carvunarilor''
care: -cuprinde revendicari din ideile Revolutiei Franceze -domn
pamantean -Adunare Obsteasca -autonomie fata de Poarta ../,
-drepturi si libertati cetatenesti (dreptul la~i-Bertate) plr
-.1:/,.: .a.k
In 1826,:tlinicu Golescu redacteaza "lnsemnare a calatoriei
mele", in care sustine unirea provinciilor rom1nesti sub forma
Daciei Mari. ' - Dar domniile pamantene dure_gza pana in 1834, du
pa introducerea in - 1831, in Tara Romaneasca si
- 1832, in Moldova a REGULAMENTELOR ORGANICE. Acest lucru a fost
posibil datorita Conventiei de la Akkerman (1826) si prin Tratatul
de la Adrianopol
~o
(1829), cand Principatele Romane au intrat sub protectoratul
rusesc, aflandu-se totodata si sub suzeranitate otomana.
REGULAMENTELE ORGANICE macheaza actul de nastere al
parlamentarismului romanesc(ideea de alegeri pe baza de sufragiu) ,
ideea de limitare a puterilor regelui. Prevederi : -.reguli de
organizare a statului -norme de drept administrative -desfiintarea
dregatoriilor -norme financiare / instituirea bugetului -aparitia
armatei interne -dispozitii de drept civil - aparitia scolilor in
limba nationala - realizarea recensamantului la fiecare 7 ani -
organizarea serviciului sanitar si a arhivelor - Principiul
Separarii Puterilor in Stat:
>- DOMNUL - ( Puterea executiv~ -& ~v .. { -f ef ,,_
era organ central era ales pe viata de catre Parlament ~ - -avea
drept de initiativ~egislativa
numeste ministri -poate refuza publicarea legil9r votate in
Adunare -are drept de a dizolva Adunarea Obsteasca
>- ADUNAREA OBSTEASCA / PARLAMENTUL - ~det i nea Puterea
legislative)
-adopta proiecte de lege trimise de damn -elaboreaza legi
>- SFATULADMINISTRATIV / GUVERNUL alcatuit din 6 ministri
prevederi privind domeniul edilitar, sistemul de pensii si social,
invatamant
(ll~.(J.- ICC ./-,'..>'ii,
~
-
In 1831!i ~I, cu acordul Rusiei numeste domnitori k
reg~entari:
- pe Mihail Sturdza (Moldova) - pe Alexandru Dimitrie Ghica, iar
mai a poi pe Gheorghe Bibescu (Tara Romaneasca
Acesti domnitori au fost numiti, nu alesi asa cum era prevazut
in Regulamentele Organ ice, doar Gheorghe Bibescu a fost ales. Toti
3 au promovat o politica de reforme la nivel institutional.
confruntandu-se cu puternice contestari.
In Tara Romaneasca s-a creat "Partida Nationala" in 1838, la
initiativa lui Ion clmpineanu, care a elaborat 2 documente cu
caracter national, prin care se cerea : -unirea intr-un regat la
Daciei - alegerea unui domn ereditar -inlaturarea suzeranitatii
otomane si a protectoratului rusesc.
In 1843, in Tara Romaneasca este creatfi.organizatia secreta
"Fratia" de tip masonic, care a ju cat un rol important In
pregatirea Revolutlei de la 1848 si prin care se cerea : -unirea si
independenta -emanciparea clacasilor -egalitatea cetatenilor in
fata legii Liderii au fost : Nicola{'Balcescu, Ion Ghica, Christian
Tell
ANUL 1848 - PROIECTUL POLITIC PASOPTIST IN TAR/LE ROMANE
Revolutiile eurpene de la 1848 au fost o continua re a Marii
Revolutii Franceze de la 1789, care a reusit sa impuna pentru o
scurta perioada de ti mp, principiile liberale moderntde organizare
a statului democratic burghez.
Pe de alta pa rte, aceste revolutii reprezinta _reactia
popoarelor conservatoare europene impotriva sistemului politic si a
progresului capitalist impus cu forta la Congresul de Pace de la
Viena din 1815. La acest Congres, dominat de figura autoritara a
cancelarului Metternich s-a impus revenirea la sistemul absolutist
feudal, care exista in Europa inainte de 1789.
Revolutiile europene din 1848 au inceput intai in S ltaliei la
Palermo si Napoli, a pois-au extins in Franta, la Paris,
Viena(capitala Imp Habs.), Budapesta, iar revolutiile din Tara
Romaneasca si Moldova au fost ultimele avanposturi europene.
Revolutiile europene au fost doar contextual favorabil
izbucnirii Revolutiei Romane de la 1848, care aveau drept scop
modernizarea societatii romanesti. :_..r: r-::':, ... ,. ~volutiile
pasopti; e au avut cause profund7specifi stapanirea otomana si
protectoratul rus in Tara Romaneasca si Moldova
> stapanirea habsburgica din Transilvania > lipsa
drepturilor nationale ale romanilor din
Transilvania > fa(amitarea politica ,
- grave probleme economice si sociale (problema taraneasca) -
intense! activitate de presli de pregatire a revolutiei -> ~:
"Propasirea", "Arhiva istorica", "Magazin istoric pentru
Dacia".
I Astfel !"icolae Balcescu1afirma "Revolutiile europene au fost
ocazia si nu cauza revolutiilor romanesti".
E . cfilJ?:d~ . I "I . t . I x1sta 1 ee care sustine ca revo
ut11 e romane sun o s1mp a imitare a celei frantuzesti deoarece
principalii conducatori au fos tineri intelectuali liberali care
si-au facut studiile la Paris. (";,, f)~cdwAJ
-
~
Revolutiile pasoptiste prezinta mai multe puncte comune. In
toate proclamatiile : - este prezenta ideea err:ianciparii de sub
protectoratul Rusiei si suzeranitatea Turciei - obtinerea
autonomiei/inDesi unele docum~e programatice nu au inscris in mod
explicit ideea de uni re, ea a fast afirmata : -in ziare precum
"Pruncul rom~n", "Poporul suveran" - C.A. Rosetti in articolul
"C'atre fratii nostri din Moldova" , -cu prilej !;J I Adunarii de
la Blaj (3-5 mai 1848) - s=a scandat, "Noi vrem sa ne unim cu
tara". ( 1~~ fM.f..c.1~ 1rj Rolul conducator ~-a jucat boierimea
mica si intelectualitatea.
Ca orice revolutie democratica, s-a actionat pe doua planuri :
-in plan traditional, taranesc, care cuprindea marea masa a
populatiei -satisfacerea revendicarilor taranilor - in plan
burghez, liberal-democrat, al elitei intelectuale si al burgheziei,
animate de ideea emanciparii nationale side ideea unitatii, a
realizarii Unirii - reforme burgheze
La inceput s-a mentinut traditia legalista, petitionara din
miscarea revolutiei (satisfacerea revendicarilor pe cale legala),
apoi s-a trecut la Adunari populare cu caracter plebiscitar ..
Revolutia din MOLDOVA a durat o zi/ 3 zile La 27 martie 1848
(pana la 29 martie) se desfasoara o Adunare la
lasi, la hotelul Petersburg, in cadrul careia es~e adoptat
documentul programatic "Petitiunea proclamatiw,v?laactat de Vasile
Alecsandri, Alexandru loan Cuza si Gr. Cuza (liderii politici),
avand caracter mpderat si in care erau formulate urmatoarele
revendicari/cereri: - "Sfanta pazire a Regulamentului Organic" ~
modernizarea statului (functii acordate dupa merit)
~ desfiintarea pedepselor corporale/combaterea coruptiei
-crearea unei banci nationale / 0 -reforma scolilor
~ drepturi si libertati cetatenesti (desfiintarea cenzurii,
siguranta personala)
'-
-responsabilitate ministerial 6>--- adunarea obsteasca etl
"Iii u ee111,itiei
:grabnica imbunatatire a situatiei taranilor.
Programul este respins de domnitorul Mihail Sturdza, care
datorita primului punct " Sfanta pazire a Regulamentului Organic"
side teama unei interventii a armatei rusesti, adopta masuri
represive. Astfel, o pa rte dintre revolutionari sunt arestati, iar
altii se refugiaza in Transilvania si Bucovina, ceea ce inseamna
sfarsitul revolutiei.
Revolutionarii moldoveni au mai elaborat alte doua documente
programatice. La 12 mai 1848, Vasile Alecsandri si Costache Negri,
redacteaza, la Brasov, c:_el mai radical program : "Principiile
noastr pentru reformarea patriei", in care se cerea : -
desfiintarea boierescului si a oricaror altar dari -desfiintarea
tuturor privilegiilor -egalitate in drepturi civile si politice
-unire si independenta ("Uni rea Moldovei si Valahiei intr-un
singur stat neatarnat romanesc"
- In august 1848, la Cernauti, Mihail Kogalniceanu
-
In primavera-vara IUi 1849 aa toe tratative intre revolutionarii
maghiari si romani, esuate in prima faza, dar in conditiile
ofensivei habsburgice, Nicolae Balcescu semneaza cu Lajos Ko,th ,
la Seghedin. _ "Proiectul de acificatie", in care maghiarii
recunosc unele drep_t~ romanilor. lar i ugust 184 , revolutia
maghiara este infranta I~ odata cu ea si revolutia .romana.
In BUCOVINA, la 20 mai 1848 se desfasoara la Cernauti o Adunare
Populara, condtlsa de Eudoxiu Hurmuzachi, in cadrul careia se
adopta programul intitulat "Petitia Tarii", prin care se cerea: -
autonomia bisericii ortodoxe - dieta reprezentativa -conducere
proprie in administratie, justitie, politica -libertatea presei -
desfiintarea clacasiei -autonomie.
In BANAT, la Lugoj, pe data de 15 iunie 1848 are loco Adunare
prezidata de Eftimie Murgu, in cadrul careia este conceput prog
ramul "Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat" si in care
se regasesc urmatoarele solicitari : - autonomia bisericii ortodoxe
-limba romana -recunoasterea natiunii romane -limba romana sa
devina limba oficiala -autonomie -emanciparea clacasilor prin
despagubire.
URMARILE SI IMPORTANTA Proiectelor Politice Pasoptiste au fost
accelerarea dezvoltarii de tip capitalist si impulsionarea in lupta
de eliberare nationala.
-
1859 - PROIECTUL UNIRll PRINCIPATELOR
I. CONTEXT
-Dupa 1848, ideea Unirii a devenit un obiectiv central,
...:::--:--- - ...... -
Nicolae Balcescu afirmand in 1850 "Revolutia viitoare va fi
revolutia ' .. f
nationala".
Contextul intern
In 1849 se incheie "Conventia de la Balta-Limon" intre lmperiul
Russi l1nperiul Otoman, care prevedea :
- reintroducerea Regulamentelor Organice -accentuarea tutelei
politice a lmperiului Otoman si a Rusiei -intarirea autoritatii
domnesti - Adunarile Obstesti dizolvate si inlocuite cu Divanurile
Ad- J..ec
hoc (mari boieri numiti de domn si otomani) -~ni numiti pe 7 ani
de catre puterea suzerana si
considerati inalti functionari ai lmperiului Otoman
-domnii regulamentare : - Tara Romaneasca : Barbu Stirbei
-politica reformatoare de tip
' iluminist - Moldova : Grigore Alexandru Ghica - a perm is
reintoarcerea revolutionarilor
Aceasta Conventie era incheiata in conditiile in care in
Principate au stationat trupe ruse pana in 1851.
Contextul extern Razboiul Crimeei (1853-1856) desfasurat intre
fu!_sia' si
Turc(f c_u_ implicarea marilor puteri, a insemnaureaescnfcfere
problemei orientale, in contextul careia problema romaneasca devine
problema europeana si a avu( consecinte importante pentru statutul
politic al Principatelor romane.
II. PROBLEMA ROMANEASCA - PROBLEMA EUROPEANA
In aceasta Tratatul de Pace de la Paris, in cadrul careia este
abordata si problema unirii Principatelor Romane luandu-se
urmatoarele hotarari:
mentinerea suzeranitatii Otomane si garantarea independentei -
-
celor 7 Mari Puteri (Anglia, Franta, Rusia, Prusia, Sardinia,
Austria, Imp. Otoman)
-"P~egulamentelor Organice (organizarea internal - a abordat
problema Unirii Principatelor Romane
-Rusi~oldovei S Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail)
PROBLEMA UNIRll :. In timpul Congresului, propunerea de unire a
fast facuta de
reprezentantul Frantei, Contele Walewski, Principatele urmand sa
fie conduse de un orint Stra in.
>state prounioniste : Franta, Sardinia, Prusia, Rusia
>state antiunioniste : Austria, Anglia, Turcia
-::rs ? 12. .+ltT
Astfel s-a hotarat consultarea romanUor_cu privire la unirea
Tarilor Romane, convocand Adunarilor Ad-Hoc.
1857 ~dunarile Ad-Hot trebuiau sa aiba un caracter
reprezentativ
consultativ, hotararile trebuiau comunicate unei comisii si apoi
unei conferinte interna
Au existat incercari dg_ falsificare a lis~ pentru Adunarile
~d-Hoc, de catre caimacanul Nicolae Vogoride, in Moldova,
Puterile
-
Garante fiind sesizate, motiv pentru care se va realize doar ~
ma~ datorita unui compromis dintre~s~ Rezolutiile Adunarilor Ad-Hoc
(1857) cuprindeau:
--> Unirea intr-un singur st~ cua2umele >print strain
dintr-o dinastie ~ropei; > neutralitatea si inviolabilitatea
teritoriului statului; > Adunare legislativa si guvern
constituite,reprezentativ sub garantia celor 7 Mari Puteri .
unt -4i mi~e celo~l, ai caror reprezentanti se intalnesc in
cadrul Conferintei de la Paris, unde s-a semnat Conventia de la
Paris, care a jucat rol de Coostitutie si a stabilit statutul
politico-juridic al Principatelor/ Prevederi : > mentinerea
suzeranitatii otomane; > garantia colectiva a celor sapte Mari
Puteri;
...
> unirea sub numele de "Principatele Unite ale Moldovei sJ
Tarii Romanesti" (guverne diferite, adunari legislative diferite,
domnii diferite) > institutii comune lnalta Curte de Casatie si
Justitie (detinea
putereajudecatoreasca) Comisia Centrala cu sediul 1.:\Focsan[
elabora legi
de interes comun) > principii de organizare interna :
Principiul separarii puterilor in stat: - executiva t'domn
(numeste ministrii, sanctioneaza legile
\ si dizolvaAaunarea) - guvern;
- legislativa: r domn; \ adunare legislativa;
-judecatoreascae.lnalta Curte de Justitie si Casatie . >
sistem de vot (cenz1tar -domn ales); >drepturi si libertati
cetatenesti: egalitate in fata legilor, desfiintarea -privilegiilor
si rangurilor boieresti, garantarea proprietatii, libertatea
individuala.
OBS. Pana la al~erea domnului, s-a hotarat o conducere
provizorie, farmata di{1 3 caimacamf.
Ill. INFAPTUIREA UNIRll
Unirea a fast pregatita de Adunarile Elective, care isi
desfasoara activitate@ upravegherea caimacamilor sip e fandul
campaniei activ ' ' -ca domn:
5 ianuarie 1859 - in Moldova 24 ianuarie 1859 - in Tara
Romaneasca
Alegerea lui Cuza a fast expresia tacticii faptului implinit.
Dubla alegere a lui Cuza a insemnat unirea deplina si actul
de nastere al statului roman modern.
-
IV. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA (7 ani)
A avut loc int r-un context complex : - unirea personala ilirera
recunoscuta de Marile Puteri;
--
- guvernele, adunarile, institutiile functionau separate
{lipsite de -unitate).
Obiectivele domniei lui Cuza : -
- consolidarea unirii prin: - obtinerea recunoasterii
internationale; - unificarea institutiilor;
- politica de reforme modernizatoare.
a) Obtinerea recunoasterii internationale In toamna lui 1859, in
cadrul Conferintei Marilor Puteri de la
Paris are loc recunoasterea international a dublei alegeri a lui
Alexandru loan Cuza, insa lmperiul Otoman se OB,l,J!le.
_.,~ ........ -.. Dar in decembrie 1861, in cadrul Conferintei
Puterilor
garante de la Constantinopol, se va realize recunoasterea unirii
deplil')_e, oDAR pe durata domniei lui Cuza.
b) Unificarea institutiilor Pe plan intern, domnitorul se
confrunta cu problem administrat~e, j nstitutionale, precum si cu
problern..privind reglementarea relatiilor agrare. Treptat, au fast
adoptate masuri
~- - -pentru: - unificarea serviciului telegrafic, vamal si
postal;
unificarea rnonetara; --
...... ____ _,.,
unificarea agentiilor diplomatice; ~ unificarea arm-;rt; i si
creareafprimului minister unic:J !Jdiniste_rul de Razboi
stabilirea capitalei de Bucuresti ; infiintarea Comisiei
Centrale si a lnaltei Curti de Justitie si Casatie la
Focsani;
~
existenta a doua Guverne si a doua Adunari Legislative ingreunau
l;IM.ollll .... ~ .... -
functionarea statului, iar colaborarea for era ineficienta. In
consecinta
o la 22 ianuarie 1862 - se fo~~~z~rimul guvern unic (condus de
Barbu Catargiu)
o la 24 ianuarie 1862 - isi incepe activitate~ pr~mul Parlament
WW
-
CA,.\..
La 2 mai 1864, Alexandru loan Cuza dafprima lovitura de stat, in
urma careia : - Parlamentul(Adunarea), cu majoritate conservatoare
este dizolvat --- ---
- - -("Proclamatie catre armata si popor); - se adopta printr-un
plesbicit, "S!~~~~~~y2lta~g~ fil. C:.:.JV~ la Paris"(cu rol de
Constitutie),care a fost recunoscut de Marile _.., .......
;....
Puteri si prin care : )> se instaureaza un'tegim.~
uto!~~.:care conduce la creste~
ag ibutij!QJ:jor:rrnului s~~lent~e~e_!!tivului in fata
legislativului. Domnul : - are initiativa legislativa;
........
- drept de veto; - numeste presedintii Camerei
Deputatilor si ai Senatului; )> este introdus Parlamentul
bicameral (corp ponderator=
~nat); )> este infiintat Consiliul de stat, care avea rolul
de a elabora
- --legi~
- este data o noua 1''Lege electorala" in care era mentinut
votul cenzit~r, numarul a~egat9rilor era marit, iar alegatorii erau
impartiti in doua categorii, : directi (stiutori de carte, peste 25
de ani) si
-.::;;;:._-... - ~ primari (platitori de cens) .
La 14 august 1864 se adopta ~ei-t~ur.a~ care prevedea :
emanciparea clacasilor prin despagubire (pe 15 ani);
- s -
-pamantul ri~putea fi instrainat timp de 30 de ani;
improprietarire in functie de forta de munca - palmasi,
fruntasi,
- , clacasi; - sa fie platita o rascumparare pentru pamantul
primit.
-
IMPORTANTA REFORMEI RURALE: - au fost i~rnp.roprietarite 460 000
de familii (30 % din suprafata agricola a tarii); - a contribuit la
dezvoltarea agriculturii;
---- a usurat situatia taranilor;
'
lef- - a avut efecte politice: desfiintarea serbiei; libe~a
circulatie a taranului, libertatea de transmitere a proprietatii
catre urmasi.
Limite ale reformei : suprafata mica de pamant, multi tarani
fara pamant.
Alte reforme: pe plan juridic:
- Legea pentru organizarea Curtii de Casatie; - Legea pentru
organizarea judecatoreasca; - 1864 - Codul Penal - 1865 - Codul
Civil - are ca noutate : garantarea proprietatii private, toti
cetatenii sunt egali in fata legilor, asigura libertati personale
pt individ.
pe plan administrativ: - Legea pentru organizarea
administrative; - Legea comunala .
pe plan economic: - Legea contabilitatii; - Sistemul metric de
masuri si greutati; - lnfiintarea CEC.
pe plan educativ: - 1864 - Legea instructiunii publice, care
prevedea obligativitatea si gratuitate :::;:as - :::..
pe plan extern: - lnfiintarea Ministerului de Externe; -
lnfiintarea agentiilor diplomatice romanesti in strainatate; -
Limitarea jurisdictiei consul are; - lncheierea unor conventii
vamale, postale, comerciale.
-
Treptat, relatia dintre Cuza si Kogalniceanu se tentioneaza, iar
"monstruoasa coalitie" isi intensifica activitatea. Astfel, la
-- ' ..... ..-
11 februarie 1866, Alexandru loan Cuza abdica si moare in exil.
Domnia lui Alexandru loan Cuza a insemnat un pas decisiv in
modernizarea Romaniei.
Ca~a Razboiului Crimeei,~libruJ)l intre Marile Puteri se
modifica: - 1867 - se realizeaza dualismul austro-ung~r, dup ace in
1866,
---.~-
In acest nou context, sip e fondul chestiunii orientale, se
declanseaza lupta romanilor pentru cucerirea indeJ:?endentei.
~
CUCERIREA INDEPENDENTEI DE ASTAT A ROMANIEI {1877-1878)
a) lnainte de obtinerea lndependentei statului roman, au avut
loco serie de actiuni diplomatice ale Romaniei, precum infiintarea
in 1862, a Ministerului Afacerilor Straine al Principatelor,
crearea unor legaturi speciale, prin ~onventii, trata~ colaborari
cu alte tari, actiuni comune antiotomane cu grecii, sprijin acordat
revolutionarilor bulgari, iar in 1875 se semneaza o conventie
comerciala side navigatie cu Austr.o~U.n~Rusia.
Prin aceste actiuni, Romania se manifesta ca stat
independent.
b) Afirmarea dorintei de unire, in prin Partida Nationala, care
sustine necesitatea obtinerii independentei. In 18; 3S pune in mod
deschis problema independentei, in cadrul Conslliului de
ministri.
c) In contextul redeschiderii Problemei Orientale. in 1875 au
loc miscari in Bosnia-Hertegovina si Bulgaria,~de turci, ceea ce
provoaca dorintDde a intervene in favoarea ~~~~in~
In 1876, are loco noua rascoala antjotomana in ~ razboiul
sarbo-muntengre.ano-turc.si declansarea revolutiei junilor
turci.
d) lntre 1875-1877se realizeaza anumite contacte intre Rusia si
lmperiul Austro-Ungar, deoarece: - Rusia urmarea sa obtina
neutralitatea lmperiului Austro-Ungar in conditiile declansarii
unui razboi antiotoman; -Austro-Ungaria dorea obtiner:eCl-d~
e) In 1876, lmperiul Otoman adopta ~ Constitutie, iar Romania
devine provincie privilegiata a lmperiului Otoman.
-
~o
5) 1876)- Imperiitl Otoma/adopt.ii o nouii constitu/ie: ~omania
- profocie priv~gi~t~ a Imperiului Otoman.
Proelq,;,area independenfei 1 p. cwwf .Pcc., ;!l , Confu~ntern:
~--'6J--:i.~ Q cwtt.l'~ - redeschidereag rob!fmeiorientale ~
Romania ale~e calea expectativei i
a neutralitatii ~tivitate diplomaticii intensa: - ianuarie 1876
- Lasciir Catargiu g 8ota diplomatica car~ sus-
tinea neutralitatea Romaniei. - iunie 1876 - memoriu al
Guvemului Romaniei catre Poarta
i Puterile Garante in care erau solicitate: - recunoaterea
individualitapi stafului; - recunoaterea numelui de Romania;
,- -=-recunOaterea paapoartelor romaneti. , - iuJie 1876
~vemareliberala (I. C. Bratianu - prim-ministru) ~~ha linia
politicii exteme.
- vara 1876 - la Reichstadt se reia compromisul dintre Ungaria i
Rusia parafat prin .Conventia de la Budapesta (ianuarie 1876):~
~
- in schimbul 1,:ie11traliti!tii_ Austro-Ungariei, Rusia
promitea Bosnia i l:!ertegovina. \
Actiuni romaneti: -1876~pJ~w-: la J,iyadi& (Crimeea)
tr~tative roma-
na:ruse ~ ~prihe 1~7 - CQilventia de la Bucu;a.ii: - tranzitul
ttupelor ruseti pe un traseu prestabilit; - obligatiile de
intrepnere a armatei reveneau Rusiei;
"""''t"" ~ ~ ~' t'
I 0 .M
-
I
12
I
- preved ... e_r_i: __ _ -icunoat~ndependentei; - .Qobrgeza,
~lta DunariL Insula Serp iJot @.oman'Jei; - Romania~si:Jla schimk~,
Bolgrad, lsmaiJ; - i~depende~ er , - au tonomia osniei ~i Herte
ovme-- organizarea marelui principat al@u~riW
Context: - Austro-Ungari~ era u rimea Bosnia yi HertegovinaL
-~era ingrijorata de tarirea ' oziei Rusiei in B~ - iunie-iulie
1878 - Congresul de Pace de la Berlin - Tratatul de la
!E"i Berlin.
- prevederi: ------mde enden Serbiei i a Muntenegn.il'lii_ __
~s11i i H@tegovi~intrau sub stapanire~!ro-UngafY
- principah1l Bulgariei redus pana la Muntii Bakani; restul
teritoriului organizata in elia Orientala (tampon); ~rimea~a Cip~ -
~ntru Romania:
- recunoaterea independentei cu d_pua conditii: -
n;_i.odificawa-P:2: in Constitutie; - acceptarea sclumburilor
teritoriale cu Rusia._
Concluzie: Obtinerea independentei a dus la creterea
prestigiului intern \J ~ :\.~ -_M:os~ecedata de vizitele
rim-ministrulu .C.
ratian i ale re~elui arol Germania i Astro-,Ungaria..:.-
>
-
Ill~ ~ela~iile interna~ionale ale Romaniei 11 star~itul sec. XIX
\!~eputul sec~ >Q sustinerea intereselor sarbilor in
raport cu Austro-Ungaria. - constituirea Antantei (Triplei
Infelegeri) - Franta, Anglia, Rusia.
;,. 0-cv.J ~ Rom~~ia are-;oi altematiVe politice in relatiile
intematio-~D.aleft>JPropierea de Antanta). -.!!!_~ criza
bosniaca - I. C. Bratianu manifesta ostilitate fata
de politica balcanica a Austro-Ungariei. => tatOri.ari ale
lui I. I. C. Bratianu i ale principesei Maria de
apropiere fa ta de Antanta. ~
OBS. Romariia"era deopotriva curtata de Puterile Centrale i de
Antanta.
r: printii mo~tenitori ai C ermaniei ~iV\ustriei au vizitaf
Romania, -Austro-Ungaria ~(Germania au numit noi mini~tri
plenipotentiari la
Bucure~ti. - Caroffa fost numit ,,feld-mare~al" at Gcrmaniei. -
vizite in Romania ale misiunilor militare din Anglia i Rusia~~i
ale
unor personalitati franceze i ruse: vizita tarului Nicolae al
II-lea la Constanta.
Razboaiele Baicanice (1~) - evidentiaza reorientarea politicii
externe a Roma'niei. - Romania se afirma ca principala putere in
zona.
. :;:;,,_;,_
1912 - Primul Riizboi Balcaniq ' '_
Serbia-UUii?aria;-Muntenegru, Grecia impotriva Turciei
. ~~ ... Q-- .- ~ Romania neutra;J
- Tratatuld e pace de la Londra . ~ Conte~t: - neintelegeri
intre fotii aliati pe fondul pretenpilor exagerate
ale Bulgariei.
1913 ..:. Al Doi lea Riizboi Balcanic: -; Bulgaria impotriva
f
-
-146
b) militarii: fE:ntantJse obliga:
- sa deschida unele oi:erapuni militare ini .F - -
l t'.l.VU. UU.lU..llMs;. =:>
i~ Romaruei .{garnitura I
~ei
e armatei rornane
_.. .,...----.,., ,."
- 4 iunie 1920 - Tratatul de la Trianon ~=> recunoal?-terea
unirii Transilvaniei cu Romania.
- 28 octombrie 1920 - Tratatul de la Paris cu ~a Brita!i!E
recunoa~terea unirii Basarabiei cu J
:::====: V. Rela~iile interna~ionale fn perioada interbelica
(1920~1940) ~ Obiective:
__./ - mentinerea status-quo-ului ( ordinea instaurata du pa
razboi); - mentinerea independentei i integritatii teritoriului; -
afirrnarea intemationala a Romaruei.
Mijloace: - incheierea unor aliante politico-militare; -
reluarea relatiilor cu foti adversari de razboi; - activarea
diplomatiei romaneti la scara europeana.
Relafiile bilaterale cu vecinii - 1921- o conventie politidi i
una militara cu Polonia; - 1926 - Tratatul de alianta cu Polonia; -
relap..i tensionate cu Ungaria - probleme teritoriale; - relatii
tensionate cu Rusia:
-1934 - incercari de restabilire a relatiilor diplomatice
(trata-tive intre Titulescu i Lidvinov) - eec;
, ~ -1936-negocierea unui tratat de asistenta mutuala romano-rus
~ ~1-~ .. => \eec in condipil~ in care Titules~ es~e demis). ~ -
t. ...u- - relatn tens10nate cu Bulgana - probleme tentonale.
~O...tt ~~
lt.A.>..A. V .... .l..l.L.._u.._,,u...1.u..&.il{
.1..1.1.9u.11.'\J.l..ltllf': ' VVV
'-A."-.L.l.l..l..L'-"-'-Y.l..l.L..oV.LL.L'-.L.l.f.l.'""'.l.'-.lt.l.f.l..l.l.'\J.Lt.L/
"ll tcf frontiera
romano-bulgara la nivelul anului 1913 (Dobrogea}. I l
~o l>J-q. -1926 - tratat de amicipe cu Franta; - Tratat de
amicitie i colaborare cordiala cu Italia - reinnoit
din 6 in 6 luni pana in 1938.
Rela/ii multilaterale -1919 - Romania adera la Liga Societatii
Natiunilor;
..
' u
-
- se de.sfaoara in sesiuni (incepea la 5 noiembrie cu mesajul
tronului, dura 8 luni ~i se terrnina cu mesajul rninistrului);
- pe baza de vot cenzitar ~i, du pa 1918, vot universal.
Ilt GUVERNU.11 lstoric:
1) 22 ianuarie 1862 - primul guvem unic; 2) 1866 - Constitutia
punea bazele guvemului modern:
Activitatea:
- riispunziitor in fata padamef).tului pentru activitatea
desfi\urata ( guvernul ii conslituie m.ajoritate parlamentara;
- in tirnpul domniei lui Carol (prima parte a domniei a existat
o insta-bilitate guvernamentala);
- dupa 1895, stabilitate.
.hy;" :t. ... \;fr aj: ... ,.. .. r1r
IV. JUSTITJA lstoric:
~~ 1) Regulmnentele Organice - instituiau primele instante
judiciare moderne. 2) dupa 1859 - dezvoltarea instantelor judiciare
rnoderne;
- aparitia Codul Civil, Penal, de procedura criminali:i, Condica
de comert;
-1861- Curtea de Casape i Justitie. 3) 1866 - Constitufia:
- puterea judecatoreasca exercitata de curte i tribunale; -
hotiirarile i sentintele judecatoreti se pronuntau in virlutea
Jegii i se executau in numele domnului.
OBS. Potrivit Cons titutiei din 1866, intreaga activitate
administrativa se facea in virtutea legii.
OBS. Aparatul admin.istr~tiv Jocal era s~bordonat ceiui central.
4) 1868 - Curti de jurati la nivelul jucletelor.
V.ARMATA dupa 1864 -procesul de modernizare al armatei:
-1868 - legea pentru organizarea puterii armatei care
sustmea:
tJM.t.~
~
- o annata permanenta, rezerve ;ii unitatile de dorobanti,
graniceri, militie, garda civila, gloate;
- principiul mobilizarii generale. -1872 - 0 lege noua:
- creterea efectivelor militare; - cre~terea instruirii ~i
pregatirea flotei de razboi; - armata pusa sub admi.nistrarea
Ministerului de Razboi.
Vt BISERICA r -1885 - autocefalia bisericii ortodoxe in raport
cu Patriarhia de la
Constantinopol; - Legea clerului mirean lji a seminariilor -
introducea salarizarea
preo\ilor - biserica ortodoxa a sustinut efortul pastrarii
identitatii nationale ~i
spirituale a romanilor.
~ (j) ~
. MA.n ' ~'tk' ~~tdtf-f'qy(,,_ C-
..Nvf
- progrese fu..g.tl.tui:i:}; afirmarea in plan ~~ternational
- 1881 \..~omauJa devine regati I j lT - MW,6-1918:
.taI:aUi./ agri-
GI N
~ iii
-~ i-... ..8 ~
-- f - - Participarea F orr@!J _rn (\ ' . '"' .. "'. . " ,
__
Wtl\.u.Q CQJ...wc. - Romiinia a obtinut ~gitim~;~a
qr~Ehili1_i_~upra pro- _ vinciilqu~q,rpan~~ti.; \ ::93-~
\ "'~i
-
a ~ u 0 t!
~ -
94 l j
~ - Sh9QhLQ. "' .
- Roman~a a ~t in tab_ara i!)Vinga,.toJjlor la sfaritul
4:?~.!iii =J aj;articj:E.e!..ca sta~ invingator la~-. tivele de
pace; .Po_ l/.VLA~ ' - - ......_._.. I .
- Romania a putut beneficia de prabuirea marilor im-erii
generate de acest razboi.
afirmarea ideii de Unire => mobilizarea maselor. ... .
"""-'~
,.
lstoric al ideii de unire: 1802 -Naum Ramniceanu afirma
ideei{imirii . . 1804 1838
1848
1852 1871
- Ion Budai Deleanu - sustinea'necesitatea unirii romanilor. -
Ion Campineanu i A. Gh. Golescu Albu - prezentau necesi-
tatea unirii Tarii Romaneti cu Moldova. - unirea era legata de
prabuirea Imperiului Habsburgic, era
vazuta in vatia vechii Dacii. La Blaj "Vrem sii ne unirn cu
tara~'. - Dimitrie Bratianu,. folosea termenul de ,,Romtinia
Mare".
< - cu prilejul sar!;>atorii de la Putna, A. D. Xenopol
facea referire
' > --..... la Marea Unire ca la un fapt inevitabil.
1891 - Ideea de unire sustinuta de I. C. Bratianu, M. Eminescu.
- Liga culturalii - reunea reprezentanti ai romarulor de peste
tot => 1914 - schimba numele ,,Liga pentru unitatea politicii
a tuhiror rorntinilor".
1913. - eel de-al doilea razboi balcanic - N. Iorga afirma ca
peste Dimare incepe riizboiul nostru pentru eliberarea
Arde;tlului.
Unirea In P.rocesuj de u_niB: are, ~l !_?Vinciil_2! romane:ill,
au fost parcurse trei etape:
- ~utoilomia; . j .. - mdependenta, n- . I .::i . - unirea. ~ $
~ ')
\jf B4SARABI! ~~'VI~)__,_ V'
-
j ~ ~ -
96
'"-- .....,-m----u-- ___ 3 - Congresul General al B1;1c~Y-~-~}
I:i-~tara;;te i'!'.. WU --0:. :& TY- ~& ... Q . .-y'W ..
\'foi Jill ...
bu. tRANSILVANG\.{ a) Auto110111ia
._.. ,w,,
OBS. In Transilvania, !l!!.carea pentru autodetznr\ipare i uci{~
a avut un ~ar~te&d$ rnasa;
toa~tma 1918 -1~i reiau ac;_t.ivj tatea partidele politice
[.N,_B.1 ~ 29 septemb1ie 1918 - ,,l/2.fdarafia ' ,,..._,_ P2.._
,,
- ~rmarea principiilor auto - libertatea natiunii; - separarea
de Ungaria; - plebisc!! A ~ - a fost - - 13-14noiembrie1918 .....
Tratative 1a Arad =:>~partea maghiara
utonomie). .,.....__., ....- -... ........,.
c) Unireq
OBS. Se dezvolta o puternica mi.$'.are urponi~ mai ales pr.in
activitatea de resa: ,,Rornt111ul", ,,Drapelul", ,,Glasul
Ardealului", ,,Adeviirul", ,,Gazeta
poporului",,, Telcgraful romtin", ,, Unirea".
;,
5 noiembrie 19l8 ~ans~a manifestul J;fitre p~poarele h:n';?;
(arata altar popoare ):'..ointa romanilor din Trans,ilvania de a
~-uni). ~ 16/ ~9 !}oiembrie _1918- CNRC 1a117lza. convocarea pentru
,,Aduna-
rea nationala de la Alba-Iulia~~sto~~ cheama la fapte". ~ ' ; ~
- ---------~-~ . 8 notembne l decemliri~~,AJba-~ - 100 000 de
oameni, 1228 de delegati; - adunare prezidata de Gh. Pop de Ba~eti~
- raport:ul i declaratia de unite citite de Vasile Goldi9; - s-au
ales doua organe de conducere:
v) &arele StafNaJ191)._al\legfalativ); btCohslliul Difigent
(executiv), condus qe !ul_iu Maniu.
3) CONSFINTJREA UNIRIJ! - 22 d~cembrie, 1919 - Parlamentul roman
adopta.,. _ 0 . _ __ .. __ _ ____ -< ~ . . --15octombrie1922 ~e
la Alba-Julia a regelu(.-F-e-rd_m_ -a-n-dJ ....
~i iJii!lei Mar_,ia/ ~. ~Conferinta d~_y.c~ la..,f~~iE
(19_19-1920:
a) Tratatul de la Saint-Germain cu ustn recunoatea unirea
(Bucovineik u Romania (10 sep tembrie 1919);
. :------.. b) Tratatul de la 11-ianon c~ recunoa~tea
unirea\Jran-: Jivaniey cu Romania (4iunie1920);
c) Tratatu.l de la Versailles c n ia, ~rant"'.-. recunoatea
apartenent Basarabie -
brie 1920).
GI N GI ...
c Vi
~ ~ a
......
~
-
97
-
,
~ N) 0 ;: ~
~ ~ N. ;:
----N N. N. ~ ;:: ~ ;: ~ ~ ~ ~ N. ""'t (I'} 0 ~ ~ 0 ""'t ~) N. ~
;: N. N.
"""""' """""' 0 0 ~ ~
-
I
~ -;1--
-j I. Semnlflca\ie :!i-Romanitatea presu,E'~ urmatoarea
abordare:
~- ideea desce.~rfd.entei, a origiru.'i rornane a romanilor; \-
ideea startiihtei elementuluLdru;ic/ roman_ic, rl.. unitatea
de@rtl; , - unitatea ~i latinitatea limbii; ~ - esenta romana a
unor obiceiuri ~i traditii; - co~tiinta romanilor despre originea
romanica.
II. Etnogeneza a) FORMAREA POPORULUI ROMAN
1) Din cine? Daci ~i roma'li ( coloni~ti ~i veterani de razboi)
Migratori
2) Cum? '-Prin romanizare - proces de asimilare de catre
autohtoni a elemente-lor de civilizatie ~i cultura romane.
Etape ale romanlzarii: I)faza preliminad (de la prirnele
contacte cu lumea romana pana la
cucerirea romana - sec. 11.1.H -~) - sunt asimilat~ cu precadere
ele-mente de cultura materiala.
OBS. Teritoriile geto-dacice au intrat sub stapanire romana
treptat: Moesia
$ ...
c iii
~ ~ 0
......
~
-
~i Dobrogea (46 d.H.) ~i Dacia (106). 7
-
a ~ 0
-~ "'-~ -
8
OBS. In aceasta perioada geto-dacii au cunoscut o perioada de
maxima afirmare.
- Stah1l dac condus de Burebista (82-44 i.H.) - Statul dac
condus de Deceba_l (87-106 d.H.)
DECEBAL - conflicte cu roman.ii
cu Domitian (87-88) => Pacea din 89- Dacia devine regat
clientelar. Razboaiele din 101-102, 1os..fo6 ::::> Dacia este
cucerita )>i transfor-
mata in provincie romana.
II) Rumanizarea propriu!.zisii - elementele romane se
generalizeaza la sGara intregii societati .{106'..ml~) ~ htLfto--~
~f;;._c.
- factorii romanizarii: - administratia romana; - urbariizarea;
-armata; - dreptul roman; - veteran.ii; - viata culturala; -
~olonWii; -: viata i;eligioasa. -viata economica;
OBS. Romanizarea a fost un proces ireversibil =>
Daco-romanii.
III) Romanizarea postaurelianii - de dupa retragerea stapanirii
romane ....,;;r: &
- factori: - m._:.~.1i!l~J.ea I:gaturilor economice, pol.it.ice
)>i militare cu
Irnperiul Roman; - riispandirea
cr_~_,,.t.,.ini=g_m~_-rz:)~.,.tl: aj2 misionari.
OBS. Are loc o uniformizare a romanizarii la scara intregii arii
de locuire a daco-romanilor.
Aceasta etapa are Joe in conditiile desfii)>urarii procesului
migraponist: go pi, hunii, gepizii, avarii, slavii.
.3) Unde? Aproximativ pe teritoriul de astazi al Rornaruei, de-o
parte )>i de alta a Dunarii
4) Cand? Proces indelungat care a debuteaza in sec. II. i.H.
(prirnele contacte
cu lumea romana) ~i se incheie in linii generale in sec.
VII-VIII d.H. .(602lt..H. - separarea romanitai rasaritene in
romanitatea de nord ~i de
~ b) FORMAREA LIMBll ROMANE
- are loc odata cu formarea poporului roman ~i face parte din
limbile neolatine.
STRUCTURA - .substrat = d~co-moes~ => vocabular (pastrate
150-
200 de cuvinte dacice); -~ = dgtin.= vocabular ~i structura
gramaticala (80% ); - adstrat = slav meridional - elemente de
vocabular c::i ~ ';
0netica.
DIALECTE = ramuri ale limb.ii - d,?co-r.oman (N Dunare) -aroman
) -;;-eglenoro~an (S Dunare) - istroroman
GRAIURI - moldovenesc, oltenesc, maramure~ean etc.
Ill. Romanitatea In viziunea istoricilor sec. VII
,,Strateg*on" -Ma~ mentioneaza elementul romanic la N
Dunare.
sec. IX 1
1) Moise Chorneati - aminte)>te ,,tarn
necunoscuta"(BALAK-VALA-HIA)
2) ,, Oguznaine", cronica turca - se scrie despre o tara a v
lahilor (ULAK -ILI)
sec. X 1)
-
0
,,vlah" - la origini termenul de 11volacae" - Caesar 11 De bello
galico" (numele unui trib celt).
- preluat de gerrnani - desemna numele vecinilor .din Apus i Sud
(gali romanizati, romani). .
- in timp acceptiunea termenului a suferit 0 restrangere
-deserrma pe cei din Peninsula Italica.
- termenul a fost preluat de slavi - Metodiu (,,Aposto]l
slavilor") aplica denumirea de 11vlahi" strainilor, adica
romanicilor.
- numele de vlah a cunoscut variatiuni: - la bizantini i slavii
sudici ~. vlah; - slavii din @sarit ~ .wwlr - slavii apus~ni
~dzalachus; - ungurii ==>:]Lach, olE!!::_,
OBS. Aparitia acestui termen marcheaza sfargitul etnogenezei gi
subliniaza caracterul romanic al poporului roman.
sec. XI 1) Gardizi, ,,Podoaba istoriilor" - face referire la
romani, situandu-i intre
slavi, rui, unguri, intre Dunare i un munte mare. 2) ,,Sfaturile
$i povestirile lui Kekaumenos" pomenesc despre vlahi sud-du-
nareni care traiesc pe raul Sava. , jj.
sec~ xn, 1) Corespondenfa dintre lonita eel Frumos i Papa
lnocentiu al Ill-lea -
ideea romanitatii romanilor. 2) loan Kynnamos - consemna despre
vlahi: ,,se zice di sunt coloni
veniti de demult din Italia". 3) 1'-nonymus, ,,Gesta hungarorum"
(Faptele ungurilor)
- otera informatii despre romani i formatiunile politice
exis-tente in sec_1ri spatiul intracarpatic;
- ii desemneaza pe romani cu numele de ,,blachi".
sec. XIII 1) Simon de Keza, ,,Gesta hunorum et hungarorum" -
spune caxomanii
erau 1n Pannonia la venirea hunilor, ca o parte dintre ei s~a
impratiat ln Italia, iar vlahii, care erau pastori i agricultori,
au ramas sa trfilasca 1n continuare. t
;I i !
:
OBS. lncepmd cu secolul al XIV-lea informatiile ;;i izvoarele
istorice despre romanise inmultesc pe masura ce cregte interesul
fata de romani.
Premise: - formarea statelor medievale ~ afirmarea romanitatii;
- declan;;area 11 cruciadei tarzii" = lupta cre;;tinatapi impotriva
lmpe-
riului Otoman ~ Tarile Romane - bastion; - Rnastereg__ ~
1:;!!.!lani~tii manifesta interes pentru Antichitate, pentru
vestigii m:rt"eriale gi spirituale ale romanitatii.
sec. XV 1) Po~o Brag iolini - afirma originea romanica a
romanilor, continui-
tatea elementului roman, originea latina a limbii rornane (idei
sus-tinute cu dovezi) .
2) Flavio Biondo - originea romanica a poporului roman gi a
limbii romane (romanii invodi cu mandrie originea lor romana).
3) gnea Silvio Pi
-
::i u
~ "5 0 .::i ...
~ -
12
OBS. Ideile lui sunt combatute de L. Toppeltinus ~i J. Traster
~i Benko J6zsef.
4) Nicolaus Olahu.s, ,,Hungaria" - a fost primul roman care a
suspnut uniunea de neam, limba ~i religie a romanilor, argumentata
tot prin originea lor comuna. '
5) Jan Laski, Conciliul de la Lateran (1514)- semnala originea
romana a romamlor (sunt Oteni de ,,odinioara ai romanilor"),
6) Johannes Honterus - o harta (1542) - denumirea de Gacia
pentru ]ntreg teritoriul locuit de romani,
sec. XVII Premise:
- apogeul culturii medievale romane~ti. - se contureaza
con~tiinta naponala a romanilor. ~staurarea stapanirii Habsbu,!gice
ill Transilvania ~ Biserica Urntf
OBS. Realizarea Bisericii Unite a avut drept consecinte: - noua
biserica a afectat ordinea traditionala din Transilvania,
bazata
pe natiunile privilegiate, prin acceptarea romanilor care adera
la ea. - a deschis calea luptei naponale a romanilor sustinuta -
prin argu-
mente legate de romanitate imtaietale, prin aparitia unot
carturari romani care au sprijinit cauza romanilor.
- acceptarea ideii originii romane submina principiul intaietapi
~i ideea superioritapi de civilizatie a natiunilor
privilegiate.
1) Grigore Ureche (1590-1647) - ,, Letopisetul Tiirii Moldovei"
;_ sustine latinl.tatea lii:nbii romane i
, ' ' 'S demonstreaza romanitatea.
2) _Miron Costin (1633-1691)
ldei:
- ,,Letopisetul Tiirii Moldovei" - continua opera lui Ureche. -
,,De neamuf Molcfavenilor" - p1im_:il~ sa~ consacratori~or.
- istoria romanilor incepe cu afirmarea elementului dacic
modelat prin cucerire romana;
- continuitatea populatiei daco-romane dupa retragerea romanilor
din Dacia, rezistenta In fata migratorilor ~ aparitia POPORULUI
ROM.AN; .
- originea romanica a poporului roman este atestata de: a)
numele pe care strainii i inii romanii 1-au dat populatiei:
,,rumani"; b) latinitatea limbii romane; c) urmele romane lasate
in Dacia - ,,de la Ram ne tragem".
3) Stolnicul C-tin. Cantacuzino (1640-1716)- ,,lstoria Tiirii
Romtine~ti " . ~
ldei: - continuitatea dacica sub stapanire romana; - originea
romanica a Yomanilor; - unitatea i continuitatea romamlor; -
romanii se mandresc cu originea lor.
4) .Dirnitrie Cantemir (1673-1723) - ,,D1scrierea Moldovei" -
problema romanitatii ill tre1;wat ~:onicul
rom&no-mcrldo-vlahi"'F3- cea mai complexa lucrare istorica
care trateaza originea romanilor; marcheaza efortul
istoriografic de a fixa locul romanilor in istoria universa!a.
ldei: - continuitatea i unitatea romano-moldo-vlahilor in spapul
carpa-
to-dunarean; - damuirea elementului roman i dupa retragere;
. - descendenta EJfin ~ - p urismul la tin anticipand ~coala
Arde-leana.
5) Cronicarii SC19i - sustin presu pusa origine dacica a sailor
( confuzia venea din identificarea getilor cu goti ~ originea
romanica a romamlor.
6) Valentin Frank von Frankenstein - desfiinteaza teoria
sustinuta anterior, dar suspne originea latina a rorri.anilor.
7) Martin Schmeitzel - contribuie la raspandirea ideilor despre
romanitatea romanilor In strainatate.
8) Martin Opitz - originea roman.a a romanilor con.firmata de
limba romana, cea mai apropiata de latina.
9) loan Lucius - dubii ~i rezerve cu privire la romarui
nord-dunareni.
QI N QI ...
c iii
- ~ !-.. a
.......
~
-
13
-
;:s '-' ~ 0 . ;:!
)...
~ -
14
sec. XVIII ' . Premise:
- se afirmii consecintele Bisericii Unite. - se afirmii lupta de
eliberare nationala ? romarulor - etape: a) 1744 - Episcopul Unit.
Inoahentie Mien-Klein - ,,Supplex Libellus" --- .
'f.:r suspne obtinerea drepturilor pentru romanii din
Transilvania j (recunoasterea natiuruim~:an~a:limbii r ane,
biserica unita) ~ . __,_, --=:prin ~a r itate. A Aietat , .. oritat
. ~ b) ~1-,, Suppl ex Li bell us Valachorttin": - sunt re uate
ideile i argumen-
tele lui Micu Klein, dar pentru toti romarui indiferent de
confesiune. c) Reprezentanfii $colii Ardelene: Gh. $i.ncai, Petru
Maior, Ion Budai
Deleanu, Samuil Micu.
Concluzie: - ideea romanitaW devine arma de lupta politidi.
OBS. Dei abordarile pred6rninante ale secolului sunt impregnate
de dimen-siunea politica, au existat i abordiiri corecte:
ldei:
1) Iosif al II-lea (1780-1790)-romanii sunt incontestabil cei
mai vechi i mai numeroi locuitori ai Transilvaruei.
2) Contele Teleki (1791) - spunea despre romani di sunt cei mai
vechi locuitori ai Transil vaniei.
3) Huszti Andras (1791) - facea referire la latinitatea limbii
romane i spunea ca romanii, vechii locuitori ai Transil-vaniei,
sunt urmaii coloruilor romane din Transilvania.
a) Franz Sulzer (ofiter in arrnata austriaca) --
- romanii nu se trag din colonitii romaiu; - parasirea completa
a Daciei de ciitre romani in timpul retragerii
aureliene; - romanii ca popor s-au format la S Duniire, de unde
au emigrat pe
teritoriul din N Dunarii in sec.~
~ .~.! ' I
ldei:
b) J. Christian von"Engel
- neaga ideea continuitatii elementului roman 1n Dacia. - adauga
teoria raufacatoriJ..G?r i ~xilatilor lansata de istoriografia
umanista poloneza. ~.,...,,,;,- -
c) LC. Eder, Bolla Marton - au sustinut i ei idei ale teoriei
imigratio-ruste.
OBS. Aceste idei au fost contestate 1nca de la aparitia lor de
catre: , Q.J__ a) Michael Lebrecht (1784) - romanii sunt urmaii
romanilor i sunt 1 cei mai yechi locuitori ai acelor regiuni.
~ b) E. Gibbon.(1787) -istoric englez- sustffiea conti.nuitatea
daco-romana. ~ c) Reprezentantii $c~lii Ardel~ne (sec. XIX)
ldei: - in Dacia a riimas o mare parte a populatiei =>
continuitate dupa
retragerea stapanirii romane. - de la daco-romanii migratorii
vor deprinde agricultura i bineface-
rile civilizatiei.
d) Paul Josef Schafarik (1844)
ldei: - vlahii de la N i S au aceeai origine; - romanii sunt
rezultatul amestecului tracil01~ geto-dacilor i romanilor.
sec. XIX Premise ~ 1859 - Unirea principatelor -1877-1878 -
cfltigarea independentei
=> trecerea la alfabetul latin, adoptarea numelui de Romania
(expresii ale contiintei romanitatii) . -~ualis:rriul
w&tro-ungar lupta de eliberare nationaia (~ i afirmarea
intelectualitatii)
=> ideea romanitapi este folosita ca arma politica in
obt]nerea de revendicari nationale.
~ QI .. c iii
-~ i.... .8 ~
-
15
-
;:s u
"' "' ..s:: \..) 0 .s
!-..
-
:s j I'}
~ ::; ) ::: :;: -< ~
-
18
ldei: - diminuarea contribup.ei factorului roman (caracter
asupritor); - exacerbarea elementul~ - exacerbarea elementulu~ ' -
poporul roman era format eJa inainte de cucerirea rorhana.
1) Mihail Roller, ,,Istoria romanil_gtj"j:-- tr--.......,
Perioada postdecembrista Premise: - Romania i statele vecine -
Ungaria, Bulgaria - fac parte din
U.E. -problema romanitap.i i continuitatii nu mai are valoare
politica;
- Astfel romanitatea romanilor nu mai are nevoie sa fie
de-monstrata i c:u atat mai pupn contestata.
Ex. ~an Boii Romania fara de frontierii a. Europei i Istorie $i
mit fn con$tiinfa romiineascii.
l .I i
Democrafie i totalitarism Ideologii ~i practici politice
in Romania ~i Europa
- 1(~ -~~ AU~ ~Q/U'.V~ (\ , ! L/'J -" _ I" ---'. ~ /J n fall ~ f~
~Jifl/YJ-e c_:~ -~~ ~Molt J~~o'-t. l 0 lvu-U
-
II 1.J~h. tr.7- ~kJ,J IJotfoo~: Soctokd ~ ilwv,CI.~~ ok; '
r;,,,)-,.Ji~ {MM. ~ r . politice (sec. al XIX-lea); sociale (sec.
XX).
- constitutionalismul.
II. ldeologii ~i practici totalitare
I ~ ~ - .
:~ .
f Masuri]- ~QA/.~ ~ -) cid FOrMA.t~~CJ: - desfiintarea
sindicatelor =::> infiintarea Frontului Muncii; -inregimentarea
rnaselor (Tineretul hitlerist- Hitlerjugend); -cenzura; - polit].a
secreta (GESTAPO); - controlul ~bisericii;
OBS. Acestea s-au afirmatin~rima jumatate a secolului @re
f~du~iM~ cintelor Primului Razboi Mondial.
- propaganda; ~dt'AMi.M 0r-{ii (Y>)~~- s ... .
A . ~I_ c>k F~~./~ -declangarea politicii antisernite: ~ l
CJ.ft'1~o.~ H ~)
f -~ a utitelmLun ; (3.S. I fWM1u ~ ;rt. a) FASCISMU:~ ~if~-
e~oho.~-~~ ~~ -> (lA..ct,~a. t4* l\U.A(. ~ . fVtu u llt\J.
""""at~ o.. .e~ - suprimarea libertap.i preset / ~O.....
... - interzicerea activitatii partidelor => partidul
nationalist /. ~ fascist; j ~ -inregimentarea maselor (Dopolavoro,
Ballila, Avanguardia);
adoptarea solutiei ti.hale: exterrninarea evreilor => Holo-.
-
caustu!f Sho~-:_ (lpgarele d~ la_Aus0witz, Treblinka,
Maidanek)/11jwu,~ ...fQMt,Cc;n c) PARTIDE $1 GRUPARI EXTREMISTE DE
DREAPTA />-OJ' ,, ,.,-h. ~
- in Romania, Ungaria, Bulgaria, Spania, Portugalia, Belgia,
M(lrea Britanie. ~
Id . _p j .-e1: r e-0-- naponalism; - antiliberalism; -
antisemitism. ~~ ~ polia secreta (OVRA); ~ e -or~,i:ruz.atii
paramilitare (Camasilip~egre/I}aWJ a), OBS . In unele dintre aceste
tari artidele extrern st d dr t ' . !... . . - eJZi/\.U{.~Q..
o..~Wu.x~ p~Tlu . . , . . '". ' 1 e e , eap a au aJ uns
b ) NAZISMJJL ((!if; /l.Vifl/flrrXLJfl! H-l:teJi ' o_ t.. J ,,
ia cona1:cere, ungan , . ehoslovac; ,_,om3ni~ fl rr=r.:r.-tt -b~ ~
-) ~;~ ~ MWot.t. ~ 4~"'-' .. 't'a..K ~ l;:;:!!.;..I . ' ' - /\1
/'.' n-... r.i1'9. d)COMUNISMUL(EXTREMASTANCiA) Q""-m>r,,j~
'2U5l"4 iY . - Sl!Jtinute dt;._ffitj~~J., 1 Mein Kamr (Crezul
meu);- ~NV\ ~--Qhi,Q. tVo.>Ucw..-k: "'~~rvw,J '1 /"' A+M.~ _It t
~ JJ. ~ponalisrn;.'it~id~tatura =>eel de-al
treileaReich(imperiu); -Jo...':/ CY)~~ . )911-oN.. floe. ~~o.. ~CE.
0-01.t.~tr dJ. ..LeMU>1 ~~ - rasismul =::> antisemitism. er.
'f~ avuf ia baz]'teoria marxista; Practica o itica - .~J ~ J
~1uh.e.. - ideea lup tei de clasa: ~ 933 Hitler preia
putereafakgeri "W) => cancelar. / ~ - ideea dicta~rii
proletaria~ui;
~ artie 19 - Hitle!JP.~ dictatoriale =::> sfaritul Republicii
Weimar. - rolul statul~ ~ I 19.. moare~cienburg,. iar Hi-~~ibutiile
pre~edintelui ~ ..:. pre~uarea put~ri.i p~rin revolu~e; ~ .
1.U.hrer). -/ C4J/iJ. ~co,,~ -societatea sociahsta ca treapta spre
cea comunista.
-
4
1. :~ 11 .. , ii '-I 1 \
! . ..
. ."""11
Masuri: - partid unic ifO.;... - controlul statului (dirijism
economic); - proprietatea cofectiva; - poli~ia secreta ~CEKA. NKVD,
KGB);-- cultul p~rsonql~ . _ ~ ~ -:Y ~1~1 . ' c,\.U~
.;;:...;;.;;.;,;;.._ _ _
OBS. A existat ~tr~ ~i 1'r2ill. cu privire l~ortul de revolu/i..
::::> incercari de a exporta revolutia in Ung.aria, Polonia, '"
ermarua. _,,,.,~,riJJ {;iQ r~~ifk ~~,~J.r Jti~iut'R i;f'''
J'l;''l.MOll . 1 i
"A yC95 filtiu. 10~1~61~;~.4ii~ut>t11t!l ~J...V&. ~~vlt.i
(,./d.ccul./ Ji" (''~111/t .,,. ('~oWCA Uf: SS f'cA.J.o ~ l~""i!, '
\ ~
Caracteristici:
Contestari:
OB tesc: - mi~cari de disiden!a: Vaclav Havel l..Cehoslovacia),
Adam
Michnik, Bronislaw Geremek, Lech Walesa ~i sindicatul
Soli-daritatea Polonia . 197 988 rezistenta mujahedinilor din
Afganistan.
Caracteristici: - cconomie centralizata 9i planificare riNda; t7
{ --12. ~ ~colectivizareafortata;.:;,~-~'{(~~w~ .. . . . . -
industrializarea fortata-,J~c:tJru:.a~ of""-. -&!A. ~f"t. Ill.
ldeolo 11 ~1 pract1c1 democrat1ce
' I "I N.A.f.>l.Q.. f'M..~ ~ - planuri d.Rcinale; ~ .... p,.~
~ t'C6-1.C4 If" ea_{t, . ' ~ CP-1.1. - cenzura, ' r . Storie: -
cultul personalitatii dus la extrem. 1) Antichitate - problema
drepturilor este abordata in primele coduri de
Nikita Hru~ciov - critica regimului stalinist Mihail Gorbaciov -
a lansat, in 1985, Perestroika ~i Glasnos~
(reconstruc\ie ~i deschidere) Mongolia - stat comunist inainte
de 1945
It) a doua jumatate a secolului XX Comunismul in mai multe
tari
/
dupa 191,li.J comunismul se instaureaza in mai multe tari din
Euro!, Asia, America. --
' I
legi. ~) ,poca luminilor - a pare ca teorie a drepturilor
omului.
., ~ 1 7 Declaratia de indpendenfii a SUA 1789 Declaratia
drepturilor omului ~i cetiifeanului => egalitate intre oa-
meni, dreptul la viata, la libera exprimare etc. 3) Epor.a
contemporanii
> - _--o, K eclarafia universalii a drepturilor omului {ONU).
Convenfia europeanii a drepturilor omului (Consiliul Europei).
~1Primul Razboi Mondial - democrap.a victorioasa. \
l!I Cll ....
c iii
-~ i.;.. 0
......
~
-
25
-
5
;m eriilor multinationale- - aparipa d oi Sti,\te . adoptarea,
de catre aceste state! de~
republicane sau monarhii parlamentare (Iugoslavia); -
consolidarea regimurilor democratice ill vechile state
democratice
sub impactul a doua elemente: vot universal (~ne;lia~SUA ~
reforme agrare. , II) perioada interbeli~~riza democratiei => )
nstaurarea regimurilor
totalitare. ' Ai I
Concluzie: pozip.i revizioniste fata de tratat. - crize
economice ~i sociale; - c.:riza postbelica imediata (1918-1924);
'.::: cnza econom1ca de supraproducfiEY(1929-1933) => _greve,
mi~c~i
sociale, in!!filie, cre~terea lenta de salarii; -~ politice
generate de raspandirea ideilor socialiste:
- 1918 - Revoluj:ia spartakista din Berlin; - 1919 - Republica
Sovietica Ungara; - scindarea mi~carii socialiste 1n partide
social-democrate ~i
comuniste.
Concluzie: in fa ta h1turor acestor incercari, democraj:ia n-a
mai gasit solup.i S declinul dernocratiei'.'"
- crize politice ale democr~p.ci europene interbelice: ~~Lloyd
George; . .
- scindarea liberalilor in diverse grupari => unii adera la
tota-litarism; .
-ponderea crescanda in viata politica a partidelor populare
socialiste, comuniste, naponaliste.
- disparipa unor partide politice moderne ~i aparitia altor
particle .
OBS. A existat o revigorare in perioada cre~terii economice
de~
~1 . ;1 -
I t
" j ' :.-"'\
III) perioada postbelica (dupa 194~)~cfia democratiei. OBS.
Ordinea politidi instaurata e_upa raz~a fost expresia comwomi-
sului istoric facut de democratie URSS-ului ~ polarizarea lumii
1n cele doua sisteme.
~ ,...~~~.,~w .,luralisrnului ~i_liberalismului democratic:
deologiilor. populare ~i democrat-cre~tin~ (iau locul
liberalismului); crfirmare~i ~-v-o~l-ta-r-~i:artidelor
social-democrate ~~ socialiste (Franta, Germania), chiar ~i
comuniste (Italia, Grecia);
- aparitia mi~carilor ~i partidelo ecolo 1s , __: afirmarea tot
mai putemica a orgaruza, 1 or dfo societatea civila; - iniP,erea ~i
:tnanifestarea unor acuni anticomuniste:
.-Planul Marshall; - Razboiul din Coreea (1950:-1953); ,.
constituirea NATO; - Razboiul din Vietnam (1961-1975).
OBS. Toate aceste aqiuni sunt e?