8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
1/21
Interogatiile unui popor stravechi:
Zeus au Zei
(Vedismul si brahmanismul hindus)
Istorie,civilizatie,cultura
Inca din perioada arhaica,India a fost populate de mai multe grupuri entice cu
dialecte si traditii diferite.
Mileniul III inainte de Hr
Urmele paleontropilor (unelte simple de piatra sau din piatra slefuita) au fost
descoperite in tinuturile deluroase si muntoase a tarii(Bellary-statul Mysore).Cele
mai vechi state au intat in regiunea uviului Indus inca din mileniul III inainte de !rocupandu-se cu vanatoarea,agricultura si cresterea vitelor pentru consum."nimalele
erau folosite drept moneda.#ranele erau depo$itate in vase mari de lut,ingropate in
pamant.
"glomerari ur%ane din india preariana descoperite la !arappa si Mohend&o-'aro.
-Citadela de la !arrapa a fost construita pe o terasa in forma de parallelogram cu
laturile m*+m,ind incon&urata de un $id de +m latime.e terasament au
intaltat cladiri din caramida arsa,cu scari si rampe de acces.rasul dispunea de
puturi si canali$re.In oras se aau depo$ite de granie,pive pentru $dro%irea
cerealelor,ateliere de olarie si erarie.Cetatea era preva$uta si cu cheiuri.
-Citadela de la Mohend&o-'aro /arhitectura semanatoare cu cea de la
!arrapa.Intrarea in oras era ancata de + turnuri,cladite din carami$i arse0avand
turnuri analogice in partea vestica si 1ordica.Cetatea dispunea si de un %a$in
dreptunghiular construit din carami$i arse,avand o functie ritual ind destinat
a%lutiunilor.rasul dispunea de ham%are pentru cereal,de pive si ateliere
mestesugaresti.
-Casele locuitorilor din mediul rural erau facute din chirpici si nu aveau usi,intrarea
ind prin acoperis.
Mileniul II inainte de Hr
-Indo-europenii patrund in nordul tarii si incepe procesul de ariani$are (arya-
no%il).'upa 2 secole arienii ocupau regiunea celor 3 rauri,adica %a$inul indusului
superior,en&a%ul si au distrus vestigiile vechii civili$atii dravidiene.4e*tele vedice
fac alu$ie la ciocnirea dintre arieni si a%origeni,pre$entand efectele de$astruase
produse de ra$%oi."celeasi surse literare ne spun ca %astinasii au devenit sclavii
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
2/21
cuceritorilor (dasa5sclav),iar altii au fost integrati in noile structuri
sociale,dravidienii au fost miti$ati printre epitetele negative/demoni si vra&itori.
Arta
entru arta preariana sunt caracteristice vasele ovoidale cunoscute su% numele de
pahare de indus,cu %a$a ascutita,avand o destinatie rituala,din ele %andu-se o
singura data dupa care erau sparte.6lemente decorative intalnite pe vasele din
cermaica sunt/cercul,dreptunghiul,triunghiul,liniile drepte,frun$a de
pipal,pasari,cer%i,pesti,crocodili,repre$entari specice sim%olisticii sacre
ancestrale.7tradania decoratorilor de a elimina spatiile goale are o importanta
deose%ita/ea repre$inta lupta omului cu neinta,spaima acestuia de vid.'in lut se
mai e*ecutau %ratari,margele,pandantive,colivii pentru pasari,&ucarii si mici gurine
animale si umane-statuetele redau si guri de $ei.
-In valea Indusului au fost descoperite sigilii care erau atarnate la gat cu un snur,iar
pe suprafata acestora sunt guri animale si inscriptii.
Scrisul
-rimele forme de grae au fost descoperite pe sigiliile de la !arrapa si Mohend&o-
'aro,pe %a$a acestora ind reconstituite de semne din stravechea scriere
inda.6le se compun din chipuri de oameni,linii verticale,ori$ontale,cruci,cruci o%lice
si guri geometrice.
Izvoare
rimele informatii referitoare la religiile vechilor in$i provin din natura
arheologica,documente eterogene,cu varste diferite si valoare inegala/imnuri,te*te
rituale,legende populare,poe$ie epica si comentarii teologice.Cele mai importante
informatii legate de credintele vechilor in$i ne revind in te*tele vedice-
veda5stiinta,cunoastere sacra,revelatie
VedeleCuprind te*te care se succed intr-o ordine cronologica apro*imativa,cu multe
suprapuneri/8ig-9eda sau 9eda 7trofelor,:a&ur-9eda sau 9eda formulelor
sacriciale,7ama-9eda sau 9eda melodiilor sacriciale si "rtharva-9eda sau 9eda
acterlo magice compuse ind din rugaciuni,invocatii rituale,laude aduse $eilor,pe
alocuri aparand preocupari speculative legate de originea lumii,a timpului,de natura
$eilor si structura personalitatii umane.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
3/21
9edele reecta conceptiile religioase ale cuceritorilor arieni si invataturile profesate
de succesorii acestora in veacurile urmatoare.In$ii considerau literatura vedica ca
ind emanata de a%solut."u fost redactate in sanscrita si n-au fost niciodata traduse
in vreuna din lim%ile indiene.
rahman
" +-a categorie de scrieri
Brahmana5comentarii %rahmanice.7crieri in pro$a consacrate in special descrierii
modalitatilor de indeplinire si de recompensare a sacriciului.
Ar!an!"a sau te#tele padurii
" ;-a categorie de te*te/Cugetari din padure/te*te de cugetari referitoare la natura
$eilor,originile creatiei,la sensul mistic al sacriciului.
$panisadele
" -a categorie de scrieri.Upanisad5intelepciune,intelepciunea pe care cineva o
poate do%andi de la un upa5profesor,de la o persoana care poate distruge complet
ni5atasamentul discipolului fata de sad5lume a&utandu-l sa o%tina suprema
fericire.Upanisadele ofera cunoasterea lui Brahman ind numite
Brahmavidya.4eoreti$arile din upanisade pendulea$a intre idealism si ateism.
%orpusul Smrti sau &raditia
Cuprinde te*te presupuse a revelate,ind dominat pe de o parte de ideea de
dharma (ordine universala,iar pe de alta parte de dorinta descoperirii cailor care
conduc la mentinerea acestei ordini.
Coloana verte%rala a corpusului 7mrti o constituie te*tele Dharmasastra (tratatele
ordinii universale) intre care la loc de cinste se aa cele%rele
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
4/21
Aspecte mito'teopeice
Unitati de o mare diversitate doctrinara/credinte
animiste,politeiste,dualiste,panteiste,moniste,agnostice si chiar si doctrine atee.
Mituri
erioada preariana
ocului."tharva 9eda asocia$a
em%rionul de aur cu stalpul cosmic,7?am%ha,am%ele mituri su%liniind actul genuin
drept re$ultat al interventiei seminale a unui $eu creator.
In urususa"ta ni se pre$inta totalitatea cosmica prin intermediul lui urusa,o
inta androgina.urusa naste energia creatoare feminina vir&a,ca apoi el insusi sa e
$amislit de ea.Ideea pe care o promovea$a aceasta mitopee este
sugestiva/divinitatea e in egala masura victima si actor in sacriciul creator.
In miturile Vedice meta$ica poetica gravitea$a in &urul conceptelor de inta si
neinta,accentuand ideea ca inta se trage din neinta prin puterea
caldurii,relevand forta iu%irii ca liant intre inta si neinta.
.erioada brahmana
rahmanele si $panisadele inserea$a mai multe versiuni cosmogonice in care
se accentuea$a ideea ca lumea este o emanatie a lui Brahma.In una din Brahmane
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
5/21
se arata cum la inceput era un singur suet su% forma lui urusa care apoi s-a
despartit in doua se*e si care,prin transformari continui in perechi de diferite inte,a
dat nastere la tot ceea ce e*ista,de la cele mai marunte vietati pana la $eii insasi.
Zeitati
In perioada prearianta miturile releva guri de $ei cum ar Marea
Zeita,Zeita Mater-divinitate a pamantului-ramura de ar%ore care rasare din capul
$eitei sugerea$a faptul ca a fost socotita agentul fecunditatii si protectoarea
recoltelor.6a este repre$entata su% chipul unei femei goale,cu parul in vant ase$ata
intre crengile unui ar%ore de pipal,avand doua %ratari care ii acopera %ratele.In
frunte are coarne,sim%oluri ale puterii,iar dintre ele se inalta o ramura de copac.
"laturi de marea $eita se pare ca a e*istat si un Mare Zeu,ul sau sotul acesteia.e
sigiliile de la Mohend&o-'aro si !arappa,$eul este infatisat cu o fata tripla,asa cum
avea sa e repre$entat mai tar$iu Brahman.>ata ii este incadrata de coarne,iar pe
cap poarta o %oneta.In fata sa se distinge un sir de capre in mers,un tigru,un
elefant,un rinocer si un %ivol,fapt ce indica omnipotenta $eului asupra tuturor
animalelor.
In epoca ariana panteonul vedic a fost dominat de $ei masculini.
/!aus-desemna $iua si personica sacralitatea cerului0era o divinitate
omnisicenta,creatoare a cerului si a pamantului.4reptat locul lui a fost luat de
9aruna.
Varuna @$eul suveran,regele univeruslui,stapanul $eilor,al oamenilor si a lumii.6l a
intins pamantul,a pus soarele pe cer,a ase$at cunoasterea in inima oamenilor si a
creat %autura sacra soma."tri%ute/omnisicienta,infaili%ilitatea,omnipotenta si
omnipre$enta.6l lega sau de$lega de la distanta pe cei victimi$ati prin actele
magice.In plan sim%olic a fost repre$entat cu o funie in maini,imagine ce sugerea$a
calitatea $eului de a patrunde misterele lumii create dar si ale lumii divine.
'e el depindea rta si maya.8ta desemna ordinea lumii-
cosmica,morala,liturgica.Maya desemna schim%area din univers,schim%are
catalogata drept demonica si inselatoare,dar si schim%area stricaciunii.
Agni @$eitate %ivalenta (vi$i%ila si invi$i%ila).7ursa intelepciunii,crainicul intre cer si
pamant.6ra asociat cu sarpele "ni Budhnya,relatia $eilor cu serpii relevand ideea de
unitate a contrariilor.6ra repre$entat e su% chipul focului,e su% chipul unui
sarpe,sugerand gama nelimitata de virtualitati ale divinitatii."gni era stapanul
caselor si lupta impotriva diavolilor aparand pe locuitori de %oli.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
6/21
Mitra'a fost $eul protector al regilor,intruchipand ideea de dreptate si de activitate
sacrala.Mitra ii a&uta pe oameni sa-si respecte anga&amentele.
Indra a fost $eul cosmogonic,el a creat cerul si pamantul si a facut ca soarele sa
straluceasca pe %olta.Indra a fost identicat cu forta demiurgica,dar si cu energia
fertilitatii universale.
Vi0nu a fost o divinitate htonianA, generoasA faA de oameni - i a&uta n lupta cu
rAul. n plan sim%olic era repre$entat prin ntinderea terestrA.
. erioada brahmana
anteonul popular ind nu a suferit modicAri su%staniale n perioada %rahmana
Componena lui a rAmas aproape aceeaDi ca Di n epoca vedicA0 6lementul de
noutate avea sA- constituie apariia lui rahman.
rahman
CuvEntul Brahman derivA din rEdAcina sanscritA %rmha,care se traduce prin a spori,
a creDtiFG. n concepia in$ilor post-vedici Brahman repre$enta principiul
a%solut,omnicreator,omnipotent,omniscient,u%icuu,fondulprimordial al oricArei
realitAi. 'eDi imo%il, Brahman miDca totul, umplea totul Di a%sor%ea totul. Brahman
era omonimul realitAii 7upreme, susinAtorul Di temelia lumii vi$i%ile.Brahman
e*ista prin sine, este fArA nume Di farA formA, este transcendena nsADi.6lementele
componente ale naturii si o%iectele consacrate prin rituri se considera ca sunt
im%i%ate cu sacralitate de Brahman.
"paritia lumii este pusa in stransa legatura cu vointa si dorinta ataman-
ului5suetului lui Brahman.Brahman era va$ut ca ind singura realitate,el induniversul,omul insusi ind privit ca o emanatie a lui Brahman.
otrivit antropologiei %rahmane,inta umana poseda un trup du%lu,interior si
e*terior.4rupul e*terior dispare odata cu moartea,iar trupul interior insoteste fuletul
in peregrinarile sale post-mortem.4rupul este cetatea lui Brahman si are unspre$ece
porti.Una dintre acestea ii permite sa intre si sa iasa din trup,fenomen care poate
sesi$at doar de catre spiritele superioare.
rganele corpului omenesc comunica intre ele prin intermediul praniei5rasuarii si
au capul drept acoperis.Inima are un loc special,locasul suurilor viitale.'in inima se
declansea$a activitatea sen$oriala si tot aici se retrag simturile in timpulsomnului.Inima este sediul lui Brahman.
7uetul omului nu ia inta pentru prima data in momentul nasterii,ci se reintoarce
de pe luna,unde a primit rasplata faptelor comise intr-o viata nterioara.6l trece in
eter,apoi prin vant,prin ceata,prin nori,prin ploaie,prin plante,si seminte ca in cele
din urma sa a&unga in trupul mamei ca urmare a impreunarii femeii cu %ar%atul.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
7/21
1di2cii sacre,preoti,rituri,+estinuri,concepte
si practici religios morale3
1di2cii sacre
/in perioada preariana nu s-au pastrat urmele vreunui templu sau ale vreunui
locas de cult,indii folosind pana in $ilele noastre altarele in aer li%er.
4ici din perioada vedica nu e*ista urme materiale de sanctuare.Cert este insa
ca riturile domestice erau savarsite in &urul vetrei focului si al altarului,situat in
e*teriorul casei.
"altarul e*terior era patrat,avand gacapicatatea de a capta si iradia energia
divina.e suprafata altarului se presara iar%a pentru a se crea un confort optim
$eilor care primeau daruri.'upa e*ecutarea sacriciului iar%a era arsa.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
8/21
udagatarii asigurau fondul mu$ical pe care se cele%ra actul cultual."cesta a fost
motivul pentru care se manifesta o e*igenta deose%ita fata de preci$ia reproducerii
de catre interpreti atat a te*tului sacru,cat si a cantecului sacru @ se considera ca
erorile comise de cantareti duceau la esecul actului de cult.4e*tele utili$ate erau
e*trase din 7ama-9eda.
. In perioada rahmana prerogativele de ociant al cultului pu%lic i-au revenit
e*clusiv %rahmanului.
'rahmanul5interpretul cuvantului sacru,era singura persoana autori$ata sa
studie$e si sa interprete$e 9edele.Brahmanii se interesau de toate aspectele
cunoasterii din vremea lor/alcatuiau comentarii pe marginea vedelor,organi$au viata
religioasa si sar%atorile,alcatuiau tratate de
medicina,arhitectura,astronomie,poe$ie,mu$ica,dans,teatru.6rau psihologi pentru
familii,otarand pentru suverani perioadele favora%ile sau defavora%ile marilor
demersuri regale si pentru familii perioadele potrivite pentru casatorii,initieri
etc.Brahmanii invatau totul oral.
Initierea brahmanilor upana!ana consta din incredintarea tanarului unui
acaraya5guru."cesta il supunea unei gestatii de ordin spiritual,scopul ritualului ind
acela de al transforma pe novice intr-un em%rion.Urma actul de schim%are a
numelui,proces ce arata ca in neot a murit viata de pana atunci,locul ei ind luat
de o noua conditie e*istentiala."poi I se incredinta funia sacra,care era trecuta
peste umarul stang si innodata in partea dreapta,timp in care se rostea formula de
consacrare,de punere in relatie cu splendoarea a%soluta savitri,alcatuita dintr-o
strofa vedica,inchinata soarelui.In continuare era luat drept discipol,%rahmacarin,incasa maestrului unde invata timp de + ani o veda,iar daca vroia sa le invete pe
toate statea H de ani.e durata pregatirii discipolul era in acelasi timp si
servitor,ducand o viata supusa unor reguli stricte/castitatea,infranarea de la
consumul unor alimente,ascultarea,sa adune lemne ptr focul sacru,sa cerseasca ptr
maestrul sau,sa invete si sa repete rugaciunile si traditiile vedice.1oviciatul se
termina printr-o ceremonie de a%solvire care consta intr-o a%lutie ind numit
snata?a5im%aiat.1oul %rahman tre%uia sa se casatoreasca si sa-si faca vetre pentru
arderea sacriciilor.'upa prima si a +-a etapa %rahmanul putea sa se retraga in
padure pentru a se dedica meditatiei0putand sa impinga si mai departe detasarea
lui de familie,plecand pe drumuri,fara sa ai%a un foc si un loc al lui,consacrandu-se
cu totul cautarii adevaratei fericiri spirituale.4oate aceste acte pregateau pentru
e*perientele post e*istentiale.
'7satr!a 8casta celor razboinici3Cea de-a doua casta acreditata de
%rahmanism,dintre ei se alegeau rad&ahii5regii si maharad&ahii5capeteniile
militare.6rau oameni culti,aveau dreptul sa citeasca vedele,dar nu sa le
interprete$e.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
9/21
'Vais!as8stapanii casei3%ea de'a treia mare clasa sociala3
6ra formata din negustori,crescatori de vite,agricultori.
'Sudras8slu5itorii3Ultima casta sociala,reunea pe cei ce slu&eau ereditar primelor
; clase.Mem%rii acestei caste proveneau din randul a%origenilor.
'/incolo de aceste caste erau navana5cei din afara,din randul lor facand parte
ta%acarii,gunoierii,groparii.
-ituri
In perioada prevedica si vedica .7tapanul casei grhapati rostea rugaciunile
catre $ei si a formulelor sacre si e*ecuta actele de puricare.In centrul cultului
domestic se aa sacriciul de animale (capre,%er%eci,tauri,vaci) ind omorate prinsufocare,dupa care inima,catul si partile cele mai carnoase erau arse.'imineata si
seara se aduceau ofrande focului,iar la luna nou si plina ale ecarei luni a anului se
aduceau ofrande din pra&ituri si unt.
7tapanul casei era insusi %rahmanul,care e*ercita rolul de cele%rant al cultului
domestic.
#rhapati indeplinea cinci acte rituale/recitarea vedelor0pre$entarea ofrandelor de
unt focului casnic,aducerea de li%atii pentru morti0depunerea pe sol a ofrandelor
pentru duhurile rele (%oa%e de ore$ si or$ presarate in interiorul si e*teriorul casei)
si savarsirea de fapte de milostenie."tat in perioada vedica cat si pre vedica elocia %inecuvantarile ceremoniale la casatorie,nastere,%oala.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
10/21
Brahmanii aveau monopolul in ocierea actelor de cult.7acriciile pu%lice erau
aduse pe altare improvi$ate sau portative.
ertfele rep. o reiterare a sacriciului lui r5apati,care prin intermediul riturilor
practicate de $ei si-a recapatat identitatea afectata de actul creator.
Soma
Un ritual special a fost consacrat $eului 7oma si prepararii %auturii cu acelasi
nume.ciantii posteau timp de $ile,apoi urma o a%lutie." cincia $i se proceda la
$dro%itul plantei sacre.Ceremonia se savarsea odata pe an,primavara,la aparitia
lunii noi sa a lunii pline.6*istau si alte ritualuri soma,unele nu depaseau o $i,altele
depaseau douaspre$ece $ile,iar altele doispre$ece ani.8itualurile erau insotite de
mu$ica,dansuri,dialoguri si scene o%scene.Ulterior,locul acestui tip de e*periment
mistic a fost luat de tehnicile yoga.
Asvamedha (sacri2ciul calului)
rimul act consta in puricarea animalului prin im%aiere,apoi era lasat li%er timp de
un an impreuna cu inca o suta de cai."nimalul era supravegheat de catre de
tineri ca sa nu se atinga de vreo iapa.Ceremonia propriu $isa dura ; $ile.In $iua a +-
a armasarul era lasat sa priveasca iepele,dupa care era inhamat la un car si condus
de rege la un elesteu.In cele din urma era sacricat prin sugrumare.Cele patru
regine,insotite de o suta de slu&nice,ocoleau cadavrul,iar sotia preferata se intindea
pe pamant alaturi de cal simuland unirea se*uala.7cenariul cuprindea un dialog
intre participanti,cu continut o%scen." ;-a $i se imparteau onorarii preotilor.e langa
nimale se sacrica un %rahman sau un satrya,cumparat cu pretul a o mie de vaci si
o suta de cai."cest tip de sacriciu se numea purusamedha.
/ivinatia
rin actele mantice se urmarea sondarea destinului unei familii.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
11/21
Cea mai mare sar%atoare in epoca vedica a fost anul nou,solstitiul de iarna.Cu
aceasta oca$ie se savarseau rituri destinate revigorarii soarelui si regenerarii
vegetatiei.7e sar%atorea sosirea primaverii,a verii,a iernii,luna nou,luna
plina,precum si toate momentele importante din viata agricola,cu acest prile&
aducandu-se ofrande $eilor.
%um s'au de2nit di+eritele perioade din punct de vedere religios
erioada vedica:a acordat un rol capital ordinii cosmice5rta.Crescand in casa
ordinii,varuna a %eneciat de rta,pe care a livrat-o omului ca adevar imua%il.'in
acest motiv,acomodarea cu legea repre$enta un o%iectiv ma&or pentru ecare
ins,defaimarea acestei valori echivaland cu indepartarea individului de scopul
e*istentei a%aterile ind sanctionate cu amen$i,nu prin pedepse corporale.
erioada brahmana: dharma repre$enta ansam%lul legaturi inteligi%ile,de legi
care sustin universul,impiedicand-ul sa se pra%useasca in haos0repre$enta ordineacosmica,ordine superioara oricarei realitati.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
12/21
perioada consta in formarea unui stil de viata superior.'Upa aceasta perioada se
intorcea la familia sa pnetru a se pregati de casatorie.
A 'a etapa consta in e#ercitarea riturilor casnice in calitatea de
grhapatri3In postura de stapan spiritual al casei se achita de o intreita
indatorire/fata de intelepti,fata de innaintasi si fata de $ei.Capul familiei profesa omeserie potrivita cu statutul religios al castei sale si avea dreptul intre limitele
dictate de dharma,sa se consacre suprimarii ?armei.In momentul aparitie
transformarilor $iologice profunde si a maturi$arii urmasilor se putea retrage din
mi&locul familie in reclu$iune.7otia,la randul ei,putea opta pentru un mod de viata
similar.
A .'a etapa,vanaprastha8sihastru al padurii se remarca printr-o a%stinenta
riguroasa/%rahmanul se ranea numai cu fructe si radacini,practica riturile,e*ersa
meditatia si tapas-ul.9anaprastha putea opta chiar pentru moartea
voluntara.8eglementata de
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
13/21
automatismelor mentale.In vederea reali$arii e?agrat-ei tre%uiau indeplinite
anumite conditii/infranari,acte de disciplinare,atitudini si po$itii ale corpului,controlul
ritmului respiratiei,emanciparea activitatii sen$oriale.
&anatologia
In perioada preariana
Mortii erau ingropati cu capul orientat spre nord in morminte de dimensiuni mari,din
acestea putem deduce credinta prearienilor in e*istenta unei lumi de dincolo.
In perioada vedica
8epre$entarea vietii de apoi a continuat sa se inscrie pe lonul traditiei
preariene,ind receptata ca o forma de comuniune cu stramosii.'upa moarte
suetul intra in lumea parintilor unde traia fericit in casa lui 9isnu."ici se aa su%
supravegherea lui :ama,primul om care s-a nascut si a murit si a fost ridicat la
rangul de $eu al mortii.Iar despre pacatosi se arma ca ,dupa moarte,urmau sa e
condamnati de Indra si 7oma la o e*istenta privata de orice %ucurii.
&e#tele Smrti vor%esc despre o calatorie la cer,despre un pod care leaga cerul de
pamant si despre caini care il pa$esc,despre un interogatoriu la care suetul este
supus.In su%teranele pamantului domneste :ama.In alte te*te sunt amintite + deiaduri.'upa ce trec prin asemenea suferinte nefericitii a&ung la capatul chinurilor/ei
cunosc spaime care ii vor insoti pe toata perioada transmigratiei in corpurile
animale.
Iadurile isi au opusul in edenurile celeste.6popeile Maha%harata si 8amayana evoca
mai cu seama cele cinci ceruri ale celor cinci mari $ei.In oridine crescatoare
e*ista,Cerul lui Indra,populat de dansatoare si mu$icanti0Cerul lui 7iva,unde
domneste $eul cu familia sa0Cerul lui 9isnu,faurit in intregime din aur si presarat cu
ochiuri de apa si acoperite de lotusi0Cerul lui =rsina,cu dansatoarele si credinciosii
sai0in sfarsit cerul lui Brahman,unde suetele petrec in prea&ma nimfelor
celeste.alatele de aur si piatra pretioasa,gradinile paradi$iace,mu$icainstrumentelor care acompania$a cantecele si dansurile fecioarelor sunt descrise cu
mult farmec.
In perioada brahmana
In aceasta perioada celalat taram a fost numit su?rilam lo?a5lumea celor
piosi.otrivit te*telor %rahmane,suetele celor morti intrau in comuniune cu
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
14/21
"ditya,"gni,9aruna si Indra,devenind mult mai puternice.Cum insa nu toti oamenii
reusesc sa a&unga intr-o singura viata la perfectiune,cei ce nu ating acest standard
religios-moral urmau sa treaca printr-un lung sir de vieti succesive pentru a se
eli%era.alingene$a5suetul omului renaste in alte forme de viata pana la epui$area
cau$elor care au generat efectul reintruparii.mul renastea potrivit continutului
valoric al vietii traite.
%artea lui Manu descrie amanuntit drumurile pe care suetul tre%uie sa-l stra%ata
prin renasteri continue pana la odihnirea in Brahman."cest periplu incepe cu
incorporarea suetului in demoni,continuand cu animale inferioare,pentru ca intr-un
nal sa a&unga din nou in mediul uman."ici suetul are de trecut prin toate
castele,incepand cu cea mai de &os si sfarsind cu aceea a %rahamnilor.'e aici,trece
in nemurire in Brahman,putand rosti formula/4at tJam asi.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
15/21
decedatul-daca acesta apartinea clasei no%ile-pentru ca cei ramasi in viata sa preia
iscusinta mortului in ataliile ce vor urma.Bocitoarele,cu parul despletit,dansau in
&urul rugului tipand si %atandu-se cu pumnii in piept.'upa mistuirea in acari a
cadavrului,focul era stins prin stropire cu apa,iar pe surpafata gropii se ase$au
plante acvatice si o %roasca pentru a impedica reaprinderea lui."poi se intorceau in
sat unde urma a%lutia,insotita de formule sacre.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
16/21
numai atunci cand organele de simt si mintea devin,prin e*ercitii spirituale,perfect
linistite.entru atingerea adevarului sana?ara recomanda trei cai,citirea
scripturilor,anali$a lor la nivel intelectual si e*perienta personala.
9edanta considera ca a%solutul are un caracter ine*plica%il si singurul mod in care
omul poate a&unge in aceasta ultima realitate este prin negatie,asa il poatedescoperi pe Brahman.1egatia nu afectea$a 8ealitatea a%soluta,ci falsele notiuni
ale ignorantului cum acest univers de nume si forme ari real prin sine insusi
independent de Brahman.Intelegand ca efectul este urmarea logica a cau$ei,prin
metoda negatiei se poate a&unge la natura lui Brahman si implicit a lumii.In
consecinta doar cunoasterea negativa poate eli%era natura umana de ?arma si de
consecintele ei,samsara.
6Samadhi:tehnica de cunoastere a realitatii ultime propusa de sistemul vedanta."
fost descrisa de inteleptii adavaitei vedanta ca depin$and de puterea si natura
concentratiei.'in acest punct de vedere e*ista savi"alpa si nirvi"alpa samadhi3
'In savi"alpa samadhi stadiul mintal ia forma lui Brahman,se odihneste in
Brahman,ramanand distinctia dintre cunoscator,cunoastere si o%iectul
cunoasterii.Cu a&utorul metodei de concentrare el putea a&unge in situatia de a
arma/7unt Brahman0sunt luminos,fara
nastere,imua%il,detasat,atotcuprin$ator,li%er,unul fara de secunda.
'In nirvi"alpa samadhi aspirantul,eli%erat de eu,cu mintea in %rahman,devine
unul cu %rahman,pier$and distinctia dintre cunoscator,cunoastere si o%iectul
cunoasterii.rin acest procedeu se pretinde ca e*periatorul poate deveni realmente
Brahman.
Sam"h!a8discriminare,socoteala,enumerare
"re ca e*eget pe =apila.7pre deose%ire de monismul 9edantei,7am?hya este un
sistem pluralist.otrivit traditie inde,sam?hya este cea mai veche doctrina
losoca.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
17/21
>apta sau incatusarea sunt insa straine suetului5purusa,ele apartinand tenditelor
sau pasiunilor-sattva,ra&as si tamas.6li%erarea din aceasta stare nefericita se
reali$ea$a prin cunoastere,prin intoarcerea suetului asupra lui insusi.Cand suetul
isi cunoaste adevarata sa indetitate si a&unge sa ai%a vi$iunea lumii spirituale,el
rupe lanturile materiei si intra intr-un somn vesnic,fara vise,in impasi%ilitate
a%soluta.6li%erarea presupune constienti$area faptului ca natura umana nu esteantrenata cu necesitate,potrivit legilor propriei intari in lume.>iinta nu tretine nici o
relatie cu neinta,si aceasta pentru ca universul nu poseda realitate
ontologica,orice lucru din lume este supus de$agregarii,cosmosul insusi ind
a%sor%it,periodic,prin mari disolutii5mahapralaya,in matricea primordiala pra?riti.
. 9oga
6ste pre$entat de atan&ali in lucrarea :ogo-sutra,dar si in comentariile altor
ganditori in$i si are ca scop eli%erarea omului de ignoranta.Cuvantul yogaderivat din ver%ul yu&5a lega,a inhama,a pune in &ug,desemnea$a la modul
general orice tehnica de asce$a sau meditatie.Ca sistem losoc yoga
urmea$a resta%ilirea legaturii omului cu acel Ceva de care se simte
desparitit,dar si ruperea sa de tot ce o%staculea$a reactia cu resimtitul.
rin metoda yoga in$ii nu si-au propus sa a&unga la cunoasterea de sine,ci
detaseara de conte*tul cosmic defavora%il reali$arii scopului ultim la care e
datoare sa a&unga inta umana.7istemul promovea$a ideea unicarii
suetului cu 'umne$eu,prin unirea acestuia cu intreaga opera
divina."ctiunile morale ale omului sunt privite ca dinamismetranspersonale,acte care contri%uie la mentinerea ordinii cosmice.8olul lor
este de a reproduce actiunea creatoare a lui =risna,lucrare pe care omul nu
face decat sa o continue prin sacricii."cestea pot de diferite
nuante/culturale,intelectuale,artistice,mestesugaresti.Ceea ce este foarte
important e ca actiunile omenesti sa e asumate ca daruri inchinate
divinitatii.7ingurul lucru pe care tre%uie sa-l ai%a in vedere omul de actiune
este detasarea de faptele sale si de re$ultatul lor5palatrsnavairagya0sa
actione$e impersonal,fara pasiune,sa intreprinda orice activitate ca si cum ar
actiona in numele altuia.8e$ultatul unei astfel de atitudini consta in %locarea
circuitului ?armic.arasind fructul faptelor omul va mereu multumit,li%er-
chiar daca a savarsit o fapta,nu a savarsit nimic.
Initierea a avut o importanta mare in yoga,un rol deose%it revenindu-I
maestrului5guru.#uru este cel care,prin eort sustinut,a reusit sa
depaseasca comportamentul uman nonvaloric.%iectivul urmarit de masteru
vi$ea$a desociali$area ucenicului."cest proces coincide cu o renastere
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
18/21
spirituala,cu un salt ontologic.entru acesta,yoginul tre%uie sa a&unga la
stapanirea completa a trupului sau prin diferite
procedee/post,morticari,controlul respiratiei,suprimarea activitatii
simturilor,concentrarea atentiei etc.Cand yoginul a&unge la cel mai inalt grad
de concentrare el atinge o treapta a perfectiunii do%andind puteri
e*ceptionale.4ehnica yoga cere insa ca cel a&uns la un astfel de nivel sa nu
releve calitatile sale pentru a nu intra in %loca& spiritual.
entru cei care ating starea de veghe5vyutthana urmea$a pierderea
constiintei personale si cufundarea in "%solut,adica mantuirea denitiva.
%arva"a neaga e*istenta lui dUmne$eu si a suetului,ca si e*istenta unei
alte vieti dupa moarte.6l pledea$a pentru trairea agresiva a vietii,asociind
acest mi&loc de e*istenta cu evadarea din suferinta.
Iranienii'adoratorii luminii
Iranul sau ersia,tara cu o civili$atie straveche,a receptat si asimilat,a transmis sau
a intermediat e*perienta istorica a multor popoare din &ur,creand ea insasi si
difu$and forme de traire originale.
Istorie,civilizatie,cultura
rimele ase$ari omenesti pe podisul iranian sunt atestate arheologic din mileniul al
9-lea I !r.MIscarile masive ale populatiilor indo europene (elamitii,gutii,?asiti) spre
Mesopotamia de la sfarsitul mileniului al I9-lea I !r au dus la cucerirea regiunii.Indo-
europenii,conform o%iceiului lor,aveau sa numeasca teritoriul "ryanam54ara
arienilor,de unde si denumirea de 6ran sau Iran,numire care su% dominatii succesive
a fost schim%ata in ersia5tara celor originari din regiunea >ars.
rimul regat iranian facut de elamiti avand capitala la 7u$a a intrat in anul +N I !r
in conict cu mesopotamienii,ind supusi de regele 7argon I.7istemul social si
cultural al cuceritorilor a inuentat decisiv organi$area politica,administrativa sireligioasa a cuceritilor."pogeul elamit va fost atins in secolul + inainte de
!r,moment in care elamitii au reusit sa ocupe Ba%ilonul,dominand toata valea
4igrului.
In &urul anului I !r,in regiune au patruns tri%urile de me$i si persi.In secolul 3 I
!r tri%urile me$ilor s-au unit,iar catre anul 32 I !r regele 'eioces a fondat statul
med,a carui capitala a fost sta%ilita la 6c%atana.>iul sau,hraortes,a consolidat
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
19/21
statul,supunand tri%urile persilor.e fondul inva$iei scitilor,cele doua uniuni tri%ale @
me$i si persi- aveau sa actione$e impreuna,alungandu-I pe sciti,su% conducerea lui
Cya*ares."cesta a cucerit capitala "ssur si impreuna cu %a%ilonienii a distrus orasul
1inive,punand capat imperiului asirian (N2i !r).
rima perioada semnicativa a istoriei persane a fost marcata de epoca ahmenida a lui %irus cel Mare (223-2; I !r),cel care a reusit unicarea tuturor tri%urilor
nomade.ersonalitate carismatica si puternica,Cirus a castigat respectul intregului
popor.6l a luat in stapanire peste ; de popoare si teritorii (grecia,egiptul,etiopia),de
la granitele indiei,pana la hotarele actualei 8usii.uterea sa militara l-a facut sa se
atuonumeasca stapanul lumii.In anul 22 I !r,al -lea rege din dinastia
ahemenizilor,/arius cel Mare a intemeiat cel mai importat oras al imperiului
persan,ersopolis.Caderea imperiului persan a fost opera grecilor.7u% prete*tul ca
moravurile persane inuentea$a negativ poporul elen,Ale#andru cel Mare a decis
sa puna capat corupatorilor.In anul ;; I !r,regele macedonean a pornit in
campania de cucerire a ersiei."rmatele sale s-au confruntat intr-o prima %atalie la
Issos,unde grecii au iesit invingatori asupra armatelor lui /arius al II'lea.In anul;; in !r,"le*andru a a&uns in ersia si a atacat ersopolisul.Cum armata persana
era disipata ca urmare a mortii lui 'arius al +-lea,suveranul grec a patruns in oras
fara sa intampine re$istenta." incendiat toate cladirile,distrugand centrul puterii
politice imperiale.ersopolisul a fost aproape distrus si odata cu el sistemul politic
persan.
-ersanii au pus accent deose%it pe infrastructura,inginerii persani construind
drumuri care legau capitala de principalele puncte strategice ale imperiului.
-ersii au fost renumiti pentru gradinile lor numite paradasa5gradina cu $iduri (de
aici vine notiunea de paradis).6rau adevarate gradini %otanice,reunind ma&oritateaplantelor cunoscute la acea vreme in imperiu.Munca in aceste gradini era
considerata ofranda adusa $eilor.
-in vecinatatea marilor orase,poporul a continuat sa duca o viata nomada,traind in
corturi.
-Bar%atii se ocupau cu resterea animalelor iar femeile cu tesutul
vesmintelor,covoarelor,carpetelor si tapiteriilor,utili$and o interesanta paleta
coloristica-turcoa$ul,al%astrul,verdele,violetul.
-ersii s-au remarcat prin politica de organi$are a imperiului,permitand popoarelorcucerite sa-si pastre$e datinile si credintele,cu conditia ca,annual,sa plateasca
tri%utul cuvenit monarhului.
In caritle 94 se fac mentiuni la spiritul de toleranta a lui CIrus,care nu numai ca a
permis eli%erarea evreilor,ci le-a recunoscut credinta si i-a a&utat material sa
$ideasca tempul din Ierusalim.
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
20/21
reocupari artistice
Arta proto'elamita s-a remarcat prin ceramica decorata cu motive geometrice si
elemente din natura-teme aate in stransa legatura cu stravechile credinte ale
a%origenilor-arta elamita avea sa se arme prin monumentalitate,semnicativ ind
in acest sens comple*ul de palate si temple din %hoga Zembil3'in perspectivacercetarii noastre ne retin atentia ruinele $iguartului cu cinci eta&e precum si
sculpturile in piatra reali$ate de mesterii elamiti,care redau guri de idoli cu una sau
cu doua fete.
Arta persana s-a remarcat prin tehnica %asoreliefului,%asoreliefurile aate pe
$idurile palatelor si templelor de la eresepolis avand du%la semnicate/artistica si
cultuala.
;imba iraniana veche,avestica,face parte din grupul lim%ilor indo-europene si
era impartita in doua mari dialecte/cel vor%it in regiunea >ars si dialectul $end,lim%a
in care a fost redactata "vesta.'in avestica a derivat lim%a pahlavi,idiom utili$at de
partii din epocile dinastiei arsaci$ilor si sasani$ilor,pana la cucerirea ersiei de
musulmani.
Izvoare
Cercetarile din secolul trecut au scos la lumina %asoreliefuri si alte o%iecte care
apartin vechilor persani.'e importanta deose%ita sunt cele .
8/18/2019 Istoria Si Filozofia Religiilor
21/21
(Angra Main!u,Ahra Man!n)8raul,ecare din aceste forte actionand asupra
naturii umane.