-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 1 Agenţia de Evaluare şi Examinare
ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ
Programa de examene pentru absolvirea gimnaziului
Autori:
- Corina Lungu, coordonator, consultant superior ME, grad
didactic superior; - Igor Şarov, doctor în istorie, decanul
facultăţii de Istorie şi Filozofie, USM; - Tatiana Mistreanu,doctor
în pedagogie, DMETS mun. Chişinău, grad didactic
superior;
- Galina Gumen, şefa Centrului Metodic, DRÎTS Briceni, Grad
Didactic Doi
Recenzenţi:
- Ludmila Tihonov, doctor în ştiinţe, ULIM; - Vera Balan,
director LT „P. Ştefănucă”, or. Ialoveni, grad didactic
superior;
STRUCTURA PROGRAMEI
I. PRELIMINARII
Obiectivele generale ale examenului;
Statutul disciplinei în cadrul sesiunii de examene
Competenţe de evaluat
Standarde de evaluare /SE/
Obiective de evaluare /OE/ II. CONŢINUTURI DE EVALUAT
Subiecte unice propuse pentru examenul de absolvire a
gimnaziului
Personalităţi şi surse istorice, care derivă din lista
subiectelor unice;
Tematici orientative de eseuri structurate. III. MODEL DE
TEST
Matricea de evaluare;
Model de test;
Barem de corectare. IV. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ.
I. PRELIMINARII
Finalitatea Istoriei, ca disciplină şcolară, are la fază
formarea la elevi a
competenţelor de analiză şi evaluare a evenimentelor şi faptelor
istorice, care au
marcat spaţiul naţional şi cel universal, dezvoltarea
abilităţilor de a gândi critic,
precum şi cultivarea sentimentului de încadrare în dimensiunea
european, care ar fi
deschisă către restul lumii.
În acest context, examenul de absolvire a studiilor gimnaziale
la Istoria
românilor şi universală, oferă şanse absolvenţilor să confirme
competenţele obţinute pe
parcursul studiilor gimnaziale şi anume, de înţelegere şi
reprezentare a timpului şi
spaţiului istoric, utilizare adecvată a limbajului de
specialitate, în baza analizei şi
interpretării surselor istorice, determinare a relaţiilor de
cauzalitate în istorie şi
elaborare de eseu istoric, pornind de la o tratare structurat a
subiectului.
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 2 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Conform Curriculumului de gimnaziu la Istorie, ediţia 2010,
examenul la Istoria
românilor şi universală, de absolvire a studiilor gimnaziale
permite elevului să
demonstreze progresul propriu în înţelegerea şi interpretarea
evenimentelor şi
proceselor istorice conform domeniilor: Timp şi spaţiu în
istorie, Limbaj istoric,
Izvoare istorice, Personalităţi istorice, Cauză şi efect,
Atitudine şi comportament.
Materia de Istoria românilor şi universală va fi inclus în
examen conţinuturile
curriculare recomandate pentru studierea epocii contemporane,în
concordanţă cu
competenţele supuse evaluării şi, aşteptate din partea elevilor
pentru atingerea
anumitor niveluri de performanţe. Numărul de itemi la istoria
românilor şi universal în
test va fi racordat la numărul de ore alocat studierii spaţiului
naţional şi cel universal.
Actuala programă are statut de document normativ şi se adresează
deopotrivă
elevilor, viitorilor absolvenţi ai treptei gimnaziale, precum şi
cadrelor didactice.
Detalierile cu referire la modalitatea de organizare şi
desfăşurare a examenului de
Istoria românilor şi universal, modele concrete de evaluare vor
contribui la eşalonarea
şi sistematizarea pregătirii pentru susţinerea cu succes a
examenului de absolvire a
învăţămîntului gimnazial.
Examenul la Istoria românilor şi universală are ca obiective
generale:
aprecierea nivelului de performanţe atins de către fiecare elev
la disciplina Istoria românilor şi universală;
desfăşurarea examenului în condicii de maximă eficienţă,
asigurîndu-i un caracter naţional;
stabilirea corelaţiei dintre examen şi prevederile
curriculumului şcolar la disciplină.
Statutul disciplinei
Istoria românilor şi universală are, în cadrul examenelor de
absolvire a studiilor
gimnaziale, statut de disciplină obligatorie, pentru toţii
absolvenţii.
Examenul la Istoria românilor şi universală se va desfăşura sub
forma unei
probe scrise, cu o durat de 2 ore astronomice (120 min).
Competenţe de evaluat
Evaluarea competenţelor formate la elevi pe parcursul studiilor
gimnaziale prin
intermediul educaţiei istorice vizează realizarea competenţelor
specifice ale disciplinei:
înţelegerea şi utilizarea adecvat a limbajului de
specialitate;
înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric;
cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice;
determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în
istorie;
manifestarea atitudinii faţă de impactul evenimentelor istorice
asupra societăţii.
Standarde de evaluare /SE/
SE I Localizarea şi prezentarea
evenimentelor/personalităţilor/fenomenelor şi
proceselor istorice în timp şi n spaţiu, în baza analizei şi
interpretării surselor
istorice.
SE II Explicarea noţiunilor istorice şi utilizarea lor corectă
în problemele abordate.
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 3 Agenţia de Evaluare şi Examinare
SE III Identificarea legăturilor de cauzalitate şi schimbare în
istorie.
SE IV Integrarea informaţiilor din diverse surse istorice şi
expunerea lor într-un eseu
structurat, exprimînd argumentat opinia proprie.
SE V Activitatea independent _i abordarea creativ.
Obiective de evaluare /OE/
SE I OE 1. Să construiască axe cronologic, plasînd evenimentele
istorice studiate.
OE 2. Să localizeze pe hartă spaţiul istoric în evoluţie pe
diferite durate de
timp.
SE II OE 3. Să identifice principalele noţiuni istorice în baza
unor caracteristici.
OE 4. Să definească şi să utilizeze corect noţiunile
istorice.
SE III OE 5. Să identifice rolul unor personalităţi istorice în
raport cu evenimentele
istorice, pornind de la interpretarea surselor istorice.
SE IV OE 6. Să raporteze/integreze informaţiile din sursele
studiate în redactarea un
eseu istoric structurat.
SE V OE 7. Să-şi exprime opinia/punctul de vedere în raport cu
subiectul abordat.
II. CONŢINUTURI DE EVALUAT
Subiecte unice propuse pentru examenul de absolvire a
gimnaziului
1. Primul Război Mondial (1914 - 1918). Basarabia – teatrul
operaţiunilor militare în Primul Război Mondial.
2. Lupta de emancipare naţională a românilor din
Basarabia,Transilvania, Bucovina la începutul secolului XX.
Formarea statului unitar român.
3. Conferinţa de Pace de la Paris şi noua ordine internaţională.
4. SUA în perioada interbelică (viaţa social–economică şi
politică). 5. URSS în perioada interbelică (viaţa social–economică
şi politică). 6. România în perioada interbelică (viaţa
social–economică şi politică). 7. Basarabia în cadrul României
(1918 – 1940) (viaţa social – economică, politică
şi culturală).
8. RASSM (1924-1940). 9. Relaţiile internaţionale în perioada
interbelică (1918 – 1939). 10. Relaţiile sovieto-române în perioada
anilor 1918-1940. 11. Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui
pentru popoarele din Europa. 12. Reanexarea Basarabiei şi formarea
RSSM (1940). 13. Al Doilea Război Mondial. Crime împotriva
umanităţii. 14. România, Basarabia şi Transnistria între 1941 şi
1944. 15. Miracolul economic în state dezvoltate în a doua jumătate
a secolului al XX-lea.
(RFG, Japonia).
16. Fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi rolul ei în lume.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
17. Relaţiile internaţionale în perioada (1945 - 1991).Europa
divizată – Războiul Rece şi urmările lui.
18. Colapsul regimurilor comuniste. Anul 1989 în istoria
Europei. 19. Revoluţia tehnico-ştiinţifică în perioada
contemporană. 20. Cultura şi ştiinţa în RSSM (1944 - 1991).
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 4 Agenţia de Evaluare şi Examinare
21. RSSM. Economie şi societate (1944 -1991). Foametea din anii
1946-1947 şi deportările staliniste.
22. Republica Moldova în 20 de ani de independenţă. Cursul
Republicii Moldova spre integrarea europeană.
Personalităţi istorice Istoria românilor Istoria românilor
Ion Inculeţ Woodrow Wilson
Pan Halippa Adolf Hitler
Nicolae Titulescu Iosif Stalin
Ferdinand I Franklin Delano Roosevelt
Ion Antonescu Charles de Gaulle
Regele Mihai Margaret Thatcher
Mircea Snegur Mihail Gorbaciov
Maria Cebotari Albert Einstein
Emil Loteanu Bill Geit
Maria Bieşu
Tematici de eseuri structurate
1. România la 1916: între neutralitate şi război. 2. Formarea
statului unitar român în 1918-decizii politice şi voinţă a
poporului. 3. Renaşterea culturii naţionale în Basarabia în
perioada interbelică: personalităţi şi
evenimente.
4. Noul Curs al lui F. D. Roosevelt - model funcţional de
depăşire a crizei economice.
5. URSS în perioada interbelică - stat totalitar comunist. 6.
Noua ordine internaţională în perioada interbelică. 7. Impactul
reformelor social-economice în consolidarea statului român
(1918-
1940).
8. Propunem: „Societatea RASSM în anii 1924-1940: realizări şi
probleme” 9. Relaţiile sovieto-române în perioada interbelică:
etape, realizări şi probleme. 10. Pactul Molotov –Ribbentrop -
consecinţele lui pentru Basarabia. 11. Formarea RSSM - evenimente
şi consecinţe. 12. Bilanţul celui de-al Doilea Război
Mondial-consecinţe şi impact în istoria
contemporană.
13. „Miracolul economic” al statelor dezvoltate –realizări şi
consecinţe pentru societate. (selectiv, la alegere unul din statele
propuse în lista subiectelor unice).
14. Rolul ONU în menţinerea păcii în lumea contemporană. 15.
Sfârşitul „războiului rece”: evenimente şi condiţie pentru formarea
unei lumi
multipolare.
16. Propunem: Anul 1989 în istoria Europei Centrale şi de
Sud-Est. 17. Impactul descoperirilor ştiinţifice asupra dezvoltării
vieţii cotidiene
contemporane.
18. Personalităţi marcante în cultura şi ştiinţa republicii
noastre în anii 1940-2000 (la alegere).
19. Evenimente istorice tragice: foametea din anii 1946-1947 şi
deportările staliniste.
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 5 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Criterii de apreciere a unui eseu istoric structurat
1. Volum 12-15 propoziţii - 1 puncte; 2. Expunerea subiectului
în relevanţă tematică şi expunere logică – 3 puncte; 3. Tratarea
subiectului prin prisma aspectelor nominalizate (cel putin două) –
4
puncte;
4. Utilizarea adecvată a noţiunilor istorice (2 noţiuni) - 2
puncte; 5. Plasarea corectă în timp şi spaţiu a subiectului istoric
abordat (2 date cronologice)
– 2 puncte;
6. Încadrarea personalităţi istorice, care şi-a adus aportul la
evenimentele descrise (cel puţin una) – 1 punct;
1. 7.Prezenţa în eseu a constatărilor în temeiul aspectelor
expuse – 2 puncte; 2. Prezenţa în eseu a argumentelor – 2 puncte;
7. Corectitudinea ortografică – 1 punct.
Izvoare istorice propuse pentru proba de examen la Istorie,
sesiunea 2013, clasa a IX-a
„…Războiul care de doi ani a încins tot mai strîns hotarele
noastre a zdruncinat adînc
vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pentru viitor
numai pe temeiul naţional
se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul
nostru el a adus ziua
aşteptată de veacuri de conştiinţă naţională, ziua unirii
lui.
După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări,
înaintaşii noştri au reuşit
să întemeieze statul român, prin Unirea Principatelor, prin
războiul independenţei, prin
munca lor neobosită, prin renaşterea naţională. Astăzi ne este
dat nouă să întregim
opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a
înfăptuit numai pentru
o clipă: Unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor.
De noi atârnă astăzi să
scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi
şi din plaiurile
Bucovinei, unde Ştefan cel mare doarme somnul lui de veci.
În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le
reda dreptul ca într-o Românie
întregită şi liberă de al Tisa şi până la mare, să propăşească
în pace potrivit datinilor şi
aspiraţiilor ginitei noastre. ”
(Manifestul regelui Ferdinand I şi a Guvernului
către poporul român, 15 august 1916)
„…În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:
Republica Democratică
Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,
Marea Neagră şi vechile
graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de
ani din trupul vechii
Moldave, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe
baza principiului ca
noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi
pentru totdeauna, se
uneşte cu Mama sa România. ”
(Din Declaraţia de unire a Basarabiei cu România, 27 martie
1918)
„Semnat pe 28 iunie 1919 în galeria Oglinzilor, Tratatul de la
Versailles hotărăşte
soarta duşmanului principal Germania.
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 6 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Art.428 Ca o garanţie pentru executarea tratatului de faţă
Germania, teritoriul german,
situat la Vest de Rin, împreună cu capetele de pod, va fi ocupat
de trupele aliate şi
asociate, pentru o perioadă de 15 ani de la intrarea în vigoare
a Tratatului de faţă.
Art. 434 Germania se angajează să recunoască forţa deplină a
tratatelor de pace şi a
convenţiilor suplimentare, care pot fi încheiate de Puterile
Aliate şi Asociate cu statele
care au luptat alături de Germania şi se dă a recunoaşte orice
dispoziţii făcută cu
privire la teritoriile fostei monarhii Austro - Ungare, a
Regatului Bulgariei şi a
Imperiului Otoman şi să recunoască noile state în limitele
frontierelor lor, deoarece
există stabilitate.
Art. 440. Germania acceptă şi recunoaşte ca fiind valabile şi
obligatorii toate decretele
şi ordinele privind navele germane şi a bunurilor cu toate
ordinile cu privire la plata
cheltuielilor efectuate de către Puterile Aliate şi
Asociate.”
(Tratatul de la Versailles)
„…Pentru cauza de unitate publică şi naţională se expropriază
proprietăţile imobiliare
din cuprinsul Basarabiei, în condiţiunile şi măsura prevăzute în
legea de faţă.
Art. 2(…) proprietăţile ce sunt supuse exproprierii trec asupra
statului, libere de orice
obligaţiuni sau orice sarcini de orice natură (…)
Art. 5 Se vor expropria pămînturile mănăstirilor locale,
lăsîndu- se fiecărei mănăstiri
cîte 50 ha pămînt cultivabil, vitele şi grădini de pomi
roditori.
Art. 7 Se vor expropria pămînturile din proprietăţile
particulare, lăsîndu-se pentru
fiecare proprietate cîte 100 ha pămînt cultivabil, viile,
gradinele de pomi şi pepinieriile
existente pînă la 22 decembrie 1918(…).
Art. 8 Trec în proprietatea statului pădurile în afară de cele
ce fac parte din proprietatea
ţărănească sau răzăşească. (…).
Art. 9 Trec în proprietatea statului pădurile apele, lacurile,
bălţile şi stuhăriile în afară
de cele aparţin obştilor sau comunelor. (…).
(Legea reformei agrare pentru Basarabia,
votată de Parlamentul României la 11 martie 1920)
„1. Noi cerem unirea tuturor germanilor într-o Germanie Mare,
conform cu dreptul
popoarelor de a dispune de ei înşişi. 2. Noi cerem egalitatea de
drepturi pentru poporul
german faţă de alte naţiuni şi anularea tratatului de la
Versailles şi de la Saint-
Germain. 3. Noi pretindem pământuri şi un spaţiu [colonii]
pentru a ne hrăni poporul şi
a răspunde excedentului nostru de populaţie. Nu pot fi cetăţeni
decât fraţii de rasă. Nu
pot fi fraţi de rasă decât aceia care sunt din sânge german,
fără deosebire de
confesiune. Nici un evreu, deci, nu poate fi un frate de rasă.
[...] 5. Cine nu este
cetăţean, nu poate trăi în Germania decât ca oaspete şi trebuie
să fie supus
reglementărilor asupra străinilor.”
Programul Partidului naţional-socialist, 1920
„Titlul I. Despre teritoriul României
Art. 1 Regatul României este un stat naţional, unitar şi
indivizibil.
Art. 2 Teritoriul României este nealiniabil.
Titlul I. Despre drepturile românilor
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 7 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Art. 5 Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau
de religie, se bucură de
libertatea conştiinţei, învăţămînt, libertatea presei,
întrunirilor, de libera asociaţie şi de
toate… drepturile stabilite prin legi
Art. 8 Nu se admite în Senat nici o deosebire de naştere sau
clase sociale.
Art. 11 Libertatea individuală este garantată.
Art. 14 Nici o pedeapsă nu poate fi înfiinţată sau aplicată
decît în puterea unei legi.”
(Constituţia de la 1923 din România)
„…Crearea acestei republici va genera o serie întreagă de
consecinţe de ordin intern
(din punct de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi
internaţional.
Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor
politico - propagandistic,
pe care îl joacă Republica Belorusă faţă de Polonia şi cea
Carelă – faţă de Finlanda. Ea
ar putea focaliza atenţia şi ar crea pretexte evidente în
pretenţiile alipirii la Republica
Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine
imperioasă necesitatea
de a se crea anume o republică socialistă şi nu o regiune
autonomă în componenţa
URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului ar
servi drept breşă
strategică a URSS faţă de Balcani, pe care URSS le-ar putea
folosi drept cap de pod în
scopuri militare şi politice.”
(Memoriu cu privire la necesitatea creării RASSM,
Moscova 4 februarie, 1924)
„Partea sovietică:…Guvernul sovietic insistă asupra soluţionării
problemei
esenţialmente litigioase, adică a problemei Basarabiei, pe cale
unui referendum al
populaţiei basarabene, organizat în mod legal şi în condiţiile
care să garanteze deplina
libertate şi caracterul normal a voinţei sale.
Partea română: …Delegaţia sovietică prezintă propunerea de
plebiscit ca conformă
politicii urmate în mod sistematic de guvernul Uniunii Sovietice
care l-au precedat.
Delegaţia română nu a văzut totuşi ca guvernele acestea ar fi
întrebuinţat referendumul
ca mijloc de rezolvare a dificultăţilor politice. Nu prin acest
mijloc guvernele sovietice
şi-au instaurat puterea lor, şi această observaţie este
hotărâtoare pentru această
problemă. ”
(Din documentele Conferinţei sovieto-române,
Viena, 27 martie 1924)
„Art. 1. Înaltele Părţi Contractante declară solemn în numele
popoarelor lor respective
că condamnă recursul la război pentru regularea diferendelor
internaţionale şi renunţă
la el ca instrument de politică naţională în relaţiunile lor
mutuale.
Art. 2. Înaltele Părţi Contractante recunosc că regularea sau
rezolvarea tuturor
diferendelor sau conflictelor de orice natură sau de orice
origine ar fi ele care se vor
putea ivi între ele, nu va trebui niciodată urmărită decât prin
mijloace pacifice.
Art. 3. Prezentul tratat va fi ratificat de Înaltele Părţi
Contractante desemnate în
preambul, conform cerinţelor constituţiilor lor respective şi va
lua efect de îndată ce
toate instrumentele de ratificare vor fi fost depuse la
Washington. (...)”
(Pactul Briand-Kellogg, Paris, 27 august 1928)
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 8 Agenţia de Evaluare şi Examinare
.„În decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin
anunţă „lichidarea clasei
chiaburilor”. Acum, ţăranii nu mai au de ales de cât între
colhoz şi „deschiaburire”. Or,
criteriile care-l definesc pe chiabur sunt flexibile: faptul că
cineva recurge la mâna de
lucru plătită refuză colectivizarea parcelei sale de pământ,
chir şi faptul că este
credincios poate fi de ajuns pentru ca el să fie desemnat
chiabur. În ianuarie 1930, o
comisie a Biroului Politic condusă de Molotov organizează
colectivizarea „pentru
fiecare sat sunt fixate „cote de chiaburi” (curând, şi de
simpatizanţi ai lor), iar o troikă
formată din secretarul organizaţiei locale de partid, un membru
al sovietului
(primăriei) şi un ofiţer GPU nu mai are altceva de făcut decât
să întocmească listele
cuprinzând numele acestor nenorociţi. „Chiaburii” sunt împărţiţi
în trei categorii: unii
sunt executaţi (cca. 30 000) sau închişi, iar familiile lor sunt
deportate; alţii sunt doar
deportaţi; ultimii, consideraţi „neduşmănoşi”, sunt afectaţi pe
lângă diferite şantiere
din regiune. În total, au fost „deschiaburite” un milion de
cămine – aproximativ 4 %
din totalul exploataţiilor agricole.”
Courtois Stefane. Dicţionarul comunismului.
Iaşi, Polirom, 2008.
„Art. 1. Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia îş-i garantează
mutual securitatea uturor
fruntariilor lor balcanice.
Art. 2. Înaltele părţi contractante se angajează să se
sfătuiască asupra măsurilor de luat
faţă de eventualitatea ce ar putea afecta interesele lor aşa cum
sunt definite prin
prezentul acord.”
Pactul Înţelegeri Balcanice, semnat la 9 februarie 1934.
„(…) Guvernul U.R.S.S. recunoaşte că în virtutea diferitelor
sale obligaţii de asistenţă
trupe sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără
cererea formală a Guvernului
regal al României în acest sens. La fel cum guvernul României
recunoaşte că trupele
române nu vor putea niciodată trece Nistrul spre U.R.S:S. fără o
cerere formală a
Guvernului U.R.S.S ”
(Tratatul de asistenţă mutuală româno-sovietic,
21 iulie 1936, Montreux)
„…De ce l-au ajutat Chamberlain şi Daladier pe Hitler să-şi
atingă scopul? Sperau să-l
liniştească dându-i o parte din Cehoslovacia. Vroiau să
direcţioneze agresiunea
Germaniei înspre Est, spre URSS… Drept rezultat, URSSS era
singură în faţa
ameninţării naziste crescînde. În această situaţie, URSS a
trebuit să încheie un tratat de
neagresiune cu Germania… care i-a oferit URSSS timp să-şi
întărească apărarea.”
(Citat în R. Rees, The Modern World, London, Heinemann,1996)
„Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reich-ul
german şi Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste plenipotenţiarii semnatari din
partea celor două părţi
au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale
problema delimitării sferelor
lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste
convorbiri au avut următorul
rezultat:
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 9 Agenţia de Evaluare şi Examinare
1. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale
teritoriilor aparţinând statelor
baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera
nordică a Lituaniei va
reprezenta frontiera sferelor de interes atît ale Germaniei, cît
şi ale URSS.
2. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale
teritoriilor statului polonez,
sferele de interes, atît ale Germaniei, cît şi ale U.R.S.S., vor
fi delimitate aproximativ
pe linia rîurilor Narew, Vistula şi San.
3. În privinţa Europei Sud - Estice, partea sovietică subliniază
interesul pe care-l
manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul
dezinteres politic faţă
de aceste teritorii.
4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict
secret.”
(Protocol adiţional secret al Pactului de neagresiune
dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939)
„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a
Rusiei, a desfăcut de la
Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei Basarabia,
călcând prin aceasta
unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de
ucraineni, cu Republica
Sovietică Ucraineană. (…)
Acum, cînd slăbiciunea militară a U.R.S.S. ţine de domeniul
trecutului, iar situaţia
internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a
chestiunilor din trecut pentru a
pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S.
consideră necesar şi oportun ca
în interesele restabilirii adevărului să procedeze împreună cu
România la rezolvarea
imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii
Sovietice.”
Guvernul Sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei
este legată în mod
organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi
a Bucovinei, a cărei
populaţie este legată în marea sa majoritate de Ucraina
Sovietică (… ).
Un astfel de act ar fi cu atît mai just, cu cît transmiterea
părţii de nord a Bucovinei
către U.R.S.S ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură
neînsemnată, un mijloc
de despăgubire a acelei pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S.
şi populaţiei Basarabiei
prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu
frontierele potrivit cu
harta alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va
primi propunerile de faţă
ale U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolvare
cale paşnică conflictul
prelungit dintre U.R.S.S. şi România.
(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată
guvernului Român, 26 iunie 1940)
„Venind în întimpinarea doleanţelor oamenilor muncii din
Basarabia, ale oamenilor
muncii din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească
privind reunirea
populaţiei moldoveneşti din Basarabia cu populaţia moldovenească
din R.A.S.S.
Moldovenească şi călăuzindu-se de principiul dezvoltării libere
a naţionalităţilor,
Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
hotărăşte:
1. Să formeze Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
unională.
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 10 Agenţia de Evaluare şi Examinare
2. În componenţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti
unionale se includ
oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Dubăsari, Camenca,
Rîbniţa, Slobozia şi
Tiraspol ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste
Moldoveneşti, oraşul Chişinău
şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale
Basarabiei. (…)
4. Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene şi Sovietul Suprem al
R.S.S. Moldoveneşti
vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii
Republicilor Sovietice
Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise
între Republica Sovietică
Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă
Moldovenească unională. ”
(Legea U.R.S.S. cu privire la formarea RSSM.
Moscova, 2 august 1940)
„Ostaşi, V-am făgăduit din prima zi a noii domnii şi a luptei
mele naţionale să vă duc
la biruinţă. Să şterg pata de dezonoare din cartea neamului şi
umbra de umilire de pe
fruntea şi epoleţii voştri.
Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor
strămoşeşti şi a bisericii,
lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna.
Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul. Zdrobiţi vrăjmaşul din Răsărit
şi Miazănoapte.
Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii voştri
cotropiţi. Reîmpliniri în trupul
ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai
Bucovinei, ogoarele şi plaiurile
voastre.
Ostaşi, Plecaţi azi pe drumul biruinţei lui Ştefan cel Mare, ca
să cuprindeţi cu jertfa
voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte!
Fiţi mândri că veacurile
ne-au lăsat aici straja dreptăţii şi zid de cetate creştină.
Fiţi vrednici de trecutul
românesc.”
(Ordinul de zi către armată, semnat de generalul
Ion Antonescu, 22 iunie 1941)
„(…) În bătălia de al Moscova Armata Roşie, pentru prima oară în
decursul celor şase
luni de război, a cauzat cea mai mare înfrângere grupării
principale a trupelor
hitleriste…
Zdrobirea trupelor hitleriste lîngă Moscova a avut o mare
însemnătate internaţională.
În toate ţările Coaliţiei antihitleriste masele populare au
întimpinat cu mult entuziasm
ştirea despre această remarcabilă victorie a armatelor
sovietice. Omenirea progresistă
îşi lega de această victorie speranţele de izbăvire de robia
fascistă...”
(Din amintirile Mareşalului Jucov despre Bătălia de lîngă
Moscova)
„Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit,
în deplină înţelegere cu
poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea
Ţării de la o catastrofă
totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata
încetare a războiului cu
Naţiunile Unite. Români, un nou Guvern de Uniune Naţională a
fost însărcinat să
aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a Ţării de a încheia pacea
cu Naţiunile Unite.
România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică,
Marea Britanie şi Statele
Unite ale Americii [...]. Români, dictatura a luat sfârşit şi cu
ea toate asupririle.”
(Din proclamaţia regelui României Mihai I
către ţară la 23 august 1944.)
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 11 Agenţia de Evaluare şi Examinare
„… Stabilirea ordinii în Europa şi restructurarea vieţii
economice trebuie atinse prin
intermediul unor procese care să permită popoarelor eliberate să
distrugă ultimele
vestigii ale fascismului şi nazismului, să creeze crearea
instituţii democratice alese de
ele însele.
Acesta este un principiu al cartei Atlanticului-dreptul tuturor
popoarelor de aşi alege
forma de guvernămînt - restabilirea drepturilor suverane şi de
autodeterminare al
popoarelor devenite victime ale naţiunilor agresoare. (…).”
(Declaraţia cu privire al Europa eliberată,
Conferinţa de la Ialta, februarie 1945)
„1. Să menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest
scop, să ia măsuri
colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor
împotriva păcii şi
pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor violări
ale păcii şi să
înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu
principiile justiţiei şi
dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor
sau situaţiilor cu caracter
internaţional care ar duce la o violare a păcii.
2. Să dezvolte relaţii prieteneşti între naţiuni, întemeiate pe
respectarea principiului
egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a
dispune de ele însele, şi să ia
orice alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii
mondiale.
3. Să realizeze cooperarea internaţională, rezolvând problemele
internaţionale cu
caracter economic, social, cultural sau umanitar, promovând şi
încurajând respectarea
drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi,
fără deosebire de rasă, sex,
limbă sau religie.
4. Să fie un centru în care să se armonizeze eforturile
naţiunilor către atingerea acestor
scopuri comune.”
(Carta ONU, semnată la San Francisco, 26 iunie 1945)
„…De la Stettin, pe malul Balticii, la Trieste, pe Adriatica, o
cortină de fier a coborît
de-a lungul continentului european. În spatele acestei linii,
toate capitalele fostelor
state ale Europei Centrale şi de Est sunt, de acum înainte,
incluse în sfera de influenţă
sovietică şi toate sînt supuse, sub o formă sau alta, nu numai
influenţei sovietice, dar şi
controlului foarte strîns şi în constantă creştere a
Moscovei.”
Churchill, martie 1946
„Îndată după al Doilea Război Mondial, (...), democraţia părea
că avea să triumfe în
lume (...). Foarte rapid reculul se face simţit în Europa de Est
o dată cu apariţia
democraţiilor populare (lovitura de stat de la Praga, din 1948)
şi extinderea
comunismului pe celelalte continente. Regimurile
marxist-leniniste se proclamă
democraţii reale, deoarece consideră că se întemeiază pe
suveranitatea unui popor
omogen din punct de vedere sociologic (antagonismele de clasă
sunt suprimate o dată
cu colectivizarea) şi ideologic (convingerea comună în privinţa
organizării vieţii
colective). Dar, în fapt, aceste regimuri nu permit libera
exprimare a poporului, nici
exercitarea drepturilor sale.”
B.Compagnon, A.Thévenin, O cronologie a secolului XX
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 12 Agenţia de Evaluare şi Examinare
„Art.1. Toate fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi
în drepturi. Ele sunt
înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte
unele faţă de altele în
spiritul fraternităţii.
(…) Art.3. Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate
şi la securitatea
persoanei sale.
(…) Art.7. Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără
nici o deosebire, dreptul la o
protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola
prezenta declaraţie şi
împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.
(…) Art.15. Orice persoană are dreptul la o cetăţenie.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrara de cetăţenia sa sau
de dreptul de a-şi schimba
cetăţenia.
(…) Art.18. Orice om are dreptul la libertatea de gîndire, de
conştiinţă şi de religie, …
precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea,
singur sau împreună cu
alţii, atît în mod public, cît şi prin învăţătură, practici
religioase, cult şi îndeplinirea
riturilor.
(…) Art.19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi
exprimării; acest drept
include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară,
precum şi libertatea de a
căuta, de primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice
mijloace şi independent de
frontierele de stat.”
(Declaraţia universală a drepturilor omului, 1948)
„…1. A confirma listele chiaburilor, foştilor moşieri, marilor
comercianţi(…) în număr
total de 11342 de familii.(…)
2. Toţi chiaburii, foştii moşieri şi marii comercianţi(…) să fie
deportaţi pe viaţă în
regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.
3. A permite celor deportaţi să ia cu sine valori, bani,,
îmbrăcăminte, inventar agricol,
meşteşugăresc şi casnic, precum şi o rezervă de produse
alimentare în volum total de
1500 kg de fiecare familie. ”
(Extras din Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM
„Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi,
foştilor moşieri şi marilor comercianţi”, 28 iunie 1949,
Chişinău )
„Una din cauzele majore ale acestui succes a fost realizarea
unui control sever asupra
calităţii producţiei, utilizarea tehnicilor de conducere şi a
metodelor de producţie din
Occident. Japonia a ieşit învingătoare datorită gradului înalt
de instruire a populaţiei,
numărului mare de ingineri în domeniul electronicii şi
industriei constructoare de
maşini, întreprinderilor meşteşugăreşti rentabile şi celor
gigante, numite zaibatsu. Alt
factor a fost dorinţa oamenilor de a munci din răsputeri,
însoţită de sentimentul
loialităţii faţă de companie. Litigiile între muncitori şi
patroni se aplanau prin metoda
compromisului, dominînd respectul reciproc.”
(Paul Kenedy)
„..Începând cu 1945, adversarii comunismului au fost închişi în
lagăre şi obligaţi să
presteze cele mai grele munci (mai ales în mine). Geografia
Gulagului est-european
ne este azi bine cunoscută: 19 lagăre şi închisori în Albania,
86 în Bulgaria, 422 în
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 13 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Cehoslovacia. În fiecare ţară, cifrele condamnaţilor sunt
considerabile: 187 000 în
Bulgaria (1944-1962), 200 000 în Cehoslovacia (1948-1954), între
700 000 şi 860 000
în Ungaria (1948-1953). Pretutindeni viaţa deţinuţilor este
îngrozitoare. În anumite
centre de detenţie tortura nu e doar fizică. La Piteşti, în
România, aceasta “insulă de
oroare absolută” e un infern. În decembrie 1949 şi august 1952
gardienii îi îndeamnă
pe deţinuţi să devină “oameni noi” şi le ordonă “să-şi scoată
măştile”: măştile
“exterioare”, mărturisind tot ce nu spusese securităţii; măştile
“interioare”, denunţând-
uşi colegii de celulă; măştile “intime”, renegându-şi familiile,
prietenii şi credinţele.
După ce-i transformau în roboţi încercau să facă din ei călăi.
[…]”
Soulet, Jean-François. Istoria Europei de Est de la
al doilea război mondial pînă în prezent.
„John F. Kennedy a murit. In Dallas, statul Texas, preşedintele
Statelor Unite este lovit
de trei gloanţe de puşcă, trase de unul sau de mai mulţi
atentatori. […].Uciderea
preşedintelui John F. Kennedy reprezintă una dintre cele mai
oribile infracţiuni comise
în secolul XX. Pentru întreaga lume apuseană, Kennedy este omul
care aduce speranţa
într-un viitor mai bun. Motivele pentru care a fost comis
atentatul rămân învăluite în
mister. Există, totuşi, speculaţii că ar fi existat mai mulţi
atentatori şi că ar fi fost vorba
despre o crimă comisă din ordinul mafiei.”
Cronica ilustrată a omenirii vol. 14. De la războiul rece
la coexistenţă (1961-1973). Bucureşti: Editura Litera, 2011.
„Este logic ca Statele Unite ale Americii să facă tot ceea ce le
stă în putere pentru a
ajuta lumea să-şi regăsească sănătatea economică normală fără de
care aceasta nu
poate dobândi nici stabilitate politică, nici pace asigurată.
Acţiunea noastră nu este
îndreptată împotriva nici unei ţări, nici unei doctrine, ci
împotriva foametei, sărăciei,
disperării şi haosului. Scopul nostru trebuie să fie renaşterea
unei economii mondiale
sănătoase pentru a permite stabilirea de condiţii politice şi
sociale propice instituţiilor
libere. O asemenea asistenţă nu trebuie furnizată în tranşe, pe
măsură ce crizele
izbucnesc […]
Orice guvern care va fi dispus să ne ajute în acest scop va găsi
liderii americani dispuşi
să colaboreze. Orice guvern care va manevra pentru a paraliza
redresarea altor state, nu
se poate aştepta la un ajutor din partea noastră[…]”
Extras din Planul Marshall prezentat la 5 iunie 1947
„… După victoria conservatorilor la alegerile din mai 1979,
devine prima femeie şef
de guvern din Europa. Promovează o politică neoliberală care
permite relansarea
creşterii economice, dar provoacă o amplă rată a şomajului şi o
vie nemulţămire
socială. Guvernul condus de Margaret Thatcher respinge statutul
–providenţă şi
acţiunea sindicală şi promovează iniţiativa individuală şi
profitul:stricta reglementare a
dreptului la grevă, reducerea impozitelor pe veniturile mari,
limitarea cheltuielilor
publice etc. Supranumită „Doamna de fier”, ea nu cedează în faţa
teroriştilor irlandezi
ai IRA, care încearcă să o asasineze la Brighton (octombrie
1984), nici în faţa
minerilor, în ciuda unor greve ce au durat un an de zile
(1984-1985). Revenind de două
ori în fruntea guvernului,după victoriile conservatorilor din
1982 şi 1987, devine o
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 14 Agenţia de Evaluare şi Examinare
figură foarte nepopulară din cauza noului impozit local pe cap
de locuitor pe care îl
introduce în aprilie 1990, iar în noiembrie 1990
demisionează.”
Din Anne Carol, Dicţionar de istorie a secolului XX-lea)
,,Cunoscuta declaraţie a lui Mao Tse-tung despre Basarabia (ca
teritoriu ocupat de
URSS), publicarea în românia a unei serii de cărţi...,
intensificarea propagandei
burgheze au generat anumite tendinţe în jurul unei părţi a
intelectualităţii RSSM... Cel
mai elocvent, acestea s-au manifestat în unele luări de cuvînt
la congresul scriitorilor
din Moldova care a avut loc între 14-15 oct, a.c.Unii
participanţi ai congresului,
scriitori, în special tovarăşi tineri, cum ar fi Busuioc,
Malarciuc, Druţă, Osmotescu,
atingînd, în principiu corect, chestiunile despre necesitatea
dezvoltării limbii
moldoveneşti, perfecţionarea manualelor, păstrarea monumentelor
de cultură şi altele,
tratau intenţionat, în mod naţionalist, carenţele acestei
probleme...În acest scop, au fost
menţionate exemple de predominare a firmelor scrise doar în
limba rusă...În acelaşi
timp, se sublinia apartenenţa moldovenilor la naţiunile de limbă
română, iar în unele
cuvîntări se simţeau sentimente filoromâneşti.”
(Din declaraţia lui I. Bodiul, prim-secretar al CC al PCM
adresată autorităţilor de la Moscova.1965)
„În momentul în care însăşi ideea de socialism, pentru care noi
am luptat, este
discreditată de politica dumneavoastră şi cînd ţara nastră este
izolată de Europa, noi
ne-am hotărît să luam poziţie. Ne dăm perfect seama că făcînd
aceasta ne riscăm
libertatea şi poate chear vieţile noastre. Dar simţim că e
datoria noastră să apelăm la
Dvs. pentru a schimba cursul actual înainte de a fi prea
tîrziu.
1. Comunitatea internaţională vă reproşează nerespectarea
Actului final de la Helsinki,
pe care l-aţi semnat. Cetăţenii români vă reproşează
nerecpectarea Constituţiei pe care
aţi jurat să o respectaţi. Iată faptele: (...)
2. Planificarea nu mai funcţionează în economia românească.
(...)
3. Politica agricolă este de asemenea, în derută. (...)
4. Însuşi faptul că nemţii, ungurii şi evreii emigrează în masă
arată că politica de
asimilare forţată trebuie să înceteze.
5. În sfârşit, sîntem îngrijoraţi profund că poziţia
internaţională a României şi
prestigiul ei scad cu repeziciune. (...)”
(„Scrisoarea celor 6” adresată lui Nicolae Ceauşescu, martie
1989)
„…Şi totuşi, pe 25 decembrie 1991, abandonând preşedinţia unei
U.R.S.S. inexistente
de – acum înainte, el a lăsat în urmă o ţară fărâmiţată,
ruinată, sfâşiată de conflicte şi
nesigură de viitorul său. O ţară a cărei dezbinare poate fi o
sursă de ameninţare pentru
pacea mondială. Pe scurt, un fel de Cernobîl la scara mondială.
O ţară naufragiată. Iar
naufragiul U.R.S.S. l-a determinat pe cel al preşedintelui.
Demisia lui Gorbaciov
înseamnă în acelaşi timp o înfrângere şi o tragedie: înfrânarea
unui om de sta, obligat
să părăsească puterea de fără aşi termina misiunea pe care
considera că o are şi
tragedia unei reformator, obligat să renunţe la proiectul său
înainte ca acesta să fi
început să dea roade. În mod paradoxal, această plecare este un
triumf. Gorbaciov a
făcut totul pentru a distruge puterea pe care i-o încredinţase
nomenclatura comunistă
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 15 Agenţia de Evaluare şi Examinare
îmbătrânită şi închistată cu obstinaţie în ideile unei alte
epoci. Şi a reuşit. Sistemul
partidului unic a dispărut, aproape fără ciocniri şi violenţă,
pentru a lăsa locul unei
practici orientate spre principiile democraţiei. Demisia sa este
un rezultat legitim şi
logic al acestei schimbări şi deci semnul cel mai pregnant al
reuşitei modelului său
politic (…)”.
(Din A. Graciov. Naufragiul lui Gorbaciov.
Adevărata istorie a destrămării U. R. S. S.)
„…Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor
alegeri libere şi
democratice … proclamă
Solemn, în virtutea dreptului la autodeterminare, în numele
întregii populaţiei a
Republicii Moldova şi în faţa lumii întregi:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞUI
DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL,
FĂRĂ
NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI
NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUIÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC
AL
DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
(Extras din Declaraţia de independenţă
a Republicii Moldova, 27 august 1991)
III. MODEL DE TEST
Matricea de specificaţie
Nivel taxonomic Cunoaştere şi
înţelegere Aplicare Integrare Total
Domeniu
Ponder
ea
(%),
nr.
ite
mi
Punct
e
Ponder
ea
(%),
nr.
ite
mi
Punct
e
Ponder
ea
(%),
nr.
ite
mi
Punct
e
Ponder
ea
(%),
nr.
ite
mi
Punct
e Timpul, spaţiul, personalitatea
şi limbajul istoric în baza
analizei şi interpretării surselor
istorice
2 itemi 5 p. 3 itemi 23 p. 2 itemi 12 p. 58,84% 40
Relaţii de cauzalitate în istorie 1 item 8 p. 11,75% 8
Elaborare de eseu 1 item 20 p. 29,41% 20
TOTAL 30% 40% 30% 100
Nr. item 2 itemi 5 itemi 2 itemi 9
Punctaj 5 puncte 51 puncte 12 puncte 68
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 16 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Model de test
Citeşte cu atenţie sursele istorice propuse şi răspunde la
sarcinile de lucru
formulate:
Sursa A.
„… Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul
German şi Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotenţiarii semnatari
din partea celor două părţi au
discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema
delimitării sferelor lor
respective de interes în Europa răsăriteană. Aceste convorbiri
au dus la următorul rezultat:
1. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a
teritoriilor aparţinând statelor baltice
(Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a
Lituaniei va reprezenta frontiera
sferelor de interes atât ale Germaniei, cât şi alte URSS. În
legătură cu aceasta, interesul
Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele
părţi.
2. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a
teritoriilor aparţinând statului polonez,
sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale URS., vor fi
delimitate aproximativ de linia
râurilor Narev, Vistula şi San. Problema dacă în interesele
ambelor părţi ar fi de dorit
menţinerea unui stat polonez independent şi a modului în care
vor fi trasate frontierele acestui
stat poate fi soluţionată definitiv numai în cursul
evenimentelor politice ulterioare. În orice
caz, guvernele vor rezolva această problemă pe calea unor
înţelegeri prieteneşti.
3. În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază
interesul pe care-l manifestă
pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres
politic faţă de aceste teritorii.
4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict
secret.
(Protocol adiţional secret al Pactului de neagresiune
dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939)
Sursa B.
„…În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a
Rusiei, a desfăcut de la
Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei –
Basarabia, călcînd prin aceasta unitatea
seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu
Republica Sovietică Ucraineană.
(…)
Acum, cînd slăbiciunea militară a URSS ţine de domeniul
trecutului, iar situaţia
internaţională, care s-a creat cere rezolvarea rapidă a
chestiunilor din trecut pentru a pune în
fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră
necesar şi oportun ca în interesele
restabilirii adevărului să procedeze împreună cu România la
rezolvarea imediată a chestiunii
înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul Sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei
este legată în mod organic
de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a
Bucovinei, a cărei populaţie este legată
în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică. (…) Un astfel de
act ar fi cu atît mai just, cu cît
transmiterea părţii de nord a Bucovinei către URSS ar
reprezenta, este drept că numai într-o
măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei pierderi
care a fost pricinuită URSS şi
populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în
Basarabia.
Guvernul URSS propune guvernului regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia; 2. Să
transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu
frontierele potrivit cu harta
alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va
primi propunerile de faţă ale
URSS şi că aceasta va da posibilitatea de rezolvare cale paşnică
conflictul prelungit dintre
URSS şi România…”
(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată Guvernului
Român, 26 iunie 1940)
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 17 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Nr. Item Scor
I. Timpul, spaţiul şi personalitatea în baza analizei şi
valorificării surselor propuse ( 40 puncte).
1. Scrie denumirea corectă a statelor participante la
evenimentul reflectat în sursa B. 2
2. Datează evenimentele istorice, care au avut loc drept urmare
a prevederilor Pactului,
stipulat în sursa A.
1. Invazia trupelor germane în Polonia
2. Anexarea Ţărilor Baltice la URSS
3. Anexarea Basarabiei la URSS
3
3. Construieşte axa cronologică, plasînd pe ea evenimentele
indicate în sursele A şi B. 9
4. Hasureaza pe harta de contur, teritoriile anexate de URSS,
conform sursei B.
Notă:La indicarea teritoriilor se vor lua în consideraţie:
haşurarea diferită a teritoriilor
anexate, conturarea hotarelor, aplicarea inscripţiilor
(denumirea teritoriului anexat) şi
completarea legendei (orice inscripţie de pe hartă se explică în
legendă).
Vezi anexa.
12
5. Formează perechi logice, unind prin săgeţi, conţinuturile din
coloanele A şi B.
Coloana A Coloana B 1. “Acord de procentaj” A. Regele Mihai
I.
2. Liga Naţiunilor B. Adolf Hitler.
3. “Greva regală” C. Nicolai Titulescu.
4. Mein Kampf” D. Înţelegerea Churchill-Stalin.
8
6. Explică sensul noţiunii subliniate în textul sursei B. 2
7. Scrie două evenimente istorice – unul cu referire la spaţiul
european, altul din cadrul
naţional, care s-au produs drept consecinţă a împărţirii
sferelor de influenţă între statele
semnatare ale tratatului reflectat în sursa A.
4
II. Relaţia de cauzalitate si schimbare în istorie (8
puncte).
8. În spaţiul rezervat, indică două cauze şi două consecinţe ale
fenomenului istoric
nominalizat.
CAUZE FENOMEN CONSECINŢE
ISTORIC
8
III. Eseu ( 20 puncte).
9. Elaborează un text argumentativ, în volum de 12-15
propoziţii, la subiectul:
Republica Moldova la 20 ani de independenţă: retrospective şi
perspective
În textul tău,
te vei referi la: 1. Proclamarea independenţei RM. 2. Conflictul
de pe Nistru. 3. Direcţiile şi priorităţile politicii interne ale
Republicii Moldova (domeniul economico-
social).
4. Exprimă-ţi atitudinea faţă de perspectivele Republicii
Moldova în domeniul politicii externe.
vei respecta următoarele cerinţe: utilizarea limbajului istoric,
abordarea subiectului în relevanţă tematică şi expunere logică,
plasarea corectă în timp şi spaţiu a
subiectului istoric, argumentarea punctului de vedere propriu,
încadrarea în limita de
spaţiu precizată.
20
1)
2)
1)
2)
Miracolul
economic din
Germania de
Vest în anii
'50-'60,
secolul XX.
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 18 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Anexă
Legenda hărţii:
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 19 Agenţia de Evaluare şi Examinare
Barem de corectare
Compart
iment
Item Barem Puncte
I 1. Cîte 1 punct pentru fiecare denumire de stat scris
corect:
Răspunsuri acceptate:
1.Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, URSS, Uniunea
Sovietică.
2. România, Statul Român.
2 p.
2. Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect
datat.
Răspunsuri acceptate:
1. Invazia trupelor germane în Polonia -1 septembrie 1939.
septembrie 1939. -1939.
2. Anexarea Ţărilor Baltice la URSS - iulie –august 1940.
- vara 1940
- 1940
3. Anexarea Basarabiei la URSS -28 iunie1940.
- iunie 1940
-1940
NOTĂ: Se acceptă şi va fi acordat cîte un punct pentru toate
variantele
corecte de răspunsuri.
3 p.
3. Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment numit corect, conform
sursei A şi B.
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment corect datat, conform
sursei A şi B.
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment plasat corect pe segmentul
de axă
cronologică;
Pentru construcţia corectă a axei
1 punct pentru prezenţa segmentului de axă,
1 punct pentru indicarea săgeţii;
1 punct pentru prezenţa scării.
Răspunsuri acceptate:
A ( sursa A) - Pactului de neagresiune dintre Germania şi
Uniunea Sovietică-
23 august 1939.
SAU Pactul Molotov-Ribbentrop -23 august 1939.
B ( sursa B) - Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată
Guvernului
Român- 26 iunie 1940
SAU Anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord la URSS-28 iunie
1940
2 p.
2 p.
2 p.
1 p.
1 p.
1 p.
4 1 punct pentru indicarea corectă a teritoriului
Basarabiei.
1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului
Basarabiei anexate.
1 punct pentru haşurarea teritoriului Basarabiei anexate.
1 punct prezenţa inscripţiei denumirii teritoriului anexat –
Basarabia.
1 punct pentru indicarea corectă a teritoriului Bucovinei de
Nord.
1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului
Bucovinei anexate.
1 punct pentru haşurarea teritoriului Bucovinei anexate.
1 punct prezenţa inscripţiei denumirii teritoriului anexat –
Bucovina de Nord.
La completarea legendei:
1 punct pentru indicarea simbolului folosit pentru marcarea ter.
Basarabiei.
1 punct pentru indicarea cum a fost haşurat acest teritoriu.
1 punct pentru indicarea simbolului folosit pentru marcarea ter.
Bucovinei de
Nord.
1 punct pentru indicarea cum a fost haşurat acest teritoriu.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
1 p.
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 20 Agenţia de Evaluare şi Examinare
5 Cîte 2 puncte pentru fiecare pereche corect formată.
“Acord de procentaj” Regele Mihai I.
Liga Naţiunilor Adolf Hitler.
1. “Greva regală” Nicolai Titulescu.
„Mein Kampf” Înţelegerea Churchill-
Stalin.
8 p.
6 1 punct pentru explicarea corectă a noţiunii cu cuvinte
proprii.
1 punct pentru utilizarea lexicului istoric în explicarea
noţiunii.
1 p.
1 p.
7 Pentru fiecare eveniment numit se va atribui:
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect indicat, ca
consecinţă a
tratatului numit.
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect calificat ,
conform
spaţiului istoric solicitat.
2 p.
2 p.
8 Cîte 1 punct pentru fiecare cauză indicată corect.
Cîte 1 punct pentru explicarea fiecărei cauze indicate.
Cîte 1 punct pentru fiecare consecinţă indicată corect.
Cîte 1 punct pentru explicarea fiecărei consecinţe indicate.
2 p.
2 p.
2 p.
2 p.
9 1 puncte pentru abordarea relevantă a subiectului;
2 puncte pentru expunere logică;
Cîte 1 punct pentru tratarea subiectului prin prisma aspectelor
nominalizate;
Cîte 1 punct pentru utilizarea adecvată a noţiunilor istorice
(cel puţin 2 noţiuni)
Plasarea corectă în timp şi spaţiu a subiectului istoric abordat
(2 date
cronologice)
1 punct pentru indicarea uni personalităţi istorice, care şi-a
adus aportul la
evenimentele descrise. (cel puţin una)
2 puncte pentru prezenţa în eseu a constatărilor în temeiul
aspectelor expuse.
2 puncte pentru prezenţa argumentelor;
1 punct pentru respectarea volumului (12-15 fraze);
1 punct pentru corectitudinea ortografică.
1 p.
2 p.
4 p.
2 p.
2 p.
2 p.
1 p.
2 p.
2 p.
1 p.
1 p.
Total: . 68 puncte
-
Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din
27 decembrie 2012
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27
decembrie 2012
Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI
UNIVERSALĂ
Ministerul Educaţiei 21 Agenţia de Evaluare şi Examinare
IV. SURSE BIBLIOGRAFICE
1. Curriculum modernizat la Istorie pentru învăţământul
gimnazial (clasele V-IX). Chişinău, 2010.
2. Palade Gh., Şarov I. Istoria românilor. Epoca contemporană.
Manual pentru clasa a IX-a. Chişinău: Cartdidact-Reclama, 2002.
3. Petrencu A., Dobzeu M. Istoria universală. Epoca
contemporană. Material didactic pentru clasa a IX-a. Chişinău:
Ştiinţa, 2003, 2011.
4. Vizer B., Nagnibeda-Tverdohleb T. Istoria românilor. Epoca
contemporană. Material didactic pentru clasa a IX-a. Chişinău:
Editura Ştiinţa, 2004, 2011.
5. Caşu I. Istoria universală. Lumea contemporană (1918-2005).
Manual pentru clasa a IX-a. Chişinău: Civitas, 2005.
6. Петренку А., Добзеу М. Всеобщая история. Новейшее время.
Дидактический материал для 9-го класса. Chişinău: Ştiinţa,
2004.
7. Şarov I., Palade Gh., Caşu I. Istorie. Epoca contemporană.
Istoria românilor. Istoria universală. Manual pentru clasa a IX-a.
Chişinău: Editura Cartdidact –
Civitas, 2009.
8. Chirtoagă I. Din istoria sudului Basarabiei (în contextul
istoriei românilor). Materiale didactice pentru şcolile de cultură
generală. Chişinău: Civitas, 2007.
9. Dragnev D., Dragnev E. Atlas de istorie universală şi a
românilor. Chişinău: Civitas, 2005; ediţia a II-a, 2006.
10. Ojog I., Şarov I., Matveev S. şi alţii. Istoria Românilor.
Epoca antică şi medievală. Atlas istoric şcolar. Chişinău: Editura
Cartdidact, 2000.
11. Agachi A. şi alţii. Dicţionar de istorie. Ediţia a II-a
revăzută şi adăugită. Chişinău: Civitas, 2007.
12. http://www.edu.md. 13. http://www.iatp.md/istorie - Să
învăţăm istoria prin Internet. 14. http://istoria.md – “Primul site
de istorie” din Republica Moldova. 15. http://basarabia.info -
Istoria Basarabiei.
http://www.edu.md/http://www.iatp.md/istoriehttp://istoria.md/http://basarabia.info/