ISTORIA LUMII VECH!. - digital-library.ulbsibiu.rodigital-library.ulbsibiu.ro/dspace/bitstream/123456789/858/7/Man... · tinentulu AsieI, Itlnga muntii Hindu- koh, s'a desvelitu ...

ISTORIA LUMII VECH!.

1. CARACTERULU ISTORIEI LUl\1Il VECHl.

Viata lumit vecht sell pagane, difera de viata lu-mii noue seu chrestine :

a) Prin loculu uu de s'au tntemplatu cele mar in-semnate evenemente: viata istorica incependu-se pe con-tinentulu AsieI, Itlnga muntii Hindu- koh, s'a desvelituprincipaleminte pe malurile mari! Mediterane.

b) Prin poporele ce joca rolu in istoria.ln antici-tate rolulu principalu se joca de poporele de rasa indo-europena (Indusit, Medo-Persit ~i Pelasgit) ~i de popo-rele semitice (Babilonenii ~i Assyrienit, Hebrel, Pheni-cienit si, pote ca ~i Egyptenii). Poporele de rasa mon-gola sell vietuescn separatu, neavendu nict 0 influentaasupra celor-alte popore (Chinesii), seu facn din candiitn candii cate 0 invasiune devastators asupra pamentu-lut poporeloru vechi civilisate.

c) Chiar prin caracterulu vieter, Acestti caracteru searata prin urmatorele caliUtti esentiale : 1U Cel vecht pre-tuiau pucinu personalitatea omului ea a unel fiinte mo-rale-libere, ci respectan omulu potrivitu poporulut dillcare se tragea, statulut a caruia era ceU\,tanu seu re-ligiunit ce confesa. De aci urmeza aceia ce vedemu inanticitate; preponderinta vietei civile asupra celei fami-liare, sclavi« in statu ~i familia, si in fine, instreinarea

G ~OGRAFIA LUMTJ. VEoHl 10tntre popore, unde fie-care numat pe sine se dicea 3,-

lesu, era pe cel-airi, barban ~i parias. 20 Cel vechi u-riau Industria ea una ce nu era demna de cetatenr, cariaveati a se ocupa cu trebele statului ; ~riia munci pentrusustinerea ~i comoclitatea vietei loru emu daton sclavii.30 COl vechl lll\leiau puteiile ~i fenomenele naturet ; deace ea in credintele 101'llreligiose predomimi politeismula;religiunea se supunea mtereseloru statului ~i preutit e-rati functionari. 40 Chiar sciintele ~i artele celoru vechiemu. supuse statulut ~i religiunii ; artistii vechl purtauatentiunea mal multu asupra naturei esteriore decataasupra fenomeneloru spiritului ; era invatatil vechi sedestinsera cu preferinta (de ~i nu fora esceptiunt) prin esa-minarea fenomenelorii ~ia calitatiloru lumit fisice vedute.

n. PRIVIRE GEOGRAFICA. ASUPRA LUMIl VECH!.

Lurnea vechia istorica se cornpunea numai din tretpartl a lumit, ~i ace lea tnca nu in tota intregimea loru;Asia sud-vestica, Europa meridionala, ~inordul Africel, Ge-nulu omenescu se tncepu ~i se respandi in alte party dincentrulu Asiel sud-vestice; daru loculu principalu undes'a desvoltatu viata celoru mal insemnate popore aleanticitatil, fura malurile madl Mediterane, numita la eelvecht Mare Internum, Pe malurile acestei mad se a-flau cele mal civilisate staturr ~i politiele cele mal fru-mose ; prin ea se tntelegeau intre ele poporele vecht dintustrele partile lumit. Spre acestu scopn atl conlucratu;10 aceea ca, malurile mari! Mediterane sunt presuratede 0 multime de golfun ; 2° multimea insuleloru ~i a pe-ninsulelorn ce sunt in ea; 3° aceia ca numal unu mienistmu deosebia acesta mare de golfulu Arabicu, ~i prinurmare de ocenulili Indiallu, ~i prin acesta tnlesnilt eo-

16 ISTORIA VECmA

merciulu eu pamenturile orientale; era Gibraltarulii (eo-Ionele lut Hercule) deschidea calea spre apusu in oce-nulu Atlanticii. Cu cMu mal departe se afia unii pa-ll1ellti'1de la marea Mediterana spre sudu, vestu, norduseii spre orientu, en atiltu mal multu amortia in elii viataistorica, ~i cu atiltii mal pucinu fli cunoscutu celoru vechf.

Oatra finea Istoriei vechi tncepu a se largi ~iconfinieleIumii istorice, a~a incatu la. finea istoriet vecht (pe tim-pulu nasce. lut Chr.), lumea istorica avea de conflnif :la N. marile N ordica, Baltica ~i Rusia nordica de asta~l:i;la N. O. muntil Tibetului ; la O. riulu Indus; la S. oce-nulu Indicu ~i muntil Atlasi; era la V. ocenulu Atlanticii.

Lumea vechia se impartia in Orienu; si Occideniu,Sub Orientu se tntelegea Asia ~i nord-ostulu Africer (E-gyptulu), sub Occidentu, Europa. La Orientu vedemu matmultu continentii ~i 0 localitate cam monotona: muntigigantici, intinse sesun, udate de pucine dar mart fluvit(Hoang-ho ~i Djihun, Indus ~i Ganges, Tigru ~iEuphratu,Nilulu cu ramurile lut). Clima, ea continentale, presintao repede trecere de la frigii la caldura ; productele na-turei din tustrele regnurile, desi tntrecu prin avutia ~ivarietate pe cele europene, dar nu sunt asa indemana-ticu preserate (asedate) ea in Europa: unele ter! din 0-rientu suntu cu totulu serace, altele pre avute; dar dis-tanta immensa ce le desparte tmpedeca schimbulu pro-

. ducteloru ~i in genere ort ~i ce relatiuni d'intre popore.Alte calitatr ni represinta localitatea Occidentulul. CucMu mal multu ne vomu apropia de la orientulu Asielditra marea Mediterana, cu atatii mar multn vomti vedepredominarea insuleloru ~i a peninsuleloru asupra in-tinseloru continente; cu atatu mesele de munti devinu~i mal jdse ~i mar mice, cu atatii locurile suntu mal pes-tritate prin sesurt ~i valcele mici udate de 0 multimede riurl multu mal mici, decatu cele din Orientu, darearl pUntl aceste locun in comunieatiune unele cu altele

G.lWGHAl!'IA LUMl1 lwHl 11

'.

~i cu marea Mediterana, Clima de Occidentu este malmultu maritima de catu continentale, ~iprin urmare malmoderata ~i mal variata, Productele naturale ale Occi-dentului nu sunt a~a frumose, marete ~i variate ea celeale Orientulut, dar sunt mal bine tmpartite tntre cliferiteleterl ~i mal usoru de tntre-schimbatti.

Acesta diferinta in calitatile geografice a Orientu-lut ~i a Occidentului s'a resimtita ~i in viata popore-101'11 vecht din acele partL La Orientu viata istoricae~i din muntr, se pogora in val ~i se desvolta mal cusema pe curgerea riurilorii mad, intre riurt (asa fll tuIndia, China,' Babylonia, Assyria, EgiptU); ea se oprila marea ~inu tndrasni a merge .mal departe. La Occidentutetrulu principalu alu activitatil poporeloru fura marea~i terele maritime, cari li inlesniau comunicarea reci-proca a productiuniloru maritime ~i naturale. Asprulugeru Selt arsita cea mare, lipsa totala seu prea mareaabondinta a producteloru naturet, amortira seu slabira acti-vitatea poporeloru orientale atunct cand clima cea stem-parata ~i sanat6sa a Occidentului, precum ~icalitatea pa-mentului, escita pe omenf la labore atatu fisica catu ~iintelectuale ; fora travaliu nu se putea vietui ; pentru a-ceea clima Occidentulu remunera travaliulu cu prisosinta,De aceea de ~i civilisatiunea se concepti la Orientu, daracolo n'a mersu departe ~i a tnghetatu ; atuncr candu laOccidentn se desvolta cu energie ~i merse tota inainte~i ertt inainte,

Acesta este caracterulu generalu alu localitlltir Orien-tuM ~i a Occldentulut, Sit privimti acum mar in ama-nuntiml pitrtile lumil cad tntrlt in aceste doue dividiuntmart '

1. Orientuln cuprinde Asia ~i Africa.A. Asia, cea mal mare din partile lumit ni pre-

sinta in interi6rulu sett una pitmentu ~esu ~i tnalta, margi-niti1 din tote pal'tile cu tnaltele c6me de munt1, ~i care se

2

18 IS'l'ORIA VEOHIA

It,;

imparte in doue: orientalu (Tibeto-Mongola, si apusanu(Iramu). Spre nordu acesta inaltime merge sca~endu trep-tatu pene in marea tnghetata ; era spre orientu, sudu~i apusu se prelungesce prin niste ramuri de muntt carise perdu in marile vecine (Iudo-China, Indostanu, Arabia,Syria ~i Asia Midi). Aceste culme de muntl tmpartescu-Asia in trei zone intinse: nordica, centrala ~i sudica, .diferite intre sine prin clima, producte locuitort ~i ci-vilisatiune.,

a). Asia nordica merge de la coama muntilor Alta!£pene in mare ingh.etata, cuprindendu mat multe pa-menturt recr, mlastinose, padurose, mat cu totulu necu-noscute lumit vechr.

b). Asia centrala este tapsanulu acelu inaltti dintremuntit Altai ~i Taurl, In vechime ea era cunoscuta subnumele de Scythia ~i Sarmatia asiatica. Acesta partecuprinde stepun tntinse, riun pucine, padure mal nu esteviata statornica aci nu putu sa se realizeze, In acestainaItime este plma de erbun grase pentru pascerea deturme ~i prin urmare comoda pentru .viata nomada ; acifu patria semintieloru de rasa mongola cad adese na-valira in Europa ~i in lumea noua,

c). Asia sudica cuprinde ceea-alta rema~ita a con-tinentului ~i consta, in cea mat mare parte, din penin-sule. Varietatea locului, riurile mari si abondinta pro-ducteloru animale, vegetaIe ~i minerale, nevoira pe omua vietui altn feliu aci decatii in nordulu ~i centrulu A-sief. Traditiunile cele mal vechr aci punu tnceputulu a-griculturei, a comerciulut, a sciintelorti, a credinteloru

\... religiose ~i a societafiloru civile. InaltimeIe din Tibet,Iran ~i Himalaya se considers de cea anteia locuinta apoporeloru vechi, ~i a deilori; loru ; de aci ele se po-gorira in ya'i dupa curgerea riurilor mad ~i formarasocietafl diferite, potrivitu cu localulu nou, In anticitatecu deoseblre ilunt de insemuatu. in Asia sud-vestica ur-

GEOGRAFIA LUMIl VECH! 19

rnatorile societati: 10 chinesa, lnfiintata din poporelede rasa mongola galbena, pe curgerea riurilorii Iluangu-ho ~i Djihun in vaile China ai Indo-China, cunoscutaprin vechimea ~i spiritulu sell de stationare, precum~i prin tnstreinarea sa de cele-alte popore ; 2a indiana,fermata din poporele de rasa aIM in Indostanu, pe cur-girea riuriloru Indus :;;i Ganges, pucinii cunoscuta in an-ticitate; 3u irana, fundata prin poporele din generatiu-nea zeuda, in pamenturile dintre marea Cnspisca, l'il1-

rile Tigru, Indus si golfulu Persicu, in Bactria, Mediasi Persia; 4° araba in peninsula de acelasu nume.fermata de poporele semitice :;;i care nu juca mal nictunii rolu in anticitate; 5° judea ~i feniciana, cca d'anteir.in iutrulii, adoua pe marginile Syriei, ambele fundatetotn de popore din generatiunea semitica,; 6 ° babylono-asyriana, fundata aseminea de semitisti in Mesopota-mia, adica intre riurile Tigru :;;i Euphratu ; in fine,7° partea cea mal despre apusti a continentulut Asiel-Asia mica, care dupa positiunea sa geografica servi eapodu pentru trecerea din Asia in Europa f?i ea teatrua intreloviriloru dintre poporele apusene f?i resaritene ;cuprindea in sine mal multe state, dintre cari cele malmsemnate erau : Lydia Phrygia, Troia, Pontulu ~i co1o-niile grece. Tote aceste statun Intrara in unna in cu-prinsulu tntinsuhn regatu Medo-Persu.

B. Africa presinta unu continentu fora golfuri ~ipeninsule pe la marg~n~; consta din nisce muntr golt ~inu ina1p:, ~i din sesun nasip6se ~i fora apa, tntrerupteaceste uncle ~i unde cate cu una oazii infloritoru, Deaceia din timpurile vecht f?i p~ne in celii de fagia, acestaparte a lumii pueinti inaintt spre civilisatiune, Celoruvechi li era cunoscute numai marginile nordice ~i ori-enta1e ale Africel : ad numat se ~i desvolta viata istorica,mal cu seama in valea udata ~i fecundata de riuln Niluunde vietuiau Egyptenil\ ~i pe marginile nordice ale A-

22 ISTORIA VIWHI.A-

climet ~i pumrra datinele .cuceritilorti. De aci resultacivilisatiunea, inse 0 civilisatiune gre~iti'L ~i antinationalaprecumu 0 vreu despoti). Invingetori) slabirii, seraiulumcepu a lua 0 puternica ~i funesta infiuinti, asupra gu-vernnlut, ~i statulu dt\1l1 atunct sub jugulu noiloru cu-contort. 20 Despotismulu ~i impartirea poporulul in caste,fenornenii care se vede mal in tote staturile Asiel, im-pedecara desviilirea solida a vietel cetatene : poligamia,carea punea pe femee si pe copii in positiune de sclavt acapului de familie, produse lipsa totala de soliditate ~ide rnoralitate in viata familiara. 3,1 Potrivitu gradululavutiet ce results mar multn din fccuuuitatea pamentu-lul de Cattl din munca omulur. viata spirituala a popo-1'e101'(lremase seraca ~i monolaterala. Religiuuea constain tudcirea nature) ~i presents, 0 ameetecaturit de scep-ticismulu celu mal aspru en sensualismulti celu mal des-frenatu. Sciinta, in urmarea predomnirn fantasiei asupramintir, nu pntu la orientu sa alba clriai itate, esactitate~i positivitate. Arta, afiandu-se 1ntr'o supunere orM des-potiloru :?i popiloru nu-sl manifests spiritulu creatoriifii in locu de edificii trumose, produse numat nisce mo-numente colosale, pentru cari servira (le modelu muntit~i grotele locale.

I. ISTORIA CIIINEl

1. Positiunea Chin «,1. China iJ~ inteIesultl lal'gflocupa toUt maltimea din sud-ostulm Asiel, locuita de no-madi, ~i done VttI, China ~i ludo-China, locuita din ceamal mare anticitate de popcre stabilc. Locuitorit primi-ti \'1 ai Chi ne'i e~irrL di 11 inultimea Thibetulut. se a~e~lar:ipe curgerea riurilorn Hoang-ho si Djihum III vales GO

compune China de asUi.-\l'i~icari s~ nu~le acestr venip