ISTORIA ARTEI E.H. Gombrich Traducere de Nicolae Constantinescu EDITURA ART
ISTORIA ARTEIE.H. Gombrich
Traducere de Nicolae Constantinescu
EDITURAART
IO
II
I2
r3
r4
r5
Cuprins
PREFAJA 7
INTRODUCEREArta Si artistii t5
lNcEpuruRr MTsTERIoASEPopoare preistorie Si popoare primitiue; uechea Americd 39
O ARTA PENTRU VE$NICIEEgipt, Mesopotamid, Crctd 55
MAREA DE$TEPTARECrecia ln secolele Vll-V l.Hr. zs
TINUTUL FRUMUSETIICrecia gi lumea greacd tn secolele IV l.Hr.-l d.Hr. gg
CUCERITORII LUMIIRomanii, biliStii, eureii gi cregtinii in secolele l-IV d.Ht 1t7
RASCRUCEARoma Si Bizanlil ln secolele V-XIII t33
PRIVIND SPRE RASARITlslamul si China in secolele ll-XIII t43
CREUZETUL ARTEI OCCIDENTALEEwopa tn secolele VI-XI r57
BISERICA MILITANTASeeolul al XII-lea ryt
BISERICA TRIUMFATOARESecolil al Xlil-lea r85
CURTENI $I BURGHEZISecolul al XIV-lea zo7
CUCERIREA REALITATIIinceputul secolului al XV-lea zz3
TRADITIE SI INOVATIE (I)SJdrSitul secolului al XV-lea ln ltalia 247
TRADITIE $I INOVATIE (II)Secolul al XV-lea ln ldrile din Nord z69
ATINGEREA ARMONIEIRoma Si Toscana la inceputul secolului al XVI-lea 287
LUMINA $I CULOAREVnelia gi ltalia de Nord la lneputul seeolului al XVI-lea 325
t6
17 RENA$TEREA LA NORD DE ALPIGermania si fdrite deJos la tneeputul secolului al XVI-lea 34t
I8 O PERIOADA CNTUCAEuropala sfirSitul secolului al XVI-lea 36t
19 DIVERSITATE iN VIZIUNEEuropa utolicd tn prima jumdtate a secolului al XVII-lea 187
20 OGLINDA NATURIIOlanda ln secolul al XVll-lea +t3
2r PUTERE $I GLORIE (I)Italia in a doua jumdtate a secolului al XVil-lea si tn secolul al XVill-lea 435
22 PUTERE $I GLORIE (II)Franla, Cermania Si Arsttia la sfLrsitul secolulil al XVil-lea si lnceytutul secolilui al XVlll-lea 447
23 SECOLUL LUMINILORAnglia Si Franla tn secolul al XVilI-lea 457
24 RUPTURA CU TRADITIAAnglia, America Si Frunlala sfdrSit*l secolului al XVIIIJea Si lnceputul secolului al XIX-lea +75
25 REVOLUTIAPERMANENTASecolul al XIX-lea 4gg
26 iN cAuranEA uNoR cRITERII NoISfdrSitil secoluld al XIX-lea Y5
27 O ARTA EXPERIMENTALAPrima jumdtate a secolulti al XX-lea 557
28 o ISToRIE rAnA srAngIrTriumfulmodemismului 599
O altd schimbare de atitudine 618
IJn trectt care trcbuie permanent rcdescopetit 626
Noti referitoare la clrgile despre artl 638
Tabele cronologice 655
Hirgi 664
Lista ilustra;iilor dupl situarea geo gtafi'ci 67o
Index 674
Mulgumiri 687
INTRODUCEREArta Si artiStii
S-o spunem clar, de la inceput: ,,afti' na are existengi proprie. Exist5 doar
artiqti. tn timpuri foarte indepirtate, oamenii, cu ajutorul unor bucigi de
plmint colorat, schilau formele unui bizon pe peretii grotelor; in zilele
noastre, cumpirl culori qi fac afiqe: in acest interval, a:urealizat foarte multe
lucruri. Nu existi niciun inconvenient in a numi arti ansamblul acestor
activitili, cu condilia de a nu uita niciodatl cI un asemenea cuvint capltimulte sensuri deosebite, in momente qi locuri diferite, qi de a in;elege bine ciarta in abstract, Arta cu A mare, nu existS. Este evident ci, in ziiele noastre,
aceasti ArtI cu A mare a devenit un fe1 de ideal, dublat de o sperietoare. Polisi distrugi un artist spunind cI ceea ce a flcut poate ci nu e riu in genul 1ui,
dar nu e ,,artl". $i poli si uluieqti un om cumsecade, care admir; un tablou,
spunind cI ceea ce ii place in acea operi nu e arta in sine, ci cu totul aitceva.
tn realitate, cred cI nu existl motive proaste ca s5-1i placi o statuie
sau un tablou. Poate sl-;i placi un peisaj pentru cI ili aminteqte de gara
ta, sau un portret pentru cI evoci chipul unui prieten. Nu-i nimic absurd
in asta. Este inevitabil - qi toli suntem o ap5 qi-un pimint - ca un tablou
si stirneasci in noi o mie qi una de amintiri care suscitl o plScere sau
o aversiune. Atnta timp cit aceste amintiri ne ajutl sI apreciem ceea ce
vedem, nu e cazul sI ne facem griji. Dar, daci vreo amintire nepotrivitlne falsifici judecata, cind, de exemplu, ne intoarcem instinctiv fala de la
o picturi reprezentind un peisaj alpin admirabil, pentru cI avem oroare
si ne cIlSrIm pe munte, atunci devine necesar si examinlm temeinicmotivele unei aversiuni care anuleazl o pllcere pe care am fi putut s-o
avem. Existi cu siguranld motive injuste de a disprelui o operi de art5.
ln gerrerrl, oamenilor le place si glseasci intr-un tablou ceea ce le
place in realitate. O astfel de preferingi e cit se poate de natural5. Togi
iubim frumuselea in naturi qi suntem recunoscitori celui care a qtiut s-o
fixeze in opera sa. Desigur, un artist nu se gAndeqte sI ne ofenseze. CAnd
Rubens a desenat un portret al fiului sIu (il. r), marele pictor flamandera mindru de frumusegea copilului. Dorea, cu siguranll, si ne faci s5-l
admirlm. Dar aceasti tendinli spre lucruri drigilaqe qi plicute ar putea
s5 ne faci sI ne poticnim dacl ne impinge sI dlm deoparte operele cu
subiecte mai pu;in seducitoare. Cu siguranlS ci marele pictor german
r6
,:ii':'-,i{t,.1i i:.!:.:.ti.l:!i: ,l''.:,l.iir'';
i**iiffi
I
Pieter Paul Rubens,Portretulfi.ulu; sdu
Nicolas, cca 16zo
cirbune qi sanguinipe hirtie, z5,z x zo,3cm. Viena, GraphischeSammlung Albertina
., .A
fl1 /) fi .,,l1 [! i,''.y,;,ny
17 ARTA II ARTIS I]I
1r3q*
!{iiI
il
*1 "4& *".m*+S.nnt
):i r!'r,-:,,lrr, r5f4
::rlin.
{I'" t.'1.
't"'z A-':-'i.'t' \..
f-#-.- r\
Albrecht Diirer a desenat portretul mamei sale (i1. z) cu aceeaqi. dragoste
qi devoliune cu care a schigat Rubens chipul fiuiui siu. Acest studiu
pitrunzltor a1 bltrinelii poate si ne qocheze, dar, dacl luptim contra
acestui dezgust instinctiv, vom fi pe deplin recompensali. Pentru c5, interibila lui sinceritate, desenul lui Diirer este o capodoperi. Vom inEelege
\..'T-. .- .<i
r8 INIRODUCERE
destul de repede ci frumusegea unui tablou nu coincide cu natura agreabilia unui subiect. N-aq putea sI hotlrisc dacl acei copii in zdrenge, pe careii picta cu atita plScere Murillo, erau sau nu frumoqi (il. 3), dar . ,igr.ci, aqa cum i-a pictat, au un farmec nespus. La fe1, vom considera poatedestul de neinteresant copilul din pictura de interior a olandezului pieterde Hooch (i1. a), qi rotuqi este un tablou splendid qi de o mare seduc;ie.
Bartolonr6Estebin Muri1lo,Copii juilnd zaruri,cct t67o t675
ulei pe pinzi, 146 xro8 cm. Miinchen,Alte Pinakothek
4
Pieter de Hooch,Interior cuJemeie
curdldnd mere, t 663
uiei pe pinzi,7o,5 x j4,u cm. Londra.Wallace Collection
19 ARTA $I ARTISTI]
i
I
i
I
tNcrpuruRr MISTERIoASEPopoare preistorice Si popoare primitiue; uechea Americd
lnceputurile artei sunt la fet de misterioase ca qi cele ale lirnbajului. DacIadmitem ci afia consti in a construi temple qi case, in a face tablouri qi
sculpturi sau a lese dupi un motiv ornamental, nu existl popor care sI nu
fi elaborat o forml de artl. in schimb, in cazul in care considerim arta
un fel de lux splendid, destinat muzeelor qi expozigiilor sau impodobiriiunei inciperi de gali, trebuie sI ne d5m seama cI folosirea cuvintului este
cnt se poate de recentl qi cI mul;i dintre cei mai mari arhitecgi, pictori qi
sculptori din trecut nu s-au gAndit niciodati la asta. Arhitectura ilustreazicel mai bine cele doul conceplii. Toli qtim ci existl clidiri frumoase qi
cI unele sunt adevlrate opere de art5. Totuqi, nu existl edificii care sI
nu fi fost construite intr-un scop anume. Cei care le folosesc ca locuri de
reuniune sau ca locuinpe le consideri doar din punct de vedere utilitar.Dar, pe ldng5 aceasta, poate sI le placi sau nu designul ori proporliileunui edificiu, sI aprecieze eforturile unui arhitect bun care nu a urmiritdoar o construcfie practici, ci a dorit qi sI arate ,,bine". tn trecut,atitudinea fagi de picturi qi sculpturi era adesea aceeaqi. Erau considerate
nu atAt opere de arti, cit obiecte create intr-un scop precis. Cine ar
judeca o casi firi sI qtie cirui scop ii e destinatl ar fi un judecitorjalnic. Nu avem mai multe qanse sI ingelegem arta din trecut daci nu
cunoa$tem ce scopuri urmirea. Pe misurl ce ne deplaslm in trecut,
acest scop devine din ce in ce mai precis qi, in acelaqi timp, din ce in ce
mai surprinzltor. La Gl stau lucrurile cAnd plrlsim oraqele qi ajungem
lagaria sau, qi mai bine, cXnd plrisim g5rile civilizate qi ne deplasim spre
popoarele a clror existengS actuali inci seamlnl cu cea a strimoqilornoqtri indeplrtaqi. DacI numim aceste popoare ,,primitive'0, nu o facem
pentru c\ ar fi mai simple decAt noi - modul lor de a gindi este deseori
mai complicat decit al nostru -, ci pentru ci sunt mai apropiate de
punctul de pornire comun al intregii omeniri. Printre ace;ti primitivi,construcgia qi imageria provin din acelaqi spirit de utilitate. Colibele lorii feresc de vint, de ploaie, de soare, ca qi de spiritele care provoacl aceste
fenomene naturale; imaginile lor sunt ficute ca s5-i protejeze contra altorputeri, care, pentru ei, sunt la fel de reale ca qi for;ele naturii. Cu alte
cuvinte, desenele gi sculpturile sunt creafii magice.
40 iNcspurunlvts']]saroasl
Nu se poate pune problema ingelegerii acestor ciudate inceputuriale artei dacS nu incercim sr pricepem spiritul popoarelor primitive.Trebuie sI incercrm si in;elegem ce anume le-a flcut si considereimaginile o for;i ce trebuie sr fie folositr, qi nu lucruri plrcute laprivit. Nu cred ci ar fr chtar atit de greu sI pricepem acest sentiment.Va fi de ajuns sI vrem cu adevirat sI fim cnt se poate de cinstiEi cunoi inqine gi si vedem daci nu a rlmas ceva ,,primitiv" in noi. in locsi incepem cu perioada glaciari, si incepem cu noi inqine. Iati inziarul de astizi fotografia campionului sau actorului nostru preferat:ne-ar face plicere si-i in;epIm ochii cu un ac? Ne-ar fi la fel deindiferent ca infeparea ziartlui in alt 1oc? Nu cred. Gnndirea meaconqtienti qtie foarte bine cr ceea ce fac nu poate sr provoace niciunrru prietenului sau eroului meu; totuqi, simt o anumitr teami de anu-i face r5u. ln adancul meu stiruie un sentiment absurd ci gestular putea aduce un prejudiciu personajului. Daci nu mi inqel, daclaceasti idee lipsitl de ra;iune qi ciudatl persisti in mintea noastrr inaceste timpuri de uimitoare descoperiri qtiingifice, poate cI nu estechiar atit de surprinzitor cr astfel de idei au existat aproape pestetot in rindul popoarelor numite primitive. in toate pirpile tLrmii,vindecitori qi vrijitori au vrut astfel si facl o operi magicr. Ei aumodelat mici figuri ale duqmanilor 1or qi le-au ingepat inima sau le-auars, spernnd cr duqmanii vor suferi din acest motiv. cand manifestangiii;i ard adversarul in efigie, nu putem vedea aici persistenga unei astfelde supersti;ii? Uneori, ,,primitivii...nu qtiu mai mult decit copiii sideosebeascS imaginea de realitate. irrt.-o zi, unui artist europe at1, carele desena vitele, indigenii i-au spus, indignagi, aritind ,p.. ,.hig.,,,Daci le vei lua cu tine, noi cu ce vom mai trii?,,
Aceste idei pot si ne facl sI ingelegem mai uqor cele mai vechipicturi care au ajuns pnnl la noi. E7e dateazS, dintr-un trecut la fel deindepirtat precum cele mai vechi lucrlri ficute de mina omului. Totuqi,cind au fost descoperite, in secolul al XIX-lea, pe pere;ii unor grotesau pe stinci in Spania (i1. r9) qi in sudul Franfei (i1. zo), arheologii aurefuzat mai intii si cread5 ci niqte reprezentfui animaliere atxt de vii qinaturale au fost ficute de oamenii din perioada glaciari. Dar, treptat,descoperirea, in aceleaqi regiuni, a unor instrumente rudimentare dinpiatri sau os a adus certitudinea cibizonii, mamu;ii qi renii au fostintr-adevir reprezentafi prin incizii sau picturi de oamenii care vnnauaceastl pradi;i o cunotteau foarte bine. E o experien;r ciudati sI coboriin aceste grote, uneori prin coridoarejoase qi inguste, in adAncurileintunecoase ale muntelui, qi si vezi brusc lanterna ghidului luminando picturr ce reprezint; un taur. Este sigur ci nimeni nu s-ar fi tiritplni in miruntaiele misterioase ale pimantului doar ca si decoreze un
r9
Bizoni, cca r5 ooo-ro ooo i.Hr.grora de la Altamira.Spania
20
Cal, cca r5 ooo-ro ooo i.Hr.grota de la Lascaux,Franfa
r{t:
.a
J* r''
#ad' J.,L E-*u-,.u * -h\\+tt,