1
Anexa nr.2:Invenii 1. Ceasul Inainte de aceasta descoperire,
timpul era inseparabil de evenimente, cel mai important fiind
considerat rotirea Pamantului in jurul Soarelui. Pe vremuri, in
antichitate, exista doar "timpul local", nu se stia de GMT. Daca
iti dadeai intalnire cu cineva, nu exista "sfertul academic", ci
eventual "ne vom vedea la apusul soarelui". Miscarea astrelor era
cea mai sigura cale spre determinarea si organizarea timpului. Omul
obisnuia pe vremuri sa citeasca informatiile in functie de
fenomenele naturii, gesturile si obiceiurile animalelor s.a., pana
la crearea unor obiecte rudimentare, dar care indicau cu precizie
fiecare secunda. In jurul anului 300 i.C, preotii si astronomii
asiro-babilonieni au impartit ziua in 24 de ore cu durata egala si
au divizat orele in 60 de minute.
Se pare ca primul instrument folosit de om pentru a masura
timpul a fost un orologiu solar, un fel de meridian inventat in
Egipt in 2000 i.C. Acesta consta dintr-un obiect plat luminat de
soare, care isi proiecta umbra pe un cadran pe care erau desenate
punctele orare. Cateva secole mai tarziu s-a nascut adevaratul
ceas, format dintr-un ax drept, numit gnomon, care isi proiecta
umbra pe un plan orizontal. Observand pozitia umbrei, care se muta
de la est spre vest, urmarind traiectoria soarelui, oamenii reuseau
sa stabileasca ora. Tot egiptenii au inventat un alt ceas, si anume
orologiul cu apa.
Apoi, s-a ajuns la inventarea clepsidrei si, ulterior, a
ceasului care functioneaza pe baza unui sistem mecanic. Primele
ceasuri mecanice au fost construite in Europa in jurul secolului al
XlII-lea. Acestea masurau timpul actionand o sonerie in anumite
momente ale zilei si inca nu aveau cadrane sau sageti. Cadranul a
fost aplicat pentru prima data unui orologiu mecanic in 1364, de
italianul Giovanni Dondi. Orologiul sau era dotat cu sapte cadrane
care, in afara de faptul ca indicau ora, aratau si miscarea
planetelor.
De o buna apreciere in epoca s-au bucurat ceasul cu pendula sau
ceasul cu cuc. Si n-a mai fost decat un pas pana la aparitia
ceasurilor electronice, orologii ultrasofisticate sau afisajele de
pe desktop-ul computerului. Si asta pentru ca astazi traim in "era
vitezei", cand totul este planifica strict in agende, trebuie sa
fim "la timp" undeva si avem mereu deadline-uri. Oare ce ne-am face
fara ticaitul secundarului sau alarma ceasului?2.Stiloul Petrache
Poenaru
In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al
steagului Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si
membru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui
Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie
publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca
si de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume .
Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati
si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826 primeste o bursa
franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din
Paris. In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208
pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-mme avec de
l'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu
cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor
de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent
de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina
zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si
propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente spre a
asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea
inlocuirii unor piese.
3.Hrtia i tiparul
Cai Lun, un funcionar la curtea imperial la nceputul secolului
al II-lea, este creditat cu inventarea hrtiei moderne. Hrtia era
deja folosit n China de mai mult timp, dar era o variant obinut din
bambus sau mtase printr-un proces de producie mai complicat. Cai
Lun vine cu o formul nou, bazat pe fibre de in i cnep, coji de
copac i plase de pescuit. La nceput, chinezii au folosit hrtia
pentru mpachetat, dar din secolul al III-lea aceasta devine
instrument de scris.
Ulterior, din secolul al VI-lea, chinezii ncep s foloseasc i
hrtia igienic. Din timpul dinastiei Tang (618907), hrtia e folosit
i pentru confecionarea pliculeelor de ceai, cu scopul conservrii
aromelor, iar dinastia Song (9601279) e prima care emite bani sub
forma bancnotelor de hrtie.
Odat inventat hrtia, chinezii au conceput i o modalitate de
imprimare, prin intermediul unui bloc din lemn gravat. Acesta era
mult mai potrivit caracterelor chinezeti dect imprimarea mobil
(inventat tot de chinezi, bineneles) i a dus la dezvoltarea acestei
maniere de comunicaii care domin lumea de azi (sau, mai bine spus,
o domina pn la inventarea computerelor i a internetului). Tehnica
era urmtoarea: pe un bloc de lemn erau sculptate litererele, dup
care ele erau acoperite cu vopsea, apoi imprimate pe hrtie. Aceai
metod era folosit pentru imprimarea textilelor nc din secolul
III.
Tiparul european, invenia lui Gutenberg, a ajuns de asemenea n
China, n secolul al XVI-lea, dar chinezii, fideli propriilor
tradiii, nu l-au adoptat la scar larg dect n secolul al
XIX-lea.
4.Porelanul
Nu degeaba n limba englez cuvntul pentru porelan este china.
Acest tip valoros de ceramic, cunoscut pentru frumuseea sa, este
originar din China dinastiei Sui (581-618). Tehnica a fost
perfecionat apoi n timpul dinastiei Tang, cnd porelanul e exportat
i n lumea islamic, unde devine un bun foarte preuit.
Producia de porelan atinge apogeul n timpul dinastiei Song
(960-1279), cnd chinezii au construit cuptoare n care ncpeau pn la
25.000 de buci. Porelanurile s-au extins n Europa mai ales n timpul
dinastiei Ming (1368-1644), cnd ceramica alb-albastr, faimoas azi n
ntreaga lume, a ajuns s fie unul dintre cele mai cutate obiecte de
pre din saloanele aristocraiei.
Avnd toate aceste invenii chinezeti n minte, nu putem s nu ne
punem urmtoarea ntrebare: cum se face c aceast mare civilizaie nu a
cunoscut o revoluie tiinific i tehnologic precum Europa?! Istoricii
au propus diverse ipoteze, acordnd atenie fie factorilor
socio-economici, fie celor culturali.
Una dintre cele mai cunoscute teorii i aparine lui Joseph
Needham, autorul celei mai cunoscute lucrri despre istoria tiinei n
China. Sinologul britanic era de prere c factorii culturali au fost
cei care au mpiedicat transformarea realizrilor chinezeti n ceea ce
n termeni europeni am putea numi tiin. Potrivit lui Needham,
gndirea religioas i filosofic a intelectualilor chinezi nu le-a
permis acestora s cread n legile naturii: nu se pune problema c
pentru chinezi nu ar fi existat o ordine n natur, dar aceasta nu
era o ordine hotrt de o fiin raional; de aici i lipsa convingerii c
fiinele raionale pot traduce n limbile lor inferioare, pmnteti,
codul de legi divin.
O ipotez cunoscut referitoare la factorii socio-economici i
aparine lui Mark Elvin. Acesta a ncercat s neleag de ce China, n
pofida bogiei sale, a stabilitii interne i a reuitelor tiinifice,
nu a avut la rndul ei o Revoluie Industrial. Explicaia, crede el,
const n faptul c economia preindustrial din China era
autosuficient, neexistnd nicio motivaie pentru profit care s duc la
dezvoltarea tehnologic. Elvin consider c reelele comerciale i
metodele de producie erau eficiente, iar munca era foarte ieftin, n
aa fel nct economia a ajuns la un punct de echilibru ntre cerere i
ofert, eliminnd presiunea economic care duce, de obicei, la
creterea eficienei.
5.Ochelarii de citit n patDaca iti place sa stai in pat si sa te
uiti la televizor sau sa citesti, dar nu iti gasesti niciodata
pozitia confortabila, Ochelarii acestia iti intorc privirea cu 90
de grade, facand posibil cititul chiar daca esti intins in pat. In
1936, anul in care au fost inventati, lumea i-a vazut drept o
ciudatenie .
Cu ajutorul a doua oglinzi speciale, cititul devine mult mai
usor cu orice fel de ochelari. Aceasta inventie se gaseste in
magazinele online in jurul pretului de 20 de dolari. 6.GPS-ul:
ciudat atunci, banal acumPentru multi soferi, GPS-ul din masina nu
reprezinta un gadget SF acum. Inainte, conducatorii auto erau
mandri ca detineau asa un dispozitiv. Desi astazi, acestea sunt
foarte avansate si unele contin toata harta lumii, pe vremuri un
GPS avea doar harta unui oras, si nu te indruma cu ajutorul
satelitului, ci cu ajutorul volanului, tinand cont de viteza.
Acest prototip de GPS a fost realizat in anul 1932 si a avut
succes chiar de la aparitie. Harta era imprimata pe o hartie,
deoarece atunci nu existau display-uri.
7.Diorama Grigore Antipa
Diorama este o reprezentare spaial a unei poriuni de peisaj, n
care se expun, n muzee, animale mpiate, manechine i diverse alte
obiecte asemntoare, n scopul nfirii unui ecosistem i crerii
impresiei unui peisaj real. Primul care s-a gndit la aceast form de
ncadrare a naturii n peisajul citadin a fost naturalistul Grigore
Antipa, biolog, zoolog, ecolog i profesor universitar roman. El
este ntemeietorul Muzeului Naional de Istorie Natural din Bucureti,
care i poart numele i care, pornind de la reorganizarea s, n 1907,
prezint pentru prima oar dioramele biologice.
8.Calculatorul (PC)
Nu departe de televizor si efectele sale negative determinate de
folosirea in exces este computerul. El poate fi considerat cel mai
bun prieten al omului modern: iti ofera jocuri online sau stocate
pe hard-disk, te lasa sa-ti faci playlist-uri cu melodiile
preferate, iti gazduieste foldere cu tot felul de informatii
personale, iti permite sa corespondezi prin emailuri cu o multime
de prieteni si cunostinte si iti tine evidenta cheltuielilor
lunare. E un fel de factotum, nu-i asa?
Prima masina veritabila de calcul a fost inventata de
matematicianul Blaise Pascal in anul 1642. Pentru realizarea
calculelor de adunare si scadere era folosit un sistem de roti
dintate, deci principiul de functionare era mecanic. In 1671,
Leibnitz a construit o masina care putea sa efectueze si operatii
de inmultire, iar in 1820 De Colma a realizat prima masina cu patru
operatii. Matematicianul englez Charles Babbage a introdus in
masina sa analitica si un bloc de memorare care consta din
perforatii in cartela si care pastra datele care urmau sa fie
prelucrate si respectiv datele de calcul intermediare. In America,
in 1879 James Ritty a inventat prima masina de marcat care calcula,
inregistra si controla vanzarile.
In 1924 a fost creat International Business Machines Corporation
IBM - fiind si astazi cea mai mare companie de calculatoare din
lume, careia i se datoreaza deschiderea pietei de computere
personale (PC - IBM compatibile). Profesorul Howard Aiken de la
Universitatea Havard, impreuna cu specialistii firmei IBM, a
construit in 1940 prima masina electromecanica complexa de
calculat, numita Mark 1.
La cererea armatei SUA a aparut primul calculator electronic,
ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Computer). El a fost
realizat la Universitatea din Pennsylvania sub conducerea
savantilor Mauchly si Eckert si a intrat in functiune in anul 1955.
Acest calculator cantarea 30 tone, avea cca. 45 m lungime si era
construit din18.000 de tuburi electronice. Putea sa execute 5.000
de adunari sau scaderi cu 10 cifre pe secunda, depasind de 1.000 de
ori rapiditatea celor mai performante masini de calcul
electromecanice.9.Fotografia
Inventatori : Louis Daquerre,francez si Fox Talbot, englez
An : 1838 Aparatul de fotografiat s-a dezvoltat dintr-o
inventive mai veche, camera obscura. Sintagma camera obscura
inseamna camera intunecata, ceea ce si era. Putea fi o incapere
intr-un turn sau o structura portabila de felul cabinei victoriene
pentru scaldat sau o caruta cu coviltir. Lumina intra in camera
obscura printr-un orificiu micut si putea fi concentrate printr-o
lentila pe o masa sau pe perete. Acolo era proiectata imaginea
peisajului in perspectiva perfecta si putea fi folosita de artist
ca baza pentru o pictura. Camera obscura constituia si o cale
sigura si comoda de observare a eclipselor solare. Aparatul de
fotografiat s-a nascut din dorinta lesne de inteles de a pastra
imaginea proiectata. Un pionier al fotografiei a fost litograful
Joseph Niepce, care a inceput in 1813 sa experimenteze diverse
tehnici fotografice. In 1822, a utilizat o combinatie de bitum si
ulei de levantica pentru a obtine o fotografie primitiva. O placa
expusa la lumina solara printr-un cliseu transparent a reactionat
intr-un mod semnificativ ; zonele de bitum atinse de lumina s-au
solidificat si fixat, in timp ce zonele expuse la mai putina lumina
au putut fi spalate. Mai tarziu, in 1826, Niepce a utilizat acest
proces intr-o camera obscura si, cu o expunere de opt ore si o
camera continand o placa tratata cu un aliaj de cositor si plumb, a
creat o imagine fotografica a curtii casei sale. A fost prima
imagine din istorie, dar nu a putut sa o fixeze si, in timp, s-a
sters. Niepce si-a denumit fotografia heliografie , sau desen
solar.
10.Mnui activate vocal
Patru studeni ucrainieni au creat mnui care permit oamenilor cu
probleme de auz i de vorbire s comunice cu cei care nu neleg
limbajul semnelor. Mnuile sunt echipate cu senzori care recunosc
limbajul semnelor i traduc aceste gesturi ntr-un text afiat pe
ecranul unui smartphone, care apoi transform textul n cuvinte
vorbite.
11.Tastatura virtualDesi inca ni se pare un gadget din viitor,
tastatura virtuala incepe sa sa-si faca curaj si sa se lanseze pe
piata. Utilizatorul poate sa-si conecteze tastatura la aproape
orice dispozitiv smart sau PC. Imaginea butoanelor poate fi
proiectata pe orice suprafata.Unele companii deja au lansat cateva
dispozitive, care se vand in jurul pretului de 100 de dolari.
12.Maina zburtoare
Arata ca un avion, dar nu are probleme sa se deplaseze nici pe
sosele, si nici in aer. Conceputa pentru cei care nu au timp sa
stea in ambuteaje, masina avion te ajuta sa-ti iei gandul, departe
in aer de la cel care schimba banda fara sa semnalizeze.
13.TelefonulNu-i asa ca e fantastic sa poti vorbi cu cineva
dintr-un alt oras fara sa fie nevoie sa iesi din casa? Sau sa te
plimbi pe strada si sa vorbesti la telefon cu oricine doresti? In
1870, doi inventatori, Elish Gray si Alexander Graham Bell, amandoi
in mod independent, sunt considerati inventatori ai telefonului.
Dupa o batalie faimoasa in justitie, Bell a fost declarat
inventator al telefonului. In 1878 a fost infiintata prima centrala
manuala. Dupa 1893 au inceput sa apara mai multe companii de
telefonie si dezvoltarea acestui serviciu a luat amploare. S-au
inventat centralele automate si amplificatoarele, dispozitive care
primeau semnalele electrice si le trimiteau mai departe.
La putin timp dupa inceperea celui de-al doilea razboi mondial,
apare si prima varianta (este adevarat, extrem de primitiva ) a
telefonului mobil. Oficial insa, pe 3 aprilie 1973, dr. Martin
Cooper (unul dintre managerii companiei americane Motorola), a fost
prima persoana care a initiat primul apel de pe un telefon mobil.
Abia in 1983 a aparut primul telefon mobil destinat
comercializarii.
14.Gerovital Ana Aslan
Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si
director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana
Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor
distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica
de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul
geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de
tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de
Geronto-Geriatrie Dr. Ana Aslan, primul institut de geriatrie din
lume , model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si
cercetare.
15.Busola
Cea mai timpurie referin la un instrument magnetic folosit
pentru indicarea direciei se afl ntr-o carte din anii 1040-1044,
din timpul dinastiei Song. ns aceast prim busol a fost gndit n aa
fel nct s arate Sudul, deoarece pentru chinezi, spre deosebire de
occidentali, Sudul este direcia principal. Aceast invenie de secol
XI se baza pe instrumente mai vechi, realizate din roci magnetice,
folosite nc din secolul al IV-lea.
Spre sfritul secolului al XI-lea, apar n cri primele referiri la
busolele cu ac magnetic. Acestea erau ns diferite de busolele
contemporane. Timp de mai multe secole, chinezii au folosit ace
magnetice plutind pe ap. Europenii au fost cei care i-au dat
busolei forma pe care o cunoatem astzi, iar aceasta a ptruns n
China abia n secolul al XVI-lea, unde a fost folosit n paralel cu
modelul tradiional.
16.Seismograful
Seismograful, un instrument esenial n studierea cutremurelor, nu
e cum am putea crede o invenie recent. Acest obiect are n spate o
istorie de aproape 2000 de ani ce a nceput n China antic.
Astfel, chinezii sunt cei care au inventat primul detector de
cutremure. Spre deosebire de seismografele recente, cele chinezeti
nu msurau scara cutremurelor, dar ele erau la fel de eficiente n
nregistrarea micrilor scoarei terestre. Chang Heng, astronom la
curtea imperial a dinastiei Han, este cel care a inventat
seismograful, n anul 132. Potrivit surselor, primul exemplar era
realizat din bronz masiv.
Cum funciona acest seismograf? Vasul din bronz, cu un diametru
de aproximativ 2 metri, era ornat, de jur mprejur, cu capete de
dragoni care aveau, n gur, cte o bil de bronz. La baza vasului, n
dreptul fiecrui dragon sttea cte o broasc cu gura deschis. n
interiorul vasului se afla un pendul sensibil la orice micare, iar
cnd avea loc un cutremur, acesta se deplasa punnd n micare un
mecanism: gura unuia dintre dragoni (teoretic, n funcie de direcia
cutremurului) se deschidea din cauza micrilor, iar bila cdea n gura
broatei. Sursele spun c invenia lui Chang Heng chiar funciona,
nregistrnd un cutremur pe care oamenii de la curtea imperial nu
l-au simit (probabil c este vorba de marele cutremur de la Gansu
din anul 143).
17.Mtasea
China i-a ctigat faima n Europa Medieval datorit unor produse
necunoscute occidentalilor. Cel mai valoros dintre acestea a fost,
cu siguran, mtasea. Nu degeaba istoriografia vorbete de importana
Drumului Mtsii, un drum comercial care a legat ndeprtata Chin de
Orientul Mijlociu, Europa Occidental i Africa musulman.
Mtasea este una dintre cele mai vechi invenii chinezeti, metoda
prelucrrii materialului produs de viermii de mtase existnd de circa
4700 de ani: cea mai veche mrturie privind producia de mtase dateaz
din perioada Liangzhu (3300-3200 .Hr.).
Timp de secole, cheia produciei de mtase a fost unul din cele
mai bine pstrate secrete ale civilizaiei chineze. Asta pn cnd
misionarii cretini din Europa au descoperit secretul, aducnd larve
de viermi de mtase n Occident. Cu toate acestea, cererea pentru
mtsurile orientale, de o calitate mult superioar celor europene, a
rmas la fel de mare.
18.Penicilina
Descoperirea acestui antibiotic ii este atribuita omului de
stiinta scotian, laureat al Premiului Nobel, Alexander Fleming. El
a aratat in 1928 cum poate fi produsa penicilina din fungusul
Penicillium. Responsabili de transformarea sa intr-un medicament
sunt australianul Howard Walter Florey, germanul Ernst Chain si
britanicul Norman Heatley. Trebuie precizat ca inaintea lui Fleming
medicul englez John Scott Burdon-Sanderson a incercat obstinerea
unui antibiotic pe baza de Penicillium, insa nepurificarea sa
suficienta a dus la o serie de intoxicatii.
Penicilina a avut un puternic impact asupra medicinei. Pana la
descoperirea antibioticelor, infectiile produse de rani si boli
precum sifilisul erau deseori mortale. In mai putin de un secol de
cand exista, antibioticele au salvat sute de milioane de
vieti.19.Tiparul cu litere mobile
Desi metoda de tiparire cu caractere mobile era cunoscuta de
chinezi cu mult inaintea sa, metalurgistul german Johann Gutenberg
este cel care a pus la punct prima tiparnita functionala.
Presa cu litere mobile a inlocuit-o pe cea fixa, in care foile
de hartie erau presate de blocuri de lemn in care fusesera gravate
textul sau ilustratiile. Prima carte tiparita in masa este Biblia
lui Gutenberg.
Tiparirea sa a inceput in februarie 1455.20.Televiziunea
Dupa ce au vazut ca vocea poate fi transmisa la distanta oamenii
si-au dat seama ca acelasi lucru este posibil si cu imaginea.
Primii care au realizat un sistem de televziune mecanic, in 1925,
sunt Ch. Jenkins si J. Bird. In acelasi an Bird a pus bazele primei
firme de televiziune din lume, Television Limited. Calitatea
imaginilor era foarte slaba insa puteau fi distinse fetele umane.
Ulterior televiziunea electronica avea sa fie dezvoltata de catre
Vladimir Zvorykin si Philo Fransworth. Primul a inventat in 1927
cinescopul iar in 1931 tubul analizator al camerei. In acelasi an
Fransworth a realizat prima telecamera electronica.