ÎNVĂŢAŢI FRANCEZA SIMPLU
Şl REPEDECurs intensiv
GHID DE CONVERSAŢIE
Editura „Universul familiei"
EDITURA UNIVERSUL FAMILIEI Adm. unic :OCTAVIAN POPA Redactor şef: DORIN IANCU
Str. Dr. Staicovici nr. 8, Sector 5 Cod 70.700.P.O.BOX 1-720
Telefon : 637.69.00 ; 638.33.00 Bucureşti România
ISBN 973-9059-22-8
Tiparul executat la Imprimeria „ARDEALUL" Cluj C-da 379
Cu vînt înainte
Acest ghid de conversaţie vă va fi un însoţitor credincios dacă veţi călători în Franţa, în ţări francofone sau vă întîlniţi cu vorbitori de franceză. El conţine cele mai uzuale propoziţii, adecvate unor situaţii diverse.
în cazul că nu vă amintiţi cum se pronunţă un cuvînt, arătaţi-l partenerului dumneavoastră de conversaţie şi el îl va desluşi.
Cărticica aceasta are scopuri practice bine definite, socotind că aţi făcut deja exerciţiile de rigoare cu manualul şi aţi ascultat cu atenţie casetele.
Dacă aveţi un casetofon portabil, nu vă sfiiţi să luaţi, cu dv. caseta acestui Ghid de conversaţie.
3
CUPRINS
1. Formule de salut................ . . . . 7' 2. Prezentări................................... 83. întîlniri........................................ 94.Timpul........................................ 1 05.Scuze, mulţumiri......................... 1 36.Fraze uzuale ,........... ................. 1 47.La telefon - La poştă................... 1 58.Drumul corect............................ 1 89.Cumpăraturi................................ 20
10..................................Autobus-tren-avion ................................. 231 1 . ................................................Cazare ...................................................2512..................................Restaurant............................................... 2813..................................Medic-farmacie........................................ 3714. Automobil................................... 4115*. Dicţionar român-francez.......... 4316.................................Dicţionar francez-român......................... 10717. Noţiuni de morfologie franceză . . 144
Articolul.................................144Substantivul..........................145Adjectivul...............................152Pronumele.............................161Verbul...................................167Adverbul...............................196Prepoziţia..............................199Conjuncţia.............................200Interjecţia..............................200
1. Formele de salut
Bună ziua. Bună seara.Ce mai faceţi ? - Foarte bine, mulţumesc. La revedere! Pe curînd ! Noapte bună! Omagiile mele IBonjour. Bonsoir.Comment ça va ? - Très bien, merci.Au revoir !A tout a l'heure !Bonne nuit !Mes hommages !
2. Prezentări
Mă numesc ... Scuzaţi.Cum vă numiţi ? Mă numesc...Domnule .... vă prezint pe soţul meu, soţia mea.Foarte încîntat (m) / foarte încîntată (f) să văcunosc.Cine este ?Este prietenul meu ... (m), prietena mea ( f ) . . . Care este numele
dumneavoastră ? Unde locuiţi ? Locuiesc la . . .Je m'appelle . . . Pardon.Comment vous appellez-vous ? Je m'appelle . . .Mosieur je vous présente mon mari, ma femme,Très heureux (m) / très heureuse (f) de faire votre connaissance. C'est qui ?C'est mon ami (m). . . , mon amie (f) . . . Quel est votre nom ? Où habiteez vous ? J'habite a . . .
83. întâlniri
Mergem la cafenea/la cinematograf ?Mergem mîine la restaurant ?Este o idee bună.Cu plăcere.Păcat. Nusînt liber (ă).Cînd ne mai întîlnim ?Ne întîlnim peste douăzeci de minute / la ora două.Unde ne întîlnim ?Ne întîlnim în foaier / în faţa teatrului. Vă invit. . . Vă rog . . .
- să-mi telefonaţi- să-mi scrieţi- să treceţi pe la hotel
On va au café/au cinéma ? On va au restaurent demain ? C'est une bonne idée. Avec plaisirDommage. Je ne suis pas libre.On se retrouve quand ?On se retrouve dans vingt minutes/a deuxheures.On se retrouve où ?On se retrouve dans le foyer/devant le Théâtre. Je vous invite . . . Je vous prie .
- me téléphoner (me donner un coup de fil)- m'écrire- passer a l'hôtel
4. Timpul
Cit e ceasul ? E ora . . . La două două şi un sfert două şi jumătate trei fără un sfert două şi cinci două şi zece două şi douăzeci două douâzecişicmci trei fără douâzecişicinci trei fără douăzeci trei fără ci',ci
Quelle heure est-il ? Il . . . est heures ? A deux heures deux heures et quart deux heures et demie trois heures moins le quart deux heures cinq deux heures dix deux heures vingt deux heures vingt-cinq trois heures moins vingt-cinq trois heures moins vingt trois heures moins cinq
10
orele treiastăziierisăptâmîn a aceastasăptămîna viitoaresâptâmîna trecutăluna aceastaluna viitoareluna trecutălunimaiţimiercurijoivinerisîmbâtăduminică trois heures aujourd'hui hiercette semainela sema'ne prochainela semaine dernièrece mois-cile mois prochainle mois dernierlundimardimercredijeudivendredisamedidimache
anul acesta cette annéeîn cursul dimineţii dans la matineéespre prînz vers mididupă amiaza dans l'après-midispre seară vers le soirîn timpul zile pendant la journéemiezul nopţii minuit
5. Scuze, mulţumiri
Scuzaţi.îmi pare rău. Nu pot veniNu este grav.Nu face nimic.Mulţumesc.Muiţimescmult.Vă rog.Iertoti-mâ.
Iertaţi-mă că am întîrziat.Pardon.Je regrette. Je ne peux pas venir. Ce n'est pas grave. Ça ne fait rien. Merci.Merci beaucoup.Je vous en prie.Je vous demande pardon.Pardonnez-moi d'être en retard.
6. Fraze uzuale
Cum ?Scuzaţi-mă. Nu înţeleg.Vreţi să repetaţi, vă rog ?Puteţi vorbi puţin mai rar ?Cum se numeşte aceasta în franceză ?Cum se pronunţă acest cuvînt ?Vorbiţi româna ?Nu vorbesc prea bine franceza.încă o dată (vă rog).Ce este ?
Comment ?Excusez-moi. Je ne comprends pas. Vous voulez répéter ça, s'il vous plaît ? Vous pouvez parler un peu plus lentement Comment ça s'appelle en français ? Comment ça mot se prononce ? Vous parlez le roumain ? Je ne parle pas très bien le français. Encore une fois (s'il vous plaît). Qu'est-ce qu'il y a ?
147. La telefon
Alo, da ?Domnul . . . ?La aparat. . .Pot vorbi cu . . . , vâ rog ?O clipa.îmi pare râu, . . . nu este aici. Puteţi suna mai tîrziu ? Pot lăsa un mesaj ? Cabină telefonică Carte de telefon FisăDaţi-mi un telefon NuîntrerupeţiAllô, oui ?C'est bien Monsieur. . . ? C'est a l'appareil. Je peux parler a s'il vous plaît Un instant.Je regrette, . . . n'est pas la. Vous pouvez appeler plus tard ? Je peux laisser un message ? Cabine téléphonique. Annuaire (des téléphones) JetonPassez-moi un coup de fil Ne coupez pas
La poştă
Unde este oficiul poştal cel mai apropiat ? Aş dori să expediez . . .
-o scrisoare- o telegramă Cutie de scrisoriOù est le bureau de poste le plus proche ? Je voudrais expédier. . .
- une lettre- un télégramme Boîte aux lettres
8. Drumul corect
Există o bancă în apropiere ? Este iîngâ oficiul poştal. Este în faţa oficiului poştal La stînga dvs./la dreapta. Este acolo. Drept înainte. La ce distanţă ? Aproximativ 500 metri. Cinci minute pe jos. Pentru a merge la gară ? Mergeţi drept înainte. O luaţi pe strada . . . Continuaţi pînâ la semafor.Esc-ce qu'il y a une banque près d'ici
Elle est a côté du bureau de poste.Elle est en face du bureau de poste.Sur votre guache/droite.Elle est la-bas.Tout droit.À quelle distance ?500 mètres a peu près.Cinq minutes a pied.Pour aller a la gare ?Allez tout droit.Prenez la rue . . .Continuez jusqu'aux feux.
18
Cotiţi la stînga / la dreapta în strada . . .O luaţi pe prima / a doua stradă la stînga /dreapta.Scuzaţi nu ştiu.Nu s întde aici.Acces interzisBarieră automată.Drum stricatDeviereDirecţiePasaj de nivelSens unicSens obligatoriuStaţionarea interzisăParcare
Tournez a gauche / a droite dans la rue . . . Prenez la première / deuxième rue a gauche / a droite.Excusez-moi. Je ne sais pas.Je ne suis pas d'ici.Accès interditBarrière automatique.Chaussée déformée.DéviationDirectionPassage a niveau Sens unique Sens obligatoire Stationnement interditZone de stationnement réglementée / zone bleue
198. Drumul corect
Există o bancă în apropiere ? Este l îngâ oficiul poştal. Este în faţa oficiului poştal La stînga dvs./la dreapta. Este acolo. Drept înainte. La ce distanţă ? Aproximativ 500 metri. Cinci minute pe jos. Pentru a merge la gară ? Mergeţi drept înainte. O luaţi pe strada . . . Continuaţi pînâ la semafor.Esc-ce qu'il y a une banque près d'ici
Elle est a côté du bureau de poste.Elle est en face du bureau de poste.Sur votre guache/droite.Elle est la-bas.Tout droit.À quelle distance ?500 mètres a peu près.Cinq minutes a pied.Pour aller a la gare ?Allez tout droit.Prenez la rue . . .Continuez jusqu'aux feux.
18
Cotiţi la stînga / la dreapta în strada . . .O luaţi pe prima / a doua stradă la stînga /dreapta.Scuzaţi nu ştiu.Nu s întde aici.Acces interzisBarieră automată.Drum stricatDeviereDirecţiePasaj de nivelSens unicSens obligatoriuStaţionarea interzisăParcare
Tournez a gauche / a droite dans la rue . . . Prenez la première / deuxième rue a gauche / a droite.Excusez-moi. Je ne sais pas.Je ne suis pas d'ici.Accès interditBarrière automatique.Chaussée déformée.DéviationDirectionPassage a niveau Sens unique Sens obligatoire Stationnement interditZone de stationnement réglementée / zone bleue
1 99. Cumpărături
Mă puteţi ajuta, vă rog ? Aş dori cafea (m) bere (f)
cărţi poştale (pl)Aş dori un / o . . .Cît costă ?Costă. . . franci.Unele culorim. f.alb albăroşu roşiealbastru albastrăgalben galbenă
Vous pouvez m'aider, s'il vous plaît ? Je voudrais du café (m).
de la bière (f).des cartes postales
(pl.) Je voudrais un/une . . . C'est combien ? C'est. . . francs.
m.blanc blancherouge rougebleu bleuejaune jaune
2C
verde verdegri grinegru neagrăPot vedea ? îmi trebuie . . .- o poşetă- un cordon de piele- o cămaşă- pantofi- mânuşi- o umbrela
- o măcinătoare de cafea unele materiale
piele satin lînâmătase vert verte
gris grisenoir noirePnis-je voir ? il me faut. . . - un sac a main- une ceinture en
cuir- une chemise- des chaussures- des gants- un parapluie- un moulin a caffé
cuir satin lame soie
Caut. . .Ce culoare ?Ce talie aveţi ?
Caut ceva pentru un bărbat / o
femeie. Pot să încerc ?Nu aveţi măsură mai mare / mai mică ?
Nu-mi place acest model. Prefer o altă culoare. Arâtaţi-mi altceva, vă rog. Unde trebuie să plătesc ?
Je cherche . . . De quelle couleur ? Vous faites quelle taille ? # Je cherche quelque chose pour un homme / une femme. Je peux l'essayer ?Vous n'avez pas la taille au-dessus /au-dessous ?Je n'aime pas ce modèle.Je préfère une autre couleur.Montrez moi autre chose, s'il vous plaît.Où dois-je payer ?
22
10. Autobuz - tren - avion
Autobus ( în staţie)Ce autobuz merge la . . . ( în autobuz)Mergeţi în centru oraşului(Bilete de călătorie)Două bilete pentru . . . . vă rog.(La gară)Un bilet dus.Un bilet dus-întors.Un bilet dus pentru . . . . vă rog.Un bilet dus-întors clasa a ll-a pentru . . .Sală de aşteptare
Bus
Pour aller a . . . c'est quel bus ?
Vous allez au centre ville ?
Deux tickets p o u r s ' i l vous plaît.
Un aller simple. Un aller-retour.Un aller simple pour. . . . s'il vous plaît. Un aller-retour deuxième classe pour. Salle d'attente
Căile Ferate FrancezeBiroul de informaţiiMerge acest tren la . . . ?Următoarea plecare la . . . ; la ce oră este ?La ce oră soseşte la . . . ?Pe ce peron ?Trebuie schimbat ?Schimbaţi la . . .Este direct.(Avion)Există astăzi un avion pentru . . . ? Vă rog un bilet pentru acest zbor. Zborul viitor pentru . . . la ce oră este ? Cît durează zborul ? Unde facem prima escală ? Cînd sosim la . . . Suport rău (bine) zborul.SNCF (Société Nationale des Chemins de Fer) Bureau de renseignement Ce train va à . . . ?
Le prochain départ pour. . . ; c'est è quelle heure ?Il arrive a . . . à quelle heure ?Sur quelle voie ?Il faut changer ?Vous changez à...C'est direct.
Est-ce qu'il y a un avion pour. . . aujourd'hui ?Un ticket pour ce vol, s'il vous plaît.Le prochain vol pour. . . , c'est â quelle heure ?Combien dure le vol ?Où fait-on la première escale ?Quand arrive-t-on à .. . ?Je supporte mal (bien) le vol.
2411. Cazare
O cameră de o persoană.O cameră de două persoane.Aveţi o cameră pentru o noapte / două nopţi ?
Cit costă ?Semi pensiunepensiune completăcu/fărăbaieduştoaletătelevizor
Cameră de închiriatUne chambre pour une personne.Une chambre pour deux personnes.Vous avez une chambre pour une nuit /deux nuits ?C'est combien ?demi-pensionpension complèteavec / sanssalle de bainsdouchetoilettestélévisionChambres a louer
25
ParterFişă de înregistrare La ce etaj e camera ? pentru o noapte pentru două / trei nopţi pentru seara de 1 0 ianuarie din 10 iunie pîna în 1 7 iunie Sosesc / sosim la . . . Plec / plecăm la . . .Aş dori o cameră de o persoană cu duş pentru două nopţi începînd cu data de 1 mai.
Aş dori o cameră de două persoane cu baie pentru două nopţi de la 1 la 3 mai.
26Rez-de-cnausseeFiche de séjourÀ quel étaje est la chambre ?pour une nuitpour deux/trois nuitspour la nuit du 1 0 janvierdu 1 0 juinau 17 JutaJ'arrive / nous arrivons le . . .Je pars / nous partons le . . .Je voudrais une chambre pour unepersonne avec douche a partir du premiermai pour deux nuits.Je voudrais une chambre pour deux personnes avec salle de bains pour deux nuits du premier au troisième mai.
Arn rezervat o cameră. Mâ numescPuteţi pregăti nota, va rog?Pot plăti cu cec ?Pot plăti cu carte de cred.t?rai réservé une chambre. Je m'appelle . . .
je peux payer par chèque?je peux payer avec une carte de crédit .
¡2. Restaurant
Doresc sâ rezerv o masă pentru această seară / mîine / vinerea viitore. Pentru ce oră ?Aveţi o masă pentru ora 7,30 ? Pentru cîte persoane ? O masă pentru trei persoane, vă rog. Pe ce nume ?Bună seara. Am rezervat o masă.O masă pentru două persoane, vă rog.Să ne aşezăm la masa aceasta.Chelner, lista!Doriţi să comandaţi ?Iau pateu de ficat ţărănesc.
Je veux réserver une table pour ce soir demain / vendredi prochain. Pour quelle heure ?Vous avez une table pour 7 heures 30 ? Pour combien de personnes ? Une table pour trois personnes, s'il vous plaît. À quel nom ?Bonsoir. J'ai réservé une table.Une table pour deux personnes, s'il vous plaît.Asseyons-nous a cette table.Garçon, ia carte !Vous êtes prêt a commander ?Je prends le pâté de campagne.
28
Ce \ua\\ ca antreu ? Iau . . .Mai dor\\\ ceva ?Soţia / prietena mea / prietenul meu ia Nota, vă rog. (Micul de\un) Un ouun suc de fructecomundulceaţăpîineunt
cafea (cu lapte) ceaicacao (c\oco\a\& cu lapte)
Qu'est-ce que vous prenez comme hors-d'oeuvre / entrée ? Je prends . . .Vous voulez encore quelque chose ? Malemme / mon ami(e) prend . . . L'addïï\on, s'il vous plaît.
un oeuf un jus de fruits des croquants de la confiture du pain du beurre
du café (au lau)du thédu chocolat
29
(Prînz, cină, antreuri)antreuri asortateassiette anglaisecrudităţicruditésgustări diversehors-d'oeuvres variésjambonjambonsalată de roşiisalade de tomatespateupâtéaperitive caldeterrine(Gustări din ouă)Omletă (simplă)omelette (nature)cu ciuperciaux champignonscu mirodeniiaux fines herbescu brînzâau fromageouă moioeufs a la cocque(Supe)supă clarăconsommé
30
supă cremă de sparanghelsupă cremă de găinăsupa zileisupă de ceapă(Peşte)ştiucăcrapcrabcreveţipui de baltămelcihomarmorunscoicisardineracicrème d'asperges crème de volaille soupe du jour soupe a l'oignon
brochet carpe crabe crevettescuisses de grenouilleescargotshomardmoruehuîtressardinesscampi
tonPăstrăv thonla cuptor truitepane au fourla grătar panéla tavă grilléînăbuşit pochéafumat Sautémeunier Fuméîn aburi Meunièreprăjit a la
vapeur(Carne) Fritde vităde miel du bœufde porc de l'agneaude viţel du porc32 de veau
fazan iepure gîscă puipiept de pasărecu portocalepasăre cu sos de vin(Legume)fasolespanacmorcovivarzăcastraveţisalată verde (lăptucă)ceapă
mazărefaisanlapinoiepouletsuprême de volaille a l'orange coq au vin
haricots épinard carottes choucourgettes laitue oignon petits pois
34
cartofi roşii (Fructe) alunecoacăze negrelămîiecăpşunismeurănucipiersicăparămărprune(Vinuri)roşualbpommes de terre tomates
amandescassiscitronfraisesframboisesnoixpêchepoirepommeprunes
rouge blanc rozesecuşortarespumosfoarte secdulceţuicăIn sănătatea dumneavoastră
rose sec leger corsemousseuxbrutdouxeau-de-vie A votre sante
13. Medic-farmacie
Doresc o întîlnire cu medicul.îmi puteţi chema un doctor ?Care sînt orele de consultaţie ?Am nevoie de un medic. Este o urgenţă.
(La medic)Ce vă supără ?Sînt bolnav.Mă supără inima.Mă doare capul.Sîntobosit(ă).Sîntistovit(ă).De cînd a început ?
J'ai besoin d'un rendez-vous avec Pouvez-vous m'appeler un médecin ? Quelles sont les heures de consultation ? J'ai besoin d'un médecin. C'est un cas d'urgence.
Qu'est-ce que vous avez ?Je suis malade.J'ai mal au coeur.J'ai mal a la tête.Jesuisfatigué(e).Je suis épuisé(e).Ça a commencé quand ?
37
De ieri.De ieri seară.Din timpul nopţii.(Corpul omenesc)capulgîtulbraţelemînadegetulgambapiciorulumărul(Diverse boli)diareea
gripadurerea de g î tHier. Hier soir. Pendant la nuit.
la tête le cou les bras la main le doigt la jambe le pied l'épaule
la diarrhée la grippe mal a la gorge
23
durerea de ureche jungiuri în piept o durere o criză cardiacă durere de dinţi durere de stomac un guturai febrăsîntconstipat(â)tuşescexpectorezam dificultate la respiraţie sînt alergic (Sfaturi medicale) Luaţi înainte de culcare odată / de două ori pe zimal a l'oreilledes crampes dans la poitrineune douleurune crise cardiaquemal aux dentsmal a l'estomacun rhumela fièvreJe suis constipé(e) je tousse |e crachej'ai oe la peine a respirer je suis allergique.
Prenez ça avant de vous coucher, une / deux fois par |our
de trei/patru ori pe zi timp de cinci zile Staţi în pat trei zile Reveniţi vinerea/ jo ia viitoare
trois / quatre fois par jour pendant cinq jours Restez au lit pendant trois jours Revenez me voir vendredi prochain
14. Automobilul
Sînt în pană.Nu pot porni.Bateria este terminată.Sînt în pană de benzină.Am un cauciuc dezumflat.Am o problemă cu . . .frînelecarburatorulţeava de eşapamento roatăŞtergâtorulfarulParşoculJe suis en panne.Je n'arrive pas a démarrer.La batterie est a plat.Je suis en panne d'essence.J'ai un pneu a plat.J'ai un problème avec . . .les freinsle carburateurle tuyau d'échappementune rouel'essuie-glacele pharele pare-choc
uşabroascaambreiajulsemnalizatorulradiatorulbujiaaprinderea suspensiacureaua ventilatorului centura de siguranţă depanarea benzina fumatul interzisla porte la serrure l'embrayage ie clignotant le radiateur la bouigie l'allumeur le ressortla courroie du ventilateur ceinture de sécurité dépannage essencedéfence de fumer
abandonaabandonneracelaşi, aceeaşile même, la mêmeabateredéviation (f)aceiaşi, aceleaşiles mêmesabătutdécouragéacest, aceastăce (cet), cetteabiaa peineaceşti, acestecesabruptabruptacesta, aceastacelui-ci. celle-ciaburvapeur(m)aceştia, acesteaceux-ci. celles-ciacaiguille (f)acolola, la bas, yacasăa la maisonacopericouvriracceptăaccepteracoperişle toit (m)accidentaccident (m)acruaigreacel, acea:e, (cet), cetteactivitateactivité (f)acei. acelecesacummaintenant, a présentacela, aceeacelui-la. celle-laadaossupplément (m)aceia, aceleaceux-la. celles-laadăugaajouter
45
ajutor aide (f)alături a coté, près dealb (ă) blanc, blanchealege choisiralegere choix (m)alerga couriralt, altă autrealtădată autrefoisaltceva autre chosealtcineva un autrealtfel autrementamenda faire payer une amendeamestec mélangeamesteca mélangeramiază midi ' ,amîna ajourner
adeseasouventadevărvérité (f)adevăratvrai (e), véritableadicăc'est a direadinineauritoyt a l'heureadîncprofondadormiendormiraduceapporteradunarassambleraerair (m)afacereaffaire (f)afarădehorsaflaapprendreaiciiciajungearriverajutaaider4
6
les deux(s) amuserartichautsaisonentrecôte (f)annuelcertainappartenireau (f)défendredéfenceapéritifpencheraprès, ensuiteallumerprès
aproba approuverapropia approcherapuca saisirarăta montrerarde brûlerardei pimentargint argentarunca jeterasculta écouterascunde cacheraseară hier soirasemănător semblableasemenea pareWasigura assurerasorta assortiraspru durastfel ainsi
B
baguettebainbattreépiceriegarçonhommeluttevieuxboissonboirebièreivrognefoururemaladie (f)richerichessemalade
braţbrînzăbroascăbrutarbrutăriebucatăbucătăriebucuriebucuros (ă)bun (ă)bunătatebunăvoinţăbureteburtăbuzăbuzunar
bras (m) fromage grenouille (f) boulanger (m) boulangerie (f) morceau (m) cuisine (f) joie (f)joyeux-eusse bon-bonne bonté (f) bienveillance (f) éponge (f) ventre (m) lèvre (f) poche (f)
49c
cacabanăcadoucafeacafeneacaietcaisăcalcalecalendarcalm (â)calmacalorifercam50
comme, que camerăcabane (f) camioncadeau (m) canăcafé (m) caniculăcafé (m) cantitatecahier (m) capabricot (m) capabilcheval (m) capătvoie (f), chemin (m)
capitală
calendrier (m) caprăcalme capsă(se) calmer carcalorifère (m) caracterenviron carbonifer
(â)
chambre (f) camion (m) tasse (f) canicule (f) quantité (f) téte (f) capable bout(m) capitale (f) chèvre (f)bouton - pression (m)chariot (m) caractère (m) carbonifère
Carburant carburant (m) cauciuc caoutchouc (m)Carburator carburateur (m) cauză cause (f)Care qui caz cas (m)Careva quelqu'un că que, carCarie carie (f) căci carCarne viande (f), chair (f) cădea tomberCarte livre cădere chute (f)Casă maison (f), caisse (f) călare a chevalCastană châtaigne (f) călări monter a chevalCastel château (m) călărie équitation (f)Castravete concombre (m) călător (oare) voyageur-euseCastron bol (m) călătorie voyageCataramă boucle (f) căldură chaleur (f)Catastrofă catastrophe (f) călduros (oasâ) chaleureux-
euseCategoric catégorique cămaşă chemise (f)Catifea velours (m) cămilă chameau
căprioarăbiche (f)cearceafdrap (m)căpşunăfraise (f)ceartăquerelle (f)căratransporterceasmontre (f)căraresentier (m)ceaţăbruillard (m)cărămidăbrique (f)cecchèque (m)cărbunecharbon (m)cel, ceace, cet, cettecăsători(se) mariercelibatar (ă)célibataire (m, f)căsătoriemariage (m)centimetrucentimètre (m)căsnicieménage (m)centralcentralcătreverscentrucentre (m)căutacherchercenuşăceindre (f)ceque, quoi, commentcerciel (m)ceafănuque (f)cerbcerf (m)ceaithé (m)cerccercle (m)ceapăoignon (m)cercelboucle d'oreille (f)cearăcire (f)cercetaexaminer
52
cere cererecernealăcerşetorcerşi certa certificatcetatecetăţean(eanca)ceva chelner
cheltuicheltuialăchemachemarechiar
demander demande (f) encre (f) mendiant (m) mer\d\er se quereller certificat (m) forteresse (f) citoyen (enne) (m,f) quelque chose garçon dépenser dépense (f) appe\er appel (m) même, justement
chibritchiflăchifteachinez(ă)chiriechirurgchitanţăchitarăcifrăcimitir
cinacinăcinecinevacinstecinsti
allumette petit pain (m) croquette (f)chinois-eloyer (m)chirurgien (m)reçu (m) guitare (f) ciffre (f)
cimetière (m) souper souper (m)quiquelqu'un honnête (f) honorer
53
cinstit(â)ciobanciocciocanciocîrlieciocăniciorapciorbăcirccircacirculacireaşăcireşciticitireciudat
54honnête berger (m) bec (m) marteau (m) alouette (f) heurter bas (m) soupe (f) cirque (m) environ circuler cerise (f) cerisier (m) lire
lecture (f) étrangeciupercăcivilizaţiecizmarcizmăcîinecîmpcîndcîndvacîntacîntarcîntăreţ(eaţâ)cîntâricîntec
circiumăcîrnatc î rpâ
champignon (m) civilisation (f) cordonier (m) ootte (f) chien (m) champ (m) quand une fois chanter balance (0 chanteur-euse (m, 0 peser chanson (f) bistro (m) saucisse (f) chiffon (m)
cîştigcîştigacitcîteodatăclanţăclar (ă)clarificaclaxonaclădireclătităcleicleşteclientclimăclipăclopot
gain (m) gagnercombien, que, commeparfoisloquet (m)c\a\r-eclarifierklaxonnerédifce (m)crêpe (f)colle (f)pince (f)client (m)climat (m)instant (m)cloche (f)
coacecoadăcoafacoafezăcoaforcoasecoastăcoborîcocoaşăcocoşcocoşat (â)cofetarcofetăriecoincidecolaborarecolectiv (ă)
cuire queue (f) coiffer coiffeuse (f) coiffeur (m) coudre côtedescendre bosse (f) coq (m) bosser-e pâtisier (m) patiserie (f) coïncider collaborer collectif-ive
55
colecţie coleg (â) colier colora colţcomandacomandăcombinacombustibilcomediecomentacomercial (ă)comerciantcomestibilcomisarcomod (â)
56collection (f) collègue (m) collier (m) colorer coin (m) commander commande (f) combiner combustible (m) comédie (f) commenter commercial-e commerçant (m) comestible comissaire (m) commod-e
compara comparercomparaţie comparaison (f)compensa compensercomplet (â) complet-ecompletare addition (f)complica compliquercomplicat(â) compliqué-ecomportare se conduirecomprimat(â) comprimé-ecompromis (â) compromis-ecomun (â) commun-ecomunica communiquerconcedia congédierconcediu vacance(f),
congé (concentra concentrerconcentraţie concentration (f)
concepe concevoir considerabil considérableconducător (oare)
conducteur-trice consimţi consentir
cunduce conduire, diriger consolida consoliderconfidenţial (ă) confidentiel-'elle constata constaterconfirma confirmer constipaţie constipation (f)confirmare confirmation (f) constitui constituerconflict conflict (m) constrînge contraindreconform conforme construcţie construction (f)confort confort (m) consultaţie consultation (f)confortabil(â) confortable consum consommation (f)confunda confondre consuma consommercongestie congestion (f) consumaţie consommation (f)conopidă chou-fleur (m) conştiincios(oasâ) conscientieux-euseconsecinţă conséquence contagios(oasâ) contagieux-euseconservă conserve (f) contesta contesterconsidera considérer continent continent (m)
57
converser conversation (f) cohabiter convaincre conviction (f) converser entretien (m) enfant (m) mûr-e. cuit-e corps (m) tente (f) cosmétique (f) coût(m) coûter corbeille (f) coude (m)
continuacontinuerconversacontinuaresuite (f)conversaţiecontinuu(â)continu-econvieţuicontracontreconvingecontractcontract (m)convingerecontraindicat(ă)contre-indique-econvorbicontrarcontraireconborbirecontravenţiecontravention (f)copilcontrazicecontre-direcopt (oaptă)contribuicontribuercorpcontrolconrôle (m)cortcontrolacontrôlercosmeticăconţinecontenircostconţinutcontenu (m)costaconvenabil (â)convenablecoşconveniconvenircot
58
cozonac brioche (f)crap carpeCrăciun Noël (m)creangă branche (f)crede croirecreier cerveau (m)creion crayon (m)cremă crème (f)creşte croîtrecreştere croissance-
(f)cric cric (m)criminal criminel (m)crin lis (m)croi tailler,
coupercroială coupe (f)croitor couturier (m)croitorie couture (f)cruce croix (f)cu aveccuc coucou (m)cuceritor-oare conquerant-ecufunda plongercui clou (m)culca coucherculege ceuillerculinar (â) culinaireculoar culoir (m)culoare culeur (f)cultiva cultivercum comment,
commecumnat beau-frère (m)cumpăra acheter
cumpărăturăcumplit (â)cumsecadecumvacunoaştecurajcurios(oasâ)achat(m)terriblecomme il fautéventuellementconnaîtrecourage (m)curieux-euse
curîndcursăcurtecutiecutremurcuţitcuvînt
course (f) bientôt cour (f) boîte (f)tremblement de terre (m) couteau (m) mot, parole
D
dada (vb.)dacădansdar (însă)dardatădăunade (temp.)dealdeasupra deci declara declaraţie
ouidonnersidanse (f) maiscadeau (m) fois (f), date (f) endommager depuis, decoline (f)dessusdoncdéclarerdéclaration (f)
decoladedesubtdefectdefinitiv (ă)degeabadegetdejundelicios (oasă) deltădemonstrademultdentistdeoarecedeoadată décoller dessous défaut (m) définitif -ve en vain doigtdéjeuner (m) délicieux - euse delta (m) démontrer ¡1 y a longtemps dentiste (m) parce que soudain
desfiinţa supprimerdesigur certainementdespărţi séparerdespre de, surdestul assezdeşeu déchet (m)deşi quoiquedeştept (â) intelligent-edeşteptarea réveil (m)dezbrăca déshabillerdezlega détacherdezlipi décollerdiagnostic diagnostic (m)dicţionar dictionnaire
(m)diferenţă différence (f)dimensiune dimension (f)
deopartea l'écartdeopotrivăégalementdeosebidistinguerdeosebiredifférencedeosebit (ă)different-edeparteloindeplin (â)entier-èredeprindeaccoutumerdepunedéposerderanjadérangerdessouventdeschideouvrirdeschisouvertdescoperidécouvrirdescriedécriredesfăşuradérouler
62
dimineaţă dimpotrivă dindinaintedinapoidincoacedincolodincotrodinspredintedintredirect (ă)discret (ă)dis-de-dimineaţădispariţiedispare
matin (m) au contraire de, dis, par en face de derrière de ce côté-ci de l'autre côté d'où dedent (f) de, parmi direct-e discret-ète a l'aube disparition (f) disparaître
dispoziţiedispunedispus (bine)distanţădistractiv (ă)distrugător (oare)distrugedivandivers(â)divertismentdizolvadoardobîndâdoctordomn
domnişoarădisposition 'f, disposerde bonne humeur distance (f) amusant (e) destructif-ve détruire divan (m) divers-edivertissement (m) dissoudre a moins que intérêt docteur (m) monsieur (m) demoiselle (f)
63
E
echilibruechipăelectriceconomieeducaeducaţieefectuaefortegal (ă)elegant (â)elev (â)eliberaeliberare équilibre
(m) équipe (f) électrique économie (f) éduquer éducation (f) effectuer effort (m) -égal-e élégant-e élève (m, f) libérer libération (f)elimina
emigrant(ă)energieenervaenglez (â)eroareerouescrocestetapăeventual (ă) evita exact (ă)éliminer émigrant-e
énergie (f) énerver anglais-e erreue (f) héros (m) escroc (m) est (m) étape (f) éventuel-le éviter exact-e
65
excelent (â) excepţional (ă) excursie exista experienţăexcellent-e exceptionel-le excursion (f) existerexpérience (f)explicabil (ă) exterior extraordinar ezitaexplicable extérieur extraordinaire hésiter
Ffabrica fabriquerfabrică fabrique (f)face fairefaleză falaisefaliment faillite (f)fals (ă) faux-ssefamilie famille (f)fapt fait (m)farfurie assiette (f), plat
(m)farmacie pharmacie (f)fasole haricot (m)fată fille (m)faţă face (f), visage
(m)fără sansfel sorte (f)femeie femme (f)
fereastră fenêtre (f)feri protégerfericire bonheur(m
)fi être,
existerfiecare chacunfier fer (m)fierbe • • bouillirfiică fille (f)fiindcă parce quefisă jeton (m)fîntînâ fontaine (f)flacără flamme (f)
floareflorâreasăfluturefoamefoarfecefoartefocfolosfolosiformăforţăfrancez (ă) frate frică frigfleur (f) fleuriste
(f) papillon (m) faim (f) ciseaux (mO très feu (m) avantaje (m) employer forme (f) force (f) français-e frère (m) peur (f) froid (m)
frigefrigiderfripturăfrînâfructfrumos (oasâ)fruntefrunzăfugifumfumător (oare)furafurie
furios (oasâ) furnizarôtirréfrigérateur (m) rôti (m) frein (m) fruit (m) beau, belle front (m) feuille (f) fuirfumée (f)fumeur-eusevolerrage (f)furieux-eusefournir
68
gafă gaffe (f) găti cuisinergalben (ă) jaune geam fenêtregaraj garage (m) gelos (oasâ) jaloux-ousegarantat (ă) garanti-e genera produiregară station (f) general (ă) général-egata fini-e, prêt-e generos (oasâ) généreux-
eusegaură trou (m) gentil (ă) aimablegaz gaz (m) genunchi genou (m)gazdă hôte (m), hôtesse
(f)german (ă) allemand-e
găină poule (f) gheaţă glace (f)gălăgie vacarme ghicitoare devinette (f)gălbenuş jaune d'oeuf (m) ginere gendre (m)găluşcă boulette (f) gînd pensée (f)găsi trouver gîndi penser
gîscâgît glas glumă gol (goală) goligospodargras (â)gratisgrav (â)grăbigrădinăgrătargrecgreşigreu (grea) 70
oie (f) cou (m) voix (f)plaisanterie (f)nu-eviderfermier (m)gras-segratisgravehâterjardin (f)gril (m)grec-quese tromperlourd-e
grijă gripă grîne groapă groaznic (â) gros (oasâ)
grosimegrozavgrupgulergurăgustgustagustaregustosgutuie
souci (m), sois (m) grippe (0 céréales (pl) fosse (f) affreux-euse gros-grosse, épais-épaise grosseur (f) terrible groupe (m) col (m) bouche (f) goOt (m) goûter goûter (m) savoureux coing (m)
Hhai allons !haină vêtement (m)halat robe de chambrehală halle (f)hamal porteur (m)han auberge (m)harnic (a) travailleur-euseharîui tracasser
heleşteu étang (m)hoaţă voleuse (f)hoinar flâneur-eusehoinări flânerhotar frontière (f)hotărî déciderhotărîre décision (f)hotel hôtel (m)hoţ voleur (m)hrăni alimenter
Iiadiariarbăiarnăiatăicoanăicreideal (ă) ideeidentic (ă)ieftinieftiniiepureieriierta72
enfer (m) de nouveau, mais herbe (f) hiver (m) voila, voici icône (f)oeufs de poisson (m. pl)idéal-eidée(f)identiquebon marchélaisser le prixlièvre (m)hierpardonner
iertare pardon (m)ieşi sortirieşire sortie (f)imagina imaginerimagine image (f)imediat immédiateme
ntimens (ă) immenseimita imiterimobil (â) immobileimpermeabil (â) imperméableimportant (â) important-eimportanţă importance (f)imposibil impossibleimpresie impression
impresionant (â)impunător (oare)impuneimputainamicincendiaincendiuincludeinclus (ă)inclusivincomod (â)incomplet (â)inconştient (ăOinconvenientindependent (â)indicaindicator impressionant-eimposant-eimposerimputerennemi (m)incendierincendie (m)inclureinclus-ey comprisincommodeincomplect-einconscient-edésavantage (m)
indépendant-eindiquerindicateur (m) indiferent (ă) indiferenţă indigest (ă) indirect (â) indiscret (ă) indispensabil (ă) indispus (ă) ineficace inelinevitabil (â) inexact (â) infect (â) infecţie informa informaţie inginer inimaindifférent-e indifférence (f) indigeste indirect-e indiscret-e indispensable indisposé-e inefficaceanneau (m), bague (f) inévitable inexact-e infect-e infection (f) informer, renseigner information (f) ingénieur (m) coeur (m)
73 iniţial (â)injecţieinsectăinsistent (ă)insolubil (â)inspirainstalainstalatorinstruiinsuficient (ă) insuportabil (â) intact (ă) intelectual (ă) inteligent intenţie interes interesa interesant (â) intermediar74initial-einjection (f)insecte (m)insistant-einsolubleinspirerinstallerplombier (m)instruireinsuffisant-einsupportableintact-eintellectuel-elle intelligence (f) intention (f) intéresser intérêt (m)
intéressant-e intermédiaire (m)intern (â)intersecţieinterziceintraintrareintroduceinutil (ă)inversinvitainvitaţieiremediabil (â)iscăliitalian (â)iubiiubireiuteizbiizolaizvor intérieur-eintersectioninterdireentrerentrée (f)introduireinutileinverseinviterinvitationirémédiablesigneritalien-enneaimeramour (m)rapideheurterisolersource
Iîmbinare pointure (f) împrejurimi environs (m,
pl.)îmbogăţi s'enrichir împrieteni devenir amisîmbrăca habiller împrumut prêt (m)îmbrăcăminte vêtement (m) împrumuta prêterîmbunătăţi améliorer împuşca fusillerîmpăca concilier în dans, enîmpăcare réconciliation (f) înadins exprèsîmpăduri boiser înainta avancerîmpărţi partager înainte devant, avantîmpărţire division (f) înalt (ă) haut-eîmpiedica empêcher înapoi en arrièreîmpinge pousser înapoia rendreîmprejur autour înălţa hausser,
elleverîmprejurare circonstance (f) înălţime hauteur (f)
înăuntruîncăîncălecaîncălţaîncălţăminteîncălziîncălzireîncepător (oare)începeînceputîncercaîncercareîncet (eată)încetaîncercareîncheia76dedans encoremonter a chevalchausserchaussure (f)chaufferchauffage (m)débutant-ecommercer début (m) essayer essai (m) lent-e cesser arrêt (m) boutonnerîncheiereînchideînchidereînchipuiînchipuireînchiriat (ă)închiriaînchisoareîncîntător(oare)încoaceîncoloînconjuraîncontinuuîncotroîncredereîncredinţa fin (f), clôture (f)fermerfermeture (f)représenterimaginationloué-elouerprison (f)charmant-eici, de ce côté-cila, de ce côté-laentourner, faire le tourcontinuellementoù, de quel côtéconfianceconfier
încreţi încuiafroncerîndreptaredresserfermer a cléîndurasubir, supporterincuitoareserrure (f)înecanoyerîncurajaencouragerînfăţişareprésentationîncurcaenchevêtrer, gênerînfiinţacréerîncurcăturăembaras (m)înflorifleurirîndărătderrièreînfrîngevaincreîndeosebisurtoutînfrumuseţaembellirîndepărtaéloignerînfrumuseţareembellissementîndepărtareéloignement (m)înfrunzise couvrir de feuillesîndepliniaccomplirîngheţgel (m)îndesatasserîngheţageler, glacerîndoiplier, courberîngheţatăglace (f)îndoialădouteînghiţiavalerînd'âgostitomber amoureuxîngrijisoignerîndrăgostit (ă)épris-eîngrijiresoin (m)
77
îngrijorat (â)îngust (ă)înlocuiînmuiaînmulţiînmulţireînnebunit (â)înnoiînnoptaînnourat (ă)înotaînrăutăţiînregistrareînsăînsănătoşi înscrie78
inquiet-ète însemnaétroit-e însoţiremplacer înşelamouiller întărimultiplier întindemultiplication (f) întindereaffolé-e întins(â)renouveler întîlnipasser la nuit întîlnirenuageux-euse întîmplarenager întîmplâtors'aggraver întîrziaenregistrement întîrzieremais, cependant întoarceguérir întocmaienscrire întovărăşi
noter, marquer.accompagnertromperfortifier, consolidertendre, allongersurfage (f)vaste, etendu-erencontrerrencontre (f)fait (m), événement (m)accidentel-elleretarder, être en retardretard (m)tournerexactementaccompagner
intreîntrebaîntrebareîntrebuinţaîntrebuinţareîntreceîntreg (eagâ)întregimeîntreprindeîntreprinzător (oare)întrerupeîntristaîntunecatîntuneric entre, parmidemanderdemande (f)employeremploi (m)dépasserentier^èretotalité (f)entrprendreentreprenant-einterruption (f)attristersombreobscurité (f) înţelegeînţelegereînţelept (eaptă)înţelesînţepaînţepăturăînţepeniînvăţaînvăţămîntînvăţător (oare)înveliînvîrtiînvoiînzăpezi comprendrecompréhension (f)sagesens (m)piquerpicurefixer, immobiliserapprendreenseignement (m)instituteur-tricecouvrirtournertomber d'accord être en neigé
- rl ra )u9er
Iena offenser ^decâtone ^n<Mm)!'9nl ieux(m) moitié (f)
-•«- i—wK
/ «A\ DaS, Udase •l°s(0aSa) ,ouer ,urnaljuca 1
kilogram kilo (m)kilometru
kilomètre (m)
la laclacom (â) lamă lampă lanternălanţ lapte larg (ă) lat (ă) lâmîie
lămuri lăsa lătra
chez, alac (m) gourmand-elame (f) lampe (f) lanterne (f) chaîne (f) lait (m) large large citron (m) expliquer
laisser aboyer
leafălecţielegalegat (â)legelemnleneliber (â)limbă
limpede
lin (ă) lingurălinie linişte
salaire (m) leçon (f) lierattaché-eloi (f) bois (m) paresse (f)
librelangue (f) limpide calme , cuillère (f) ligne (f) tranqu№te
81
lipi collerlipsă absence (f)lipsi manquerliteră lettre (f)lînă laine (f)lîngă près, auprèsloc lieu, placelocui habiterlocuinţă domicile
(m),demeure (f)
lot lot (m)lua prendre
lucra travaillerlucrător (oare) travailleur-euselume monde (m)lumina éclairerlumină lumière (f)lunar (ă) mensuel-ellelună lune (f), mois
(m)luneca glisserlung (ă) long-quelungi allongerlungime longueur (f)lup loup (m)
82
M
magazin maimajor (â)malmamămanierămarcămaremaremarginemartormasămaşinămaterial (â)
magasin (m) maxim (ă) maximumplus, endfere mazăre petits pois (m.
pl)majeur-e măcina moudrebord (m) mănuşă gant (f)mère (f) măr pommier (m)manière (f) mări agrandirmarque (f) măsura mesurergrand-e măsură mesure (f)mer (f) mătura balayerbord (m) mătură balai (m)témoin (m) mecanic mécanicien (m)table (m) medicament médicament (m)maschine (f) melodie mélodie (f)matériel-elle memorie mémoire (f)
83
balle (f) minime raison (f) mentir merveilleux-euse merveille (f) s'étonner étonne-e époux(m) mariée (f) odeur bouger mouvement misérable main (f) manger
mergeallermingemersmarche (f)minim (â)meseriemétier (m)mintemetodăméthode (f)minţimeu, mei, melemon, ma, mesminunat (ă)mezeluricharcuterie (f)minunemiazăzimidi (m), sud (m)miramicşoradiminuermirat (â)mielagneau (m)miremieremiel (m)mireasămijlocmilieu (m)mirosmilăpitié (f)mişcamilionmillion (m)mişcaremilitar (â)militairemizerabil (ă)milos (oasă)charitablemînâminciunămensongemînca
84
mîncaremîndru (ă)mînecâmoalemoarămodmodămodelmomentmonedămort (moartă)moşmovmuiamultmulţime manger (m)
fier-ère manche (f) mou-molle moulin (m) mod (m) mode (f) modèle (m) moment (m) monnaie (f) mort-e vieillard (m) mauve tremper beaucoup grand nombre foute (f)
mulţumi mulţumit
(â) muncă munci munte
muntos (oasâ) murdar (â) murdări muri musafir muscă mustaţă muşca muşcătură (m), mut(ă) mutaremencier content-e travail (m) travailler montagn* (f) montagneux-eusesale salir mourir
hôte (m), invité (m) modche (f) moustache (f) mordre morsure muet-ettedéplacer,
déménager 85
N
na voila, tiens ! necunoscut (ă) inconnu-enaiv (ă) naif-ive neînchipuit (ă) inimaginablenas nez neîncredere méfiance (f)nasture bouton (m) neînsemnat (ă) insignifiant-enaşte naître neînţelegere malentendu (m)naştere naissance (f) nemîncat (ă) affamé-enatural naturel-elle nemulţumit (ă) mécontent-enatură nature (f) nenorocire malheur (m)navă navire (m) nepoată nièce (f), petite-
fille (f)nămol boue (f) nervos (oasă) nerveux-eusenăvăli envahir nesigur (â) incertain-eneadevârat (â) faux, fausse nevinovăţie innocence (f)neaşteptat (â) inattendu-e nevoie besoin (m)nebun (ă) fou-folle nicăieri nulle part
o
oalăoare ?oarecareobiceiobiectobişnuiobişnuit (â)obligaobosealăobosiobrazobservaobţineocazie
pot (m), marmite (f)est-ce que ?certaincoutume (m)objet (m)habituerhabituel-elleobligerfatigue (f)fatiguerjoue (f)observerobteniroccasion (f)
ochiocoliodatăodihnăofertăoglindăomonoareoprioprireorăoraşorb (oarbă) ordine oeil (m) faire un détour autre fois, jardis repos offre (f) miroir (m) homme (m) honneur (f) arrêter arrêt (m) heure (f) ville (f) aveugle ordre, régie
orezorganiza orioriceoricineoricînd
riz (m) organiser ou, ou bien n'importe quoi n'importe qui n'importe quand
oricît oricum orz osotravăoţetou
tant que, autant que n'importe comment orge (f) os (m) poison (f) vinaigre (m) oeuf(m)pacepachetpagubăpaharpalmăpantalonpantofpapagalparăpartepasărepastăpaşaportpaşti90
paix (f) paquet (m) dommage (m) verre (m) paume (f) pantalon (m) soulier (m) peroquet (m) poire (f)part (f), partie (f) oiseau (m) pâte (f) passeport (m) Pâques(m)
patpatăpămîntpăpuşăpârpărăsipărerepăstrapătrat (â)păturăpăzipepedepsi pensie
lit (m) tache terrre (f), sol (m) poupée (f) cheveux (m. pl) quitter opinion (f) garder carré-e couverture (f) garder, surveiller sur punirpension (f), re
pentrupepeneperdeapereteperfect (ă)pernăperonpestepeştepiatrăpiaţăpiciorpielepieptpieptenepiper
pour pisicămelon (m) pîinerideau (m) pînămur (m) pTnzâparfait-e pîr'ucoussin platăquai (m) plămînsur, par -dessus plătipoisson (m) plecapierre (f) plecaremarché (m), place (f)
pleoapă
pied (m) plicpeau (f) plin (â)poitrine (f) ploiepeigne (m) ploios (oasâ)poivre (m) ploua
chat (m) pain (m) jusque toile (f) ruisseau payement (m) poumon (m) payer partir départ (m) paupière (f) enveloppe (f) plein-e pluie (f) pluvieux-euse pleuvoir
m
pote peut-être prea troppoftă envie (f) precum ainsipoftim s'il vous plaît presupune supposerpom arbre (m) pretutindeni partoutporc porc (m) preţ prix (m)porni partir preţios (oasă) précieux-
euseport port (m) prezent (ă) présent-eportar consierge (m) prezenţă présence (f)portmoneu potmonnaie (m) prieten (ă) ami-eporţelan porcelaine prietenie amitié (f)posibil (ă) possible primi recevoirpoştă poste (f) prin parpotrrivi ajuster prinde attraperpotrivit (ă) assorti-e printre parmipraf poussière (f) privi regarderprăjitură gâteau (m) privire regard
prînz déjeuner (m) pui poulet (m)proaspăt (ă) frais-fraîche pune poser, mettreproblemă problème (m) pungă bouse (f)produs produit (m) purta porterprofesiune profession (f) purtare comportement
(m)promite promettre purtat (ă) porté-epropietar (ă) propriétaire putea pouvoirpropune proposer putere forceprosop essuie-mains (m) puţin peuprună prune (f)
Rrac écrevisse (f)ramură branche (f)rană blessure (f)rapid (â) rapiderar rarerăcire refroidissemen
trăguşit (ă) enroué-erâmîne resterrăscopt (oaptă) trop cuit-erăspunde répondrerăspuns réponse (f)răsturna renverserrăsufla respirerrău,rea mauvais-e94rece froid-erecepţie réceptionrecunoaşte reconnaîtr
ereflecta réfléchirrefuz refus (m)refuza refuserregiune région (f)regret regret(m)regulat (â) régulier-
èrerenunţa renoncerrepara réparerrepaos repos (m)repede rapide, viterespect respect
(m)
respirarespiraţierestreţetăreţinereuşiridicarinichirisipărîderîndrîs
respirer respiration (f) reste (m) recette (f) retenir réussirlever, soulever rein (m) gaspillage (m) rirerang (m) rire (m)rîuroatăromân(ă)roşieroşu, roşierotund (ă)roz (â)rudărufărufărierupe rivière (f)roue (f)roumain-etomate (f)rougerond-eroseparent-elinge (m)lingerie (f)rompre
Ssac sac (m)salariu salaire
(m)sare sel (m)sat village
(m)sau ousănătate santé (f)sănătos (oasă) sain-esăptămînâ semaine
(f)săpun savon
(m)sărac (ă) pauvresărbătoare fête (f)sări sautersărut baiserscară échelle
(f)96scaun chaise (f)scăpa échapperscenă scène (f)schimb change
(m)schimba changerscoate tirerscop but (m)scrie écrirescriitor écrivain
(m)scris écriture
(f)scrisoare lettre (f)sculare lever(m)scump (â) cher,
chèrescurt (â) court-escurta racourcirscutura secouerscuza excuserseară soir, soiréesecetă sécheresse
(f)secret (â) secret-esemăna semersemn signe (m)sens sens (m)separa séparerserios (oasă) sérieux-euseservi servirserviciu service (m)sete soif (m)sfat conseil (m)sfert quart (m)sfînt saint (m)sfîrşi finirsfîrşit fin(f)sfoara corde (f)singur (ă) sur-esiguranţă sûreté (f)sili obligersimplu simplesimţ sens (m)simţi sentirsincer (ă) sincer-èresită tamis (m)sîmbure noyau
(m)sînge sang (m)slab (ă) maigresmîntînă crème (f)
soacră belle-mère (f)soare soleil (m)soartă sort (f)sobă poêle (m)socoteală compte (m)socoti comptersocru beau-père (m)somn sommeil (m)soră soeur (f)sos sauce (f)soţ époux (m), mari (m)soţie épouse (f), femme
(f)spanac épinard (m)sparge casserspăla laverspălătorie blanchisserie (f)98
speranţă espoir (m)speria effrayerspinare dos (m)spre verssprijin soutien (m)sprijini appuyersprinceană sourcil (m)spumă écume (f), mousse
(f)spune diresta resterstafidă raisin sec (m)staţie station (f)stăpîn (ă) maître (m)
maîtresse (f)stea étoile (f)steag drapeau (m)sticlă verre
stinge éteindrestîncâ roche (f)stîng (ă) gauchestoarce presserstomac estomac (m)stradă ruestrecura egoutterstrica détériorer,
gâterstricăciune dégât (m)striga crierstrimt (ă) étroit-estrînge serrerstropi arroserstudia étudier
sub soussubţire mincesua sud (m)suferi souffrirsufla soufflersuflet âme (f)suna sonnersupăra fâchersupărare ennui (m)suporta supportersuprafaţă surface (f)supraveghea surveillersurd (ă) sourd-esus en haut,
dessus
99
ş
şanţ fossé (f) şterge essuyerşarpe serpent (m) şti savoirşedea être assis ştiinţă science (f)şervet serviette (f) ştire nouvelle (f)şi et, ainsi şurub vis (f)şofer chauffeur (m) şurubelniţă tournevis (m)şort tablier (m)
T
tablă tôle (f)tacîm couvert (m)talie taille (f)tare solide, dur-etată père (m)tăia coupertau, ta ton, tatermen terme (m)termina terminerùmbru timbre-poste (m)imP temps (m)tlmP|ar menuisier (m)tmăr (ă) jeunelîr9 marché (m)tlrziu N tardif-ive, tardtoamnă automne (m)
tobătambour (m)tocmaijuste, jestementtopifondretot (toată)tout-etotuţitoute fois, néanmoinstragetirertransmitetransmettretrăivivretreabăoccupation (f)trebuiefalloirtrecepassertrentrain (m)treziéveiller, reveillertrimiteenvoyertundetondreturnaverser
101
iarăţăran (că) Pays (m)î'"ne paysan-anne î,pa
tenir tutea* criereau-de-v/e (f)
u
•103
udamouillerurcamonteruitaoublierurecheoreille (f)uleihuile (f)urît (ă)laid-eultim (ă)dernier-èreurmasuivreumărépaule (f)urmaresuite (f)umbrăombre (f)următrace (f)umbrelăparapluie (m)urmăripoursuivreumflagonflerursours (m)umplerempliruscasécherundeoùuscat(â)sec-sècheundevaquelque partusturoiail (m)unghieongle (m)uşăporte (f)uniuniruşor-oarăleger-èrebeurr
e (m)
z
zadar (în) en vain zgîrietură éraflurezahăr sucre (m) zgomot bruit (m)zar dé (m) zi jour (m), journée (f)zăpadă neige zice direzbura voler zid murzdrobi broyer, écraser zugrăvi peindrezgîria griffer
A
a plein temps a bientôt a vélo a la maison a mi-temps a plus tard a piedatout a l'heure a coté de a l'appareil abeille (f) abominable accsnt accepter
toată ziua accident accidentpe curînd accorder a acordacu bicicleta acheter a cumpăraacasă acteur (m) actorpe jumătate actrice (f) actriţăpe curînd activité (f) activitatepe jos actuellement acumpe curînd admettre a admitelîngâ adorer a adorala aparat adresse (f) adresăalbină aéroport (m) aeroportgroaznic affreux îngrozitoraccent affreuse îngrozitoar
ea accepta âge (m) vîrstâ
109
agence de voyages (f)Agenţia de voiajallumette (f)chibritagenda (m)agendăami (m)prietenagent de police (m)poliţistamie (f)prietenăagneau (m)mielancienvechiagréableagreabilanciennevecheagricoleagricolanglais (m)englezaidera ajutaanglaise (f)englezăaimera iubiAngleterre (f)Angliaajoutera adăugaanné (f)analarme (f)alarmăanti-alcooliqueanti-alcoolicAllemagne (f)Germaniaaoût (m)augustallemand (m)germanapéritif (m)aperitivallemande (f)germanăappareil photo (m)aparat fotoallera mergeappareil de télévisiontelevizoraller-retour (m)dus-întors(m)aller simple (m)dus simpluappartement (m)locuinţă
110
appeler a chemaaprès-midi (m) după masăarchitecte (m) arhitectargent (m) baniargent (m) argintarrêt d'autobus (m)
staţie
arrêter a opriarrivée (f) sosirearriver a sosiartichaut (m) anghinareascenseur (m) ascensoraspirine (f) aspirinăassez destulassiete (f) farfurieastronaute (m) astronautattendre a aşteptaau bout la sfîrşit
au revoir la revedereaujourd'hui aziaussi de asemeneaautomne (f) toamnăautoroute (f) autostradăAutriche (m) Austriaautrichien (m) austriacautrichienne (f)
austriacă
avantage (m) avantajavec cuavec plaisir cu plăcereavion (m) avionavoir a aveaavoir besoin de a avea nevoie
deavoir envie de a avea poftă
deavril (m) aprilie /
Bbaccalauréat (m) balcon (m) banlieue (f) banque (f) bâtiment (m) beau, bel bellebeaucoup bébé (m) beige belge bête beurre bicyclette (f) bien1 1 2bacalaureatbalcon
periferiebancăclădirefrumosfrumoasămultsugarbejbelgianprostuntbicicletă binebien sûr bien
étendu bienvenu bière (f) bifteck (m) bijou (m) billett (m) blanc blanche blessé bleublouse (f) beuf(m) boire boisédesigur
bineînţelesbinevenitberebiftecbijuteriebiletalbalbărănitalbastrubluzăvităa beaîmpădurit
boisson (f) băutură bronzé bronzatboîte (f) cutie brosse periebon marché ieftin brosser a periaboucle (f) cataramă brûler a ardeboucles d'oreille (pl)
cercei brusquement brusc
boulangerie brutărie buffet (m) bufetbourdonnement (m)
zbîrnîit bureau de change schimb
bourgeois (m) burghez (m) .bouteille (f) sticlă bureau de poste (m) poştăbracelet (m) brăţară bus (m) autobuzbras (m) braţcabinet (m) cabinet célibataire celibatarcadeau (m) cadou centre (m) centrucafé (m) cafea certain sigurcaissier (m) casier certainement desigurcaissière (f) casieră chambre (f) camerăcamion (m) camion chambre a
coucher (f)dormitor
campagne cîmp, ţară changer a schimbacarré pătrat charmant încîntâtorcassé spart chat (m) pisicăcasser a sparge château (m) castelcave (f) pivniţă chaud caldce matin azi dimineaţă chauffeur şoferce soir disearâ chaussettes (pl) ciorapicélèbre celebru chaussures (pl) încălţămin
te1 1 4
check-in (m) a verifica chômage (m) şomaj lucruchemin (m) drum chose (f)
chemise (f) câmaşe ciel (m) cerchèque (m) cec cigarettes (pl) ţigarăcher scump cirer a lustruichère scumpă classe (f) clasăchercher a căuta clef (f) cheiechéri (m) drag client (m) clientchérie (f) dragă cliente (f) clientăchevaux păr climat (m) climăcheville (f) gleznă coiffeur (m) coaforChic elegant coiffeuse (f) coafezăchien (m) cîine coincidence (f) coincidenţ
ăchiffre (m) cifră collègue (m)
collègue (f)coleg colegăchimique chimic
chocolat (m) ciocolată collier (m) colier
1 1 5
continuer a continuacostume (m) costumcoton (m) bumbaccouleur (f) culoarecouper a tăiacourir a alergacourt scurtcousin (m) vărcousine (f) varăcoûter a costacouverture cuverturăcravate (f) cravatăcrème (f) smîntînăcroir a credecroisement (m) încrucişarecuir (m) pielecuisine (f) bucătărie
combiencîtcommandera comandacommentcumcomplétera completacomprendrea înţelegecomprimé (m)tabletăcompriscuprinsconcert (m)concertconduirea conduceconfirmation (f)confirmareconfortableconfortabilconnaîtrea cunoaşteconscienteuxconştiinciosconscientieuseconştiincioasăconseil (m)sfatconseillera sfătui
116
d'habitude de obiceidangereux periculosdangereuse periculoasădanser a dansadate (f) datădébattre a dezbatedécembre decembriedécrire a descriedégueuiasse obişnuitdéjà dejademin mîinedemander a întrebadémarrer a demaradéménager a se mutadentifrice (m) pastă de
dinţidentiste (m) dentistdépart (m) plecaredépasser a depăşidéranger a deranjaderrière îndărătdescendre a coborîdescription (f) descrieredésirer a doridessert (m) desertdétester a urîdevant în faţădévelopper a dezvoltadevenir a deveni
devoir a trebui docteur(m)diarhée (f) diaree dommage
(m)difficulté (f) doucement dormirdimanche duminică douchedîner (m) a cina dificultatedire a spune douleur (f)direct direct douxdirecteur (m) director (m) doucediscuter . a discuta douzaine (f)disparaître a dispare droitedisque (f) dise drôledistingué distins durdivorcé divorţat durer
doctorpagubăa dormiîncetişorduşdureredulce, blînddulce, blîndduzinădreaptaciudattarea dăinui
1 1 8
Eeau (f)apăen anglaisîn englezăEcosse (f) -Scoţiaen espapoiîn spaniolăécoutera ascultaen face Jeîn faţaéglise (f)bisericăen gérér.lîn generalélève (m)eleven itaiie:iîn italianăélève (f)elevăen plein airîn aer liberembêtantplictisitoren retardînîntîrziereembrayage (m)ambreiajen vacancesîn vacanţă, concediuemploislujbăen voitureîn maşinăemployé (m)funcţionar, salariatenceinteînsărcinatăemployé de bureau (m)funcţionarenchantéîncîntatempruntera împrumutaendroit (m)locen aéroglisseurvehicol cu pernă de aerenfant (m)copilen allemandîn germanăenregistrementînregistrare
119
etm-
étage etajété (m) varăêtre a fiêtre capable de a puteaêtre extra-terrestre (m)
extraterestru
être en panne a fi în panăêtre libre a fi liberétudiant (m) studentétudiante (f) studentăétui (m) etuiEurochèque (m) Eurocecexactement exactexcellent excelentexcuze-moi scuzaţi-măexercer a exersaexercice (m) exerciţiuexplorer a explora
entenduînţelesentrée (f)gustareentreprise (f)întreprindereentrera intraenveloppe (f)plicenvironaproximativenvoyera trimiteépelera silabisiépinards (m)spanacépouse (f)soţieépousera lua în căsătorieépoux (m)soţescalier (m)scarăespace (m)spaţiuEspagne (f)Spaniaespérera speraessayera încercaessuie-glaces (pl)4 ştergătoareest (m)est
120
exprimera exprimaFfacilefacteur (m) facture (f) fairefaire accorder faire beau faire chaud faire couper faire de I'equitation faire du bricolage faire du cheval • faire du jardinage faire du ski faire le constatuşor factor factură a face a acordaa fi frumos (vreme) a fi cald (vreme) a tăia a călăria face nimicuri a călări a grădinari a schiaa ncheia un proces verbalfaire les courses faire repasser faire une promenade faire une randonnée falloir famille (f) fatigué faute (f) félicitations (pl) femme (f) femme au foyer (f) femme de ménage (f) fenêtre (f) fermeture (f)a merge după cumpărăturia duce la călcata se plimbaa drumeţia trebuifamilieobositgreşealăfelicitărifemeiecasnicăservitoarefereastrăînchizătoare
121
fertile fertilfévrier (m) februariefièvre (f) febrăfille (f) fiicăfils (f) fiufin(f) sfîrşitflacon (m) flaconflèche (f) săgeatăfleur (f) floarefleuve (m) fluviuforcément obligatori
ufrais ' proaspătfraîche proaspătăfrançais (m) francezfrançaise (f) francezăFrance (f) Franţafranchement în mod
cinstitfreiner afrînafreins (pl) frînefrère (m) fratefroid frigfromage (m) brînzăfruits (pl) fructefumer afuma
G
gagner gants (pl) garage (m) garantie (f) garçon (m) garder gare (f) gâteau (m) gauche
geler généreux généreuse gentila cîştigamânuşigarajgaranţiechelner, băiata păstragară
prăjiturăstîngaa îngheţagenerosgeneroasăamabil gentille glace (f) gosses (pl) gramme (m) grandgrand-mère (f) grand-père
(m) gratuit Grèce (f) grippe (f) grisguêpe (f)amabilă• ghiaţâ, îngheţată copii grame mare bunica bunicul gratuit Grecia gripă griviespe
1 2 3
i d é e ( f ) î ideeimaginer a imaginaimmeuble (m) imobilimperméable (m) impermeabilimportant importantinconvénients (pl) inconvenienteindication (f) indicaţieindistinctement neclarindustrie (f) industrieindustriel industrialindustrielle industrialăinfirmier (m) infirmierinfirmière (f) infirmierăinformaticien (m) informaticianingénieur (m) inginerinsolation (f) insojaţieinstant (m) momentinstitutrice (f) învăţătoareintelligent inteligentintention (f) intenţieinterdit interzisintéressant interesantintérêt (m) interesinterrompre întrerupeinterrupteur (m) întrerupăto
rinvitation (f) nvitaţieItalie (f) Italiaitalien (m) italianitalienne (f) italiană
merveilleuxminunat
merveilleuse minunată
mettre a punemeublé mobilatmeubles (pl) mobilemobylette (f) motoretămois (m) lunămonsieur (m) domnmontagne (f) muntemonter a urcamontre (f) ceasmorceau (m) bucatămot (m) cuvîntmoteur (m) motormoto (f) motoret
ămourir a murimoustique (m) ţînţarmur (m) perete
marisoţmariécăsătoritmarque (f)modelman antveselmars (m)martiematin (m)dimineaţămauvaisrâumécanicien (m)mecanicmédecin (m)medicmédicine (f)medicinămédicament (m)medicamentmembre (m)membrumêmechiarmémoire (f)memoriemercimulţumescmercredi (m)miercurimerdedracemère (f)mamă
128
musique (f)muzicăNnager a înota noir negru numenaissance (f) naştere nom (m)naître a se naşte nom de famille (m) nume de familienationalité (f) naţionalitate non nunécessaire necesar nord (m) nordneiger a ninge normalement normalnerveux nervos norrir a hrăninettoyer a curăţa novembre (m) noiembrieneuf nou numéro numărneuve nouă
o
obtenir octobre oeuf(m) oignon (m) optimiste or (m) orage (m) orange (f)a obţineoctombrieouceapăoptimistaurfurtună portocală
orchestre (m)ordonnanceoùououblierouest (m)ouiovni (m)
page (f) paginapain (m) pîinepamplemousse (f) greppantalon (m) pantalonpapeterie (f) papetăriepaquet (m) pachetpar prinpar conséquent de aceeapar exemple de exemplupar hasard dinîntîmplarepar le train cu trenulpardon scuzepare-brise (m) parbrizparesseux leneşparesseusse leneşăparfait perfectparfois uneoriparfum (m) parfumparking parkingparler a vorbipas nupasse-temps (m) hobbypasseport (m) paşaportpasser a trecepastille (f) pastlăpâté (m) pateupatient răbdătorpauvre săracpayé plătitpayer a plăti
pays(m)ţarăpeupuţinpeigne (m)pieptenepeut-êtrepoatepeinture (f)picturăpharmacie (f)farmaciepellicule (f)filmpharmacien (m)farmacistpensifgînditorpharmacienne (f)farmacistăpensivegînditoarephoto (f)fotografiepension (f)pensiunephotographie (f)fotografieperdrea pierdepiano (m)pianpère (m)tatăpièce de rechange (f)piesă de schimbpermanentpermanentpièce (f)camerăpermission (f)permisiunepiéton (m)pietonpersonne (f)persoanăpiquéînţepatpersonnel (m)personalpiqûre (f)înţepăturăperturbétulburatpiscine (f)piscinăpessimistepesimistpittoresquepitorescpetitmicplage (f)plaje
132
plaisnter a glumi pollution (f) poluareplanète (f) planetă pomme (f) mărplastique plastic pommes frites (pl) cartofi prăjiţiplat (m) fel de mîncare populaire popularplombier (m) instalator porc (m) porcpleuvoir a ploua porte (f) uşăplus mai, mai mult poste (m) postplus tard mai tîrziu poulet (m) puiplusieurs mai mulţi pour pentrupoids (m) greutate pourquoi pentru cepoint de vue (m) punct de vedere pouvoir a puteapointure măsură préférer a preferapoire (f) pară premier primulpoisson (m) peşte première primapolice d'assurance (f)
asigurare prendre a lua
poliment politicos prénom (m) prenume
133
près deprésenterprêtprintemps (m) priorité (f) prix (m) probablement problème (m) prochain produire
in apropiere a prezenta gataprimăvarăprioritatepreţprobabilproblemăviitor, apropiata produceprofesseur (m)
profession (f) promettre prononcer proposer propre provisoire psychiatre (m) psychologue (m) pullover (m) pyjama (m)
profesorprofesiunea promitea pronunţaa propunecuratprovizoriupsihiatrupsihologpuloverpijama
Q
quand quartier (m) quel quelle 134cîndcartier, sfertcarecarequelqu'un quelque chose (f) question (f)
cinevacevaîntrebare
Rradiateur (m) radiator remarcier a mulţumiradio (m) radio remplacement (m) înlocuireranger arîndui rencontre (f) întîlnirerarement rar rendez-vous (m) întîlnirerasoir (m) aparat de ras renseignement (m) informaţierécemment recent rentrer a se întoarce acasăréceptionniste (f) recepţioner renverser a revărsarecette (f) reţetă réparation (f) reparaţierectangulaire dreptunghiular réparer a repararéfléchir a reflecta repas (m) mîncareregarder a privi repasser a călcarégion regiune répéter a repetaregretter a regreta répétition (f) repetarerejoindre a se alătura répondre a răspunderéponse (f) răspuns rhume (m) guturaireprésentant (m) reprezentant rien nimicréserver a rezerva rire arîderestaurant (m) restaurant rivière (f) rîurestauration (f) reparaţie robe (f) rochierester a rămîne rond rotundretourner a se întoarce rose (f) trandafi
rretraité pensionat rouge roşuréunion (f) reuniune rouler a rularéveil-matin (m) ceas deşteptător rue (f) stradărevenir a reveni
s
s'appeler a se numi salon (m) cameră de zi
s'asseoir a se aşeza saluer a salutas'étonner a se mira salut saluts'excuser a se scuza salutation (f) salutares'il vous plaît vă rog samedi (m) sîmbâtăs'inquiéter a se îngrijora sandwich (m) sandvişs'installer a se instala sardine (f) sardinăs'intéresser a a se interesa satin (m) şatensac (m) geantă saucisson (m) cîrnatsac-a-dos (m) rucsac savoir (m) a ştisacoche (f) sacos' savon (m) săpunsaison (f) sezon scandale (m) scandalsalade (f) salată se dépêcher a se grăbisale murdar se heurter a se izbisalle a manger (f) sufragerie se passer ase întîmplasalle de bains (f) sală de baie se rappeler a-şi aminti 137
se réfléchira reflectasignalera semnalase renseignera se informasnobsnobse retrouveraseîntîlnisoeur (f)sorăse trouvera se găsisoie (f)mătaseséchoir (m)uscătorsoignera îngrijisecretsecretsoir (m)searăsecrètesecretăsoleil (m)soaresecrétaire (f)secretarăsorte (f)sort, felsemaine (f)săptâmînăsortira ieşisemblera păreasoucis (pl)grijiséperémentseparatsoucoupe volante (m)farfurie zburătoareseptembre (m)septembriesoupe (f)supăserveuse (f)chelneriţâsouventadeseaseulsingurspacieuxspaţiosseulementnumaispacieusespaţioasăsidacăsport (m)sport1
38
station-service (f) stationner studio (m) stupide sucre (m) sud (m) Suisse (m)
servicea staţionagarsonierăstupidzahărsudElveţia
suivantsuivresupersuperficielsuperficiellesupermarché (m)sûrementsuspension (m) următora urmamăreţsuperficialsuperficialăalimentarasigursuspensie
stade municipal (m) stadion
Ttable (f). masătablette (f) tabletătaille (f) talietapis de table (m) faţă de masătarte (f) tartătasse (f) ceaşcătaxi (m) taxitéléphone (m) telefontéléphoner (m) a telefonatélévision (m) televizortemps (m) vreme, timptemps libre (m) timp liberterrasse (f) terasătêtu încăpăţînatthé (m) ceaithéâtre (m) teatru140timbre-poste (m) timbrutimide timidtoillettes (pl) toaletătomate (f) roşietomber a cădeatomber malade ase îmbolnăvitomber sur a nimeritoujours totdeaunatouriste (m/f) turisttouristique turistictourner a se întoarcetout tottout de suite imediattout droit drepttrduction (f) traduceretrain (m) tren
tranche (f)tranquilletravail (m)travaillertraversertrès '
triste felieliniştitmuncăa muncia traversafoarte
trist trop trou (m) trouver truite (f) tulipe (f) tuyauprea
gaurăa găsipăstrăvlaleaţeava
u
univers (m) usine (f) univers uzină, fabrică
utiliser a folosi
Vvacances (pl) concediu, vacanţă vent(m) vîntvaciller a clătina vérifier a verificavalise (f) geamantan vérité (f) adevărvallonné deluros verre (m) sticlăvapeur aburi vert verdevase (m) vază vêtements (pl) haineveau (m) viţel veuf(m) văduvvégétarien (m) vegetarian veuve (m) văduvăvéhicule (m) vehicol viande (m) carnevélo (m) bicicletă via sociale (f) viaţă socialăvendeur (m) vînzător vieux vechi, bâtrînvendeuse (f) vînzătoare vieille veche,
bătrînăvendredi (m) vineri village (m) satvenir a veni ville (f) oraş142
vin (m) visa (m) visiter vitevitesses (pl) voie (f) voirvoisin (m) voiture (f) vin
vizăa vizitarepedevitezeperona vedeavecinmaşină
voix (f)volaille (f)volervouloirvoyagervraivraiment vue (f)
voce găină a furaa voi, a putea a călători adevărat într-adevăr vedere
yaourt (m)
iaurt yoga (m)
yoga
143
NOŢIUNI DE MORFOLOGIE FRANCEZĂ
Singular Masculin
le (dictionnaire)r (élève)
ARTICOLUL1 . Articolul hotărît
Feminin la (plume) (pana) l'(armoire) (dulapul)
PluralMasculin şi
feminin les (dictionnaires) les (armoires)
Singular Masculin un (dictionnaire)
2. Articolul nehotărît
Feminin une (plume)
PluralMasculin şi feminin
des (dictionnaires, plumes)
144
Singular 7 Masculin du (pain) (pune) de I'(alcool)
3. Articolul partitiv
Féminin de la (viande) (carne) de l'(eau) (apâ)
Plural
SUBSTANTIVUL1 . Genul
Numai substantivele care denumesc fiinţe pot avea două genuri. Toate celelalte substantive au fiecare genul lor propiu. masculin sau feminin, care se recunoaşte după articolul care le precede. în limba franceză nu există genul neutru pentru substantive.
Substantivele care variază după gen formează femininul după următoarele reguli:
145
Felul substantivului MasculinI. Substantivele al căror feminin derivă din forma masculină
Feminin Regula formării femininului
1. Regula generală
2. Substantivele terminate la masculin în er sau ier
3. Substantivele terminate la masculin x
un étudiantl'employé(funcţionarul)un boulanger (un brutar) l'ouvrier (lucrătorul)l'époux (soţul)
une étudiante Se adaugă un e mut la l'employée forma masculină (funcţionara)une boulangère Formează femininul în ère(o brutăriţă) sau ièrel'ouvrière(lucrătoarea)l'épouse Formează femininul schim-(soţia) bînd pe x în s, apoi
primesc un e mut
146
Felul substantivului4. Substantivele termi-nate la masculin în f sau p
5. Majoritatea '•substantivelor terminatela masculin în n sau t6. Unele substantiveterminate la masculinîn eur \
V
7. Majoritatea substan-tivelor terminate lamasculin în teur
Masculinle veuf (vàduvul) un loup
un gardien le chat (pisoiul)le veudeur un danseur
un traducteur le lecteurFeminin
la veuve (văduva) une louve (o lupoaică)une gardienne la chatte (pisica)la vendeuse une danseuse
Regula formării femininuluiSchimbă consoanele f sau p în v, apoi primesc un e mut
Dublează consoana finală înainte de a primi un e mutSchimbă terminaţia eur
în euse
une traductrice Schimbă terminaţia teur ia lectrice în trice
147
Felul substantivului8. Unele substantive terminate la masculin în e (mut) sau în eur
Masculin Feminin Regula formării femininuluinègre négresse Formează femininul cumaître maîtresse ajutorul terminaţiei esse(stăpîn) (stăpînă) sau eressechasseur chasseresse(vînător) (vînătoriţă)
II. Substantivul cu aceeaşi formă pentru ambele genuri1. Substrantivele terminate în e mut la masculin2. Substantive, nume de animale, care nu au gen determinat3. Unele substantive care indică profesiuni
un élève
la souris- mâle (şoarecele)
un Ingénieur une élève
la souris-femelle (şoricioaica)
une femme-ingénieur
Se schimă numai articolulPentru determinarea genului se adaugă cuvintele mâle sau femeileSubstantivul este precedat de cuvîntul femme
148
într-o serie de cazuri există cuvinte diferite pentru cele două genuri :le père - la mère tatăl - mamal'homme - la femme omul - femeiale cheval - la jument calul - iapale jars - l'oie gîscanul - gîsca
2. Pluralul
Felul substantivului 1 . Regula generală
Singular le chien (cîinele)
la table (masa)
Plural les chiens
(cîinii) les tables (mesele)Regula
formării pluralului Se
adaugă un s la forma singularului.Acest s nu se pronunţă decît uneori, în aşa numitele legături, redîndu-se ca sunetul z
149
Felul substantivului2. Substantivele terminate la singular în s, x, z3. Substantivele terminate la singular în au, eau, eu4. Substantivele terminate la singular în ouExcepţie : 7 subs-tantive
Singular Plural Regula formării pluraluluile bras (braţul) Ies bras (braţele) Rămîn neschimbate 1«la noix (nuca) les noix (nucile) pluralle nez (nasul) les nez (nasurile)le noyau (sîmburele) les noyaux (sîmburii) Formează pluralul adăule chapeau (pălăria)les chapeaux (pălăriile) gînd un xle jeu (jocul) les jeux (jocurile)le clou (cuiul) les clous (cuiele) Formează pluralul dupa le sou (banul) Ies sous (banii) regula generală în s
Formează pluralul în xle bijou (bijuteria) le caillou (piatra) le chou (varza) le genou (genunchiul) le hibou (bufniţa) le joujou (jucăria) le pou (păduchele)
150
les bijoux les cailloux les choux etc.
Felul substantivului5.Substantiveleterminate lasingular în alExcepţie : cîtevasub-stantive6.
Substantiveleterminate la sin-gular în aiiExcepţie: cîtevasubstantive
7. Unele substantiveformează pluralulîn mod neregulat
Singujar Pluralle cheval (calul) les chevauxle tribunal les
tribunauxle bal les balsle festival les festivalsle chacal les chacalsle détail les détailsle rail (sine) les railsle travail les travauxle soupirail les
soupiraux(râsuflàtoarea)l'émail les émauxl'oeil (ochiul) les yeuxle ciel (cerul) les cieuxun monsieur des messieurssa
Regula formăm pluraluluiSchimbă terminaţia al în aux
Formează pluralul după regula generală în s
Formează pluralul după regula generală în s
Schimbă terminaţia aii în aux
151ADJECTIVUL
1. Adjectivul calificativFormarea femininului
Felul adjectivului1 . Regula generală
2. Adjectivele terminate la masculin în e mut3. Adjectivele terminate la masculin în er sau ier4. Adjectivele terminate lamasculin în eux sau oux
Masculin Feminin Regula formării femininului
joii (frumos) jolie Se adaugă un e mut lahaut (înalt) haute forma masculinăutile utile Rămîn neschimbate
lafacile facile femininléger légère Formează femeninul
înaltier (semeţ)
altière ere sau iere
fameux fameuse Schimbă pe x în s apoijaloux (gelos)
jalouse primesc un e mut
152
Felul adjectivuluiMasculinFémininRegula formării femininului5. Adjectivele terminatevit (viu)viveSchimbă pe f în v apoila masculin în fcraintif (temător)craintiveprimesc un e mut6. Majoritatrea adjective-cruel (crud)cruelleDublează consoana finalălor terminate la masculinbonbonneînainte de a primi un eîn 1, n, s, tgros (mare)grossemutsot (prost)sotteExcepţie: cîteva adjecti-civilcivileNu schimbă consoanave :brunbrunefinalăfrançaisfrançaiseidiot ş.a.idiote7. Majoritatea adjectivelortravailleurtravailleuseSchimă terminaţia eur înterminate la masculin în eurraisonneurraisonneuseeuseExcepţie: cîteva adjecti-majeurmajeureFormează feminiul în modve :supérieuresupérieureregulat, primind un e mut
153
Felul adjectivului8. Adjectivele terminatela masculin în teur9. Unele adjective termi-nate la masculin în emut sau în eur10. Adjectivele cu douăforme la masculin
Feminin constructrice
traître (trădător)traîtresse
pécheur (pescar)pécheresse
beau. bel belle(frumos) nouvellenouveau, nouvel(nou) vieillevieux. vieil folle(bătrîn)fou, fol (nebun)Regula formării femininului
Schimbă terminaţia teur în triceFormează femininul cu ajutorul terminaţiei esse sau eresseFormează feminiul de la forma masculinului terminată în consoană, du-blînd această consoană şi apoi primind un e mut
Observaţie: Unele adjective formează femininul în mod neregulat:154
Masculin constructeur
Ex blanc - blanche frais - fraîche doux - douce roux - rousse public -
publique long - longue
(alb - albă) (proaspăt - proaspăta dulce ^i.iir-1 ror
Formarea pluraluluiPluralul adjectivului se formează la fel ca cel al substantivelor prin adăugarea
terminaţiei s la forma singularului :noir - noirs, noire - noires (negru - negri, neagră - negre)
Această regulă prezintă unele excepţii şi anume :a) adjectivele terminate I? i'ar în s sau x rămîn neschimbate la masculin
plural: épais - épais (gros - groşi) heureux - heureux (fericit - fericiţii)
155
b) adjectivele terminate la singular în al schimbă la masculin această terminaţie înaux :
- égaux (egal - egali) social - sociaux
Fac excepţie unele adjective care urmează regula generală primind la plural un s : fatal - fatals glacial - glacials natal - natals etc.
c) adjectivele terminate la singular în eau formează masculinul plural primind un x :beau - beaux (frumos - frumoşi) nouveau - nouveaux (nou - noi)
Observaţie : Femininul plural se formează la toate adjectivele conform regulii generale, prin adăugarea unui s la forma femininului singular :
heureuses, sociales, nouvelles etc. (fericite, sociale, noi)
156
Gradele de comparaţie ale adjectivelor
PozitivComparativ de superioritate Comparativ de egalitate Comparativ de inferioritate Superlativ relativ Superlativ absolutgrand (mare)
plus grand (mai mare)aussi grand (la fel de mare)moins grand (mai putin mare)le plus grand (cel mai mare)très (fort, bien) grand (foarte mare)
Următoarele adjective au unele grade de comparaţie neregulate :Pozitiv bon (bun) mauvais (rău) petit (mic)Comparativ de meilleur pire (sau plus mauvais) moindre (sau plus petit)superioaritateSuperlativ relativ le meilleur le pire (sau le plus moindre (sau le plus
mauvais) petit)
Celelalte grade de comparaţie se formează în mod regulat.157
2. Adjectivul posesiv
Un obiect posedatMasculin Femininmon (meu) ma (mea)ton (tău) ta (ta)son (său) sa (sa)
notre (nostru) votre (vostru) leur (lor)Observaţii: în limba franceză adjectivul posesiv este întotdeauna aşezat înaintea substantivului.
3. Adjectivul demonstrativ
Mai multe obiecte posedate
Masculin şi Femininmes (mei) tes (tăi) ses (lor)nos (noştri) vos
Posesorul Un posesor
Mai mulţi posesori
Masculin Feminin
Singularce, cet (acest)cette (această)
Pluralees (mase. şi fem.) (aceşti, aceste)
158
Observaţie : Forma cet se foloseşte înaintea unui substantiv masculin care începe cu o vocală sau cu un h mut : ex. cet été, cet hamme.
4. Adjectivul interogativSingular Pluralquel (care) quels
quelle quelles5. Adjectivul numeral
în gramatica franceză numeralul este socotit adjectiv.1. Numerele cardinale sînt invariabile cu următoarele excepţii : vingt (20) şi cent
(100) care iau semnul pluralului (s) numai cînd nu sînt urmate de alt număr:
quatre-vingts (80) dar quatre-vingt-trois (83)cinq cents (500) cinq cent huit (508)
- La numerele compuse se intercalează conjucţia et înainte de un şi onze : trenteet un (31), soixante et onze (71). .
Masculin Femini
159
Fac excepţie quatre-vingts (80), cent (100) şi mille (1000) după care conjucţia et se suprimă : quatre-vingt un (81), quatre-vingt-onze (91). cent un (101)
- Numeralul miile (1000) se scrie şi mii cînd exprimă o dată istorică a erei noastre : l'an mil neuf cent dix-sept (1917).
2. Numerele ordinale se formează prin adăugarea terminaţiei ième la forma numeralului cardinal :
(le) troisième, (la) huitième (al treilea, a opta)
6. Adjectivul nehotâritPrincipalele adjective nehotărîte sînt : aucun,-e (nici unul), autre (alt), certain, -e
(anu-mit), chaque (fiecare), même (acelaşi), nul-nulle (nici unul. nici una), plusieurs (mai mul-ţi), quelque (vreun), tel-telle (astfel), tout (tot).
Adjectivul nehotărît tout are următoarele forme :Singular Plural
Masculin tout (tot) tousFeminin toute (toată) toutes160Observaţie: Adjectivul tout poate avea şi funcţie de pronume nehotărît. în acest caz la forma tous, consoana finală s se pronunţă, ea nepronunţîndu-se atunci cînd tous este adjectiv : Ex : Tous les hommes sont mortels (s nu se pronunţă) (toţi oamenii sînt muritori) Ils sont tous joyeux (s se pronunţă) (toţi sînt veseli)
PRONUMELE1. Pronumele personal
Forma neaccentuală Forma accentuatăNominativ je, tu, il, elle. nous. vous.
ils, elles, moi. toi. lui, elle.nous, vous. eux. elles.
Dativ me. te, lui moi, à moi, toi, à toi. lui. à lui. à lui, a ellenous, vous. leur. nous, vous. leur, à eux. à elles
Acuzativ me, te. le. la moi, toi. le. la, lui, ellenous, vous, les nous, vous, les, eux, elles
161
Observaţie : Formele neaccentuate se folosesc numai pe lîngă verb. Formele accentuate se folosesc pe lîngă subiect sau complement pentru a le întări sau pentru a răspunde la o întrebare :
Ex : Mon ami et moi nous travaillons dans une usine sidérurgique. (Prietenul meu şi cu mine lucrăm într-o uzină siderurgică).
À elle, je lui donne un crayon rouge. (îi dau ei un creion roşu) Qui veut commencer? Moi. (Cine vrea să înceapă? Eu).
Posesorul
Un posesor
Obiectul posedat un obiect posedat mai multe obiecte posedate
2. Pronumele posesiv
Genulles miennes les tiennes
le sien la sienne les siens
Persoana II
le tien la tienne les
Ile mien la mienne les
masculinfemininmasculin
162
un obiect posedat mai multe obiecte
posedatemasculin feminin
masculin Şifemininle nôtre la nôtre
les nôtres le vôtre la vôtre
les vôtres le leur la leur
Ies leurs
Observaţie : Pronumele posesive sînt întotdeauna precedate de articolul hotărît care corespunde articolului posesiv din limba română.
3. Pronumele demonstrativFormele simple
Genul Masculin Feminin Neutru
Singular celui celle ce
Pluralceuxcelles
163
Formele simple se folosesc în următoarele două cazuria) înaintea unui pronume relativCeux qui vivent ce sont ceux qui luttent. (Cei care trăiesc sînt aceia care luptă).b) înaintea prepoziţiei de :Celui de mes amis que j'aime le plus est Jean. (Acela dintre prietenii mei pe 'care
îl iubiesc mai mult este Jean).
Formele compuseGenul Singular PluralMasculin celui-ci. celui-là ceux-ci. ceux-làFeminin celle-ci. celle-la celles-ci. celles-laNeutru ceci, cela (ça)
Observaţie : Particuleleadverbiale ci şi la indică respectiv apropierea şi depărtareafaţă de cel ce vorbeşte.164
4. Pronumele relativFormele simple
Qui - care Que - pe careDont - de care, despre care, al cărui, a cărei, al căror Quoi - ce. care (formă neutră) Ou - în care
Formele compuseAceste forme, destul de rar folosite, pot fi declinate după cum urmează :
Cazul Singular Plural
Masculin Feminin Masculin Feminin
Nom. şi acuzativGenitivDativ
lequelduquelauquel
laquelle de laquelle à laquellelesquels
desquelsauxquelslesquelles
desquellesauxquelles
165
5. Pronumele interogativ
în afară de dont şi où toate celelalte pronume relative pot avea şi funcţia de pronume interogative :
qui ? - cine ?, pe cine ? que ? - ce ? quoi ? - ce ?Pronumele interogative compuse (lequel, laquelle etc.) sînt rar folosite.
6. Pronumele nehotărît— Unele adjective nehotărîte pot avea şi funcţia de pronume nehotărîte : aucun,
autre, certain, nul, plusieurs, tel, tout.— Nu pot fi decît pronume nehotărîte : on, personne, quiconque, rien - care sînt
invariabile chacun,-e, quelqu'un,-une, l'un, l'une ... l'autre care variază după număr şi gen.Observaţie : Pronumele nehotărît on se foloseşte ca subiect şi se traduce de
obicei prin se, cineva sau prin persoana I plural cu înţeles nedeterminat. 166VERBUL
Grupele de verbe :Grupa I cuprinde verbele terminate la infinitivul prezent în er : parler (a vorbi)Grupa a ll-a cuprinde verbele terminate la infinitivul prezent în ir şi care au la
participiul prezent issant : finir (finissant) (a sfîrşi)
Grupa a lll-a cuprinde verbele terminate la infinitiv :a) în ir şi care au la participiul prezent terminaţia ant (fără iss) : sortir (sortant) (a
ieşi)b) în oir : recevoir (a primi)c) în re : prendre (a lua)Verbele care aparţin acestei grupe sînt neregulate.
167
1 . Verbele auxiliare
Modul şi timpulIndicativul prezent
Indicativ imperfect
AVOIR (a avea)j'ai (eu am) tu as il anous avons (noi avem) vouz avez ils ontj'avais (eu aveam) tu avais il avaitnous avions (noi aveam) vous aviez ils avaient
ETRE (a fi)je suis (eu sînt) tu es il estnous sommes (noi sîntem) vous êtes ils sontj'étais (eu eram) tu étais il étaitnous étions (noi eram) vous étiez ils étaient
168
Indicativ perfect simplu
Indicativ perfect compus
j'eus (eu avui) tu eus li eutnous eûmes (noi avurăm) vous eûtes ils eurentj'ai eu (eu am avut) tu as eu il a eu
je fus (eu fusei) tu fus il futnous fûmes (noi fuseràm) vous fûtes ils furentj'ai été (eu tu as été il a été
am fost)
Indicativ mai-mult-ca-perfect
vous avez eu ils ont euj'avais eu (eu avusesem) tu avais eu il avait eunous avions eu (noi avusesem) vous aviez eu ils avaient eu
vous avez été ils on étéj'avais été (eu fusesem) tu avais été il avait éténous avions été (noi fusesem) vous aviez été ils avaient été
nous avons eu (noi am avut)nous avons été (noi am fost)
169
Modul şi timpul
Condiţional trecut
Conjuctiv prezent
Imperativ prezentAVOIR (a avea)
j'aurais eu (eu aşi fi avut) tu aurais eu il aurait eunous aurions eu (noi am fi avut)vous auriez eu ils auraient euque j'aie (să am) que tu aies qu'il aitque nous ayons (să avem) que vous ayez qu'ils aientaie (ai) ayons (avem) ayez (aveţi)
ETRE (a fi)j'aurais été (eu aşi fi fost) tu aurais été il aurait éténous aurions été (noi am) fi fost)vous auriez été ils auraient étéque je sois (să fiu) que tu sois qu'il soitque nous soyons (să fim) que vous soyez qu'ils soientsois (fii) soyons (să fim) soyez (fiţi)
171
Participiul prezent Participiul trecut
ayant (avînd) eu (avut) étant
(fiind) été (fost)
Observaţie : La timpurile compuse marea majoritate a verbelor se conjugă cu ajutorul auxiliarului avoir (a avea). Se conjugă cu auxiliarul être unele verbe intranzitive ca aller (a merge), arriver (a sosi), descendre (a coborî), entrer (a intra), monter (a urca). mourirţ(a muri), naître (a naşte), partir (a pleca), rester (a rămîne), sortir (a ieşi), tomber (a cădea), venir (a veni) etc., precum şi toate verbele conugate la diateeza reflaxivă şi la diateza pasivă.
2. Conjugarea verbelor regulate (grupa I şi a ll-a)
Modul şi timpulIndicativ prezent
PARLER (a vorbi) FINIR (a sfirşi)je parle (eu vorbesc) je finis (eu sfîrşesc)tu parles tu finisi parle il finitnous parlons (noi vorbim) nous finissons (noi sfîrşim)vous parlez vous finissezils parlent ils finissent
172
Indicativ prezent
Indicativ perfect simplu
je parlais (eu vorbeam)tu parlaisil parlaitnous parlionsvous parliezils parlaientje parlai (eu vorbii) tu parlas il parlanous parlâmes vous parlâtes ils parlèrentje finissais (eu sfîrseam)tu finissaisil finissaitnous finissionsvous finissiezilb finissaientje finis (eu sfîrsii) tu finis il finitnous finîmes vous finîtes ils finirent
Modul şi timpul
Indicativ perfect compus
Indicativ mai-mult-ca-perfect
PARLER (a vorbi)
j'ai parlé (eu am vorbit)tu as parléil a parlénous avons parlévous avez parléils ont parlé
j'avais parlé (eu vorbisem) tu avais parlé il avait parlé nous avions parlé vous aviez parlé ils avaient parlé
FINIR (a sfirşi)
j'ai fini (eu am sfîrşit) tu as fini il a fininous avons fini vous avez fini ils ont fini
j"avais fini (eu sffrşisem)tu avais finiil avait fininous avions finivous aviez finiils avaient fini
174
Indicativ viitor
Condiţional prezent
je parlerai (eu voi vorbi)tu parlerasil parleranous parleronsvous parlerezils parleront
je parlerais (eu asi vorbi)tu parleraisil parleraitnous parlerionsvous parleriezils parleraient
je finirai (eu voi sfîrsi)tu finirasil finiranous finironsvous finirezils finiront
je finirais (eu asi sfîrsi)tu finiraitil finiraitnous finirionsvous finiriezils finiraient
175
Conditonal trecut
j'aurais parlé (eu aşi fi vorbit)j' aurais fini (eu aşi fi sfîrşit)tu aurais parlé tu aurais finiil aurait parlé il aurait fininous aurions parlé nous aurions finivous auriez parlé vous auriez finiils auraient parlé ils auraient fini
Conjuctiv prezent
Imperativ prezent
que je parle (să vorbesc)que tu parlesqu'il parleque nous parlionsque vous parliezqu'ils parlent
parle (vorbeşte) parlons (vorbim) parlez (vorbiţi)
que je finisse (sà sfîrsesc)que tu finissesqu'il finisseque nous finissionsque vous finissiezqu'ils finissent
finis (sfîrseste) finissons (sfîrsim) finissez (sfîrsiti)
176
articipiul
prezent
articipiul
[ trecut parlant
(vorbind)
parlé (vorbit)
finissant
(sfîrşind) fini
(sfîrşit)
3. Conjugarea verbelor la diateza reflexiva
Prezent(e me lave (eu mà spâl) u te laves se laveous nous lavons ous vous lavez ls se lavent
Se laver (a se spăla)
Indicativ ImperfectPerfect simplu
je me lavais (eu mă spălam) je me lavai (eu mă spălai)tu te lavais tu te lavasil se lavait ¡1 se lavanous nous lavions nous nous lavâmesvous vous laviez vous vous lavâtesils se lavaient ils se lavèrent
Perfect compusje me suis lavé (eu m-amspălat)tu t'es lavéil s'est lavésnous nous sommes lavés vous vous êtes lavés ils se sont lavés
Viitorje me laverai (eu mă voi spăla)tu te laveras il se lavera nous nous laverons vous vous laverez ils se laveront
Condiţional prezent
je me laverais (euspălam)tu te laveraisil se laveriaitnous nous laverionsvous vous laveriezils se laveraient
178
Conjuctiv prezent Imperativ prezentque je me lave (să mă spăl) lave-toi (spală-te)que tu te laves lavons-nous (să ne spălăm)qu'il se lave lavez-vous (spălaţi-vă)que nous nous lavionsque vous vous laviez Participiul prezentqu'ils se lavent se lavant (spălîndu-se)
Forma interogativă
Forma interogativă se poate exprima în trei ic,^.; :
a) prin inversiunea pronumelui subiect care se aşează după verb şi se desparte deaceasta prin liniuţă : partez-vous? (plecaţi?)
La persoana a lll-a singular a indicativului prezent verbele a căror terminaţie este o vocală intercalează un t euforic :
parle-t-il français ? a-t-elle mangé ? (vorbeşte el franceza ? a mîncat ea 'b) cu ajutorul expresiei întrebătoare est-ce que. fără inversiunea subiectului :
est-ceque tu viens ? (oare tu vii ?)
La persoana I singular a indicativului prezent, mai ales la verbele din grupa I, forma interogativă cu est-ce que este singura folosită : est-ce que je rêve ? (oare visez ?)
c) prin folosirea simplei intonaţii pentru propoziţiile scurte, păstrîndu-se ordinea nor-mală subiect-verb : tu comprends ? Paul est parti ? (tu înţelegi ? Paul a plecat ?)
179
Modul şi timpul Verbul Ouvrir (a
deschide)Observaţi
Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfect
simplu
Indicativ perfect1
compus Indicativ viitor
Conjunctiv prezent j'ouvre (eu deschid) nous ouvronsj'ouvrais (eu deschideam) nous ouvrionsj'ouvris (eu deschisei) nous ouvrîmesj'ai ouvert (eu am deschis)
j'ouvrirai (eu voi deschide) nous ouvrironsque j'ouvre (să deschid) que nous ouvrions
Se conjugă la fel : couvrir (a acoperi) offrir (a oferi) souffrir (a suferi)
180
Modul şi timpul Imperativ prezent
Verbul
ouvre (deschide) ouvrons (deschidem) ouvrez (deschideţi)
Observaţii
Plaire (a plăcea)
Indicativ prezent je plais (eu plac) Se conjugă la fel :nous plaisons taire (a tăceai
Indicativ imperfect je plaisais (eu plăceam)nous plaisions
Indicativ perfect simplu je plus (eu plăcui)nous plûmes
Indicativ perfect compus j'ai plu (eu am plăcut)
Modul şi timpul Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
Imperativ prezent
Participiul prezent
Indicativ prezent
Verbulje plairai (eu voi place) nous plaironsque je plaise (să plac) que nous plaisionsplais (placi) plaisons (plăcem) plaisez (plăceţi)plaisant (plăcînd)
Pouvoir (a putea)
je peux (puis) (eu pot) nous pouvons ils pouvent
182
Modul şi timpul Indicativ imperfect
Indicativ perfect simpluIndicativ perfect compus Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
Imperativ prezent Participiu prezent
Verbul je pouvais (eu puteam) nous pouvions je pus (en putui) nous pûmes j'ai pu (am putut)
je pourrai (voi putea) nous pourrons que je puisse (să pot) que nous puissions nu se foloseşte pouvant (putînd)
ObservaţiiModul şi timpul
Verbul
Observaţii
Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfectsimpluIndicativ perfect compusIndicativ viitor
Conjunctiv prezentPrendre (a lua)
je prends (eu iau) nous prenonsje prenais (eu luam) nous prenionsje pris (eu luai)nous prîmesj'ai pris (eu am luat)
je prendrai (eu voi lua) nous prendronsque je prenne (sà iau) que nous prenions
Se conjugă la fel: apprendre (a învăţa) comprendre (a înţelege) surprendre (a surprinde) etc.
184
Modul şi timpul Verbul ObservaţiiImperativ prezent prends (ia) prenons (luăm)
prenez (luaţi)Participiu prezent prenant (luînd)
Rendre (a înapoia)Indicativ prezent je rends (eu înapoiez) nous
rendonsSe conjugă la fel : attendre (a aştepta)
Indicativ imperfect je rendais (eu înapoiam) nous rendions
dépendre (a depinde) défendre (a apăra)
Indicativ perfect simplu je rendis (eu înapoiai) nous rendîmes
descendre (a coborî) entendre (a auzi)
Indicativ perfect compus j'ai rendu (eu am înapoiat) perdre (a pierde) répondre (a răspunde) vendre (a vinde)
185
Modul şi timpul Indicativ viitor
Conjunctiv prezent Imperativ prezent
Participiu prezent
Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfect
simplu 186
Verbul Observaţiije rendrai (eu voi înapoia) nous rendrorfsque je rende (să înapoiéz)rends (înapoiază) rendons (înapoiem) rendez (înapoiaţi)rendant (înapoind)
Rompre (a rupe)je romps (eu rup) nous rompons je rompais (eu rupeam) nous rompions je rompis (eu rupsei) nous rompîmes
Modul şi timpul Indicativ perfect compus Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
Imperativ prezent
Perticipiul prezent Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Se conjugă la fel : corrompre (a corupe)interrompre (a întrerupe)
Verbul Observaţiij'ai rompu (eu am rupt)je romprai (eu voi rupe) nous rompronsque je rompe (să rup) que nous rompions romps (rupe) rompons (rupem) rompez (rupeţi) rompant (rupînd)
Savoir (a şti) je sais (eu ştiu) nous savonsje savais (eu ştiam) nous savions
Modul şi timpul Indicativ perfect simplu
Indicativ perfect compus Indicativ viitor
Conjuctiv prezent
Imperativ prezent
Participiul prezent
Verbul Observaţiije sus (eu ştiui) nous sûmesj'ai su (eu am ştiut)je saurai (eu voi şti) nous sauronsque je sache (să ştii) que nous sachionssache (ştii) sacheons (ştim) sachez (ştiţi)sachant (ştiind)
188
Modul şi timpul Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfect simplu
Indicativ perfect corhpus Indicativ viitor
Conjunctiv p#%zentVaincre (a învinge)Verbul
je vaincs (eu înving) il vaincnous vainquonsje vainquais (eu învingeam) nous vainquionsje vainquis (eu învinsei) nous vainquîmes
j'ai vaincu (am învins)je vaincrai (eli voi învinge) nous vaincronsque je vainque (să înving) que nous vainquions
ObservaţiiSe conjugă la convaincre (a convinge)
Modul şi timpul Imperativ prezent
Participiul prezent
Inidcativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfect
simplu
Indicativ perfect
compus 190
Verbulvaincs (învinge) vainquons (învingem) vainquez (învingeţi)vainquant (învingînd)
Valoir (a valora)je vaux (eu valorez) nous valonsje valais (eu valoram) nous valionsje valus (eu valorai)nous valûmesj'ai valu (eu am valorat)
Modul şi timpul Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
Imperativ prezent
Participiul prezentVerbul
je vaudrai (eu voi valora) nous vaudronsque je vaille (să valorez) que nous valionsvaux (valorează) valons (valorăm) valez (valoraţi)valant (valorînd)
Observaţii
Venir (a veni)
Indicativ prezent
je viens (eu vin) nous venons ils viennent
Se conjuga la tel : revenir, intervenir, parvenir, se souvenir. De asemenea eu
191
Modul şi timpul Indicativ imperfect
Modul şi timpul Indicativ perfect simplu
Indicativ perfect compus Indicativ viitor Conjunctiv prezent
Imperativ prezent
Participiul prezentVerbul
je venais (eu veneam) nous venions
Verbul je vins (eu venii) nous vînmes
je suis venu (eu am venit) je viendrai (eu voi veni) que je vienne (să vin) que nous venions viens (vino) venons (venim) venez (veniţi) venant (venind)
Observaţiiaux. avoir, tenir, obtenir, soutenir, appartenir etc.
192
Vivre (a trăi)Modul şi timpul
Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfect simplu
Indicativ perfect compus Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
Imperativ prezent
Verbul Observaţiije vis (eu trăiesc) nous vivons je vivais (eu trăiam) nous vivionsje vécus (eu trăii) nous vécûmesj'ai vécu (eu am trăit)je vivrai (eu voi trăi)nous vivronsque je vive (să trăiesc)que nous vivionsvis (trăieşte)vivons (trăim)vivez (trăiţi)
Modul şl timpul Partcipiul prezent
Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfect
simplu
Indicativ perfect compus Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
Verbul Observaţiivivant (trăind)
Voir (a vedea)je vois (eu văd)nous voyonsje voyais (eu vedeam)nous voyionsje vis (eu văzui)nous vîmesj'ai vu (eu am văzut)je verrai (eu voi vedea)nous verronsque je voie (să văd)que nous voyions
194
Modul şi timpul Partcipiul prezent
Indicativ prezent
Indicativ imperfect
Indicativ perfect
simplu
Indicativ perfect compus Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
194Verbul vivant
(trăind)
Voir (a vedea)je vois (eu văd) nous voyonsje voyais (eu vedeam)nous voyionsje vis (eu văzui)nous vîmesj'ai vu (eu am văzut)je verrai (eu voi vedea)nous verronsque je voie (să văd)que nous voyions
Modul şi timpul Indicativ perfect compus Indicativ viitor
Conjunctiv prezent
Imperativ prezent
Participiu prezent
vei oui j'ai voulu (eu am vrut) je voudrai (eu voi vrea) nous voudronsque je veuille (să vreau) que nous voulions veuille (vrei) veuillons (vrem) veuillez (vreţi) voulant (vrînd)
Observaţii
ADVERBULAdverbele sînt de mai multe feluri :1.Adverbele de mod : vite (repede), bien (bine), ensemble (împreuna),
hautement (pe faţă), heureusement (din fericire) etc.2.Adverbe de cantitate : assez (destul), beaucoup (mult), peu (puţin), davantage (mai mult), tant (atît), trop (prea) etc.196
3. Adverbele de timp : aujourd'hui (azi), hier (ieri), demain (mîine). bientôt (curînd). ensuite (apoi), jamais (niciodată), longtemps (mult timp), parfois (uneori), souvent (adesea), soudain (brusc), tard (tîrziu), toujours (totdeauna) etc.4. Adverbe de loc : ailleurs (aiurea), dehors (afară), dessous (dedesupt), dessus (deasupra), ici (aici), la (acolo), loin (departe), où (unde), partout (peste tot) etc. 5. Adverbe de afirmaţie : oui (da), certes (sigur), assurément (desigur) etc.6. Adverbe de negaţie: non, ne ... (pas).7. Adverbe de îndoială : apparemment (în aparenţă), probablement (probabil).8. Adverbe interogative : pourquoi (pentru ce) ? comment (cum) ?
Categoria cea mai numeroasă a adverbelor este cea a adverbelor de mod. în afară de cîteva adverbe aşa numite ereditare bien (bine), plutôt (mai degrabă), ainsi (astfel), exprès, (în mod expres) ş.a. cele mai multe adverbe de mod sînt derivate din adjective.
Formarea adverbelor de mod1. Majoritatea adverbelor de mod se formează prin adăugarea terminaţiei ment
la forma feminină a adjectivului ■grand (mare) - grande - grandement joyeux (vesel) - joyeuse - joyeusement
197
naturel - naturelle - naturellement2. Adjectivele terminate în ant şi ent schimbă aceste terminaţii în amment şi emment :
galant - galamment récent - récemment
3. Unele adverbe se formează de la participiul trecut al verbelor la care adaugăterminaţia ment :
aveuglément (orbeşte), précisément (cu precizie) şi prin analogie : énormément, confusément etc.
Compn;area adverbelorGradele de comparaţie la adverbele care se pot compara se formează la fel ca ia
adjectivePozitiv rapidementComparativ de superioritate plus rapidementComparativ de egalitate aussi rapidementComparativ de inferioritate moins rapidementSuperlativ relativ le plus rapidementSuperlativ absolut très (bien, fort) rapidement
198
Pozitiv bien(bine),
Comp. de superioritate mieux(mai bine)
Superlativ relativ le mieux(cel mai bine)
mal beaucuop peu(rău) (mult) (puţin)pis (mai rău) plus moins(sau) plus mal (mai mult) (mai puţin)le pis (cel mai rău) le plus le moins(sau le plus mal) (cel mai mult) (cel mai puţin)
Celelalte grade de comparaţie se formează în mod regulat. Adverbul beaucoup n-are superlativ absolut.
PREPOZIŢIAPrincipalele prepoziţii din limba franceză sînt:a (la), après (după), avant (înainte), avec (cu), chez (la), contre (împotriva), dans
(în), de (de), depuis (de), derrière (în urmă), dès (de la), devant (în fată), en (în), entre (între), malgré (în ciuda), outre (dincolo), pas (nu), parmi (printre),'pendant (în timpul), pour (pentru), sans (fără), sous (sub), sur (pe), vers (spre).
199
Există de asemenea şi multe locuţiuni prepoziţionale :a cause de (din cauză), au milieu de (fn mijlocul), près de (pe lîngă), a côté de
(alături de), loin de (departe de), jusqu'à (pînă la), quant a (în ceea ce priveşte) etc.
CONJUNCŢIA1 . Conjuncţtia de coordonare: et (şi), mais (dar), ou (sau), or (ori), car (căci),
donc(deci), ni (nici), pourtant (totuşi), toutefois (totuşi) ş.a.
Locuţiuni : en effet (în adevăr), par conséquent (prin urmare), c'est pourquoi (de aceea)ş.a.2. Conjuncţii de subordonare : comme (ca), que (pe care), quand^ (cînd). si (dacă).Locuţiuni : parce que (pentru că), avant que (înainte de), jusqu'à ce que (pînă ce),
bien que (deşi), quoique (cu toate că), pour que (pentru că), afin que (pentru ca), soit que (fie ca), de manière que (aşa ca), pourvu que (numai să) etc.
INTERJECŢIAInterjecţiile mai des folosite sînt :
ah ! oh ! eh ! hélas ! ouf ! fi ! bah ! chut ! hola ! Unele părţi de vorbire (substantivele, adjectivele, verbele) pot fi cîteodată folosite ca interjecţii : attention ! gare ! silence ! bon ! parfait ! courage ! allons !
200