INTRODUCERE APRECIERI GENERALE Protectia mediului este o prioritate nationala ce trebuie abordata de toate institutiile, organizatii, asociatii, miscari si partide. In secolul nostru, dezvoltarea exploziva a tuturor activitatilor umane, in special a activitatilor din sectoarele industriei, agriculturii, comertului si turismului, al dezvoltarii marilor centre populate, interventia omului in modificarea conditiilor de mediu a depasit pragurile limita de regenerare a naturii. Asistam la o poluare si chiar la o degradare in unele cazuri ireversibila a factorilor de mediu. Raportul privind starea factorilor de mediu in anul 2004 este o lucrare elaborata de catre Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti cu date referitoare la zona municipiului Bucuresti si judetul Ilfov (fost Sectorul Agricol Ilfov) Scopul principal este , ca intr-o forma usor de consultat, sa se faca o reflectare sintetica a problematicii legate de starea si protectia mediului inconjurator, in ansamblul sau, pe teritoriul controlat si supravegheat de inspectorat. In cadrul acestei lucrari se detaliaza problemele specifice factorilor de mediu in anul 2004, din punct de vedere al evolutiei si stadiului calitatii acestora, precum si o serie de alte date statistice ce sunt conexe sau reprezinta influente in problematica referitoare la protectia mediului (de exemplu date referitoare la populatie si structura ei, la accesul populatiei la servicii - alimentare cu apa potabila, canalizare, salubritate, etc.). Raportul este destinat pentru a fi utilizat atat la nivel local, pentru elaborarea de analize si evaluari necesare in activitatea de luare a deciziilor in domeniu, cat si ca sursa de date pentru realizarea unei lucrari similare la nivel national. SURSE DE DATE UTILIZATE Datele utilizate pentru completarea acestei lucrari provin din cadrul Serviciului Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu al ARPM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de specialitate), precum si din urmatoarele surse : • Administratia Nationala de Meteorologie • Primaria Municipiului Bucuresti – Directia Generala de Protectie a Mediului si Educatie Eco-Civica • Directia Generala de Statistica a municipiului Bucuresti 1
94
Embed
INTRODUCERE - apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale/anuar2004.pdf · INTRODUCERE APRECIERI GENERALE Protectia mediului este o prioritate nationala
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
INTRODUCERE
AAPPRREECCIIEERRII GGEENNEERRAALLEE
Protectia mediului este o prioritate nationala ce trebuie abordata de toate institutiile,
organizatii, asociatii, miscari si partide.
In secolul nostru, dezvoltarea exploziva a tuturor activitatilor umane, in special a activitatilor
din sectoarele industriei, agriculturii, comertului si turismului, al dezvoltarii marilor centre populate,
interventia omului in modificarea conditiilor de mediu a depasit pragurile limita de regenerare a
naturii. Asistam la o poluare si chiar la o degradare in unele cazuri ireversibila a factorilor de mediu.
RRaappoorrttuull pprriivviinndd ssttaarreeaa ffaaccttoorriilloorr ddee mmeeddiiuu iinn aannuull 22000044 este o lucrare elaborata de catre
Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti cu date referitoare la zona municipiului
Bucuresti si judetul Ilfov (fost Sectorul Agricol Ilfov)
Scopul principal este , ca intr-o forma usor de consultat, sa se faca o reflectare sintetica a
problematicii legate de starea si protectia mediului inconjurator, in ansamblul sau, pe teritoriul
controlat si supravegheat de inspectorat.
In cadrul acestei lucrari se detaliaza problemele specifice factorilor de mediu in anul 2004, din
punct de vedere al evolutiei si stadiului calitatii acestora, precum si o serie de alte date statistice ce
sunt conexe sau reprezinta influente in problematica referitoare la protectia mediului (de exemplu
date referitoare la populatie si structura ei, la accesul populatiei la servicii - alimentare cu apa
potabila, canalizare, salubritate, etc.).
Raportul este destinat pentru a fi utilizat atat la nivel local, pentru elaborarea de analize si
evaluari necesare in activitatea de luare a deciziilor in domeniu, cat si ca sursa de date pentru
realizarea unei lucrari similare la nivel national.
SSUURRSSEE DDEE DDAATTEE UUTTIILLIIZZAATTEE
Datele utilizate pentru completarea acestei lucrari provin din cadrul Serviciului Monitorizare
Integrata a Factorilor de Mediu al ARPM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de
specialitate), precum si din urmatoarele surse :
• Administratia Nationala de Meteorologie
• Primaria Municipiului Bucuresti – Directia Generala de Protectie a Mediului si Educatie
Eco-Civica
• Directia Generala de Statistica a municipiului Bucuresti
1
• Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti
Pozitia geografica a Bucurestiului este delimitata de coordonatele :
-25049’50 ’’ si 26027’15’’ longitudine estica ;
-44044’30’’ si 44014’05’’ latitudine nordica ;
Altitudinile in metri fata de nivelul Marii Negre sunt urmatoarele :
-minima : 56,66 m la Statia de epurare Glina ;
-maxima : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu si inelul de centura ;
Suprafata totala a Bucurestiului este de 238 km2.
BB)) CCLLIIMMAATT
Clima este temperat-continentala, influentata de caracteristicile zonei de contact al maselor
continentale estice cu cele vestice si sudice. Masele de aer estice predominante, imprima climei
nuante excesive, cu veri fierbinti si ierni deseori aspre.
Influenta maselor de aer din vest si sud explica existenta toamnelor lungi si calduroase, a unor
zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferentiaza, in
ansamblul sau, in zona propriu-zisa a orasului si pentru arealele din exteriorul acestuia.
Bucurestiul, prin clima sa de tip “Campia Baraganului” de stepa sufera de un deficit de
umiditate fata de valoarea optima medie, fapt ce creeaza o stare de disconfort fizic. Acest deficit de
umiditate a fost compensat in parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orasaneasca, care
favorizeaza evaporatia de apa si umidifica aerul in zonele invecinate.
Atmosfera urbana este supusa unui proces de incalzire prin advectie si radiatii, din mai multe
cauze:
-diminuarea radiatiei terestre din zona urbana, datorita mentinerii aerului mai cald in
apropierea solului, ca urmare a efectului de sera, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc;
-pierderi de caldura de la cladiri, surse termice si incalzirea urbana;
-diminuarea curentilor de aer datorita sicanelor create de cladiri, fapt care conduce la
diminuarea evapotranspiratiei, prin care se pierde caldura;
Din analiza datelor privind temperatura aerului si precipitatiile atmosferice inregistrate in anul 2004 la nivelul orasului, rezulta ca in cea mai mare parte a acestuia atat regimul termic cat si cel pluviometric a fost sub cel normal. Mediile anuale ale temperaturii aerului au prezentat un ecart de variatie apreciabil de pana la 1.3ºC. Astfel, in timp ce in zona centrala si la periferia nordica a Bucurestiului acestea s-au situat sub normala climatologica cu 0.3ºC si respectiv 0.8ºC, la periferia estica a acestuia, media anuala a anului 2004 s-a situat cu 0.5ºC peste normala. In cursul anului mediile lunare ale temperaturii aerului,
3
din zona centrala si cea nordica a orasului, depasesc normala climatologica cu 0.5 – 1.5ºC numai in unele luni ale sezonului rece (XI, XII, II si III la Bucuresti – Filaret; XII si III la Bucuresti – Baneasa). La periferia estica a municipiului Bucuresti mediile lunare sunt mai mici decat normala climatologica numai iarna, in ianuarie (0.6ºC), si la sfarsitul primaverii, respectiv in mai (1.0ºC) si iunie (0.4ºC). Temperaturile maxime din acest an s-au inregistrat in iulie si august si au oscilat intre 35.0–35.3ºC in zona periferica si 35.6ºC in cea centrala. Maximele lunare sunt ridicate chiar si in sezonul rece al anului, acestea coborand sub 10ºC numai in luna ianuarie (7.6–8.0ºC). Temperaturile minime lunare in Bucuresti se mentin negative din noiembrie si pana in aprilie si depasesc usor 10ºC numai in lunile anotimpului de vara. Daca minima anuala in zona centrala a orasului s-a inregistrat in luna ianuarie, cand mercurul termometrului a coborat pana la –13.6ºC, la periferia sa nordica minima s-a produs in februarie si a fost de -20.7ºC. Regimul pluviometric a fost deficitar in partea centrala a Bucurestiului, unde cantitatea anuala de precipitatii s-a situat cu 26.6 mm sub normala climatologica si excedentar la periferia nordica a acestuia. Aici cantitatea de precipitatii cazuta in 2004 a fost mai mare cu 119.4 mm decat normala. Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 ore a variat intre 35.7 mm (in zona centrala) si 42.8 mm (la periferia estica). Numarul anual de zile cu precipitatii a fost repartizat uniform la nivelul zonei analizate fiind cuprins intre 119 si 125 zile. In cursul anului cele mai multe zile cu precipitatii (16–17 zile) revin lunii iunie. Regimul eolian la nivelul orasului Bucuresti s-a caracterizat prin predominarea vanturilor din sectoarele estic si vestic. Directiile dominante fiind V-SV (10.2–14.5%) si E-NE (8.3–11.9%). Cele mai reduse frecvente (0.2–3.7%) revin sectorului sudic. Frecventa cazurilor de calm creste de la periferie spre zona centrala, de la 8.2% la 60.9%. Cele mai mari viteze medii se inregistreaza in zona centrala, 4–5m/s si revin directiilor ESE si SSV. La periferie vitezele mari, 2.1–2.6 m/s, corespund directiilor dominante ale vantului. Umezeala relativa a aerului creste de la periferie spre zona centrala. Astfel, daca in nordul si estul orasului, mediile anuale ale umezelii relative sunt de 76% si respectiv 79%, in zona centrala se inregistreaza 84%. In cursul anului, cele mai mari medii ale umezelii relative revin lunii decembrie, 88–96%, iar cele mai mici lunii aprilie (62–67%) pentru zona periferica si lunii iulie (73%) pentru zona centrala. Ceata face parte din categoria fenomenelor atmosferice specifice sezonului rece. In anul 2004 primele zile cu ceata au aparut in septembrie (1 zi), iar ultimele in martie (1–2 zile). Frecventa maxima a zilelor cu ceata (11–12 zile) este caracteristica lunii ianuarie. Numarul anual de zile cu ceata scade de la periferia orasului (41–46 zile) spre zona sa centrala (20 zile).
In ceea ce priveste judetul Ilfov, caracterizarea meteorologica a anului 2004 a fost elaborata pe baza datelor inregistrate la statiile ce functioneaza in zonele limitrofe acestuia (Fundulea, Videle, si Giurgiu). Acest lucru a fost impus de lipsa unei statii meteorologice la nivelul acestui judet. Regimul termic si cel pluviometric, la statiile meteorologice luate in calcul, au prezentat valori medii usor mai ridicate decat cele normale. Mediile anuale ale temperaturii aerului au fost mai mari decat normala, cu 0.6ºC, in estul si vestul judetului si cu 0.3ºC in sudul acestuia. In timpul anului mediile lunare sunt negative numai in luna ianuarie, cand de altfel, acestea se situeaza cu 1ºC (in partea estica si cea vestica a judetului) pana la 2.5ºC (in sudul judetului) sub normala climatologica. Tot sub normala, cu 0.1-1.0ºC, sunt mediile lunare de la sfarsitul primaverii si inceputul anotimpului de vara, respectiv in lunile mai si iunie. In toate celelalte luni ale anului, mediile temperaturii aerului depasesc normala climatologica cu pana la 1.5ºC.
4
Temperaturile maxime pentru anul 2004 in zona luata in studiu, au atins si chiar depasit 35ºC. Astfel, in iulie cand s-au produs temperaturile maxime, s-au inregistrat 35ºC la Fundulea, 37.4ºC la Videle si 39.1ºC la Giurgiu. Maximele lunare au fost pozitive in tot cursul anului, situandu-se sub 10ºC numai in ianuarie, luna cea mai rece a anului. Temperaturile minime anuale au oscilat intre –16.6ºC la Fundulea si –18.4ºC la Giurgiu si, s-au inregistrat in intervalul ianuarie-februarie. Minimele lunare au fost pozitive din mai pana in octombrie si s-au situat peste 10ºC numai in lunile anotimpului de vara (iunie-august).
Regimul pluviometric a fost usor excedentar in cea mai mare parte a judetului, unde abaterile fata de normala au fost mai mari cu 5.0-27.0 mm. Sub valoarea normalei climatologice, cu 8.7 mm, s-au inregistrat precipitatii atmosferice numai in arealul sudic al judetului. In cursul anului cantitatea de precipitatii cazuta s-a repartizat neuniform. Cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in lunile mai-iunie si august cand s-au inregistrat intre 74-99 mm, si respectiv intre 78.5 si 98.7 mm. Cantitati reduse de precipitatii au cazut de regula, in lunile februarie, aprilie si octombrie cand lunar s-au totalizat sub 15-20 mm. Cantitatile maxime de precipitatii cazute in 24 de ore au oscilat in limitele unui ecart apreciabil. Acestea au fost mai mici la Videle (22.4 mm in mai) si mai mari la Giurgiu (41.4 mm in iunie) si Fundulea (55.0 mm in noiembrie). Numarul anual de zile cu precipitatii este uniform repartizat la nivelul judetului si a variat intre 113 si 118 zile. Lunar cele mai multe zile cu precipitatii revin lunilor ianuarie (15-18 zile) si iunie (11-17 zile), iar cele mai putine (6-9 zile) lunilor anotimpului de toamna. Umezeala relativa a prezentat medii anuale ce au variat in limite restranse, intre 76% (Giurgiu) si 79% (Fundulea). Cele mai mari medii lunare ale umezelii relative (89-93%) sunt specifice lunilor de iarna, decembrie si ianuarie, iar cele mai mici lunii aprilie (59-69%). Ceata se formeaza, de regula, in semestrul rece al anului, dar mai rar, in functie de conditiile locale poate sa apara pe tot parcursul anului. Asa se explica faptul ca in anul 2004, cu o frecventa redusa – 1zi, ceata a aparut la Fundulea in iulie, iar la Giurgiu in august. Cel mai mare numar de zile cu ceata (11-14 zile) s-a inregistrat in luna ianuarie. Numarul anual de zile cu ceata este cuprins intre 41 si 43 zile.
1.1 Resursele naturale ale Bucurestiului
In ultimii ani tot mai multi dintre locuitorii Bucurestiului au constientizat importanta pe care
protectia mediului il poate juca in viata fiecaruia, in contextul dezvoltarii durabile. Stabilirea unui
echilibru intre necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de
mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta in vederea integrarii Romaniei in Europa.
Marea majoritate a suprafetei Bucurestiului este ocupata de constructii si reteaua de transport
(auto si cai ferate). Bucurestiul nu ocupa o suprafata intinsa, nu este situat intr-o zona care sa dispuna
de resurse minerale importante si , de asemenea, densitatea populatiei este mare. Principalele
probleme cu care se confrunta Bucurestiul sunt cele specifice dezvoltarii urbanistice ale marilor
efectuata, trafic auto intens, in special in zona centrala a orasului, poluare atmosferica generata de
traficul auto si centralele termice.
5
Suprafata teritoriului dupa utilizarea fizica se prezinta astfel:
ha -teren agricol 5449 -paduri si terenuri cu vegetatie forestiera 611 -constructii si curti 13499 -drumuri si cai ferate 3231 -ape, balti, lacuri 908 -alte suprafete 89
TOTAL 23787
Incluzand si Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Directia Silvica Bucuresti, din datele
primite de la aceasta institutie reies urmatoarele :
Ocolul Silvic Bucuresti administreaza o suprafata de 6343 ha fond forestier, intreaga suprafata
fiind incadrata in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie), din aceasta suprafata,
6162 ha sunt reprezentate de paduri iar restul suprafetei fiind reprezentata de :
- terenuri care servesc nevoilor de productie silvica :41 ha
- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestiera : 59 ha
- terenuri afectate impaduririi : 20 ha
- terenuri neproductive : 40 ha
- ocupatii, litigii : 21 ha
1.2 Elemente privind starea economica actuala a Bucurestiului
Organizarea administrativa in anul 2004 a Bucurestiului a fost urmatoarea:
NUMĂRUL AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NATIONALE
2001 2002
A 1 2 Total 76941 75924din care: Agricultură 284 296Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului 27 36Industrie extractivă 59 67Industrie prelucrătoare 6736 7489Energie electrică şi termică, gaze şi apă 38 33Construcţii 3255 4309Comerţ (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) 43639 39578Hoteluri şi restaurante 1347 1504Transport, depozitare 2352 2711Poştă şi telecomunicaţii 334 412Tranzacţii imobiliare, închirieri, activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 10552 13232Învăţământ 142 239Sănătate şi asistenţă socială 1063 1215Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 6406 3762
7
CAPITOLUL 2
STAREA ATMOSFEREI
Poluarea aerului in municipiul Bucuresti are un caracter specific datorita, in primul rand
conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inaltimi diferite ale surselor de poluare,
precum si o repartitie neuniforma a acestor surse, dispersate insa pe intreg teritoriul orasului.
La inceputul anului 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusa in functiune
reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in Capitala, care functioneaza la parametrii
proiectati, respectand cerintele Directivelor Uniunii Europene, datele referitoare la calitatea aerului in
Municipiul Bucuresti (poluantii masurati fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt
furnizate in timp real – inclusiv publicului – si provin de la cele 8 statii automate, repartizate astfel :
- statie de fond regionala – Balotesti;
- statie de fond suburbana – Magurele;
- statie de fond urbana – Crangasi (APM Bucuresti);
- 2 statii de trafic – Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National;
- 3 statii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.
Punctele de informare pentru cetateni sunt in numar de sase si sunt compuse din :
- 3 panouri de afisaj – Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor;
- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, la Primaria Municipiului
Bucuresti si la A.R.P.M. Bucuresti.
SSUURRSSEE DDEE PPOOLLUUAARREE AA AAEERRUULLUUII
Concentrarea industrial - urbana a Capitalei cu larga sa diversitate de activitati antropice
prezinta si dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activitati.
Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari
platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent
pe verticala), circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.
Sursele de poluare a aerului se pot grupa in cateva mari categorii principale, astfel:
8
OOBBIIEECCTTIIVVEE IINNDDUUSSTTRRIIAALLEE
Nevoia imediata de cazare a fortei de munca a generat aparitia rapida a marilor ansambluri de
locuinte colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.
Amplasarea lor s-a facut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximitatii
cu zonele industriale, în ideea valorificarii dotarilor edilitare create pentru acestea si reducerii
deplasarilor. Aceasta a condus la relatia de vecinatate dintre zonele de locuinte si cele industriale;
sursa principala de disconfort pentru locuire.
Astfel, în jurul unitatilor industriale sau a altor surse de poluare exista perimetre –
corespunzatoare zonelor de protectie reglementare – în care locuintele sunt potential expuse poluarii.
Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi
organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori
- desi ponderea activitatilor de constructii a scazut foarte mult, aceste santiere si betoniere
ramin surse potentiale de poluare a aerului, in special cu pulberi.
CCEENNTTRRAALLEELLEE EELLEECCTTRROOTTEERRMMIICCEE
- CET - urile reprezinta surse majore de poluare a aerului in zonele urbane, prin modul de
functionare cu combustibili lichizi ce au un continut ridicat de sulf, deversind in atmosfera importante
cantitati de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenusa volanta; - instalatiile de retinere a principalilor poluanti chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese
variante constructive ce prevad dispersia prin cosuri inalte care realizeaza concentratii locale mai
reduse, dar amplifica efectele de poluare la distanta ; uzura si neetanseitatile unor cosuri determina
evacuarea gazelor la inaltimi intermediare cu efecte si asupra zonei invecinate.
11
SSUURRSSEE DDIIFFUUZZEE DDEE CCOOMMBBUUSSTTIIEE
- numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe functioneaza pe
combustibil lichid sau solid, constituie o sursa de natura celei de la punctul precedent, lipsita insa, pe
linga instalatii de epurare, si de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri inalte ; combustia este de
cele mai multe ori incompleta datorita neautomatizarii arderii, randamentului redus si unei
supravegheri precare si determina degajari de noxe deloc neglijabile care se disperseaza exact in
zonele de locuinte, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc ;
- combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase
plastice, deseuri stradale in perimetrul urban, neintretinerea salubritatii domeniului public,
depozitarea inadecvata a reziduurilor industriale si a deseurilor menajere se constituie prin
cumul intr-o sursa globala de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum,
funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales in conditii meteorologice
In urma primului an de monitorizare, pentru NO2 a fost constatata depasirea nu numai a pragului superior de evaluare (valoare a concentratiei care daca este depasita se impune monitorizare cu aparatura automata) cat si a valorii limita (valoare a concentratiei care daca este depasita, atunci este obligatorie intocmirea unui plan de actiune pentru reducerea concentratiilor).
Astfel, situatia cea mai proasta in ceea ce priveste poluarea atmosferica o inregistram in ceea ce priveste pulberile PM 10 (praful)- situatie inregistrata in aproape toate punctele de monitorizare, iar in zonele de monitorizare a traficului inregistram si frecvente depasiri ale valorilor limita in ceea ce priveste dioxidul de azot. Putem exemplifica prin urmatorul tabel:
Tabel privind numarul de depasiri inregistrate ale valorii limita orare pentru NO2
Statia Nr.masuratori efectuate
Nr depasiri ale valorii limita (200 µg/m3)
Nr. Depasiri ale valorii limita + marja toleranta (300 µg/m3)
Cercul Militar 8218 339 78 Mihai Bravu 8458 316 69 Titan 8623 125 43
Pentru acest poluant este necesara alcatuirea unor planuri de actiune pentru reducerea concentratiilor
in zonele de trafic
In afara de datele furnizate de reteaua proprie de monitorizare, informatii importante am
obtinut de la Directia de Sanatate Publica- Laboratorul Chimia Mediului Inconjurator din
cadrul laboratorului de toxicologie . Acest colectiv s-a ocupat de studierea prin determinari fizico-
chimice a poluari aerului si apelor in municipiul Bucuresti.
Poluarea aerului in Municipiul Bucuresti este urmarita prin urmatoarele tipuri de determinari
de noxe :
1- determinari in puncte fixe de recolta
2- determinari in intersectii
3- determinari de pulberi sedimentabile
4- determinari la cererea agentilor economici pentru obtinerea autorizatiei de mediu sau ca
urmare a unor reclamatii.
Toate determinarile de noxe facute de catre DSP se fac conform STAS-ului de calitate a
aerului din zonele protejate, nr.12574/1987.
In anul 2004 au functionat 4 puncte fixe de supraveghere a calitatii aerului din Municipiul Bucuresti , puncte in care s-au recoltat si analizat urmatoarele noxe : - POLICOLOR : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb; - ROMAERO : pulberi in suspensie ; SO2 ; NO ; NH3 ;HCl; Pb; - SINTOFARM : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb; - ACUMULATORUL : pulberi in suspensie ; SO2 ; NO2; Pb . In primele 3 puncte fixe functioneaza pompe vechi care recolteaza continuu 24 ore / zi totalizand 20-25 m3 aer / 24 ore . La Acumulatorul este montata , din anul 2000 , o pompa nou achizitionata care functioneaza doar de 6 ori cate 45 minute in 24 ore , totalizand un volum maxim de 5,4 m3 aer in 24 ore .In anul 2004 s-au prelevat si analizat 3170 probe aer in aceste patru puncte fixe de recolta.
18
Dioxidul de sulf a fost recoltat in toate cele 4 puncte fixe si variatia concentratiei sale in perioada 2000-2004 este prezentata in tabelul nr 1. Concentratia maxima admisa (CMA ) pentru SO2 , pentru probe medii zilnice este de 0,250 mg/m3 aer . (referirea se face la Ord 12574 / 87)
TABEL NR1 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE SULF , IN MG /M3 AER PE ZONE , IN PERIOADA 2000-2004.
Studind tabelul de mai sus putem spune ca SO2 nu reprezinta un factor de poluare in Municipiul Bucuresti , in ultimii 5 ani .
Dioxidul de azot este prelevat si analizat doar in punctele fixe Romaero si Acumulatorul . Concentratia maxima admisa pentru probe medii zilnice este de 0,100 mg/m3 aer. (referirea se face la Ord 12574 / 87)
TABEL NR 2 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE AZOT, IN MG /M3 AER.
Se remarca faptul ca in zona Romaero , NO2 nu prezinta nici o depasire a CMA-ului in ultimii 5 ani . Pentru zona Acumulatorul , NO2 a reprezentat un poluant major pana in anul 2001 . De atunci nu s-a mai inregistrat nici o depasire a CMA-ului pentru NO2 nici la Acumulatorul .
2.5 Metale grele si poluanti organici persistenti
Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru Pb pe parcursul anului 2004 sunt
Din acest tabel rezulta ca zona ACUMULATORUL isi mentine pe toata perioada studiata locul 1 in ceea ce priveste poluarea cu plumb cu cele mai mari valori gasite si cu cele mai multe depasiri ale C.M.A-ului. Se remarca o usoara scadere a poluarii cu plumb in 2004 fata de 2003 in toate cele patru puncte fixe studiate .
2.5.2 Emisiile de poluanti organici persistenti (POP)
In Bucuresti, in anul 2004, au fost emise urmatoarele cantitati de POP :
Dioxina- 13.99 g
Emisiile atat de mici de dioxina se datoreaza in primul rand faptului ca in Bucuresti nu exista
incineratoare de capacitate mare (RADET- Statia de Incinerare Deseuri menajere Militari +
incineratoare deseuri spitalitecesti- la spitale). Principala metoda de eliminare a deseurilor
nereciclabile ramane depozitarea la groapa orasaneasca.
2.6 Ozonul troposferic
In anul 2004, A.R.P.M. Bucuresti a efectuat determinari privind ozonul troposferic in punctele
de monitorizare existente astfel :
Group: OZON Date: 01.01.2004 01:00 - 31.12.2004 24:00 Report Type: Medie anuala CMA la 8 h 120 µg/m3 (prot sanatatii umane)
ACUMULATORUL -concentratia medie -concentratia maxima - frecventa depasiri %
22,38 27,40 18,08 12,24 13,91
Remarcam din acest tabel ca atat valorile medii cat si cele maxime sunt in 2004 foarte apropiate de cele din 2003 si mai scazute decat din 2002. . Frecventa depasirilor C.M.A.-ului a crescut usor in 2004 fata de 2003. Din cei cinci ani prezentati in tabel ,cele mai mari valori se regasesc in anul 2001 si cele mai mici in 2003.
05
1015202530
2000 2001 2002 2003 2004
PolicolorRomaeroSintofarmAcumulator
26
Figura nr 1 prezinta variatia frecventei depasirii CMA –ului pentru pulberi in suspensie in timp ( 2000-2004 ) si spatiu ( cele 4 puncte fixe de recolta ) si sustine comentariile anterioare
TABELUL NR 5 – prezinta datele referitoare la poluarea in unele intersectii din Municipiul
Bucuresti in perioada 2000-2004.
Poluantul mg/m3 aer
Valoarea maxima gasita
Locul prelevarii probelor Numar probe ce depasesc CMA (pe an )
Depasiri % (pe an )
2000 Pulberi in suspensie
0,889 Sect 3 – P-ta Unirii 15 88,24
Monoxid de carbon
10,51 Sect 3- P-ta Unirii 14 82,35
Aldehide totale
0,097 Sect 1- P-ta Romana Sect.4-Big Berceni
16 94,12
Plumb 0,00549 Sect 4-- Big Berceni si Brancoveanu cu Drumul Gazarului
6 100,00
2001 Pulberi in suspensie
0,833 Sect 3 – Piata Unirii 12 66,67
Monoxid de carbon
10,48 Sect 3- Piata Unirii 13 72,22
Aldehide totale
0,098 Sect 5 – Calea Rahovei cu Soldat Croitoru
17 94,44
Plumb 0,00093 Sect 4 – Sos Oltenitei cu Sos Borzesti
11,26 Sect 1- Piata Romana 9 (592/2002) 18 (12574/1987)
50 100
Plumb 0,00116 Sect 6 – Piata Moghioros 13 72,22
27
Aldehide totale
0,138 Sect 6 –Betoniera Drumul Taberei
18 100
2004 Pulberi in suspensie
0,951 Sect 6 –Betoniera Drumul Taberei
16 88,88
Monoxid de carbon
15,79 Sect 1 – Piata Romana 18 100
Aldehide totale
0,169 Sect 1 – Piata Romana 18 100
Plumb 0,00187 Sect 1 – Piata Romana 16 88,88 In tabelul de mai sus nu au fost inclusi SO2 si NO2 deoarece in perioada 2000-2004 nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii maxime admise pentru acesti poluanti . Se remarca faptul ca in perioada 2000-2004 atat valorile maxime gasite , cat si procentele depasirilor CMA-urilor,au crescut constant la toate noxele determinate, valorile gasite in 2004 atingand cote alarmante. 2.9 Evolutia calitatii aerului in ultimii ani a fost prezentata pentru fiecare indicator in parte.
28
Capitolul 3 –APA
3.2 Starea Apelor de Suprafata
Principala sursa de poluare o constituie activitatea industriala in urma careia, datorita in
special deficientelor de functionare a instalatiilor de preepurare, sunt deversate in emisarii naturali,
odata cu apele uzate si o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natura anorganica
si/sau organica si polueaza, dupa caz, fie apele de suprafata prin restitutie directa, fie prin intermediul
retelei de canalizare urbana care nu dispune inca de o statie de epurare finala, astfel incat o parte din
cursurile de apa ale teritoriului prezinta indici de degradare calitativa.
Deasemenea, depozitele de deseuri industriale si menajere neamenajate corespunzator,
neautorizate si care pot fi intalnite in cateva locuri din teritoriu, constituie o sursa de poluare atat a
apelor de suprafata cu substante nocive si germeni patogeni antrenati de apele meteorice de siroire,
cat si a apelor subterane prin infiltrarea acestora in sol.
Aplicarea unor metode agrochimice necorespunzatoare, folosirea in exces a pesticidelor si
ingrasamintelor chimice genereaza aceleasi tipuri de efecte.
Monitorizarea calitatii apelor de suprafata cade in principal in sarcina Companiei Nationale
"Apele Romane", care este institutia responsabila de calitatea apelor de suprafata. In paralel, Agentia
Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti efectueaza expertize fizico-chimice si biologice asupra
calitatii apelor de suprafata. Lunar sunt efectuate analize in 14 puncte din Bucuresti, 5 pe raul
Dambovita si 9 pe lacurile de pe raul Colentina.
In cadrul programului de supraveghere a calitatii apelor de suprafata, in perioada februarie -
octombrie 2005 s-au efectuat prelevari si analize fizico-chimice si biologice din urmatoarele puncte:
1. Rau Dambovita-Lacul Morii
2. Rau Dambovita-CET Grozavesti
3. Rau Dambovita-Pod Vitan
4. Rau Dambovita-Amonte Statie Glina
5. Rau Dambovita-Aval Statie Glina
6. Rau Colentina-Lacul Straulesti
7. Rau Colentina-Lacul Grivita
8. Rau Colentina-Lacul Baneasa
9. Rau Colentina-Lacul Herastrau
10. Rau Colentina-Lacul Floreasca
29
11. Rau Colentina-Lacul Tei
12. Rau Colentina-Lacul Plumbuita
13. Rau Colentina-Lacul Fundeni
14. Rau Colentina-Lacul Pantelimon I
S-au efectuat 3164 analize, din care 2264 analize fizico-chimice, respectiv 896 analize
biologice.
In conformitate cu Ordinul nr. 1146 din 27.03.2002 ,”Normativ privind obiectivele de referinta
pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata”, indicatorii fizico-chimici determinati prezinta
urmatoarele incadrari pentru lunile:
Martie
Indicatori generali : ( cloruri, calciu, magneziu, reziduu fix, MTS, etc.) apa din toate zonele a fost de calitatea I ;
Nutrientii - NH4
+– calitatea I doar Lacul Morii, in restul punctelor calitaea apei a fost de
categoriile IV si V ;
- NO2- – calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I-II ;
- NO3-2 - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I-II ;
- PO4-3 - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoria I, cu
exceptia Lacului Fundeni care a fost de categoria II ;
Regimul de xigen - O2 - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I;
- CBO5 - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoria I-II,
cu exceptia punctului din aval Statia de Epurare Glina care se incadreaza in
categoria V de caliatte ;
- CCO-Mn - calitatea apei din aproximativ roate punctele se incadreaza in categoria I-
II, cu exceptia punctului din amonte Statia de Epurare Glina care se incadreaza in
categoria III de calitate.
Aprilie
Din punct de vedere fzico-chimic s-au inregistrat depasiri in punctele : Cet Grozavesti, Pod
Vitan si Aval Statia de Epurare Glina in special pentru indicatorii NH3 si CBO5, fapt ce confirma
posibilitatea evacuarii apelor uzate neepurate in rau.
Din punct de vedere biologic, probele recoltate din Raul Dambovita si lacurile din Bucuresti ,
se caracterizeaza printr-o varietate fito si zooplanctonica, cu exceptia sectiunii Rau Dambovita-Aval
30
Statie Epurare Glina unde biomasa fitoplanctonului depaseste limitele , ceea ce conduce la concluzia
ca in raul Dambovita, au fost deversate ape uzate neepurate corespunzator din punct de vedere
biologic.
Din punct de vedere saprobiologic probele de apa se incadreaza in general in categoria de
saprobitate β mezosaproba, cu exceptia punctului din aval Statia de epurare Glina care se incadreaza
in categoria α - β mezosaproba.
Mai
Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I ;
CBO5 - …………………………………………………………II si III ;
CCO – Mn ………………………………………………………I.
Nutrienti
NH3 – toate probele s-au incadrat in categoria V de calitate;
NO2 si NO3 - toate probele s-au incadrat in categoria I de calitate
Indicatorii generali de salinitate
Toate probele s-au in cadrat in categoria I –II de caltate.
Din punct de vedere biologic toate probele de apa de suprafata monitorizate au evidentiat
faptul ca biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip B mezosaprob, apele incadrandu-se
in limitele unei curatenii relativ bune.
IIUUNNIIEE
Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria II ;
CBO5 - …………………………………………………………II si III ;
CCO – Mn ………………………………………………………II.
Nutrienti
NH3 – toate probele s-au incadrat in categoria V de calitate;
NO2 si NO3 - aproximativ toate probele s-au incadrat in categoria I de calitate, cu exceptia
Lacului Baneasa de caegoria II.
Indicatorii generali de salinitate
Toate probele s-au in cadrat in categoria I –II de caltate.
31
Din punct de vedere biologic toate probele de apa de suprafata monitorizate au evidentiat
faptul ca biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip B mezosaprob, apele incadrandu-se
in limitele unei curatenii relativ bune.
Iulie
Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I ;
CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria II si III iar punctul din aval Statie
Glina corespunde categorei a-V- a de calitate;
CCO – Mn - toate punctele s-au incadrat in categoria a II a.
Nutrienti :
- amoniu
- Lacurile Straulesti, Grivita, Floreasca, Baneasa si Herastrau corespund categoriei I de calitate;
- Lacul Tei corespunde categoriei II de calitate iar lacurile Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I se
incadreaza in domeniului II – III de calitate. Toate probele recoltate din Riul Dimbovita se se
incadreaza in domeniul I – II de calitate.
- azotiti –
- valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II cu exceptia lacului
Herastrau care se incadreaza in categoria III de calitate.
- Raul Dimbovita - calitatea apei din Lacul Morii, Cet Grozavesti si Pod Vitan se
incadreaza in domeniul III- IV iar in punctul din aval Statia de epurare Glina, valoarea
inregistrata depaseste limita corespunzatoare categoriei V de calitate.
- azotati –lacurile se incadreaza in domeniul I – II de calitate . In cazul Riului Dimbovita,
in toate punctele de recoltare valorile depasesc limita corespunzatoare categoriei V de
calitate.
- ortofosfati/fosfor - in general, valorile inregistrate se incadreaza in clasa a II-a pentru
lacurile: Pantelimon I, Fundeni, Plumbuita, Tei si Floreasca iar pentru celelalte lacuri
domeniul calitate este III – IV. Valorile inrgistrate pentru probele recoltate din riul
Dimbovita se incadreaza in domeniul II de calitate.
Indicatorii de salinitate – Toate puncele s-au incadrat in znele I-II de caliate.
32
Din punct de vedere Saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul este compus predominant din specii de tip beta-mezosaprob, probele avand un grad de curatenie cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona Cet Grozavesti, exceptie facand zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate ά-β-mezosaproba.
Probele recoltate din Raul Colentina, din punct de vedere al parametrului “grad de curatenie”, au fost inregistrate valori cuprinse intre 69% (Lac Plumbuita) si 83% (Lacurile Straulesti, Floreasca si Tei ) corespunzatoare categoriei de saprobitate β –mezosaproba.
Septembrie Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I ;
CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria I si II iar punctul din aval Statie
Glina corespunde categorei a-V- a de calitate;
CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia
punctului aval Statia de Epurare Glina care s-a incadrat in categoria a IIIa.
Nutrienti :
- amoniu
amoniu – doar o singura proba prezinta o valoare corespunzatoare categoriei I de calitate:
Rau Dambovita - Lacul Morii; valorile inregistrate in cazul lacurilor: Floreasca,
Pantelimon I si a raului Dambovita - Pod Vitan categoriei a IV-a de calitate. Pentru
celelalte sectiuni de control probele recoltate prezinta valori >1,5 mg N/l, corespunzand
categoriei a V-a de calitate.
- azotiti - valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II.
- azotati – valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza in domeniul I – II
de calitate.
- ortofosfati/fosfor -valorile inregistrate se incadreaza in clasa I de calitate pentru lacuri cu
exceptia lacurilor Fundeni si Pantelimon pentru care valorile determinate se incadreaza in
clasa a II-a de calitate.
Ioni generali, salinitate
Valorile obtinute se incadreaza in clasa I de calitate- valori de fond.
Octombrie Grupa oxigenului
O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I;
CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria I si II iar punctul din aval Statie
Glina corespunde categorei a-V- a de calitate;
33
CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia
punctului aval Statia de Epurare Glina care s-a incadrat in categoria a IIIa.
Nutrienti :
- amoniu amoniu – doar Lacul Morii corespunde categoriei I de calitate. Valorile
inregistrate in cazul raului Dimbovita in punctele: Cet Grozavesti,
corespund categoriei II iar restul valorilor incadreaza probele in
categoria III – IV.
-azotiti - valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II, cu exceptia
punctului de recoltare din aval Statie de epurare Glina unde valoarea corespunde
categoriei IV de caliate.
-azotati – valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza pentru raul
Dambovita in patru puncte de recoltare in domeniul II – III de calitate, iar pentru zona aval Statia de
epurare Glina si toate lacurile de pe raul Colentina, in domeniul III - IV de calitate.
- ortofosfati/fosfor -valorile inregistrate se incadreaza in domeniul II - III de calitate
pentru toate probele.
Indicele de salinitate : valorile corespund actegoriei I de caliate.
Din punct de vedere Saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul este compus predominant din specii de tip beta-mezosaprob, probele avand un grad de curatenie cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona Cet Grozavesti, exceptie facand zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate ά-β-mezosaproba.
In functie de conditiile fizico - geografice si de troficitate, la probele recoltate din Raul Colentina, pentru parametrul “grad de curatenie”, au fost inregistrate valori cuprinse intre 70% (Lacul Tei) si 86% (Lacul Straulesti ) corespunzatoare categoriei de saprobitate β –mezosaproba.
Comparand situatia apelor de suprafata in anul 2004 cu cea a anului 2003 se constata aceleasi
depasiri ale indicatorilor CBO5, fosfor, in special in perioada de vara. Pentru sectiunea Aval statie
epurare Glina s-a regasit situatia anului anterior, apa fiind de calitate a III-a spre degradata pentru o
serie de indicatori: OD, CBO5, detergenti, amoniu. Aceasta situatie este generata de slaba epurare a
apelor uzate provenite din canalizarea Mun. Bucuresti, care ulterior sunt deversate in apele Raului
Dambovita.
Analiza biologica a relevat in anul 2004 ca si anul 2003 existenta unor biocenoze in general de tip
mezosaprob echilibrate .Tendintele de înflorire apar in cursul lunilor de vara inregistrandu-se o
34
crestere a ponderii Diatomeelor, Cyanophiceelor, Chlorophyceelor, Cryptophyta in functie de
conditiile trofice existente la momentul recoltarii.
Asa cum am precizat mai inainte, monitorizarea calitatii apelor de suprafata este atributia CNAR. Datele de monitorizare pentru anul trecut sunt prezentate in cele ce urmeaza:
In cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGES, IALOMITA si MOSTISTEA, S.G.A. Ilfov – Bucuresti monitorizeaza calitatea apelor in cadrul subsistemelor (cod A2): Pe teritoriul Municipiului Bucuresti:
BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES Calitatea apei acumularilor de pe RAUL COLENTINA Recoltarile s-au facut in 16 sectiuni (5 de ordinul I), corespunzatoare acumularilor de pe acest curs de apa. Valorile medii anuale determinate pentru pH s-au inscris in domeniul 8,1 – 8,5. Oxigenul dizolvat corespunde clasei I de calitate, in majoritatea sectiunilor a aparut o suprasaturatie in campaniile lunii martie, cu valori foarte mari pentru oxigen. Substanta organica, (exprimata prin CBO5 , CCO-Mn si CCO-Cr) - (pentru sectiunile de ord.I) s-au inregistrat valori ce incadreaza sectiunile Cernica si Pantelimon II in clasa V de calitate, valori mai ridicate s-au inregistrat pentru CBO5 in sectiunile Buftea si Herastrau ( clasa IV), restul indicatorilor din aceasta categorie incadrandu-se in limitele clasei III de calitate, inregistrandu-se valori mai ridicate la debutul toamnei (campania lunii septembrie). Pentru sectiunile de ordinul II- acesti indicatori s-au incadrat in general in clasa a III-a de calitate cu exceptia CBO5 cu valori de clasa IV pentru acumularile Baneasa, Floreasca si Plumbuita. Reziduul fix si ceilalti indicatori ai regimului de mineralizare au avut valori ce se inscriu in limitele prevazuta pentru clasa I si II de calitate, Mn inregistreaza variatii in sectiuni diferite de la clasa III-V, Fe ia valori de clasa III in acumularea Tei, iar Na in acumularile Buftea, Pantelimon I,II,
35
Cernica. In general putem incadra acumularile de pe valea Colentina, la categoria gradului de mineralizare in clasa II- III de calitate. Amoniul (N-NH4
+) corespunde clasei II-III de calitate, cu exceptia acumularilor Tei si Buciumeni- cu valori corespunzatoare clasei IV si Buftea, Mogosoaia si Chitila –clasei V de calitate. Azotul total - N : in majoritatea acumilarilor se incadreaza in clasa II de calitate, cu exceptia acumularilor Buftea, Ciocanesti, Straulesti- clasa III, si Pantelimon II si Cernica – cu valori medii in limitele clasei IV. Fosfor total (P): determinat are valori corespunzatoare claselor III si IV, mai putin acumularile Pantelimon si Cernica cu valori mai ridicate, depasind limitele clasei IV. Din categoria micropoluantilor organici, fenolii au inregistrat valori de clasaIII-IV, in acumularea Buftea depasind limitele ultimei clase.
Analizele biologice au pus in evidenta in apa raului Colentina componenta fitoplanctonica diatomea in majoritatea acumularilor, in Pantelimon II si Plumbuita insa dominant grupul algelor albastre-verzi-cyanophyta iar in Buftea algele verzi-Chlorophyta. Stadiu trofic al acestor acumulari, in functie de biomasa fitoplanctonica este in general oligotrof- pentru acumularile din amonte de pe valea Colentinei, iar celelalte intra in categoria mezotrof-eutrofe. Din punct de vedere al valorii medii a fosforului total- ca indicator al procesului de eutrofizare, toate acumularile se incadreaza in categoria - hipertrof.
Componentele zooplanctonice copepoda preponderent prezenta,specii din grupa ciliatelor si Chironomidelor. Analiza microbiologica efectuata s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme TOTALE.Pentru acumularile de ordinul II, majoritatea sectiunilor s-au incadrat din punct de vedere microbiologic in clasa IV de calitate, cu exceptia acumularii Fundeni- clasa II- insa cu precizarea ca s-a facut o singura determinare in luna martie, Baneasa- clasa III, iar Plumbuita cu o incarcare bacteriana foarte mare in luna iunie- clasa V.
Calitatea apei acumularilor de pe RAUL DAMBOVITA Recoltarile s-au facut in 6 sectiuni (de ord.I – lacul Morii si 5 biefuri), corespunzatoare acumularilor de pe acest curs de apa. Probele recoltate din Lacul Morii au cuprins punctele de intrare, mijloc lac si descarcare lac (la stavilar). Lacul Morii- valorile medii anuale determinate pentru indicatorii monitorizati, in general, au corespuns claselor I-II de calitate, cu exceptia indicatorilor din categoria regimului de oxigen ce indica incarcarea apei cu substante oxidabile (CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn)- ale caror valori au depasit pe medie clasa II de calitate. Valori mai crescute s-au inregistrat la mangan total, zinc- clasa III-a iar din categoria micropoluantilor organici, fenoli au inregistrat valori de clasa V, mai ridicate in campaniile lunii septembrie pentru toate sectiunile de recoltare.
Analizele biologice au pus in evidenta in apa raului Dambovita componenta fitoplanctonica diatomea, in proportie de majoritara, incadrarea biologica fiind pentru lac fiind eutrof din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice, in timp ce fosforul total si azotul mineral total incadreaza lacul in categoria lacurilor hipertrofe. Analiza microbiologica efectuata s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme TOTALE . Pentru Lacul Morii, numarul probabil de exemplare numarate la 100 cm3 s-a incadrat in clasa III-a de calitate cu o medie anuala de 7390. Pentru cele 5 biefuri monitorizate pe cursul Dambovitei, indicatorii de calitate au avut valori de incadrare corespunzatoare claselor I si II de calitate cu unele exceptii: fenoli- clasa V-a in cazul
36
bief Grozavesti; Mn total clasa III, fenoli- clasa IV pentru bief Opereta; bief Timpuri Noi depasirea limitelor clasei II de calitate se inregistreaza la CBO5, Ptotal(IV), Mn total III, Zn (III) si de asemenea fenoli cu valori foarte ridicate in lunile calde; aceleasi valori ridicate pentru fenoli se inregistreaza si in cazul sectiunilor urmatoare bief Vitan si Popesti-Leordeni( IV). Microbiologic- numarul de bacterii coliforme TOTALE determinat la 100 cm3 incadreaza in general toate sectiunile in clasa III de calitate, cu valori mai ridicate inregistrate in timpul verii.
Din punct de vedere al componentei fotoplanctonice dominanta este grupa diatomeelor in toate sectiunile, cu exceptia Biefului Popesti unde predomina Chlorophytele, cu o biomasa medie de 0.24 il incadreaza in categoria oligotrof; in celelalte sectiuni valoarea biomasei fitoplanctonice variaza intre 3.1 ( Timpuri Noi) si 7.14 mg/l (Opereta); stadiu trofic mezotrof-eutrof. Ape subterane freatice: un numar de 20 foraje reprezentative din reteaua nationala de observatie si exploatare, amplasate astfel
o 4 – Baneasa - Bucuresti o 2 – Domnesti – jud.Ilfov o 2 – Bragadiru – jud.Ilfov o 1 – Corbeanca – jud.Ilfov o 3 – Cernica – jud.Ilfov o 1 – Joita – jud Giurgiu o 2 – Cartojani – jud Giurgiu o 2 – Malu Spart – jud Giurgiu o 1 – Contesti – jud Giurgiu o 1 – Bolintin Deal – jud Giurgiu o 1 – Darvari. – jud Giurgiu
Pentru monitorizarea calitatii apei acestui subsistem au fost efectuate 2 campanii de prelevare
probe, prima in aprilie, a doua in septembrie.
- Ape uzate: surse de poluare 46 in b.h.Arges
o AEROPORT INTERNATIONAL Otopeni (2 evac.) – Ilfov o AGROMEC Ciorogarla – jud.Ilfov o AGROMEC Stefanesti – jud.Ilfov o AGROPOL - Bucuresti o Ad.Nationala a Rezervelor Statului – Bucuresti o IMPRESS Buftea – jud.Ilfov o APA NOVA (3 evac ape uz in r.Dambovita) – jud.Ilfov o APA NOVA –ST.TRATARE ARCUDA (2evacuari)-
jud.Giurgiu o APA NOVA –ST.TRATARE ROSU – jud.Ilfov o ARTECA Jilava – jud.Ilfov o AVICOLA Crevedia – jud.Dambovita o BERE BAUTURI Popesti Leordeni – jud.Ilfov o CET PROGRESUL - Bucuresti o CET SUD (cu 4 evacuari) - Bucuresti
37
o SC CHIAJNA + ILF MILITARI - Bucuresti o SICOMED - Bucuresti o COMAICO – jud.Ilfov o CONSERVE Buftea – jud.Ilfov o CORUC Otopeni – jud.Ilfov o DANUBIANA (cu 2 evacuari) – jud.Ilfov o E.G.C. BUFTEA – jud.Ilfov o G.I.P. INSTAL – – jud.Ilfov o SC GLINA SA – jud.Ilfov o SC GLINCARN SA – jud.Ilfov o I.C.L.F. Vidra – jud.Ilfov o I.F.I.N. Magurele – jud.Ilfov o I.N.G.G.”ANA ASLAN”Otopeni – jud.Ilfov o IRIDEX – Rampa de gunoi ecologica - Bucuresti o LICEUL Dragomiresti Vale – jud.Ilfov o PRIMARIA 1 DECEMBRIE – jud.Ilfov o PRIMARIA BRAGADIRU + CORNETU – jud.Ilfov o PRIMARIA BRANESTI – jud.Ilfov o PRIMARIA MAGURELE – jud.Ilfov o PRIMARIA OTOPENI –ev.ape uz.orasenesti – jud.Ilfov o PRIMARIA OTOPENI – ev.ape pluviale – jud.Ilfov o PROTAN - – jud.Ilfov o REMAT SUD - Bucuresti o SEMANATOAREA (SEMA PARC) - Bucuresti o SOMIC Bragadiru – jud.Ilfov o SOPREX BRAGADIRU – jud.Ilfov o SPITAL Domnesti – jud.Ilfov o UM 01961 Otopeni – jud.Ilfov o UM 01966 Clinceni – jud.Ilfov o VASCOFIL – jud.Ilfov o VEGRAS Bragadiru – jud.Ilfov o VISTO PRIMEX SRL Bragadiru - – jud.Ilfov
Din totalul acestor surse de poluare 20 sunt inregistrate pe teritoriul administrativ al
Municipiului Bucuresti, numarul lor incluzand si deversarile in caseta colectoare a raului Dambovita, al carei traseu este in majoritate pe teritoriul Capitalei.
Analizele efectuate au pus in evidenta depasirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substante extractibile, detergenti si de asemenea o mare incarcare bacteriana, la majoritatea surselor de poluare.
Monitorizarea substantelor periculoase, prioritare / prioritar periculoase se desfasoara in conformitate cu prevederile H.G.118/2002, fiind in curs de implementare Ordinul 44/9 ian.2004 „pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calitatii apelor pentru substante prioritare / prioritar periculoase”.
38
Lacuri naturale si artificiale
In afara celor doua rauri importante care strabat capitala (Dambovita si Colentina), reteaua
hidrografica a Bucurestiului mai cuprinde si lacurile naturale si artificiale amenajate in teritoriu.
Aceste lacuri sunt alimentate cu apa de izvoare sau din retea si sunt urmatoarele :
Trebuie evidentiat faptul ca 86,63% din locuitorii capitalei sunt conectati la sistemul public de
alimentare cu apa potabila a orasului prin una din modalitatile urmatoare: racord al imobilului la
reteaua de apa sau prezenta unei cismele in curtea locuintei.
Alimentarea cu apa de retea a orasului Bucuresti este continua, eventualele intreruperi determinate de o serie de interventii in retea (in urma unor avarii sau pentru efectuarea unor lucrari de reabilitare a acesteia), avand o durata medie de 3-4 ore.Ele sunt aduse din timp la cunostinta populatiei si afecteaza in general zone restranse ale orasului.Intreruperi in alimentarea cu apa potabila ce depasesc 24 de ore pot fi semnalate numai in timpul unor lucrari de curatare si dezinfectie a conductelor, in astfel de situatii populatia fiind avertizata din timp prin mijloacele mass-media despre data, durata intreruperii si zona afectata.
In cursul anului 2004 s-a continuat urmarirea permanenta a calitatii apei potabile prin recoltari
efectuate la nivelul statiilor de pompare si punctelor fixe, conform Normelor metodologice pentru
supravegherea sanitara a calitatii apei de baut cuprinse in Ord.1193/1996 al MS.
Astfel, de la statiile de pompare (Nord, Sud, Grivita, Grozavesti si Drumul Taberei) s-au recoltat 588 de probe de apa care au corespuns din punct de vedere chimic si bacteriologic normelor, dupa cum se poate constata si din tabelul urmator:
TTAABBEELLUULL NNRR..11
Procentajul probelor necorespunzatoare chimic si bacteriologic recoltate de la statiile de pompare,
comparativ cu anii anteriori
ANUL NR.PROBE
RECOLTATE
NECORESPUNZATOARE
CHIMIC
NECORESP.
BACTERIOLOGIC
1999 1103 0,09% 0%
2000 1093 3,38% 0%
2001 991 0% 1,009%
2002 1051 0 % 0 %
41
2003 1119 0% 0%
2004 588 0% 0%
Referitor la CRL trebuie semnalat faptul ca in niciuna din probe acesta nu a fost absent, in timp ce 18 probe (respectiv 3,06% din recoltarile efectuate la statiile de pompare), au avut valori peste limita de 0,50 mg/l prevazuta de legislatia in vigoare dupa cum se poate constata si din tabelul de mai jos:
TTAABBEELLUULL NNRR..22
Procentajul privind CRL in apa recoltata la statiile de pompare comparativ cu anii anteriori
ANUL CRL ABSENT
mg/ l
CRL PESTE 0,50
mg/ l
1999 0,27% 54,40%
2000 0% 48,95%
2001 0% 2,52%
2002 0 % 25,02 %
2003 0% 58,80%
2004 0% 3,06%
In anul 2004 s-a continuat de asemenea supravegherea calitatii apei de retea prin recoltari zilnice efectuate din cele 63 de puncte fixe, stabilite de comun acord cu reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI SA, intre institutiile noastre mentinandu-se schimbul permanent de date privind calitatea apei furnizata populatiei.Astfel, s-a recoltat un numar de 1862 probe de apa, 3 dintre acestea (reprezentand 0,16%) fiind necorespunzatoare normelor in vigoare din punct de vedere chimic sau bacteriologic si anume: intr-o proba Al a fost 0,30 mg/l fata de norma admisa de maxim 0,20 mg/l, iar 2 probe au prezentat o incarcatura bacteriana peste limitele prevazute, UFC fiind cuprins intre 21-46/ml fata de maximum 20/ml, in timp ce CT si CF s-au situat la limita superioara admisa avand valoarea de 1/100 ml fata de 0 – norma stabilita.S-au semnalat de asemenea si alte probe cu valori ale unor indicatori chimici sau bacteriologici la limita superioara admisa; astfel, 1 proba a continut 0,01 mg Pb/l, in 4 probe Al a fost cuprins intre 0,19-0,20 mg/l, iar intr-o proba UFC a avut valoarea de 20/ml.
TTAABBEELLUULL NNRR..33
Procentajul probelor necorespunzatoare chimic si bacteriologic recoltate din punctele fixe,
comparativ cu anii anteriori
ANUL NR.PROBE NECORESPUNZATOARE NECORESP.
42
RECOLTATE CHIMIC BACTERIOLOGIC
1999 3554 0,7% 0%
2000 3551 6,22% 0%
2001 3357 1,04% 1,64%
2002 3263 1,29 % 0,34 %
2003 3474 0,029% 0,17%
2004 1862 0,05% 0,11%
In ceea ce priveste CRL trebuie evidentiat faptul ca in niciuna din probele recoltate din
punctele fixe acesta nu a fost absent, iar 462 probe (reprezentand 24,81%) au avut valori de peste
0,25 mg/l.
TTAABBEELLUULL NNRR..44
Procentajul privind CRL in apa recoltata din punctele fixe comparativ cu anii anteriori
ANUL CRL ABSENT
mg/ l
CRL PESTE
0,25 mg/ l
1999 0,73% 41,27%
2000 1,43% 31,09%
2001 0,059% 20,49%
2002 0,06 % 14,65 %
2003 0,06% 35,03%
2004 0% 24,81%
Din datele prezentate anterior se poate constata ca cele 588 de probe de apa recoltate de la
nivelul statiilor de tratare au corespuns atat d.p.d.v.chimic cat si bacteriologic normelor admise, in
timp ce in cazul punctelor fixe au existat 3 probe (adica 0,16% din totalul celor 1862 recoltate la acest
nivel) care au prezentat depasiri ale parametrilor chimici si bacteriologici, semnalandu-se totodata si
un numar de 6 probe (reprezentand 0,32%) cu valori la limita superioara admisa.Constatarile
prezentate mai sus sunt probabil consecinta uzurii suferite de reteaua de apa ca urmare a vechimii
acesteia si a scaderilor frecvente de presiune din retea care pot influenta calitatea apei potabile.
Trebuie mentionat faptul ca in cursul anului 2004 s-a trecut la aplicarea prevederilor Legii
458/2002 privind calitatea apei potabile si a Normelor pentru supravegherea sanitara si monitorizarea
calitatii apei potabile, care reglementeaza modul de efectuare a monitorizarii de audit de catre
Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti. In consecinta a inceput sa se
43
aplice un nou program de supraveghere a calitatii apei potabile furnizata de sistemul public
centralizat al capitalei.
Astfel, s-a stabilit efectuarea de recoltari de probe de apa la iesirea din statiile de tratare si de
la consumatori, modificandu-se totodata parametrii chimici si bacteriologici urmariti.
Prin urmare, pentru statiile de tratare s-a stabilit un numar de aproximativ 8 probe/sapt de
recoltat atat de la Statia Arcuda cat si de la Statia Rosu, la care s-au monitorizat d.p.d.v. bacteriologic
E.coli si SF, iar pentru chimie clor rezidual liber (CRL) si clor rezidual total (CRT), precum si 27
probe/an pentru Statia Arcuda si respectiv 31 probe /an pentru Statia Rosu, la care s-au determinat
nitrati, nitriti si plumb, numarul de probe de recoltat fiind stabilit in functie de volumul de apa produs
de fiecare din statii (exprimat in m3/zi).
Astfel, de la Statia Arcuda s-au recoltat in total 78 de probe, iar de la Statia Rosu 89 de probe,
toate fiind corespunzatoare chimic si bacteriologic normelor stabilite de Legea 458/2002 modificata
si completata de prevederile Legii 311/2004.
Referitor la CRL din probele recoltate la iesirea din statiile de tratare, trebuie aratat ca niciuna
din probe nu a avut CRL=0, in timp ce in 58 probe de la Statia Arcuda (reprezentand 74,36%) si 64
probe de la Statia Rosu (reprezentand 71,91%) s-a depasit limita admisa de 0,50 mg/l.
In ceea ce priveste recoltarile la consumatori trebuie mentionat faptul ca s-a efectuat o
impartire a capitalei in 49 de zone, fiecare cuprinzand aproximativ 50000 de consumatori de apa
potabila, pentru fiecare dintre acestea stabilindu-se recoltarea a 120 de probe/an, adica un numar total
de 6000 probe/an/oras si respectiv 24 probe/zi/oras pentru care s-au urmarit parametrii: E.coli,
SF,CRT si CRL precum si 5 probe/sapt/oras la care s-au determinat noii parametrii chimici avuti in
vedere si pentru statiile de tratare.
Din punctele fixe stabilite de comun acord cu reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI
SA s-au recoltat astfel in cursul anului 2004 un numar de 1395 probe de apa toate corespunzand
normelor in vigoare d.p.d.v. chimic, dar la 6 dintre acestea (reprezentand 0,43%) nichelul situandu-se
la limita superioara admisa de 20 µg/l si neexistand nici o proba necorespunzatoare bacteriologic.
Referitor la CRL, din probele recoltate de la nivelul retelei de apa, 21 (reprezentand 1,50%)
au avut CRL absent si in 18 probe (reprezentand 1,29%) valoarea acestuia a depasit limita admisa de
0,50 mg/l.
In cursul anului 2004 s-au efectuat si recoltari din reteaua centrala a orasului ca urmare a
sesizarilor primite de la populatie , care au vizat o serie de aspecte necorespunzatoare ale apei.Din
cele 51 probe recoltate astfel, 18 (respectiv 35,29%) au prezentat caracteristici organoleptice (gust,
44
miros), fizice (culoare, turbiditate) sau valori ale indicatorilor chimici si/sau bacteriologici peste
normele admise, cazurile respective fiind aduse si la cunostinta SC APA NOVA BUCURESTI SA
pentru verificari si stabilirea de masuri de remediere, recoltarile efectuate ulterior evidentiind
reglementarea aspectelor mentionate.
3.3 Starea apelor subterane
Surse individuale de apa potabila- fantani. Datele de potabilitate au fost furnizate de Directia de Sanatate Publica Bucuresti
In anul 2004 s-au efectuat totodata recoltari de probe de la nivelul instalatiilor proprii de apa potabila
alimentate in general de surse de profunzime si care in majoritatea cazurilor apartin unor unitati
industriale sau agenti economici, recoltarile fiind determinate fie de necesitatea autorizarii acestor
instalatii, fie de o serie de caracteristici necorespunzatoare ale apei.Intr-un numar restrans de cazuri
astfel de instalatii alimenteaza insa si o serie de locuinte, recoltarile efectuandu-se in urma sesizarilor
primite de la consumatori privind calitatea apei folosite.
Din cele 301 probe recoltate la nivelul acestor instalatii, la un numar de 141 probe
(reprez.46,84%) s-au semnalat depasiri ale parametrilor fizico-chimici si/sau bacteriologici peste
limitele admise de Legea 458/2002.In astfel de situatii s-a recomandat dezinfectia surselor de apa cu
substante clorigene (Cloramina sau Javel) precum si spalarea si dezinfectia instalatiei, urmate de
repetarea recoltarilor, etape ce s-au reluat pana cand apa a corespuns normelor in vigoare.
De la nivelul puturilor si fantanilor aflate pe teritoriul capitalei, in anul 2004 s-au recoltat 10
probe de apa, toate fiind necorespunzatoare din punct de vedere chimic si/sau bacteriologic normelor
admise.Ele constituie in majoritatea cazurilor singura sursa de aprovizionare cu apa potabila pentru o
serie de locuinte aflate la periferia capitalei, caracteristicile necorespunzatoare fiind determinate de
faptul ca astfel de surse capteaza in general stratul freatic de apa care poate fi usor supus impurificarii
si/sau infestarii ca urmare a conditiilor igienico-sanitare necorespunzatoare (existenta de latrine,
rezidii menajere depozitate in apropiere fara respectarea normelor de protectie sanitara a surselor de
apa).Recomandarile au vizat in astfel de cazuri indepartarea de urgenta a factorilor poluanti din jurul
surselor de apa, asigurandu-se respectarea zonei de protectie sanitara prevazuta de Ord.MS 536/1997
si HGR 101/1997, urmate de dezinfectia apei cu substante clorigene si repetarea recoltarilor, etape ce
s-au reluat pana cand apa a ajuns sa se incadreze in normele admise.
In cazul surselor de apa reprezentate de puturi si fantani trebuie sa se aiba in vedere si
posibilitatea prezentei unei concentratii crecute de nitrati peste limita admisa de 50 mg/l in apa
folosita, cu repercursiuni severe asupra copiilor de 0-1 an alimentati artificial, la acestia existand
riscul aparitiei intoxicatiei cu nitrati.
45
In cursul lunii august 2004, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile din capitala, s-a
trecut la instituirea de masuri pentru reducerea riscurilor de imbolnavire a populatiei orasului ca
urmare a consumului de apa.In conformitate cu recomandarile primite de la Ministerul Sanatatii,
Biroul de Igiena Mediului a solicitat SC APA NOVA BUCURESTI SA o informare de urgenta cu
privire la strazile racordate la sistemul centralizat de apa si canalizare pentru care exista riscul de
inundare in cazul caderii unor cantitati importante de ape pluviale.
In adresa lor de raspuns, reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI SA au mentionat faptul
ca numai consumatorii alimentati cu apa din surse proprii pot fi afectati de poluarea apei in
eventualitatea unor inundatii, deoarece sistemul public de alimentare cu apa potabila al orasului este
etans si sub presiune, anexand totodata lista zonelor inundabile in cazul unor ploi torentiale.Biroul de
Igiena Mediului a trimis de asemenea o adresa Biroului de Epidemiologia Bolilor Transmisibile prin
care semnala faptul ca in perioada amintita nu s-au inregistrat sesizari ale populatiei privind calitatea
apei potabile in sistem centralizat sau din surse individuale, in adresa lor de raspuns reprezentantii
Biroului de Epidemiologie confirmand faptul ca nu au existat gospodarii inundate (respectiv surse
proprii de apa afectate) si nu s-a impus efectuarea de controale epidemiologice in teren de catre
personalul de specialitate si nici vaccinarea populatiei sau distribuirea de substante dezinfectante.
In ceea ce priveste probele de apa recoltate de la nivelul unor izvoare publice situate in
diverse parcuri ale capitalei, trebuie aratat ca in anul 2004 s-au recoltat 3 probe de apa din Parcurile
Plumbuita si Cismigiu, 1 (una) dintre acestea (reprezentand 33,33% din totalul probelor recoltate din
izvoare) si anume recoltarea efectuata din Parcul Plumbuita, fiind necorespunzatoare din punct de
vedere bacteriologic normelor in vigoare, situatie care s-a reglementat ulterior, in urma masurilor
recomandate.
Indicatorii cu impact asupra sanatatii
Caracteristicile microbiologice necorespunzatoare ce se pot semnala in cazul apei folosita in
scop potabil se reflecta in morbiditatea prin boli infectioase cu poarta de intrare digestiva, valorile
sale fiind urmarite in permanenta, dupa cum se poate constata si din tabelul urmator:
Tabelul nr.5
Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise si prin apa potabila (la 100.000 locuitori)
ANUL BOALA HEPATITA FEBRA DIZEN –
46
DIAREICA
ACUTA
VIRALA ACUTA
TIP A
TIFOIDA TERIE
1999 167,02 41,47 0,05 14,95
2000 279,10 42,01 0 15,28
2001 275,94 30,10 0 12,57
2002 436,04 20,73 0 20,93
2003 402,63 17,75 0 5,3
2004 380,13 23,84 0 5,55
Din datele prezentate in tabel, se pot constata, pentru anul 2004, urmatoarele aspecte:
mentinerea unei morbiditati scazute prin dizenterie ca si in anul precedent, absenta cazurilor de febra
tifoida, precum si o reducere a morbiditatii prin BDA fata de anii 2002 si 2003, in timp ce pentru
HVA tip A, morbiditatea a prezentat o crestere destul de nesemnificativa, situatie ce nu poate fi insa
corelata exclusiv cu consumul de apa potabila.
In anul 2004 nu au fost inregistrate epidemii hidrice si /sau boli digestive determinate exclusiv
de consumul de apa potabila, datele de mai sus fiindu-ne furnizate de Biroul de Epidemiologia
Bolilor Transmisibile din cadrul DSP-MB.
Concluzii privind calitatea apei potabile folosita de populatia orasului Bucuresti:
- probele de apa recoltate la iesirea din Statiile de tratare Arcuda si Rosu si de la nivelul
statiilor de pompare, au fost in totalitate corespunzatoare chimic si bacteriologic, constatandu-se
totodata o reducere semnificativa a procentului de probe necorespunzatoare recoltate din punctele
fixe, evolutie determinata de monitorizarea permanenta a calitatii apei de retea efectuata atat de catre
institutia noastra cat si de SC APA NOVA BUCURESTI SA;
- recoltarile efectuate la nivelul instalatiilor proprii de apa potabila ce alimenteaza o serie de
unitati sau locuinte au prezentat insa o crestere a procentului de probe necorespunzatoare in anul
2004, dupa reducerea permanenta ce se constatase in anii precedenti, fapt ce va face necesara o
intensificare a numarului de controale si a recoltarilor, recomandandu-se masurile urgente ce se
impun in cazurile respective;
- in ceea ce priveste apa furnizata de surse proprii (puturi, fantani), trebuie semnalat faptul ca in anul 2004 toate probele recoltate la acest nivel au fost necorespunzatoare chimic si/sau bacteriologic, fapt ce evidentiaza necesitatea luarii in continuare de masuri de extindere a retelei centralizate a orasului spre zonele periferice.
47
3.4 Situatia apelor uzate Calitatea apelor de suprafata din Municipiul Bucuresti este afectata de evacuari de ape uzate
fie in amonte de Municipiul Bucuresti (exemplu: apele uzate provenite din localitatea Buftea), fie
cele din Capitala, principalele surse de poluare fiind prezentate in tabelul urmator:
Nr. Sursa de Receptor ape uzate Observatii Crt. poluare evacuate
1 Atelier Panificatie ROSU - SC PLEVNA Lacul Morii 2 SC CHIAJNA + I.L.F. MILITARI Raul Dambovita 3 RAIF - SPE 1 Raul Dambovita 4 RAIF - SPE 2 (Chitila - pod CF Buc. C-ta) Raul Dambovita 5 AEROPORT BANEASA - pluvial pista Valea Saulei 6 Statia Tratare ROSU Raul Dambovita 7 Statia Tratare ARCUDA filtre lente Raul Ciorogarla 8 Statia Tratare ARCUDA filtre rapide Raul Dambovita 9 APA NOVA - Caseta colectoare I Raul Dambovita
10 APA NOVA - Caseta colectoare II Raul Dambovita 11 APA NOVA - Caseta colectoare III Raul Dambovita 12 CET PROGRESU Valea Mamina 13 CET SUD - Racordul 1 Caseta Dambovita 14 CET SUD - Racordul 2 Caseta Dambovita 15 CET SUD - Racordul 3 Caseta Dambovita 16 CET SUD - Racordul 4 Caseta Dambovita 17 CHIMOPAR + SICOMED Caseta Dambovita 18 DANUBIANA Caseta Dambovita 19 SEMANATOAREA Caseta Dambovita 20 PROTAN Caseta Dambovita 21 G.I.P. INSTAL Caseta Dambovita 22 GLINA Caseta Dambovita 23 GLINCARN Caseta Dambovita 24 A.N.R.S. Caseta Dambovita 25 AGROPOL Caseta Dambovita 26 BERE BAUTURI BUC. (Pop. Leordeni) Caseta Dambovita 27 VICOFIL Caseta Dambovita 28
ORASUL BUFTEA
Raul Colentina
poluare constituita de aporturi de nutrientitransportati din amonte din zona orasului Buftea
29 SC MANOR CENTER S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Plumbuita
30 SC MOS INTERNATIONAL S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Straulesti
31 SC MARINARUL PROD IMPEX S.R.L. Raul Colentina
48
(activitate de piscicultura) Lacul Grivita 32 SC ANDREI COM IMPEX S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Baneasa
33 SC PESCARUS PESCOM S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Herastrau si Lacul Floreasca
49
Capitolul 5 Starea solului 5.1 Calitatea solului
In anul 2004, datorita unor deficiente de ordin tehnic (stricarea etuvei), nu s-au efectuat
analize ale solului
In 2003 s-au efectuat un numar de 326 analize chimice si 102 analize biologice privind
calitatea probelor de sol recoltate din zonele incluse in programul de activitate , respectiv din zona
Kiseleff, precum si pe baza contractelor incheiate cu beneficiari.
In cursul lunii septembrie 2003 s-au recoltat si analizat probe de sol din zona Kiseleff pentru a
urmari impactul traficului auto asupra factorului de mediu sol.
S-au recoltat probe din urmatoarele puncte:
-Piata Presei Libere-50 m de sosea:0-20 cm;
-Piata Presei Libere-50 m de sosea:20-40 cm;
-Piata Presei Libere-5 m de sosea:0-20 cm;
-Piata Presei Libere-5 m de sosea:20-40 cm;
-Parcul Herastrau-20 m de sosea:0-20 cm;
-Parcul Herestrau-20 m de sosea:20-40 cm;
-Arcul de Triumf-10 m de sosea:0-20 cm;
-Arcul de Triumf-10 m de sosea:20-40 cm;
-Soseaua Kiseleff-5 m de sosea:0-20 cm;
-Soseaua Kisefeff-5 m de sosea:20-40 cm;
-Soseaua Kiseleff-10 m de sosea:0-20 cm;
-Soseaua Kiseleff-10 m de sosea:20-40 cm;
-Soseaua Kiseleff-100 m de sosea:0-20 cm;
-Soseaua Kiseleff-100 m de sosea:20-40 cm;
-Parcul Herastrau-20 m de sosea:0-20 cm;
-Parcul Herastrau-20 m de sosea:20-40cm.
Numarul total de probe analizate din punct de vedere chimic: 108 probe. Din punct de vedere
chimic s-au identificat concentratii ale indicatorului plumb ce prezinta valori peste limita de
interventie (100 ppm).
Din punct de vedere biologic in luna septembrie au fost analizate 18 probe de sol
efectuandu-se determinari pentru urmatorii parametrii : activitate dehidrogenazica actuala,activitate
dehidrogenazica potentiala,reducure chimica si respiratie,in total 72 de indicatori;
50
Valorile rezultate din determinarea activitatii dehidrogenazice actuale se situeaza sub 10 mg/100g sol umed ceea ce demonstreaza o slaba activitate a microorganismelor in sol.
Desi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cercetari in Pedologie si Agrochimie
cateva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt in continuare de actualitate.
Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic
auto intens. In legatura cu aceasta, cercetarile I.C.P.A. au stabilit continuturile de Pb in probe de sol
recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate in imediata vecinatate a arterelor de circulatie
cu un trafic intens sau mai putin intens si din incinta parcurilor din puncte in care solurile s-au pastrat
in regim natural. Din aceste date rezulta clar ca in punctele cu o circulatie auto intensa
continuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depasesc de pana la 3,6 ori valoarea limitei
maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situatii s-au inregistrat la probele
recoltate din Piata Rosetti, Piata Nicolae Grigorescu, Piata Sudului, sos. Kiseleff. In aceste puncte,
continuturi ridicate s-au inregistrat si la probele de la adancimea de 5 - 10 cm si chiar la adancimi mai
mari. In aceste puncte s-au determinat continuturi inferioare valorii limita maxima admisa, dar mult
mai mari decat valoarea medie a concentratiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).
Gradul ridicat de incarcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulatie este
bine ilustrat si de valorile continutului de Pb mobil, valori care intrec de pana la 12 ori valoarea
limitei maxime admisibile.
In contrast cu solurile situate de-a lungul strazilor si bulevardelor, in solurile din parcuri care
au evoluat in regim natural, continuturile de Pb total din orizontul A se situeaza intre 5 pana la 16,2
ppm.
Practic, in cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat continutul mediu general al
plumbului total din soluri.
Rezulta deci, ca solurile de pe raza municipiului Bucuresti, puternic modificate antropic,
au un continut foarte mare de Pb provenit, in cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor
din traficul rutier.
5.1.1 Repartitia solului pe categorii de folosinte: Categoria de folosinta Suprafata (ha) Suprafata totala 23787 Suprafata agricola 5449 -proprietate majoritar privata 4153 Suprafata agricola pe categorii de folosinta
51
-arabil -pasuni -fanete -vii si pepiniere viticole -livezi, pepiniere pomicole
4607 506 - 66 270
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 611 Ape si balti 908 Alte suprafete 16819 Incadrarea terenurilor din judetul Ilfov pe clase de calitate dupa nota de bonitare se prezinta astfel : Folosinta Suprafata
(Ha) Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Arabil 106502 4508 72994 23901 3873 4420 Pasuni si fanete
5.1.3 Principalele restrictii ale calitatii solurilor In arealul ocupat de municipiul Bucuresti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile
naturale intalnindu-se astazi doar pe suprafete restranse din unele parcuri si din zonele periferice
putin influentate de activitatile umane (zona forestiera nordica si zona agricola nord-vestica).
Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata constructiilor de toate felurile in
care, prin operatiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..
A doua faza a inceput odata cu industrializarea masiva si cu intensificarea traficului rutier.
Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin incorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Incarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele,
sulful s.a.) degradeaza insusirile fizice, chimice si biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii
productive a solurilor.
5.1.4 Terenuri degradate Sub aspectul degradarii de terenuri, impartirea pe sectoare se prezinta in modul urmator: Sectorul Suprafata de teren degradata (ha) Sectorul 1 75 Sectorul 2 27.2 Sectorul 3 3.5 Sectorul 4 10.14 Sectorul 5 35
52
Sectorul 6 30 Total 180.84
5.2 Presiuni ale factori asupra starii de calitate a solurilor din Bucuresti SURSE DE POLUARE A SOLULUI
• depunerile uscate si umede din atmosfera
• depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale pe terenuri
neamenajate corespunzator
• deversarea de namoluri, slamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau de alta natura
• chimizarea in exces a terenurilor si culturilor agricole
• degradarea solului prin factori fizici a caror actiune este favorizata de practici gresite
(despaduriri, lipsa unor lucrari de consolidare si aparare, etc.)
• poluarea cu plumb este specifica pentru zonele cu trafic auto intens
5.2.1. Ingrasaminte si 5.2.2 produse fitosanitare
Folosirea ingrasamintelor in exces poate conduce la deteriorarea calitatii solului, in special in
ceea ce priveste continutul de nitrati si azotati. In acest sens, din date furnizate de catre ICPA, reies
urmatoarele :
- reactia solurilor este slab acida la circa jumatate din unitatile de sol cercetate, restul fiind
slab acide pana la neutre sau moderat acide pana la slab acide;
- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - pana la mari;
- continuturile medii de azot total sunt mici (indeosebi la solurile brun-roscate) si mijlocii la
solurile cernoziomice;
- continuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumatate din solurile cercetate,
mari pe circa 25 % si foarte scazute pentru restul de 25 %;
- continutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate si mare la
restul de 25 %.
5.2.3 Soluri afectate de reziduurile zootehnice
Activitatea zootehnica este extrem de redusa pe teritoriul Municipiului Bucuresti, insa
dispunem de date, mai vechi de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.
Solurile predominante din judetul Ilfov prezinta, in general, o vulnerabilitate relativ scazuta la
impactul multor agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare bune.
53
Pe suprafete mici au fost puse in evidenta procese de poluare a solurilor cu ape uzate,
namoluri de la statiile de epurare si reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele
Peris, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a productiei agricole in toate aceste situatii a variat intre
25 si 100 %.
5.2.4 Irigatii- nu exista date, intrucat structura ternului arabil este majoritar privata, iar
Directia de Statistica Bucuresti nu a furnizat aceste date.
5.3 Interactiunea agriculturii cu mediul
5.3.1 Evolutia utilizarii solului de catre agricultura
Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi - ha -
2004*)
din care: sector privat
Total din care: gospodăriile populaţiei
Cereale – total 61 874 60 125 44 640 din care: Grâu şi secară 20 429 19 754 12 225 Orz şi orzoaică 6 586 6 122 3 952 Ovăz 1 640 1 410 953 Porumb 32 897 32 556 27 401 Leguminoase pentru boabe – total 287 287 287 Plante uleioase – total 19 644 19 217 9 053 din care: Floarea soarelui 17 968 17 627 8 879 Cartofi 1 051 1 051 894 Legume - total 5 908 5 875 5 822 Plante de nutreţ - total 12 217 10 243 8 488 din care: Perene vechi şi noi 4 759 3 876 3 289 Porumb pentru însilozare 863 508 - Vii pe rod 1 408 1 408 1 389 Livezi de pomi si pepiniere pomicole 1153 822 403
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.
Producţia agricolă obţinută la principalele culturi
- tone - 2004*)
din care: sector privat
Total din care: gospodăriile populaţiei
54
Cereale – total 355 082 348 680 286 170 din care: Grâu şi secară 85 606 83 316 57 734 Orz şi orzoaică 27 912 26 186 18 053 Ovăz 4 276 3 815 2 866 Porumb 236 306 234 551 207 112 Leguminoase pentru boabe – total 565 565 565 Plante uleioase – total 40 519 40 018 24 839 din care: Floarea soarelui 37 887 37 471 24 419 Cartofi 17 609 17 609 14 469 Legume - total 167 679 153 077 151 793 Plante de nutreţ - total 235 488 201 268 171 330 din care: Perene vechi şi noi 118 568 104 369 94 171 Porumb pentru însilozare 16 714 10 627 - Struguri 10 924 10 924 10 786 Fructe din pomi si pepiniere pomicole 8 740 7 735 6 776
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.
Producţia medie obţinută la principalele culturi
2004*)
- kg/ha -
Grâu şi secară 4 190 Orz şi orzoaică 4 238 Ovăz 2 607 Porumb 7 183 Leguminoase pentru boabe – total 1 969 Floarea soarelui 2 109 Cartofi 16 755 Legume de câmp şi în solarii 25 979 Plante de nutreţ – total 19 244 Struguri 7 759 Fructe din pomi si pepiniere pomicole **) 12
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate auală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută. **) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .
Numărul animalelor la sfârşit de an, pe total şi din gospodăriile populaţiei
- capete -
2004
Numărul de animale, total, pe specii şi pe forme de proprietate
Bovine - total 22 508
55
-din care: gospodăriile populaţiei 18 680 Porcine - total 149 289 -din care: gospodăriile populaţiei 64 834 Ovine şi caprine - total 24 906 -din care: gospodăriile populaţiei 24 768
Notă: Datele sunt furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi sunt operative pentru anul 2004.
5.4 Raspunsuri
5.4.1 Masuri de mediu legate de agricultura Dupa cum s-a precizat, poluarea solurilor din Bucuresti provine in special din traficul rutier si
al constructiilor, si mai putin din agricultura. Interzicerea producerii si folosirii pesticidelor a
contribuit mult la reducerea poluarii solului datorita agriculturii.
5.4.2. Impactul mediului asupra sectorului agricol Consideram ca nu exista un impact deosebit, decat in sensul schimbarii folosintei anumitor terenuri,
si transformarii acestora din terenuri agricole in constructii, sau depozitarii necontrolate a deseurilor.
In cazul controlarii acestor fenomene, principalul factor care influenteaza sectorul agricol ramane cel
socio-economic.
56
Capitolul 6 Padurile si Biodiversitatea 6.1 Starea padurilor
6.1.1 Functia economica a padurilor Padurile de pe raza municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov ocupa o suprafata de 25583 ha
din totalul de 182017 ha cat are intreg teritoriul, adica 14 %, avand urmatoarea compozitie:
Masurile propuse mai jos, desi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor, consideram
ca sunt valabile atat pentru Bucuresti, cat si pentru celelalte localitati din tara, fiind necesare a fi luate
mai ales de catre factorii de decizie ai administratiei locale, primariilor, politiei, cat si de factorii de
decizie la nivel central.
♦ Extinderea si mentinerea interdictiei de circulatie a traficului greu in zilele libere, fapt care
s-a dovedit prin masuratori ca are o contributie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii
de azot si pulberile in suspensie;
♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulatie, in special pe arterele
nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizarii in sistem "unda verde" mai ales in
aceste cazuri;
♦ Deplasarea catre periferiile localitatilor a circulatiei vehiculelor grele si a depozitelor en-
gros deservite de acestea (spre liniile de centura) cu interzicerea circulatiei acestora in zonele centrale
(exceptind vehiculele grele edilitare si ale transportului in comun, dar cu impunerea stricta, pentru
aceste activitati, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluarii si de extindere, pana la
generalizare in zonele centrale, a transportului in comun electric);
♦ Pentru Bucuresti este necesara delimitarea cat mai urgenta a limitei perimetrului central
(cea mai buna solutie ar fi toata zona din interiorul liniei de centura) si respectarea interdictiei
permanenta de circulatie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atat pentru
aprovizionare cat si pentru restul activitatilor, cu exceptia salubritatii, pompierilor si transportului in
comun, dar cu aplicarea pentru aceste exceptii a masurilor propuse la punctul de mai sus; implicatiile
63
economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare si
desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale
europene unde, in zonele centrale, nu circula nici un autovehicul greu;
♦ Interdictii zonale si/sau temporare a intregului trafic auto mai ales in perimetrele de interes
turistic, istoric, comercial, cultural, cel putin in zilele;
♦ In cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din
vegetatie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care
alimenteaza (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, sa fie alimentate numai la statii
periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit);
♦ Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,
precum si intretinerea permanenta a acestora;
♦ Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la toate nivelurile:
- la fabricanti si in timpul perioadei de garantie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu procent
excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuandu-se acest reglaj);
- la inspectiile tehnice, statiile trebuie dotate cu aparatura de precizie corespunzatoare (analizoare de
CO, opacimetre) asa cum a reusit RAR;
- la nivelul agentilor de circulatie ai politiei, trebuie sa existe dotarea necesara verificarilor prin
"filtru" pentru a se efectua controale dese in vederea instalarii sentimentului de responsabilitate la
automobilisti, la fel ca acela de a circula cu frane defecte, sau fara lumini noaptea.
♦ Incurajarea achizitionarii de vehicule moderne nepoluante prin scaderea impozitelor si a
pretului benzinei fara Pb;
7.2 Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement
Suprafetele plantate, dupa proprietatea asupra terenului si accesibilitatea acestuia se impart în:
a. Suprafete plantate publice (paduri, perdele de protectie, plantatii de aliniament, parcuri,
gradini, scuaruri;
Aceste suprafete reprezinta 688 ha (3.44 mp/loc) din care:
246 livezi, gradini
442 ha parcuri, gradini, scuaruri
64
b. Suprafete plantate semipublice (incinte private cu folosinta urbana, dar cu acces public,
continând plantatii semnificative: stranduri, baze si parcuri sportive, diferite alte functiuni cu acces
public, spitale etc.). Aceste suprafete reprezinta aprox 450 ha (2,25 mp/loc) .
b. Suprafetele plantate private (terenurile agricole de toate categoriile, suprafetele plantate din
zonele pentru cladiri si amenajari).
Aceste suprafete reprezinta 5132 ha (25 mp/loc) :
4565 ha terenuri agricole;
61 ha vii;
506 ha pasuni, fanete;
Terenurile acoperite permanent de ape au, de asemenea, un aport semnificativ la mentinerea
calitatii mediului. Ele totalizeaza 1350 ha, ceea ce reprezinta 6,0 % din teritoriul administrativ.
Suprafata aferenta unui locuitor este de 6,75 mp
Suprafetele parcurilor si gradinilor ce apartin Administratiei Parcurilor si Gradinilor
Nr.
Crt. Denumirea unitatii Suprafata totala
mp 1 Parcul HERASTRAU Vechi 515878 2 Parcul HERASTRAU Nou 415884 3 Parcul CAROL I 311110 4 Parcul CISMIGIU 137247 5 Parcul SALA PALATULUI 40483 6 Parcul BALTA ALBA 641472 7 Parcul CIRCUL DE STAT 169781 8 Parcul TINERETULUI
Masurile propuse mai jos, desi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor, consideram
ca sunt valabile atat pentru Bucuresti, cat si pentru celelalte localitati din tara, fiind necesare a fi luate
mai ales de catre factorii de decizie ai administratiei locale, primariilor, politiei, cat si de factorii de
decizie la nivel central.
♦ Extinderea si mentinerea interdictiei de circulatie a traficului greu in zilele libere, fapt care
s-a dovedit prin masuratori ca are o contributie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii
de azot si pulberile in suspensie;
♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulatie, in special pe arterele
nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizarii in sistem "unda verde" mai ales in
aceste cazuri;
♦ Deplasarea catre periferiile localitatilor a circulatiei vehiculelor grele si a depozitelor en-
gros deservite de acestea (spre liniile de centura) cu interzicerea circulatiei acestora in zonele centrale
(exceptind vehiculele grele edilitare si ale transportului in comun, dar cu impunerea stricta, pentru
aceste activitati, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluarii si de extindere, pana la
generalizare in zonele centrale, a transportului in comun electric);
♦ Pentru Bucuresti este necesara delimitarea cat mai urgenta a limitei perimetrului central
(cea mai buna solutie ar fi toata zona din interiorul liniei de centura) si respectarea interdictiei
permanenta de circulatie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atat pentru
aprovizionare cat si pentru restul activitatilor, cu exceptia salubritatii, pompierilor si transportului in
comun, dar cu aplicarea pentru aceste exceptii a masurilor propuse la punctul de mai sus; implicatiile
economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare si
desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale
europene unde, in zonele centrale, nu circula nici un autovehicul greu;
♦ Interdictii zonale si/sau temporare a intregului trafic auto mai ales in perimetrele de interes
turistic, istoric, comercial, cultural, cel putin in zilele;
76
♦ Pentru Bucuresti, legat de masura de mai sus, propunem realizarea cat mai rapid a unor
zone, in perimetrul central, in care sa fie interzis traficul auto complet in zilele libere (inclusiv
transportul in comun, prin corelare cu transportul subteran cu metroul), creandu-se astfel conditii de
promenada, activitati cultural - sociale si comerciale pentru un mare numar de locuitori; aceasta
masura trebuie insa, corelata cu prevederea de catre administratia locala a unor masuri speciale de
salubrizare in zonele respective, atat inaintea, cat mai ales, imediat dupa perioada de interdictie a
traficului;
♦ In cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din
vegetatie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care
alimenteaza (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, sa fie alimentate numai la statii
periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit);
♦ Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,
precum si intretinerea permanenta a acestora;
♦ Dotarea cu senzori de CO (eventual si pentru alti poluanti) a principalelor puncte de
maxima densitate a traficului, cu posibilitati de alarmare si de deviere temporara pe artere colaterale
acestora (prin eforturile administratiilor locale impreuna cu politia), in paralel cu realizarea unei
retele automate de statii fixe, amplasate in zonele cele mai expuse, care sa functioneze in "timp real",
asigurandu-se astfel un control permanent al calitatii aerului (prin eforturile organelor de mediu);
♦ Dotarea Politiei Rutiere cu echipamente portabile de masurare a emisiilor poluante la
autovehicule, precum si reducerea programului de lucru in zonele cu expunere foarte mare (zonele cu
trafic foarte intens) pentru agentii de circulatie ai politiei;
♦ Instituirea unor masuri educative pentru toata populatia privind problemele de protectia
mediului; trebuiesc implementate 3 notiuni pe care conducatorii auto, in special, nu le cunosc inca:
1. poluarea produsa de autovehicule este foarte grava pentru starea de sanatate a
populatiei si este cauza a numeroase afectiuni ce reduc durata de viata;
2. orice secunda de functionare a motorului inseamna "otravire" si constituie un
atentat la sanatatea si viata celor din jur;
77
3. utilizarea unor autovehicule nereglate, excesiv poluante constituie o
contraventie care poate fi depistata in orice moment de organele in drept si
sanctionata.
♦ Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la toate nivelurile:
♦ Marirea frecventei inspectiilor tehnice de poluare la autoturisme, acestea urmand a se face
anual, independent de inspectiile tehnice periodice;
♦ Stabilirea unor cerinte de precizie de catre RAR-BRML conform normelor internationale
pentru aparatura de control din statiile de ITP;
♦ Incurajarea achizitionarii de vehicule moderne nepoluante prin scaderea impozitelor si a
pretului benzinei fara Pb;
♦ Interzicerea efectuarii ITP la masinile proprii de statiile ce poseda autovehicule;
♦ Efectuarea in continuare de campanii de masuratori in punctele semnificative pentru
traficul rutier, atat in Bucuresti cat si in tara, prin efortul comun al APM-urilor, RAR si Politiei, cu o
intensa mediatizare in vederea constientizarii populatiei despre toate aspectele polurii generate de
autovehicule si fortarea factorilor de decizie sa aplice cat mai rapid masurile necesare pentru
imbunatatirea situatiei.
78
Capitolul 8 DESEURI
O importanta sursa de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deseuri. In fiecare an,
APM Bucuresti realizeaza baza de date privind gestiunea deseurilor. Sunt chestionati atat agentii
economici producatori de deseuri, cat si unitatile prestatoare de servicii de salubrizare si cele de
reciclare a deseurilor. Intreg parcursul deseurilor, de la producere->depozitare temporara-> reciclare,
pe de o parte sau producere-> depozitare temporara->transport->depozitare finala este atent urmarit.
Acest circuit trebuie administrat avand in vedere 3 obiective importante:
− ocrotirea sanatatii publice;
− protectia mediului inconjurator;
− pastrarea curateniei, astfel incat spatiile publice sa devina acceptabile din punct de vedere estetic.
8.1 Deseuri urbane
In Capitala, activitatea de colectare si transport a deseurilor menajere si stradale este realizata de
urmatoarele societati:
- SC REBU SA in sectoarele 1,4,5
- SC RWE GEKO ROMANIA Ecologic Service SRL in sectorul 1
- SC ROSAL SERVIS SRL in sectorul 3
- SC SUPERCOM SA in sectorul 2
- SC URBAN SA in sectorul 6
- SC MASOTI SRL in sectorul 4
Depozitarea deseurilor colectate de pe raza Municipiului Bucuresti se face pe urmatoarele
amplasamente:
- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX
- Depozitul VIDRA
- Partea corespunzatoare pentru depozitare a gropii GLINA
La nivelul Municipiului Bucuresti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectiva a
deseurilor, demarate de primariile de sector (Ex: Primaria sector 1- program proiect "Cartierul
verde"- colectare selectiva in prima faza numai hartie, carton)
Deseurile ce intra in categoria deseurilor reciclabile, sunt colectate si valorificate catre societatile
cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucuresti si tara .
79
La sediul A.R.P.M. Bucuresti au avut loc mai multe intruniri cu reprezentanti ai administratiei
publice locale (primariile de sector) si societatile de salubrizare ce isi desfasoara activitate pe raza
Municipiului Bucuresti.
Pana la aceasta data au fost realizate urmatoarele:
- s-au identificat de catre primariile de sectoare spatiile (terenurile) disponibile pentru
amenajarea depozitarii deseurilor reciclabile:
● sector 1: Platforma T.C. Carpati;
● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piata Obor;
● sector 3: punct final depozitare selectiva – spatiu amenajat la depozitul Glina;
● sector 4: sos. Oltenitei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion Iriceanu,
Bd. Marasesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;
● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zarii; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri – Calea 13
Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor (in statie, vis-a vis
de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x Calea Rahovei; sos. Alexandriei
x sos Bucuresti-Magurele x sos. Antiaeriana; Piata M. Kogalniceanu x Piata Operei;
● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei si Militari.
- pe raza fiecarui sector s-a inceput constientizarea populatiei prin difuzarea de material
publicitar privind colectarea selectiva, atat la asociatiile de locatari, cat si la nivelul
institutiilor scolare:
Exemple:
o sector 3: material publicitar impartit de primaria de sector catre asociatiile de locatari;
o sector 4: in fiecare miercuri are loc la sediul primariei intalnire cu reprezentanti ai
asociatiilor de locatari, reprezentanti ai primariei si societatea de salubrizare S.C. REBU
S.A., societate ce le prezinta facilitatile puse la dispozitie pentru stimularea colectarii
selective (reducere pret gunoi menajer, saci plastic, detergenti);
o sector 6: prin publicatia primariei ziarul “Sase”se realizeaza informarea si indrumarea
cetatenilor privind colectarea selectiva a deseurilor; S.C. URBAN S.A. a realizat material
publicitar (brosura “O lume mai curata” si pliante intitulate “Cei 3 E – educatie-
ecologizare-economisire”, material distribuit si pe raza celorlalte sectoare);
- s-a stabilit de catre primariile de sectoare impreuna cu societatea/societatile ce desfasoara
activitate de salubrizare pe raza fiecarui sector, culorile pubelelor:
o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hartie
pubele galbene;
80
o sector 2: pentru PET pubele albastre;
o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hartie pubele verzi, s-au achizitionat
cupe de 1,1, mc;
o sector 5: s-au achizitionat containere de 1,1 mc (100 buc.);
o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hartie pubele portocalii.
- pentru realizarea implementarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile au
fost stabilite la nivelul fiecarui sector, zone pilot:
• sector 1: zona Aviatiei, Parcul Lisabona, proiect pilot in scoli (hartie si PET);
• sector 3: zona I.O.R. – Liviu Rebreanu; Mihai Bravu – Dristor, zona asociatii locatari
Camil Ressu – Nicolae Grigorescu – Liviu Rebreanu;
• sector 4: 30 de asociatii de locatari colecteaza selectiv si 10 scoli (hartie si PET);
• sector 6: zona pilot Dr. Taberei – Compozitorilor – Sibiu - Haiducului
- la nivelul Municipiului Bucuresti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfasoara activitate de
salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STATIA DE SORTARE DESEURI
RECICLABILE (PET, PE si hartie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; in prezent se
colecteaza si deseuri de sticla;
- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfasoara activitate in mai multe sectoare are
in dotare o instalatie de tocat PET-uri.
• S.C. URBAN S.A. ce desfasoara activitate de salubrizare in sector 6 a amplasat containere
(pentru PET si hartie) in zonele: Piata Gorjului, Piata Veteranilor, Piata Dr. Taberei,
ridicarea acestora facandu-se o data sau de doua ori pe saptamana in functie de zona; S-a
stabilit de comun acord cu administratorii pietelor marirea numarului de amplasamente si
containere in jurul pietelor. APM Bucuresti a sugerat S.C. URBAN S.A. inceperarea
activitatii de colectare selectiva Complexul studentesc Regie si Grozavesti la aceasta data
fiind deja aplasate containere suplimentare, precum si in zone cu densitate de populatie
ridicata (zona str. Performantei unde exista spatiu zidit pentru deseuri menajere).
•
inscriptionate separat pentru hartie, respectiv PET. La Rampa de transfer deseuri
S.C. REBU S.A. ce desfasoara activitate de salubrizare in sectoarele 1 si 4 a inceput
activitatea de colectare selectiva (deseuri hartie) impreuna cu primaria sectorului 1 in
scolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atat in incinta scolilor, cat si in afara
incintei. Activitatea de colectare deseuri reciclabile PET-uri in sectorul 4 se desfasoara
intr-o prima faza in pietele agroalimentare unde au fost amplasate containere
81
menajere“Carpati” ce apartine S.C. REBU S.A. depozitarea deseurilor nu se facea numai
pe zona betonata, stabilindu-se in urma controlului betonarea intregii suprafete.
A.R.P.M. Bucuresti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind colectarea
selectiva ce a fost distribuit in unitati scolare si mijloacele de transport in comun.
Tipuri de deşeuri municipale generate în Bucureşti: • deşeuri menajere - deşeuri provenite din activităţi casnice • deşeuri menajere şi deşeuri voluminoase colectate separat • deşeuri biodegradabile - deşeuri rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale) - deşeuri de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă - deşeuri alimentare şi vegetale, hârtie şi carton (de calitate joasă) • deşeuri din construcţii şi demolări - deşeuri rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor • deşeuri generate în instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ care prezintă
compoziţie şi proprietăţi similare (asimilabile) cu cele provenite din activităţi casnice • nămol orăşenesc - nămol rezidual de la instalaţiile de tratare a apelor uzate menajere - nămol rezidual de la fosele septice şi alte instalaţii similare de tratare a apelor menajere
Deşi hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi
recuperarea acestora, mai ales în cazul unei cantităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile. ASPECTE CANTITATIVE
Evidenţa cantităţilor de deşeuri şi gestionarea acestora în Municipiul Bucureşti se realizează ţinând cont de cantităţile colectate, valorificate şi cele eliminate în decursul unui an. Spre exemplu, în anul 2003 situaţia cantităţilor de deşeuri colectate, valorificate şi eliminate se prezintă astfel:
Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector Observaţii:
Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 si 2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul cantităţii totale de deşeuri generate.
Creşterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003, 2004 ca urmare a apariţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în prezent.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
Conform Anchetei Statistice privind deşeurile realizata in anul 2004 rezulta că 99,92 % din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt in derulare in colaborare cu asociatiile de locatari (pentru populatie), scoli, institutii si agenti economici, fiind in continua extindere functie de rezultatele obtinute si de fondurile disponibile.
ASPECTE CALITATIVE
Din datele furnizate de Ancheta Statistica privind deşeurile realizata in 2004 a rezultat următoarea structură a compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere, precum şi indicatorii de generare a deşeurilor pentru anii 2000 şi 2003:
Sursa: Ancheta Statistica privind deşeurile (2004) Observaţii:
• se constată o creştere considerabila a cantităţii de hârtie/carton, sticlă şi textile, reducându-se conţinutul de metale, plastice şi altele.
COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR MUNICIPALE
84
Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţii de către municipalitate, care are prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor). Municipalitatea (Consiliile Locale) este obligată să organizeze acest serviciu pentru populaţie. De asemenea, municipalitatea işi poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract.
Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop. Situaţia recipienţilor de colectare pentru deşeuri municipale Tipuri de recipienţi Număr Capacitate (m3) Europubele 99388 0,12-0,26 Eurocontainere 3108 1,1 Containere 1733 4-36 Total 104229 - Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societatile de salubrizare
Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele
de salubritate sunt dotate cu vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare,
autocontainere, tractoare cu remorca, basculante, etc.
Dotarile agentilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor (2004)
Tip Număr Capacitate (m3) Autogunoiere 146 10-25 Tractoare cu remorcă 46 5-7 Autocontainere 46 4-24 Autogunoiere compactoare 38 - Basculante 3 - Altele 3 - Total 282 - Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societatile de salubrizare
Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu maşini proprii. Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate de firmele de salubritate cu ajutorul unor
utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual cu mijloace rudimentare.
O problemă a salubrizării străzilor în oraş este lipsa sau numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localităţii.
Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deşeurilor în municipiul Bucureşti sunt necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultată, cât şi despre compoziţia şi originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de gospodărire comunală a deşeurilor şi al implementării unor instalaţii de recuperare, reciclare şi eliminare a deşeurilor.
85
8.2 Deseuri industriale
Datele obtinute in urma anchetei statistice privind gestiunea deseurilor au fost prezentate
mai sus
8.3 Namoluri provenite de la tratarea apelor
Principala modalitate de tratare a acestor tipuri de deseuri este depozitarea acestora la groapa
orasaneasca, dupa ce in prealabil s-a realizat fixarea metalelor grele.
8.4 Depozite de deseuri
8.4.1 Depozite de deseuri urbane
Din cele 3 centre de depozitare a deseurilor provenite din activitatea economica a
Bucurestiului (IRIDEX, VIDRA si GLIN, doar IRIDEX se afla pe teritoriul administrativ al
Bucurestiului
Rampa este situata in Bucuresti, sectorul 1. Obiectivul a fost construit si este exploatat de SC
IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL. Suprafata folosita in etapa I pentru depozitare este de
16,5 ha, iar in etapa a II a va fi extinsa cu 10 ha.
Principalii agenti economici si societati de salubrizare care depoziteaza la rampa ecologica
IRIDEX sunt : REBU SA, SUPERCOM SA, URBAN SA, RGR ECO Service, ADP sector 1, 2, 5,
Administratia Parcurilor si Gradinilor,, Distrigaz Sud, Electrica SA, Atheneum Construct SA
Rampa dispune de un sistem de cantarire si evidenta a deseurilor, statie de tratare a
levigatului, complet automatizata cu tehnologie de tratare prin osmoza inversa, import Germania,
utilaje de exploatare a depozitului (incarcatoare, buldozere, compactor), rampa de spalare auto, statie
de carburanti pentru utilaje.
Anul de punere in functiune a Rampei Ecologice este 1999, iar taxa medie de depozitare este
de 7,15 USD fara TVA
Capacitatea totala a depozitului este de aprox. 4,5 milioane tone, repartizate in 7 celule de
depozitare, din care in etapa 1 (16,5 ha), prevazuta cu 5 celule de depozitare, o cantitate de 3 milioane
tone.
86
Capitolul 9 Radioactivitatea
9.1 Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM)
Infiintata in 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a poluarii
mediului din subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MAPM). Inca de la infiintare,
RNSRM a fost coordonata stiintific, tehnic si metodologic de catre Laboratorul de Radioactivitatea
Mediului (LRM), laborator care in prezent apartine institutului de Cercetare si Ingineria Mediului
(ICIM) Bucuresti.
Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivitatii factorilor de mediu, in scopul
protectiei populatiei si a mediului inconjurator in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica.
In acest sens, exista in cadrul RNSRM un program unic de masurari beta globale pentru toti factorii
de mediu considerati (aerosoli atmosferici, depuneri si precipitatii atmosferice, ape de suprafata si de
adancime, vegetatie spontana, sol necultivat), program elaborat si controlat de LRM.
Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare, pregatire si
masurare a probelor de mediu, calculul valorilor activitatilor specifice, a limitelor de detectie si a
impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba in parte, precum si transmiterea centralizata a
datelor sunt conforme cu "Indrumarul metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de
Supraveghere a Radioactivitatii Mediului", elaborat si periodic revizuit de specialistii LRM.
Indicatiile "Indrumarului metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de Supraveghere a
Radioactivitatii Mediului" reglementeaza programul de lucru si activitatea profesionala a tuturor
statiilor de radioactivitatea mediului existente in prezent in cadrul RNSRM.
Supravegherea radioactivitatii mediului prin programul de lucru ce se desfasoara la statiile
RNSRM comporta:
- monitorizarea nivelului radioactivitatii mediului prin masurari imediate ale probelor de
mediu si metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a oricarei cresteri
semnificative a radioactivitatii;
- determinarea nivelului global al radioactivitatii artificiale in mediu (proba este masurata
dupa 5 zile de la colectare);
- determinarea valorilor radioactivitatii naturale (a descendentilor gazelor radioactive radon
si toron emanate de scoarta terestra in mod natural) in probele de aerosoli; are ca scop atat
87
interpretarea corecta a rezultatelor masurarilor imediate, cat si urmarirea variatiei
radioactivatii naturale in atmosfera.
Incepand cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, in cadrul RNSRM, si
prin masurari de debit de doza gama.
Statia de radioactivitate a mediului Bucuresti este parte componenta a RNSRM. Statia de
radioactivitate a mediului Bucuresti este amplasata in vecinatatea platformei meteorologice a
Observatorului de Fizica Atmosferei apartinand Institutului National de Meteorologie si Hidrologie
(INMH), amplasament situat pe Soseaua Bucuresti - Afumati la numarul 1581. Statia Bucuresti
supravegheaza radioctivitatea facorilor de mediu pentru orasul Bucuresti si zona limitrofa.
Nivelul radioactivitatii mediului este urmarita si de unitatile de Aparare Civila.
Ca surse potentiale intravilane pentru poluare radioactiva pot fi mentionate Reactorul Atomic
de la Institutul de fizica Atomica de la Magurele, care este in buna parte depasit si va trebui
dezafectat si modernizat, deoarece exista pericolu unor poluari accidentale.
De asemenea numeroase laboratoare si intreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru
efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale constructiilor si utilajelor. Personalul
este autorizat de Comisia Nationala de Control a Activitatii Nucleare (CNCAN).
Izotopii radioactivi se folosesc si in tratamente oncologice de catre unele unitati spitalicesti,
cum este spitalul Fundeni.
Totusi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu
exceptia cazurilor cand vor patrunde in apa potabila sau alimente.
CNCAN si-a concentrat atentia asupra surselor potentiale de poluare radioactiva din zonele
apropiate de Bucuresti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea de pe malul bulgar
al Dunarii de la Cozlodui si de la reactorul din Pitesti.
Curentii de aer predominanti, vanturile in zona municipiului Bucuresti sunt de natura sa
diminueze semnificativ pericolul unor concentratii mari radioactive in caz de accident la una din cele
doua centrale nucleare de la sud de Bucuresti. Numai o circulatie din sud ar favoriza transportul
izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.
9.2 Situatia radioactivitatii mediului pe teritoriul Bucurestiului in anul 2004
In cursul anului 2004 nu s-au inregistrat valori crescute ale radioactivitatii
factorilor de mediu (aerosoli atmosferici, apa bruta
88
Capitolul 10 Poluari accidentale. Accidente majore de mediu
In anul 2004, In Bucuresti nu s-au inregistrat accidente majore de mediu.
89
90
CAPITOLUL 11 ZONE CRITICE PE TERITORIUL TARII SUB ASPECTUL
DETERIORARII STARII DE CALITATE A MEDIULUI
In ceea ce priveste situatia mediului in Bucuresti, consideram ca nu exista zone critice, ci doar
zone in care situatia factorilor de mediu este mai proasta decat in alte zone apropiate (de pe teritoriul
judetului sau in exteriorul sau). Punctele in care s-au inregistrat concentratii crescute sau uneori
depasirea concentratiilor maxime admisibile la poluantii analizati (apa, aer, sol), in trecutul mai
indepartat sau mai apropiat, au fost prezentate pe parcursul prezentei lucrari, si nu are sens sa le
reenumeram.
Capitolul 12 Cheltuieli pentru protectia mediului
Situatia realizarii investitiilor de protectia mediului in anul 2003 este prezentata in tabelul urmator:
Sursa datelor este Institutul National de Statistica .
12.2 Fondul de Mediu
Pana la finalul anului 2003, din datele transmise de Administratia Fondului de mediu, de la agentii economici a fost incasata suma totala de 161.9 miliarde lei. Aceasta suma reprezinta contributia pe care agentii economici din Bucuresti au fost obligati sa o plateasca, conform Legii Fondului de Mediu, nr. 73/2000.
91
La începutul anului 2003 Administratia Fondului de Mediu a început lansarea unor pachete de programe de finantare deocamdata în domeniul deseurilor, ambalajelor, anvelopelor si uleiurilor uzate. APM Bucuresti a fost solicitat pentru identificarea proiectelor eligibile existente si diseminarea informatiilor privind sursele de finantare. In viitor se asteapta lansarea si a altor pachete de finantare si exista speranta ca acesti bani vor fi utilizati cu succes de catre agentii
economici sau alti titulari de proiect, in scopul imbunatatirii factorilor de mediu
92
Capitolul 13 ENERGIA
13.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului
Din datele care au fost prezentate in lucrarea de fata a reiesit foarte clar impactul negativ si
uneori chiar riscul pe care il prezinta CET-urile in ceea ce priveste calitatea factorilor de mediu, in
special a aerului.
Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atat in imediata
vecinatate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existand o implicatie
regionala sau chiar transfrontariera.
Incercarea de a mentine costurile de productie a energiei termice in limite rezonabile pentru
buzunarul cetateanului conduce uneori la emisii puternice depoluanti, in special datorita inexistentei
instalatiilor de retinere a acestora, aceste instalatii fiind foarte scumpe.
Nu numai factorul de mediu aer este influentat negativ de sectorul energetic, ci si apa (apele
uzate) si solul.
13.2 Consumul brut de energie
Din Datele furnizate de Directia Generala de Statistica, evolutia consumului de energie termica se