MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA TIINE ECONOMICE CATEDRA FINANE I BNCI CZU:336.2/.26(4-612UE)
Tcaci Nineli
TEZ DE MASTER SISTEMUL FISCAL IN UNIUNEA EUROPEAN EVOLU IE I TENDI EElaborat de masterandul Tcaci Nineli Grupa MFPF-103 Coordonator tiinific: Dr.hab. prof.univ Castrave Lucia
Chiinu 2012
1
Cuprins
I. Introducere II. Fiscalitatea n statele UE III. Principalele impozite directe n statele membre ale UE IV. Armonizarea impozitelor directe i indirect V. Sistemul fiscal al Republicii Moldova VI. Planurile si strategiile actuale ale Republicii Moldova cu privire la impozitare si armonizarea lorVII.Provocrile armonizrii ce urmeaz a fi confruntate. Legisla ia i politica UE cu privire la
impozitare VIII. Evaluare general i recomandri pentru paii urmtori i prioriti pentru Moldova n domeniul fiscal IX. Concluzii X. Anexe
2
Abrevieri ADI APC ASA ASMC Acord cu privire la Dubla Impunere Acordul de Parteneriat i Cooperare Acordul de Stabilizare i Asociere Acordul cu privire la Subsidii i Msurile Compensatorii
CCCEC Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i a Corupiei CCTM CE CEE Cadrul de cheltuieli pe termen mediu Comunitatea European Comunitatea Economic European
CEFTA Acordul Central European de Comer Liber CEJ CSI ECE ESE FMI FTA FUS Curtea European de Justiie Comunitatea Statelor Independente Europa Central i de Est Europa de Sud-Est Fondul Monetar Internaional Acord de liber schimb Fosta Uniune Sovietic
GATS Acord general cu privire la comerul cu servicii GATT Hl .Cr. MM IFPS IFS Acord general cu privire la tarife i comer Hectolitri nainte de Cristos ntreprinderi mici i mijlocii Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Inspectoratul Fiscal de Stat3
ISD IVC
Investiii strine directe Impozit pe venitul corporativ
MDL Leu moldovenesc OCDE Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic OMC Organizaia Mondial a Comerului PA PEV Planul de Aciuni privind Politica European de Vecintate PEV PIB Politica European de Vecintate Produsul intern brut
PNUD Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare RCE Rapoartele Curii Europene SCAC Comitetul Permanent privind Cooperarea Administrativ SND Strategia naional de dezvoltare TAIEX Programul de Asisten Tehnic i Schimb de Informaie TN Tratamentul naional
TRIMS Msuri investiionale privind comerul TVA Taxa pe valoarea adugat UE Uniunea European
USAID Programul Statelor Unite de Asisten pentru Dezvoltare Internaional USD Dolar american (SUA) VIES Sistemul de schimb de informaie privind TVA ZEL Zon economic liber
4
INTRODUCEREA I MOTIVAIA TEMEI Viitorul oricrui stat modern este de neconceput fr un sistem fiscal performant prin randament i suportabilitatea din partea contribuabililor. Starea prezent de prosperitate a unui stat contemporan este dependent, n mare msur, de istoria propriului sistem fiscal, de felul cum a fost conceput i a funcionat. Ceea ce deosebete o ar aflat n progres de una aflat n declin este, n bun msur, preferina artat construirii viitorului. Aceast preferin se msoar prin impozite, mprumuturi i rata dobnzii. Finanele unui stat sunt n strns legtur cu situaia lui social i politica, ntre regimul politic i finane existnd o puternic interdependen. Impozitele i taxele asimilate pe de o parte, veniturile pe de alta parte sunt cele dou coordonate principale care stimuleaz creaia, munca i civilizaia. n ultimele dou decenii majoritatea sistemelor fiscale ale rilor din cadrul Uniunii Europene au suferit transformri semnificative, pe fondul adoptrii unei noi accepiuni pe plan fiscal. Crizele economice mondiale, creterea excesiv a gradului de complexitate a sistemelor fiscale, influena negativ pe care impozitele i taxele o aveau asupra creterii economice reprezint principalii factori care au determinat reformele fiscale. Nu trebuie neglijat, ns, faptul c fenomenul sporirii cheltuielilor guvernamentale este o realitate a lumii contemporane, transpus firesc n creterea nevoii de resurse fiscale. Prin urmare, prin reformele nfptuite, statele dezvoltate au avut o misiune grea de ndeplinit, respectiv gsirea acelei formule care s asigure i resursele necesare operabilitii institutiilor publice i atingerea obiectivelor mai sus amintite. Optnd pentru aceast tem, mi-am propus s analizez mai ales din perspectiva teoreticometodologic relaiile de interdependen ntre statele membre UE procese social economice i politice majore, reflectate prin prisma presiunii fiscale. Evident, aceste procese i concepte se manifest i au consisten n ntreaga lume contemporan, aflat pe traseul globalizrii. Tema abordat n cadrul prezentului proiect de cercetare, sistemul fiscal n statele UE este una care a strnit de-a lungul timpului un mare interes din partea economitilor preocupai de problemele macroeconomice. Totodat, trebuie menionat c aceast tem prezint un interes5
deosebit pentru economia european, care se confruntat n prezent cu o criz profund manifestat prin numeroase dezechilibre macroeconomice.
CAPITOLUL I FISCALITATEA N STATELE UE 1.1 POLITICA FISCAL N STATELE UE La nivelul UE politica fiscal este subordonat tratatului de nfiinare a Comunitii Europene, care prevede eliminarea taxelor vamale ntre rile membre i a oricror altor msuri cu efect similar i asigurarea liberei concurene n cadrul pieei comune. n acest sens se au n vedere n special impozitele indirecte (TVA i accizele). Impozitele directe fiind doar subordonate scopului de neafectare a liberei concurene pe pia, ns se recomand membrilor ncheierea de convenii de evitare a dublei impuneri internaionale. O situaie deosebit a statelor membre UE rezid din faptul c prin introducerea monedei unice s-a reuit crearea uniunii monetare care are ca rezultant o politic monetar comun, n timp ce politicile fiscale au rmas naionale, i deci, mult mai greu de coordonat. Din aceast cauz exist, de mai multe ori, riscul unei asimetrii ntre politicile monetare, pe de o parte, i cele fiscale, pe de alt parte, care de multe ori duc la contradicii n definirea prioritilor i obiectivelor economice. Consecina acestei contradicii const n faptul c unele state genereaz deficite bugetare excesive sau niveluri ale datoriei publice care nu pot fi susinute, i, deci, pun n pericol stabilitatea monedei euro, care duce nemijlocit la crearea de tensiuni pe pieele financiare i presiuni inflaioniste. Pentru a se evita consecinele nefavorabile menionate mai sus, UE folosete dou instrumente, primul este pactul de stabilitate i cretere, inclusiv supravegherea disciplinei bugetare, iar cel de-al doilea fiind coordonarea multilateral a politicilor economice, inclusiv a celor fiscale. Pactul de stabilitate i cretere oblig statele din UE, n primul rnd a celor din zona euro, precum i a celorlalte care nu sunt nc n aceast zon, la reguli bugetare stricte cu privire la deficitul bugetar i la nivelul datoriei publice. Pentru ndeplinirea programului de stabilitate fiecare stat membru are obligaia de a elabora programe de aceast natur sau, dup caz, programe de convergen. Programe de stabilitate n vederea susinerii aciunilor de stabilitate i cretere economic potrivit msurilor de supraveghere i coordonare a politicilor economice, statele membre sunt obligate s elaboreze i aplice programe de stabilitate pentru urmtorii trei ani care cuprinde:6
directivele pe termen mediu al poziiei bugetare; principalele previziuni privind dezvoltarea economic; descrierea msurilor de politic economic i bugetar; analiz a modului n care schimbrile n previziunile economice ar putea afecta deficitul
bugetar; Pentru sprijinirea Consiliului n deciziile pe care acesta trebuie s le ia n analiza economic i financiar i a dialogului cu Banca Central European a fost nfiinat Comitetul Economic i Financiar (Maastricht). Statele care nu particip la zona euro au, de asemenea, obligaia de a prezenta Comisiei Europene i Consiliului un program de convergen economic. (Busek Erhard, Mikulitsch Werner, 2002:134) Statele membre care nu dau curs recomandrilor fcute pentru evitarea sau corectarea deficitelor bugetare sunt supuse sanciunilor, care n principal constau n: se emite o recomandare ca statul n cauz s acioneze la corectarea excesului de deficit dac n termen de 4 luni nu se iau msuri, Consiliul face public recomandarea sa; dac nc ntr-o lun nu sunt luate msurile necesare, Consiliul notific statului membru n n cel mult 2 luni Consiliul poate decide sanciuni, care pot fi: statul n cauz este obligat s bugetar;
cauz s-i ia msurile care se impun; constituie un depozit nepurttor de dobnzi la Comisia European. Mrimea depozitului este format dintr-o component fix egal cu 0,2% din PIB i o component variabil reprezentnd o zecime din diferena ntre deficitul ca procent din PIB n anul respectiv i valoarea de referin de 3% din PIB. n fiecare an Consiliul poate intensifica sanciunea, dar depozitul nu poate depi 0,5% din PIB; n ultim instan, depozitul este convertit ntr-o amend dac statul, membrii nu corecteaz deficitul excesiv dup doi ani de la constituirea depozitului. Amenda instituit nu poate fi anulat. (Brooker Christopher, North Richard, 2004:37) Concluzii cu privire la politica fiscal: lung;7
politica fiscal a rmas o zon de autonomie naional pentru elaborarea politicii unii parametrii ai politicii fiscale se restrng, ca de exemplu: nivelul deficitului, al fiecare stat membru devine responsabil pentru stabilitatea economic din UE pe termen
macroeconomice; datoriei publice sunt stabilite de UE;
cerinele de co-finanare pentru programele UE determin o reorientare a politicilor politicile fiscale capt o mai mare nsemntate n orientarea comportamentului cerinele de co-finanare i cu surse proprii a programelor de investiii finanate din Coordonarea fiscal n UE coexist 27 sisteme de impozite aferente celor 27 state membre, cu importante
naionale bugetare; companiilor i persoanelor; fondurile UE impun schimbri n alocarea resurselor bugetelor naionale.
diferene ntre ele n ceea ce privete regimurile fiscale. De aceea, regimurile fiscale diferite determin o competiie fiscal prin cote de impozite diferite cu consecine dintre cele mai diverse aspra investiiilor, forei de munc. Competiia fiscal poate depi ns anumite limite, situaie care poate deveni duntoare prin distorsionarea competiiei libere din cadrul pieei unice. De aceea, obiectivul UE este de reducere a gradului de fiscalitate pentru a se crea o competiie fiscal corect i transparent. Politica fiscal trebuie s contribuie la realizarea obiectivului general al UE ca economia UE s devin cea mai competitiv i dinamic din lume. Acest lucru se poate realiza prin: reducerea gradului de fiscalitate concomitent cu lrgirea bazei de impozitare; diminuarea datoriei publice; investiii n serviciile publice eseniale.
Coordonarea fiscal se poate realiza pe dou ci: prin armonizarea fiscal i prin depistarea prevederilor i practicilor fiscale care determin obstacole n circulaia liber a produselor, serviciilor, forei de munc i capitalului. Coordonarea se realizeaz cu respectarea celor dou principii ale integrrii europene: principiul acceptrii politicilor fiscale naionale n msura n care acestea nu au un caracter principiul subsidiaritii, care impune ca competenele fiscale s fie lsate la nivel naional discriminatoriu i nu contravin obiectivelor i politicilor UE; dac nu se poate demonstra c aceste competene pot fi ndeplinite mai eficient la nivelul UE. Coordonarea politicilor fiscale a scos n eviden, totui, cteva concluzii, i anume: coordonarea politiclor fiscale n domeniul impozetelor este necesar , dar n intensiti diferite, n funcie de natura impozitelor, astfel: impozitele indirecte necesit un grad mai mare de armonizare fiscal, ntruct sunt legate nemijlocit de circulaia liber a produselor i serviciilor (impozitarea consumului s fie mai neutr), de aceea n 1992 prin art.93 n Tratatul UE s-a introdus obligativitatea armonizrii impozitelor indirecte, iar, impozitele directe pot constitui8
subiect de coordonare fiscal referitor la impozitarea veniturilor companiilor i persoanelor.
coordonarea fiscal n politicile de alocare a resurselor bugetare ale statelor membre nu
este necesar, cu unele excepii: cheltuielile pentru bunurile publice ale cror benifcii pot fi supranaionale prin natura lor (reele transeuropene) i ajutorul de stat acordat firmelor este supus regulilor UE. coordonarea fiscal n politicile de redistribuire este limitat. Astfel, redistribuirea interpersonal este responsabilitatea fiecrui stat (care dispune de informaii mai bune cu privire la cei sraci, la situaia pltitorilor). UE joac un rol mai important n coordonarea fiscal n domeniul redistribuirilor inter-regionale; progresul UE n armonizarea politicilor fiscale este totui relativ lent. Mecanismele posibile pentru accelerarea coordonrii politicilor fiscale n coordonarea politicilor fiscale mecanismele posibile sunt urmtoarele: codul de conduit pentru impozitarea afacerilor care nu are putere de lege, dar constituie un extinderea folosirii recomandrilor Comisiei Europene care, de regul, sunt respectate; folosirea mecanismului de cooperare extins, un grup de cel puin 8 state pot coopera dup aciuni ale Comisiei UE n faa Curii de Justiie mpotriva statelor care duc politici fiscale Comisia Economic promoveaz n continuare propunerea ca n domeniile politicilor instrument de referin pentru aprecierea politicilor fiscale; (Busek Erhard, Mikulitsch Werner, 2002:153)
aprobarea Consiliului UE; incompatibile cu Tratatul UE; fiscale s se aplice regula majoritii calificate n adoptarea deciziilor, i nu unanimitatea care se aplic n prezent. 1.2 PRINCIPALELE IMPOZITE DIRECTE IN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE 1. AUSTRIA 1.1. Impozitul pe profit. Reglementarea impozitului pe profit in Austria prezinta destule similitudini cu sistemul fiscal german. Exista insa anumite particularitati care pot interesa investitorii straini. Acestea privesc in special un regim deosebit de favorabil de scutiri de la plata impozitelor pentru dividendele si plus valorile obtinute din cesiunea titlurilor de participare straine. Aceste dispozitii legale fac din Austria o locatie interesanta pentru implantarea unor societati de tip holding. Sumele colectate cu acest titlu se impart intre Guvernul federal, Guvernele landurilor si autoritatile locale, in urmatoarea proportie: Guvernul federal 71,891%; Guvernele landurilor 14.941%; autoritaile locale 13,168%.9
Cat priveste sfera subiectilor impozabili, trebuie sa distingem intre mai multe ipostaze: - unele societati datoreaza impozit pe profit atat pentru veniturile realizate in Austria, cat si pentru beneficiile realizate in strainatate: societatile de capital, cooperativele, fondurile de asigurari mutuale, asociatiile, fundatiile, alte persoane juridice de drept privat, asociatii care nu au personalitate juridica, institutiile, fundatiile sau alte fonduri speciale guvernate de dreputl privat, al caror administratie centrala sau sediu se gaseste in Austria; de asemenea, impozitul este datorat pentru aceleasi beneficii si de catre persoanele juridice de drept public austriece, pentru beneficiile realizate de serviciile publice industriale si comerciale aflate in subordinea lor; - persoanele juridice, asocierile de persoane fizice si fondurile care nu au administratia centrala sau sediul in Austria datoreaza impozit doar pentru profitul realizat in acest stat; - in fine, exista anumite persoane juridice care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. Profitul impozabil este determniat dupa regulile care se utilizeaza si la calcularea impozitului pe venit. In cazul venitului obtinut din activitati agricole, forestiere, comerciale, industriale sau din activitati independente, materia impozabila este reprezentata de profiutl realizat. Pentru celalalte activitati, baza de impunere este determinata ca difernta intre veniturile realizate si costurile exploatarii. Anumite cheltuieli efectuate pot fi deduse, cu conditia ca ele sa nu fi constituit deja cheltuieli deductibile in raport de dispozitiile legale privind impozitul pe venit. Pot fi deduse, de exemplu, pensiile platite, cheltuielile permanente, onorariile platite consilierilor fiscali, donatiile admise de lege, cheltuielile pentru cercetare dezvoltare (in limita a 25%), cheltuieli pentru pregatirea profesionala a angajatilor (in limta a 20%) etc. Plata impozitului se face anual, cota de impunere, fiind de 25%. Daca printr-un contract de cesiune a beneficiilor, o societate de capital (societate filiala) care si are conducerea administrative sau sediul social in Austria, se angajeaza sa transfere tot profitul sau unei alte societati de capital austriece (societatea mama), profitul va fi impozitat la nivelul societatii mama, daca aceasta depune un bilant consolidat. Independent de profitul pe care il realizeaza, societatile pe actiuni supuse impozitului pe profit trebuie sa plateasca un impozit minimal determinat in functie de forma sub care este constituita societatea si care reprezinta aproximativ 5% din capitalul social minimal pentru constiuirea respectivei societati (pentru SRL-uri impozitul minimal este de 1090 pentru primul exercitiu fiscal si de 1750 , pentru urmatoarele; pentru societatile pe actiuni , impozitul minimal este de 1090 pentru primul exercitiu fiscal si de 3500 , pentru urmatoarele, iar pentru banci si societati de asigurare, de 5452). 1.2. Impozitul pe venit. In Austria, impozitul pe veniturile persoanelor fizice colectat se imparte intre Guvernul federal, landuri si autoritatile locale, in aceleasi proportii ca la impozitul pe profit. Acest impozit10
este datorat de rezidentii austrieci, pentru veniturile din tara si din strainatate pe care acestia le obtin. Dimpotriva, nerezidentii datoreaza impozit numai pentru beneficiile de origine austriaca. Baza impozabila este constituita din sapte categorii distincte de venituri: venituri agricole, venituri necomerciale, venituri industriale si comerciale, salarii si indemnizatii, venituri din investitii, venituri funciare si drepturi de autor, alte venituri. In principiu, baza impozabila se obtine prin insumarea beneficiului contabil corespunzator celor sapte categorii de venit. Sunt scutite de impozitare, de pilda, pensile veteranilor de razboi, ajutoarele acordate pentru promovarea artelor, a stiintei sau a cercetarii, alocatiile familiale, compensatiile platite victimelor infractiunilor violente etc. Pentru primele trei categorii de venituri mentionate, legiuitorul austriac a prevazut posibilitatea unor deduceri: 20% din investitiile in material formarii profesionale a angajatilor, 35% din investitiile pentru cercetare dezvoltare, o cota parte din contributiile voluntare la fondurile de pensii (aproximativ 10% din cheltuielile de pana la 1800 sunt deductibile, cu conditia ca minim 40% din capital sa fie investit in actiunile unor companii austriece), sumele platite consultantilor fiscali, contributiile in favoarea cultelor religioase (plafonate la un anumit nivel), achizitionarea de noi actiuni (in anumite limite). De asemenea, diminueaza venitul impozabil si anumite cheltuieli exceptionale, cum ar fi cheltuielile medicale, reparatiile necesare in urma survenirii unei calamitati, cheltuieli de inmormantare, anumite cheltuieli cu educatia copiilor trimisi sa studieze in strainatate. Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru veniturile mai mici de 3.640 , pana la 50% la venituri de peste 50.870 . Figura 1. Venituri fiscale ( % PIB ) ale Austriei
Sursa : Banca Mondial, www.wordlbank.org11
Structura veniturilor fiscale (privite ca pondere in PIB) arata o organizare aproximativ simetrica, aproape egala a resuselor fiscale procurate pe cele trei mari categorii de impozite si taxe din Austria: impozitele directe reprezinta circa 12-l3 procente in PIB, impozitele indirecte 14-l6%, iar contributiile la asigurarile sociale circa 14%. Repartitia acestor venituri pe nivele de guvernare arata ca guvernul central este principalul beneficiar al acestora (detinand un procent ce a crescut de la an la an, fiind situat intre 20% si 25%), guvernele statelor colecteaza 3,3-3,5% din PIB, mai putin chiar decat autoritatile locale (un pic peste 5%), iar procente mai mari sunt specifice Fondurilor de Securitate Sociala (12% pana la 12,5%). Procentajul de impozite asupra capitalului din produsul intern brut este mic in comparatie cu media europeana. Acest lucru se confirma si pentru rata fiscala implicita asupra capitalului si este influentat de o impozitare comparativ scazuta a depozitelor de capital si a tranzactiilor cu acestea. Rata fiscala implicita asupra capitalului si asupra venitului din afaceri se situeaza cu putin peste media Uniunii Europene. Impozitele aplicate asupra venitului corporational in relatie cu produsul intern brut sunt foarte mici datorita procentului mare de societati unicorporate din Austria. Statul austriac a inregistrat in primul trimestru a anului current o crestere cu 3% a veniturilor fiscale, a anuntat Ministerul de Finante , in conditiile in care cifrele de la inceputul anului in curs prefigurau performante considerabil mai modeste. Cifra atinsa se ridica la 29,8 mld. euro. Un progres explicat in special printr-un consum si exporturi sustinute, care au adus in vistieria nationala 11,2 mld. euro via impozitele pe societati, un plus de 5,2% comparativ cu prima jumatate a anului trecut. 2. BELGIA 2.1. Impozitul pe profit Regimul fiscal Belgian poate lesne rivaliza cu Olanda sau Luxemburg in materialul legislatiei favorabile privind implantarea societatilor de holding. Impozitul pe profit colectat se varsa in intregime in bugetul statului. Toate societatiile, asociatiile, institutiile sau sediile permanente ale unor asemenea entitati datoreaza impozit pe profit, in conditiile in care: au personalitate juridica; au sediul statutar, sediul principal, sediul real sau conducerea administrative in Belgia; sunt angajate intr-o afacere sau intr-o activitate cu scop lucrativ. Determinarea bazei de impunere pentru impozitul pe profit prezinta o mare complexitate in dreptul Belgian. Practic, determinarea bazei de impunere este rezultatul unei succesiuni de sase operatiuni, fiacare cu regulile ei distincte: a) intr-o prima etapa, se determina si se insumeaza componentele profitului impozabil. Acestea sunt grupate in trei mari categorii: rezervele, cheltuielile nedeductibile, beneficiile distribuite12
b) o a doua operatiune consta in separarea profitului impozabil in trei parti, in raport cu originea lor, dupa cum urmeaza: - profiturile realizate in Belgia se impoziteaza integral; - profiturile realizate in strainatate, intr-un stat cu care Belgia nu a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, beneficiaza de o reducere atunci cand este determinat impozitul pe profit datorat; - profiturile realizate in strainatate, intr-o tara cu care Belgia a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, sunt scutite de impozitare sin u mai sunt luate in calcul in continuare. c) in cea de-a treia etapa are loc deducerea elementelor neimpozabile; d) in a patra etapa sunt deduse participarile scutite de impozit si venitul din bunuri mobile scutit de impozitare; e) deducerea pierderilor fiscale anterioare se efectueaza in cea de-a cincea etapa a determinarii bazei impozabile; f) in cadrul ultimei operatiuni, are loc deducerea investitiilor luate in calcul de legislate fiscala. Sunt deductibile in special urmatoarele categorii de investitii: - investitiile facute pentru economia de resurse, investitiile ecologice si cele pentru inovare; - investitiile facute de IMM-uri, in anumite conditii; - investitiile menite sa aigure reciclarea unor ambalaje. Cota standard de impunere este de 33%. Anumite cote reduse sunt acordate atunci cand profitul impozabil nu depaseste pragul de 322.500 . Pentru a putea beneficia de aceste cote reduse, o societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii suplimentare referitoare la activitatea sa ( de pilda san u fie membra a unui grup care apartine unui centru de coordonare inregistrat in Belgia), la structura actionariatului (nu se aplica in cazul in care mai mult de 50% din actiuni sunt controlate de alta societate), la remuneratia administratorilor, etc.pentru profitul impozabil care provine dintr-un stat cu care Belgian u a semnat o conventie de evitare a dublei impuneri (si care a fost impozitat in acel stat), cota de impozitare este redusa la un sfert. Un alt element particular este faptul ca in Belgia se datoreaza un impozit distinct pentru veniturile realizate de anumite persoane juridice. Impozitul este datorat de: stat, provincii, regiunea Bruxelles, municipalitati si autoritatile care administreaza bunurile cultelor religioase; societatile si asociatile non-profit. In plus, distinct de acest impozit se plateste un impozit annual de catre companiile de asigurari, societatile de credit si trusts, in cuantum de 0,06%. 2.2. Impozitul pe venit Impozitul pe venit, pentru totalitatea veniturilor din Regat si din strainatate, este datorat de persoanele fizice rezidente, adica de acele persoane care au domiciliul in Belgia sau care si-au13
plasat averea in aceasta tara. Nerezidentii sunt impozitati numai pentru veniturile obtinute din Belgia. Determinarea venitului net impozabil se face la nivelul fiecareia dintre cele patru categorii de venituri prevazute de legisaltia fiscala belgiana: veniturile de natura imobiliara, venituri de natura mobiliara, veniturile profesionale si veniturile diverse (din diferite prestatii ocazionale, rente, jocuri de noroc, premii etc.). a) In materia veniturilor de natura imobiliara, se face distinctie intre imobilele situate in Belgia si imobilele situate in strainatate: - pentru imobilele situate in Belgia, venitul net anual se aprecieaza in functie de venitul cadastral si de destinatia imobilului respective, care , permite determinarea venitului net de natura imobiliara: 1. imobilul nu este inchiriat: venitul net este venitul cadastral; pentru aceasta situatie, in care proprietarul imobilului locuieste in aceasta, legea fiscala acorda o deducere de 4017 , majorata cu 325 pentru sot/sotie sau copii aflati in intretinere; 2.imobilul este inchiriat sau constituie resedinta secundara a proprietarului: venitul net este venitul cadastral majorat cu 40%; 3.imobilul este folosit de proprietar pentru propria afacere sau activitate profesionala: nu se datoreaza impozit; 4.imobilul este inchiriat unei alte persoane pentru a exercita o activitate profesionala: venitul net este reprezentat de chirie( care nu poate fi mai mica decat venitul cadastral indexat), din care se scad anumite cote de cheltuieli forfetare (10% pentru terenuri, 40% pentru cladiri). - pentru imobilele situate in strainatate, venitul net este reprezentat de valoarea locativa neta (daca imobilul nu este inchiriat), respective de venitul net (daca imobilul este inchiriat). b) In material veniturilor de natura mobiliara , sunt luate in calcul dividendele, dobanzile si alte venituri similare. Nu sunt impusi in baza de impunere primii 1500 de obtinuti de fiecare familie din depozitele curente. c) In randul veniturilor profesionale se include salariile si indemnizatiile, remuneratiile directorilor si administratorilor, profitul din activitati agricole, industriale sau comerciale, veniturile din exercitarea unei profesii liberale, indeminzatiile de somaj, invaliditate, boala, pensile. Schematic, veniturile profesionale se determina dupa o procedura care cuprinde 6 etape: - deducerea din totalul veniturilor de acest tip a contributiilor sociale obligatorii; - luarea in calcul a cheltuielilor deductibile; - evidentierea cheltuielilor economice; - deducerea pierderilor fiscale; - deducerea cotei de asistenta sau a cotei maritale; - compensarea pierderilor fiscale intre soti.14
Cotele de impunere oscileaza intre 25% pentru venituri mai mici de 6.480 si 50% pentru venituri mai mari de 29.740 .
Figura 2. Venituri Fiscale ( % PIB ) ale Belgiei
Sursa : Banca Mondial, www.wordlbank.org Motto-ul acestui modul este, fara indoiala, urmatorul citat, apartinand lui Joseph Schumpter: Spiritul unui popor, nivelul cultural, structura sociala, faptele politice, toate acestea si inca multe altele se pot regasi in istoria sa fiscala. Belgia ocupa practic un loc fruntas in clasamentul tarilor membre cu presiunea fiscala globala ridicata. Asadar cand se declara ca nivelul fiscalitatii Belgiei este unul dintre cele mai impovaratoare din Uniunea Europeana, in acelasi timp nu se poate sa nu se mentioneze si un alt aspect - Belgia este una din tarile in care indicatorul ce masoara dinamica economica - PIB/capita este peste media din Comunitatea Europeana. Cu o valoare de 25.850 USD in anul 2003, acest indicator claseaza Belgia pe locul 10 in randul tarilor UE. Asadar aceasta povara fiscala mare este intalnita in cazul unei tari dezvoltate economic. In perioada anilor 1995-l999, in Belgia nu au existat reforme fiscale majore. In anul 1993 s-a reglementat un pachet de masuri in vederea respectarii obligatiei Uniunii Europene de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 3% din P1B. in aceasta perioada (1995-1999), structura sistemului fiscal belgian s-a caracterizat prin stabilitate. Ponderea majoritara era detinuta de impozitele directe, reprezentate mai ales de impozitele pe15
veniturile societatilor si impozitele pe veniturile gospodariilor. Ponderea impozitelor indirecte s-a pastrat scazuta in totalul veniturilor fiscale. Reforma fiscala inceputa inca din anul 1999 reprezinta un program anevoios de indeplinit, identificarea cuprinzand perioada anilor 2000-2006. In anul 2000, guvernul belgian a realizat mult dorita echilibrare bugetara, cea ce i-a conferit un spatiu de manevra important. Privind evolutiv politica fiscala a Belgiei, s-au conturat doua perioade distincte: o perioada de silitate fiscala, lipsita de initiative legislative reprezentative in domeniul fiscal - anii 1995-l999 si perioada 1999-prezent, caracterizata de reglementari fiscale cu obiective indraznete: anuntarea unui stop fiscal" (in anul 1999) si introducerea unei reforme fiscale multianuale. Din analiza coeficientului de elasticitale dintre veniturile fiscale si PIB se poate observ c pan in 1998 n Belgia veniturile fiscale cresc ntr-un ritm mai rapid decat PIB-ul pentru c apoi sa aib loc o inversare a ritmului de crestere, PIB-ul crescand mai repede decat veniturile fiscale, fapt ce demonstreaza ca exista o legatura pozitiva, direct si puternic ntre evoluia veniturilor fiscale i a PIB-ului. 3. CEHIA 3.1. Impozitul pe profit. Potrivit regulilor fiscale din Cehia, sunt supuse impozitului pe profit societatile rezidente si societatile straine care au un sediu permanent in Cehia. Pentru sucursale, impunerea se face in baza unei negocieri intre sucursala si administratia fiscala. Determinarea bazei impozabile se face prin deducerea din totalul beneficiilor realizate a cheltuielilor deductibile fiscal. De asemenae sunt acceptate o serie de deduceri pentru investitiile facute. Cota standard pentru impozitul pe profit este de 26%. Dividendele platite de filialele societatilor mama suporta o retinere la sursa de maxim 10%. Fondurile de investitii, fondurile de pensii si fondurile mutuale datoreaza un impozit pe profit de 15%. Pierderile fiscale pot fi reportate asupar beneficiilor viitoare pentru o perioada de 5 ani. De acesta posibilitate nu beneficiaza insa societatile care au primit anumite facilitate fiscale pentru incurajarea investitiilor facute. 3.2. Impozitul pe venit. Distinctia dintre rezidenti si nerezidenti este importanta si pentru impozitarea veniturilor in Cehia. O persoana este considerat rezident dac are un domiciliul permanent n Cehia sau dac locuiete n aceast ara mai mult de 183 de zile pe an. Acestia sunt impozitati pentru beneficiile lor mondiale, mai putin in ipoteza in care centrul intereselor lor vitale ramane totusi in strainatate, in mrime de 15 % din veniturile obinute.16
Baza de impunere este destul de cuprinzatoare si include veniturile din salarii, veniturile din activitati independente, venituri din cedare folosintei bunurilor, castigurile din tranzactii cu active financiare sau non-financiare, venituri diverse. Figura 3. Venituri fiscale (% PIB ) ale Cehiei
Sursa : Banca Mondial, www.worldbank.org Structura veniturilor fiscale din Cehia prezinta trasaturile specifice ale sistemului fiscal din aceasta tara: o pondere foarte ridicata a contributiilor la asigurarile sociale care insumeaza 40,1% din resursele fiscale totale. Dupa contributiile sociale, impozitele indirecte procura circa 36% din veniturile Cehiei, impozitele directe reprezentand doar 24%. Situata sub media Comunitatii Europene, presiunea fiscala globala a Cehiei este de doar 37,8% in anii 1995-2005. Comparand clasele de impozite si taxe ale Cehiei cu media Uniunii Europene, se obser ca toate celelalte sunt mai mici decat cele specifice tarilor UE. Impozitele indirecte prezinta un raport la PIB de doar 12,4% mai mic decat media statelor membre care este de 14,2%, iar impozitele directe sunt cu peste 3 procente mai reduse decat linia medie care defineste cele 27 de state actuale din Uniunea (9,2% la 12,7%). Aliniata la media comunitara este doar taxa pe valoarea adaugata care cu un indicator de 7% din PIB tinde la valoarea medie de 7,4% a statelor UE. In rest, celelalte impozite sunt mai mici decat media luata drept criteriu de comparatie: impozitul pe venitul personal este circa jumatate din valoarea medie a Comunitatii: 5% fata de 8,9%. De asemenea este cazul accizelor (3,0% fata de 3,1%). Exista insa si impozite din Cehia care depasesc impozitele medii comunitare raportate la PIB: impozitul pe societati (4% fata de 3%). Per ansamblu insa, fiscalitatea Cehiei este una din cele mai reduse din intreaga Comunitate Europeana. 4. CIPRU 4.1. Impozitul pe profit
17
Sistemul cipriot de impozitare a profitului este classic. Sunt supuse impozitului pe profit societatile, in principiu cele de capital, asa cum sunt ele determinate de lege. Pentru societatile de persoane, impozitarea se face la nivelul asociatilor. Sunt scutite de impozitare 50% din dobanzile care nu provin din activitatea curenta a societatii, dividendele si beneficiile rezultate din tranzactionarea unor titluri de participare la alte societati. Toate cheltuielile destinate productiei sunt in intregime deductibile. Este admisa amortizarea anumitor investitii importante, legiuitorul prevazand si durata de viata care trebuie luata in calcul pentru unele investitii ( de pilda, 25 de ani pentru cladiri industriale si pentru hoteluri, 33 de ani pentru alte immobile). Pierderile fiscale pot fi reportate pe termen nelimitat asupra rezultatelor favorabile din urmatoarele exercitii fiscale. Societatile datoreaza un impozit pe profit de 10%, iar serviciile publice autonome un impozit de 25%. In ceea ce priveste societatile nerezidente, urmatoarele beneficii realizate de acestea nu sunt impozabile: profitul realizat prin intermediul unui sediu permanent in Cipru; chiriile, redeventele, fructele obtinute prin inchiriereade filmesau alte bunuri situate in Cipru; veniturile brute din anumite activitati artistice si sportive desfasurate in Cipru. 4.2. Impozitul pe venit. Impozitul pe venit si contributia speciala pentru aparare sunt datorate de rezidentii ciprioti, pentru totalitatea beneficiilor pe cvare le obtin, din Insula Afroditei sau din strainatate. In schimb, nerezidentii datoreaza impozit numai pentru veniturile obtinute din Cipru: venituri platite de un sediu permanent, salarii pentru functii exercitate aici, remuneratii ale artistilor, castiguri din tranzactii imobiliare. De mentionat ca dividendele si dobanzile platite nerezidentilor se impoziteaza. Pentru determinarea bazei de impunere a impozitului pe venit sunt luate in considerare mai multe categorii de venituri: veniturile care provin dintr-o activitate comerciala sau din exercitarea unei profesiuni liberale, salariile, dobanzile, dividendele, sumele obtinute din cedarea folosintei bunurilor, pensile si rentele viagere. Sunt scutite de impunere: beneficiile obtinute din instrainarea partilor sociale ori a actiunilr detinute la o societate comerciala, veniturile provenind de la fondurile de pensii fondurile de economisire sau de la orice companie de asigurari. De asemenea, sunt scutite de impozitare veniturile care provin din furnizarea de servicii unui angajator nerezident sau sediului permanent din strainatate a unui angajator resident, pentru o perioada mai mare de 90 de zile. Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 10.000 de lire cipriote si 30% pentru venituri mai mari de 20.001 lire cipriote.18
Contributia speciala pentru aparare este de 10% din valoarea dobanzilor platite, 15% din valoarea dividendelor incasate, respective 3% din valoarea chiriilor percepute.
Figura 4. Venituri fiscale ( % PIB ) ale Ciprului
Sursa : Banca Mondial, www.worldbank.org Analiznd structura veniturilor fiscale ca procent n PIB, se remarc faptul c Cipru se bazeaza mai ales pe impozitele indirecte care reprezinta un procent de 13,5% in PIB pentru perioada 19982005 n totalul veniturilor fiscale, impozitele indirecte adun un procent extrem de ridicat de 48,2% la nivelul anului 2005. Mai reduse sunt impozitele directe, care insumeaza doar circa 10,1% in PIB . In totalul veniturilor fiscale, impozitele indirecte aduna un procent extrem de ridicat de 48,2% la nivelul anului 2005. Mai reduse sunt impozitele directe, care insumeaza doar circa 10,1% in PIB. Presiunea fiscala totala in Cipru este relativ scazuta prezentand un indicator de presiune fiscala globala de 30,9% in intervalul 1998-2005, cu circa 9-l0% sub media statelor membre UE. Raportul impozite/PIB a inregistrat o evolutie ascendenta intre anii 1998 si 2005 cu circa 5%. O nota se impune aici: Cipru, se caracterizeaza prin presiuni fiscale inferioare grupului EU 27 si se bazeaza in realizarea veniturilor sale in speciale pe impozitarea consumului. Veniturile provenite din impozitele directe sunt relatiapropiate de media celor 27 state membre UE: ne prezinta un indicator mediu pentru anii 1995-2005 de 10,1% inferior mediei EU27 de 12,7%. Dintre acestea impozitul19
suportat de societatile comerciale este important cunoscand o evolutie ascendenta in ultimii ani (circa 5% din PIB si de aproape 14% in totalul veniturilor fiscale), alaturi de impozitul pe venitul persoanelor fizice care insumeaza 14,9% in totalul veniturilor si 3,8 % in PIB in perioada 19982005. In ceea ce priveste impozitul pe venitul personal Ciprul s-a aliniat cu standardul UE, detinand din 1991 trei valori pentru cota de impozitare a venitului personal (20%/30%/40%), pe care le-a redus in anul 2003 (20%/25%/30%/). Presiunea fiscala globala din Cipru este una dintre cele mai scazute din intreaga Uniune Europeana doar 30,9% fata de media EU25 din perioada 1995-2005 de 40,6% - Cipru este de altfel una din tarile cu cea mai redusa fiscalitate din Uniune, doar Lituania si Malta inregistreaza valori mai mici ale indicatorului presiunii fiscale. La fel se poate spune si despre impozitele directe suportate de persoane fizice care cu un procent de 3,8% din PIB sunt jumatate din media EU 25 de 8,9% in perioada 1995-2005. Cipru este statul membru cu cea mai redusa pondere a impozitelor directe in PIB. Totalul impozitelor indirecte sunt de asemenea inferioare medianei Uniunii Europene (13,5% aticu 14,7%). O situatia opusa impozitelor pe venitul personal se intalneste la impozitarea societatilor comerciale din Cipru care prin raportarea la PIB determina un raport de 4,5% cu 1,5 procente mai mare decat nivelul mediu al Uniunii Europene pentru toate cele 25 de state membre de 3,0%. Totalul impozitelor indirecte sunt de asemenea inferioare medianei Uniunii Europene (13,5% aticu 14,7%). Aici se remarca insa ca diferenta nu este majora si ca Cipru este apropiat de media EU27. Dintre aceastea TVA atinge o medie de 6,6% in PIB pentru anii 19952005 relatialiniata ia media comunitara de 7,4%. Accizele inregistreaza o pondere in PIB de 3,1% similara cu media EU27, ceea ce arata ca procesul de aliniere a legislatiei cipriote din acest domeniu este eficient. 5. DANEMARCA 5.1. Impozitul pe profit. Danemarca, cu un nivel al presiunii fiscale in jur de 50%, este una dintre tarile membre ala Uniunii Europene unde greutatea prelevarilor obligatorii este extreme de apasatoare. Din acet punct de vedere, patria lui Hamlet se situeaza pe locul doi in lume, dupa Suedia. Principala particularitate a regimului fiscal danez este aceea ca autorizeaza societatile daneze sa beneficieze de o impozitare comuna, impreuna cu toate filialele lor aflate in strainatate. De asemenea, Danemarca ofera un mediu fiscal atractiv pentru societatile de holding. Impozitul pe profit obtinut se imparte intre stat si municipalitati , un procent de 13,41% revenind acestora din urma. In sensul legislatiei fiscale daneze, sunt subiecti impozabili: - societatile rezidente in Danemarca;20
- societatile rezidente in Groenlanda, insulele Feroe sau intr-un alt stat, atata timp cat: exercita o activitatea sau participa la oa activitate economica prin intermediul unui sediu permanent din Danemarca si percep anumite venituri gratie activitatii lor; percep dividende, cu exceptia dividendelor platite de filialele daneze societatilor mama din alte state membre care detin o participare de cel putin 25%; in calitatea lor de proprietari, coproprietari sau uzufructuari obtin un anumit venit de pe urma unui imobil situat in Danemarca ; au la dispozitie lucratori care pot fi angajati in Danemarca; primesc onorarii pentru activitati de consultanta sau percep redevente. Particularitai prezinta si regimul scutirilor de la plata impozitului pe profit. Astfel, o scutire de la plata impozitului pe profit poate fi acordata daca profitul impozabil al unei societati pe actiuni sau al unei societati assimilate cuprinde dividende platite de alte societati sau daca, in fapt , singura activitate a societatii este aceea ca ea detine actiuni la o alta societate. Cota de impunere eset stabilita la 28%. Prin exceptie, asociatiile de producatori sau asociatiile cumparatorilor platesc un impozit de 14,3% din profitul lor impozabil. 5.2. Impozitul pe venit. Pentru a putea determina impozitul pe venit perceput in Danemarca, este nevoie sa determinam mai intai categoriile de contribuabili. Vom porni de la distinctia clasica intre rezidenti si nerezidenti: a) rezidentii datoreaza un dublu impozit pentru veniturile pe care le realizeaza: un impozit pe venit statal, stabilit pe baza unui barem progresiv, si un impozit pe venit local, in cota fixa stabilita de fiecare municipalitate in parte. b) nerezidentii datoreaza impozit pe venit doar pentru veniturile de origine daneza: venituri primite de la un sediu permanent din Danemarca, venituri din detinerea unui imobil in Danemarca, salarii si indemnizatii primate pentru munca desfasurata in aceasta tara, remuneratiile membrilorunui consiliu de administratie, etc. Baza de impozitare este compusa din trei mari categorii de venituri: a) veniturile personale, cuprinzand salariile, indemnizatiile, pensile, venituri din activitati independente si comerciale; b) veniturile din capital; c) dividendele si plus-valorile provenind din cesiunea unor titluri de participare. Fiecare contribuabil poate beneficia de o deducere personala anuala de 36.800 coroane daneze. Cotele de impunere sunt stabilite dupa cum urmeaza, in functie de categoria de venit: a) veniturile personale: cota variaza intre 38% pentru veniturile mai mici de 216.800 DKK si 59% pentru veniturile mai mari de 304.800 DKK; b) pentru veniturile din capital, cotele de impunere sunt identice;21
c) pentru dividendele si veniturile realizate din vanzarea titlurilor de participare la societati daneze, cota de impozitare este de 28%, daca aceste venituri nu depasesc annual 42.400 DKK. Pentru veniturile care exceed acest prag, se percepe un impozit suplimentar de 15%. Figura nr.5 Venituri fiscale (% PIB ) ale Danemarcii
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org Statul danez se afl pe primul loc n Europa la procentul de colectri de impozite la bugetul de stat. Danemarca se evidentiaza prin impozite si taxe ridicate, cu o presiune fiscala enorma ceea ce o situeaza pe primele locuri in clasamentul tarilor din Comunitatea Europeana. Danemarca ocupa asadar (in perioada 1990-2005) locuri fruntase in clasamentul celor mai mari impozite: locul 2 pentru presiunea fiscala globala , locul 1 pentru impozitele indirecte , locul 1 pentru TVA, locul 5 pentru accize , locul persoanelor fizice . 6. ESTONIA 6.1. Impozitul pe profit. De la 1 ianuarie 2000, societatile rezidente si sediile permanente ale societatilor straine datoreaza impozit pe profit pentru toate beneficiile pe care le distribuie, Estonia decizand san u mpoziteze beneficiile care nu sunt distribuite. In baza de impozitare sunt deci incluse dividendele si oricare alte beneficii distribuite, darurile si donatiile, cheltuielile de protocol, cheltuielile si platile care nu pot fi justificate de o legatura directa cu activitatea societatii. Cota de impozitare este satbilita la 16%. Transferal beneficiilor unui sediu permanent catre societatea mama sau catre o societate nerezidenta este considerate o distribuire. 6.2. Impozitul pe venit. 1 pentru impozitele directe , locul 1 pentru impozitele pe veniturile
22
In Estonia, stat care aloca o parte destul de interesanta din impozitele si taxele colectate comunitatilor locale , impozitul pe venit colectat reprezinta aproximativ 44% din bugetul statului si in jur de 56% din bugetul fiecarei comunitati locale. In principiu, rezidentii sunt impozitati pentru toate veniturile pe care le obtin, din tara sau din strainatate, iar nerezidentii numai pentru veniturile obtinut in Estonia. O persoana fizica are calitatea de resident daca are un domiciliu permanent in Estonia, daca locuieste in acest stat mai mult de 183 zile in cursul unui an fiscal sau daca este un functionar public trimis sa lucreze in strainatate. Baza de impozitare este constiutita dintr-o varietate de surse de venit: salarii, prime de la locul de munca, indemnizatiile functionarilor publici, dobanzi, redevente, castiguri din tranzactii cu active mobiliare sau imobiliare, pensii, burse, venituri diverse. De asemenea, sunt scutite de impozitare unele categorii de venituri: dividendele distribuite de o societate estoniana, bursele acordate in baza legii, rambursarea cheltuielilor pentru voiajul de afaceri, anumite cheltuieli pentru imbracaminte, alocatiile familiale, subsidiile si compensatiile platite de stat si de colectivitatile locale, veniturile obtinute din succesiuni si donatii, castigurile la loterie etc. Figura nr.6 Venituri fiscale (% PIB ) ale Estoniei
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org Creterile de pn n anul 2007 ale veniturilor fiscale sunt explicate n mare parte de efectele acumulate ale creterii economice rapide. n 2009, PIBul n Estonia a sczut cu 14.5%, ca urmare a scderii puternice a cererii, att interne, ct i a exporturilor. Recesiunea economic a avut un cost social ridicat, deoarece numrul de omeri a crescut cu 100000, iar rata omajului a ajuns a peste 14% n 2009. De asemenea, poziia bugetului de stat este negativ ncepnd cu 2008. Raportul
23
impozite-PIB este unul dintre cele mai sczute din UE, avnd peste patru puncte procentuale sub media UE,dar este mai mare dect n celelalte state baltice. 7.FINLANDA. 7.1. Impozitul pe profit. In Tara celor 1000 de lacuri, beneficiari ai impozitului pe profit colectat sunt: statul, pentru 75,08% din totalul veniturilor colectate; municipalitatile 23,22%; comunitatile locale ale Bisericii Luterane si Bisericii Ortodoxe 1.70%. Subiectii impozabili sunt toate societatile rezidente in Finlanda, iar baza de impunere o constituie profitul annual al societatii. De la plata impozitului exista o serie de scutiri: - beneficiaza de scutire capiatlul adus ca aport de actionarii unei societati comerciale si sumele primate ca rambursari la impozitul pe venit platit; - cheltuielile pentru racordare percepute de companiile care intretin sistemele de electricitate, telefonie, aprovizionare cu apa, canalizare sau incalzire; - statul si departamentele platesc impozit pe profit municipalitatilor pentru beneficiile pe care le obtin din anumite proprietati imobiliare sau din activitati industriale si comerciale; municipalitatile platesc la randul lor impozit pe profit pentru beneficiile pe care le obtin in sfera de actiune a unei alte unitati administrativ teritoriale de acelasi rang; counitatile religioasedatoreaza impozit municipalitatilor pentru veniturile pe care le obtin din anumite activitati comunitare sau din proprietati imobiliare; in fine, municipalitatile si comunitatile religioase nu platesc impozit statului. In general, sunt deductibile cheltuielile effectuate de societate pentru a obtine sau a-si conserva veniturile. Cota de impozitare, fixate de legiuitorul finlandez, este de 26%. 7.2. Impozitul pe venit. Impozitarea veniturilor in Finlanda prezinat particularitati chiar in ceea ce priveste beneficiarii impozitului pe venit colectat. Practice, exista trei impozite pe venit, percepute de stat, de municipalitati si de comunitatile locale ala Bisericii Evanghelice Luterane si ale Bisericii Ortodoxe. Baza de impozitare este constituita dintr-o varietate de categorii de venit, mai putin veniturile de investitii, care sunt impozitate separate: venituri de natura salariala, venituri agricole, pensii, beneficii sociale, venituri comerciale, 80% din beneficiile distribuite de fondurile de investitii ale angajatilor. Cotele de impunere pentru impozitul cuvenit statului finlandez corespund unui system preogresiv de impozitare si oscileaza intre 0% pentru un venit annual impozabil mai mic de 11.700 si 33.5%pentru venituri mai mari de 55.800 .24
La impozitul astfel determinat se adauga in primul rand impozitul pe venitul local, perceput de municipalitati. Acest impozit este satbilit de fiecare comunitate locala. Impozitul religios variaza intre 1 si 2.25% si esta colectat impreuna cu impozitul pe venit local. Veniturile nerezidentilor sunt impozitate cu o cota unica de 35%, exceptie facand veniturile artistilor si sportivilor, acestea fiind impozitate cu 15%. Veniturile din investitii sunt impozitate distinct in Finlanda, cu o cota fixa de 28%. Figura nr. 7 Venituri fiscale ( % PIB ) ale Finlandei
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org n anii '90 intreaga economie a Finlandei a cunoscut o puternica recesiune. Balanta financiara a sectorului public s-a deteriorat rapid, cu toate eforturile guvernarii de a reduce cheltuielile publice si de a fortifica fiscalitatea. Deficitul bugetar a cunosc ut o evolutie ascendenta pana in anul 1993, cand a atins un maxim de 7,3% din produsul intern brut, in urmatoarea perioada economia finlandeza a inregistrat o recuperare rapida. Veniturile fiscale totale au crescut constant ca rezultat al intregii activitati economice ascendente. De altfel, trebuie spus ca presiunea fiscaia din Finlanda este una din cele mai ridicate din Uniunea Europeana. Guvernarea finlandeza a dorit cu inversunare reducerea poverii fiscale totale, insa masurile de relaxare fiscala nu au dat rezultatele scontate. In ciuda masurilor adoptate de reducere a nivelului impozitarii directe (in particular a impozitarii venitului din munca) o reducere mai semnificati a indicatorului presiunii fiscale a devenit vizibila doar incepand cu anul 2001. Finlanda se evidentiaza printr-un procent ridicat al impozitelor directe in PIB. Cu lori situate in perioada 1995-2005 cuprinse intre 19-20%, impozitarea veniturilor persoanelor fizice reprezinta o sursa importanta de venituri pentru bugetul statului finlandez, insumand 14-l4% din PIB-ul acestei tari. Reforma Fiscala recenta din statul finlandez, arata ca in aceasta tara s-a urmarit constant reducerea impozitarii muncii. in 1999 noua guvernare a continuat masurile programate pentru a diminua atat nivelul impozitelor directe cat si al celor indirecte asupra venitului din munca, aceste masuri vizand partial castigatorii de venituri25
mici si medii. Principalele masuri adoptate au fost reprezentate de descresterea cotelor de impunere marginale in impozitele pe venit al caror beneficiar este statul pentru toate transele de venit, de cresterea limitei minime pentru venitul impozabil in cadrul aceleiasi impozitari si cresterea deducerilor legate de munca in impozitarea municipala. n anul 2000 guvernarea a marit cota de impunere asupra venitului din capital si a celui pe profiturile societatilor de la 28% la 29%, impactul fiind de circa 0,1% din produsul intern brut. in schimb, ratele impozitelor pe energiei si ale impozitelor ecoiogiste au fost mentinute constante intre anii 1999 si 2001, cotele de impozitare respective fiind majorate doar in anul 2003. Sarcina fiscala totala relativ mare din Finlanda este reflectata de sarcinile fiscale relativ mari asupra diferitelor functii economice. Rata fiscala implicita medie asupra consumului in valoare de 28,5% (medie pentru perioada 1995-2005) este una dintre cele mai mari din Uniune, in principal datorita accizelor si TVA-ului mari. 8. FRANTA 8.1. Impozitul pe profit. Impozitul pe profit constituie venit la bugetul statului. Subiectii impozabili sunt societatile de capital si societatile assimilate celor de capital, anumite stabilimente publice care desfasoara o activitate industriala si comerciala, colectivitatile teritoriale si asociatiile care nu sunt in mod expres exonerate. Societatile de persoane pot opta sa fie supuse impozitului pe profit. Baza de impunere se constituie din profitul realizat in urma activitatilor desfasurate in Franta. Acest profit este determinat ca diferenta dintre valoarea activului net la inchiderea si deschiderea exercitului financiar, diminuata cu eventualele majorari de capital, majorata cu eventualele distribuiri catre actionari. In practica, profitul impozabil este determinat pe baza rezultatelor contabile anuale, carora li se pot adduce rectificari prin deduceri si reintegrari extracontabile care trebuie sa tina seama de regulile fiscale specifice. Printer entitatile care beneficieaza de scutiri de la plata impozitului se numara regiunile, departamentele, municipalitatile, comunele, cooperativele, asociatiile fermierilor, societatile de investitii, asociatiile al caror scop este de a pune anumite bunuri la dispozitia membrilor lor. Cota standard de impozitare este de 33,33%. De asemenea exista si o serie de cote reduse: - o cota redusa de 19% se aplica pentru veniturile din capitalpe termen lung (cu exceptia anumitor castiguri din capital care au o natura financiara); - cota de 19% se aplica si pentru fractiunea de profit incorporate in capitalul social de catre societatile a caraor cifra de afaceri nu depaseste 7.630.000 si nu sunt societati mama in cadrul unui grup de societati; aceasta fractiune nu poate depasi 25% din profitul anual contabil, fara a depasi plafonul de 30.000 ;26
- o cota de 24% sau 10% se aplica pentru veniturile funciare si agricole sau pentru anumite venituri mobiliare obtiunte de stabilimentele publice care exercita o activitate administrativa, de anumite asociatii civice sau organizatii non-profit; - creditul fiscal obtinut prin aplicarea sistemului de avoir fiscal atasat veniturilor mobiliare incasate de societati se imputa in intregime asupra impozitului, darn u este in principiu rambursabil. 8.2. Impozitul pe venit. Pentru determinarea subiectilor rezidenti impozabili, legislatia fiscala franceza intrebuinteaza trei criterii alternative: - criteriul de ordin personal: resedinta permanenta in Franta; - criteriul de ordin professional: exercitarea in Franta a unei activitati profesionale (salariata sau nu), care nu reprezinta o activitate accesorie; - criteriul de ordin economic: situarea in Hexagon a centrului de interes economic. In principiu, rezidentii datoreaza impozit pentru toate veniturile lor (din tara si din strainatate), in timp ce nerezidentii datoreaza impozit doar pentru beneficiile de sursa franceza. Baza de impozitare cuprinde noua categorii de venituri: indemnizatii, salarii, pensii, si rente viagere; beneficii agricole; beneficii industriale si comerciale; venituri necomerciale; venituri din capitaluiri de natura mobiliara; venituri funciare; remuneratiile administratorilor societatilor comerciale; castiguri profesionale; casiguri obtinute de particulari. Determinarea venitului impozabil se face la nivelul fiecarei categorii de venit, urmand reguli proprii Cota de impunere varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 4.262 si 48% pentru venituri mai mari de 47.932 . Franta acorda o atentie sporita impozitarii plus-valorilor din diverse tranzactii sau din detinerea unor active de natura mobiliara sau imobiliara. Practic, exista doua mari categorii de operatiuni impozabile: - castigurile mobiliare realizate prin cesiunea de valori mobiliare sau de obiecte pretioase; - castigurile imobiliare realizate prin cesionarea unor immobile sau a unor drepturi asupra imobilelor. Cotele de imounere sunt variabile: - venituri din cesiunea valorilor mobiliare mai mari de 15.000 se impoziteaza cu 16, la care se aduga o contributie sociala obligatory de 10%; - castigarea din cesionarea unor obiecte de valoare: metale pretioase 8% din pretul de vanzare; bijuterii, obiecte de arta sau de colectie 5% pentru ceea ce depaseste 3050 ;27
- venituri de natura imobiliara aplicarea baremului general de impunere, cu anumite corrective care sa atenueze progresia impunerii. Figura nr. 8 Venituri fiscale ( % PIB ) ale Fran ei
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org nca de la o prima privire, studiind ativ presiunea fiscal din Frana fa de media european, se observa ca procentul venituri fiscale/PIB este far ndoial ridicat ativ cu media european. Cu o medie de 44,4% a indicatorului fiscalitatii globale, Frana este prima ar de dupa Belgia n ordinea poverilor fiscale nalte din Comunitatea: Europeana(ocup aadar un frunta loc cinci n acest clasament). Politica fiscal francez este caracterizat, la fel ca celelalte state comunitare, de reforme fiscale semnificative, care i-au silit caracteristicile fiscale de baz. Astfel, in perioadaanilor '90, deficitul bugetar francez depea limita de 3% silit prin tratatul de laMaastricht. n acest context, prioritatea politicii fiscale din Franta a fost determinat de dorinta respectrii legislaiei bugetare din EMU. Ca rezultat, guvernul francez a marit temporar presiunea fiscal asupra societailor comerciale i asupra gospodariilor n perioada anilor 1997 si 1998. Efectul imediat a fost o reducere a deficitului bugetar de la2,7% din PIB in anul 1997 la 1,6% din PIB n anul 1998. Doar n cursul anului 1999, politica fiscal francez incepe s-i propun ca obiect complementar reducerea presiunii fiscale. Aceasta deoarece n anul 1999, acest indicator era de 45,7% ncasri fiscale n PIB, prin urmare extrem de ridicat. Bugetele anilor 2000 si 2001 i propun n acest sens i au reuit o scdere a poverii fiscale de circa 0,4% din PIB. 9. GERMANIA 9.1. Impozitul pe profit. Asa cum s-a aratat in literature de specialitate, regimul impozituluipe profit in Germania a suferit in ultimii ani modificari de profunzime. Garatie acestora, Germania a devenit una dintre tarile Uniunii Europene in care cota de impunere esta foarte redusa. Au adoptate reguli mai stricte28
in material preturilor de transfer, a integrarii fiscale a societatilor si a luptei contra evaziunii fiscale. Beneficiari ai impozitului pe profit sunt in egala masura statul si landurile, fiecare incasand 50% din impozitul pe profit perceput la nivelul intregii tari. Din punct de vedere al subiectilor impozabili, anumite societati datoreaza impozit pe profit pentru toate beneficiile pe care le obtin, fara exceptie: societatile de capital, cooperativele, societatile de asigurari mutuale, alte persoane juridice de drept privat, asociatii fara personalitate juridica, institutii, fundatii, sau alte fonduri private speciale, serviciile publice industriale si comerciale ale persoanelor juridice de drept public care au conducere administrativa sau sediul in Germania (colectivitatile germane). Baza de impunere este reprezentata de totalitatea venitului unei societati intr-un an fiscal. In principiu, profitul este intodeauna definit si calculat in concordanta cu prevederile legii privind impozitul pe veniturile persoanelor, desi exista anumite dispozitii specifice, de pilda pentru distribuirea mascata a unor beneficii. Ca si in cazul altor sisteme fiscale, si in Germania putem observa ca exista anumite entitati care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. Printer acestea se numara: Deutsche Bundesbank; societatile, asociatiile de persoane si masele patrimonialecare, in raport de un statut, act de infiintare, regulament interior sau in raport de activitatea efectiv desfasurata, au scopuri confesionale, de utilitate publica sau de binefacere; cooperativelesi anumite grupuri autorizate sa construiasca locuinte; asociatiile profesionale care nu desfasoara o activitate cu character industrial sau commercial, casele de pensii si celalalte case de asigurari sociale; cooperativele agricole, asociatiile agricole si alte entitati similare. Cota de impozitare este de 25%. Canalul de televiziune german ZDF datoreaza un impozit de 4% pentru remuneratiile primate ca urmare a difuzarii publicitatii comerciale. Cota de 25% este datorata si atunci cand are loc o distribuire a beneficiilor. Actionarii nu pot recurge la o compensare intre cuantumul impozitului pe profit platit si impozitul pe venit pe care il datoreaza. Totusi dubla impozitare a beneficiilor distribuite (impozitarea profitului si, in egala masura, a venitului din dividende primit de actionari) este evitata pentru ca actionarii care datoreaza impozit pe venit datoreaza acest impozit doar pentru jumatate din beneficiile distribuite sub forma de dividende. Aceeasi regula se aplica castigurilor obtinute din vanzarea actiunilor. Germania ofera si o serie de subventii federale pentru ontreprinderile care se stabilesc in landurile foste est-germane si in fostul Berlin de Est. 9.2. Impozitul pe venit.
29
In Germania, impozitul pe venit colectat este repartizat intre statul federal (42,5%), landuri (42,5%) si municipalitati (15%). Sub acest aspect, Germania se numara printer putinele state europene care aloca venituri semnificative nivelului regional de guvernamant. Calitatea de rezident a unui contribuabil este determinata pe baza criteriului domiciliului sau a resedintei obisnuite in Germania. Prin urmare, rezidentii datoreaza impozit pentru beneficiile mondiale, mai putin in situatia in care de la aceaste regule se deroga printr-o conventie de evitare a dublei impunrei semnata de Germania cu un alt stat. Pentru nerezuidenti, categoriile de venituri care sunt impozabile in Germania sunt enumerate expres si limitative de legea fiscala germana. Baza de impunere este constituita din sapte categorii de venituri: beneficii agricole si forestiere; beneficii industriale si comerciale; benefiociile necomerciale; veniturile de natura salariala; veniturile din capital de natura mobiliara; venituri funciare si assimilate; alte venituri. Baza de impunere asupra careia se aplica baremul de impunere este reprezentat de venitul disponibil al contribuabilului.In vederea determinarii acestuia sunt luate in calcul acele cheltuielei care sunt legate de viata private a contribuabilului si care au un caracter indispensabil. Cotele de impunere oscileaza intre 0% pentru venituri mai mici de 7.664 si 42% pentru venituri mai mari de 52.152 . Figura nr.9 Venituri fiscale ( % PIB ) ale Germaniei
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org Pentru inceput este de aratat ca Germania este o tara cheie in Uniunea Europeana, care in anul 2000 a generat cel mai mare nivel pentru produsul intern brut, care a atins valoarea de 2.040 bilioane euro. Impartasesc ideea conform careia Germania reprezinta un model pentru multe alte state comunitare si nu numai. Scopul repartitiei incasarilor fiscale pe trei niveluri in Germania este reprezentat de obiectivul echilibrarii veniturilor fiscale si asigurarea unui nivel de trai armonios pe intregul teritoriul german.30
Privit comparativ cu media europeana, indicatorul german al presiunii fiscale se situeaza in jurul celui al Uniunii Europene (media germana a anilor 1995-2005 este de circa 40,0%, iar media EU25 este de 40,6%. Diferente mai pronuntate intre valorile germane si cele comunitare s-au inregistrat mai ales anterior anului 1995, dupa care aceasta diferenta s-a redus treptat. In anul 1990, media europeana era mai mare cu circa 4 procente decat cea caracteristica statului german, iar in anul 1995 este sub un procent, pentru ca in anul 2003, 2004 si 2005 valorile sa fie aproape identice: de exemplu in anul 2003: cel german 41,7%, iar cel comunitar 41,5%. Anul 2005 plaseaza Germania, comparativ cu valoarea acestui indicator in Uniunea Europeana pe locul nr. 5 cu o valoare de 39,7%. Creterea nivelului veniturilor fiscale ale Germaniei are la baz susinerea ratei de creetere economic n Germania, lucru care ns "nu se poate ntmpla fr despovrarea cetenilor", totodat, pn n anul 2013, Germania are ca scop principal reducerea gradului de ndatorare public. 10. GRECIA 10.1. Impozitul pe profit. In Grecia, impozitul pe profit se colecteaz la bugetul de stat, dar din totalul sumelor colectate municipalitilor i autoritilor locale le este distribuit o cot de aproximativ 20%. Subiecii impozabili sunt: societile greceti pe aciuni; statul, municipalitile, ntreprinderile cu sco lucrativ, indiferent dac au sau nu personalitate juridic; cooperativele i asociaiile similare; societile strine care opereaz n Grecia, indiferent de forma lor, precum i orice alte organizaii strine care desfoar afaceri n Grecia; societile greceti cu rspundere limitat; persoanele juridice care nu relizeaz profit, greceti sau strine, de drept public sau de drept privat, inclusiv toate tipurile de fundaii. Att societile pe aciuni, ct i societile cu rspundere limitat datoreaz impozit pentru totalitatea profiturilor realizate, n ar sau n strintate. Excepie fac instituiile bancare i societile de asigurri. Pentru acestea, profitul se determin ca urmare a deducerii din totalitatea veniturilor realizate n Grecia i n strintate a unor sume care nu sunt impozabile sau a unor sume impuse unei impuneri speciale definitive. Pentru stat i colectivitile teritoriale, baza impozabil o constituie profitul anual. In cazul cooperativelor i asociaiilor, se impoziteaz profitul obinut n ar i n strintate. Dividendele i eventualele deduceri personate ale membrilor unor asemenea entiti se imput asupra prii din profit rmase dup plata impozitului. In cazul societilor strine, baza de impozitare este determinat prin nsumarea profiturilor obinute n Grecia, inclusiv cele care corespund unui sediu permanent. Baza de impunere a societilor de asigurri i a instituiilorbancare strine care acioneaz n Grecia se determin n acelai fel ca pentru societile naionale. Companiile navale i aeriene care opereaz sub un31
pavilion strain sunt prezumate c realizeaz n Grecia 10% din profitul lor brut la nivel mondial, dac transport persoane i bunuri spre un port sau un aeroport unde acestea au destinaia final sau unde sunt predate unui alt operator. Persoanele juridice non-profit datoreaz impozit doar pentru beneficiile pe care le obin, n ar sau n strintate, din nchirierea unor cldiri sau terenuri, ori din tranzaciile cu titluri de participaie. Potrivit legislaiei fiscale elene, anumite entiti sunt scutite de la plata impozitului pe profit: statul, inclusiv serviciile sale publice descentralizate, municipalitile urbane i rurale, pentru profitul obinut din orice surs; nu se datoreaz impozit pe profit nici pentru beneficiile obinute din nchirieri sau dintr-o alt metod de valorificare a proprietii de ctre Mnstirile de la Muntele Athos, Sfntul Mormnt, Mnstirea Sfnt de pe Muntele Sinai, Patriarhia de la Constantinopol i Patriarhiile de la lerusalim i Alexandria. Toate persoanele juridice supuse impozitului pe profit datoreaz o cot de 32% din profitul impozabil pe care l realizeaz. In plus este perceput o cot de 3% din profitul brut realizat din exploatarea bunurilor imobile, fr ca suma astfel perceput s poat depi suma colectat cu titlu de impozit pe profit. In temeiul legii nr.27/1975, este datorat un impozit pe profit de ctre deintorii de nave, pentru vasele sub pavilion grecesc, grupate n dou categorii, la nivelul stabilit de legea special. Navele i brcile turistice private datoreaz de cinci ori impozitul stabilit pentru navele din categoria B, iar navele i brcile folosite n scopuri profesionale de zece ori cuantumul aceluiai impozit. In principiu, impozitul este datorat de proprietarul navei, indiferent de naionalitatea acestuia i indiferent dac are sau nu reedina n Grecia. Scutiri temporare de la plata acestui impozit pot fi acordate pentru navele construite n Grecia, pentru navele reparate sau reconstruite n Grecia (dac plata acestor servicii se face n moned strin) ori pentru navele care desfoar curse regulate ntre porturile greceti sau croaziere n strintate. 10.2. Impozitul pe venit. In Grecia, comunitile locale beneficiaz de o cot redus (aproximativ 20%) din impozitul pe venit colectat. Acest impozit este datorat de orice persoan care realizeaz venituri din Grecia, indiferent care este naionalitatea, domiciliul sau reedina ei. Persoanele fizice care au domiciliul n Grecia datoreaz ns impozit pentru beneficiul mondial pe care l realizeaz. Baza de impunere este constituit din ase categorii de venituri: venituri de natur imobiliar (din deinerea unor terenuri, cldiri); venituri din deinerea unor active financiare; venituri comerciale; venituri agricole; venituri de natur salarial; venituri din exercitarea unei activiti profesionale i din alte surse.32
Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru veniturile mai mici de 10.000 si 40% pentru veniturile mai mari de 23.400 . Figura nr. 10 Venituri fiscale ( % PIB ) ale Greciei
Sursa : Banca Mondial, www.worldbank.org Grecia este in pragul unor noi masuri de austeritate, dupa ce Guvernul de la Atena a decis sa reduca cheltuielile, din cauza deficitului bugetar urias. Deficitul bugetar al tarii a continuat sa se adanceasca, in luna noiembrie, pe masura ce perioada de austeritate, marcata de recesiune, a anulat mare parte a veniturilor pe care autoritatile sperau sa le obtina din taxele de urgenta, potrivit unor date publicate marti si preluate de Reuters. Deficitul bugetar s-a marit, in 2011, cu 5,1%, la 20,52 milioane de euro, potrivit unui raport al Ministerului de Finante. Aceasta inseamna ca tara va rata tinta propusa pentru anul 2011, ceea ce se traduce prin noi masuri de austeritate, care sa ii permita atingerea tintelor bugetare, in 2012. Economia a cunoscut o scadere de 5,5% in 2011, in al patrulea an de recesiune. Planul bugetar pentru 2012, stabilit saptamana trecuta, prevede ca deficitul bugetar sa scada la 9% din PIB, anul acesta, de la 10,6%, in 2010, tinta pe care ministrul de Finante a spus ca tara inca o poate atinge. Tintele bugetare din 2011 depindeau in mare parte de taxele de urgenta care au fost introduse in septembrie, dupa ce creditorii internationali ai Greciei au amentintat ca vor bloca transele de imprumut daca tara va rata obiectivele din acordul de finantare. Structura fiscalitatii grecesti se remarca printr-o pondere mare a impozitelor pe consum si a muncii, cu precizarea ca impozitarea muncii are la baza mai ales contributii la asigurari sociale si mai putin impozitul pe venitul persoanelor fizice. Contributiile la asigurarile sociale determina un procent in crestere de-a lungul anilor in PIB-ul elen de 10,5% in anul 1995 si de 14,2% in 2003. In plus, trebuie remarcat ca daca impozitele locale elene sunt aproape nesemnificative (circa 0,3% din PIB), sursele care alimenteaza fondurile de securitate si protectie sociala determina peste 10% din PIB din anul 1998 si pana in prezent. Concluzia este ca impozitarea muncii in tendinta ascendenta33
in ultimii ani (de la 10,1% in 1995 la chiar 13,5% in anul 1999) se bazeaza mai ales pe contributii de acest fel, suportate atat de angajatori (cu o medie de aproximati5,5% din PIB pentru ultima decada), dar si de angajati (4,5% din PIB). Grecia a inregistrat progrese semnificative in corectarea dezechilibrelor fiscale in ultima decada. Dupa ce a atins un varf de 16% din produsul intern brut in 1990, deficitul guvernamental a scazut pana la 1,9% in anul 1999 si pana la 1,2% in 2001. Pentru anul 1999, pozitia politicii fiscale a fost in mod special restransa cu scopul de a contine si presiunile inflationiste care provin din ajustarea ratei de schimb a drahmei la intrarea in Mecanismul Ratei de Schimb in martie 1999. Imbunatatirea pozitiei bugetare a fost in principal rezultatul cresterii profiturilor bugetare. Raportul total impozit/produsul intern brut (indicatorul de presiune fiscala) a crescut pana la circa 38,5% in anul financiar 2000, pentru ca in anul 2001 si 2002 sa se diminueze, dar in anul 2003 cunoste o usoara majorare. In ciuda cresterilor recente, raportul mai sus mentionat ramane printre cele mai scazute din Uniune, media elena a intervalului 1990-2005 este de 34% cu mult sub media EU27 de 40,6%. De subliniat ca Grecia este pe primul loc in Uniunea Europeana in clasamentul celei mai reduse fiscalitati in randul primelor 15 tari UE, inregistrand in perioada 1995-2005 o presiune fiscala cu mult inferioara fata de media EU 15 de 40,9%. De altfel, cu exceptia impozitelor indirecte totale cu o medie de 14% din P1B mai mare decat media celorlate tari membre (de 14,2%), toate celelalte impozite si taxe elene sunt reduse aticu aceeasi medie UE: astfel, impozitele directe reprezinta doar 9,3% din PIB fata de 13,6% media comunitara, contributiile la asigurarile sociale doar 10,1% fata de media UE27 de 10,8%, impozitele pe venitul din capital sunt aproximatiegale ca pondere in PIB cu cele din Comunitatea Europeana - media elena este de 5,7%, iar cea comunitara de 5,9%. Grecia este asadar o exceptie in grupa primelor 15 tari ale Uniunii Europene, deoarece prin indicatorii fiscalitatii din aceasta tara se incadreaza mai degraba in grupa ultimelor 10 tari membre decat in grupa EU 27. 11. IRLANDA 11.1. Impozitul pe profit. In Irlanda, impozitul pe profit constituie venit al bugetului statului. Subiecii impozabili sunt n principal societile. Baza de impunere este alctuit din totalitatea beneficiilor, inclusiv din veniturile din capital, altele dect cele obinute dintr-o zon de dezvoltare. Nu sunt incluse n baza impozabil dividendele i alte distribuiri de beneficii primite de la o alt societate rezident n decursul exerciiului financiar luat n considerare. O societate care nu a fost nmatriculat n Irlanda datoreaz impozit pe profit numai dac desfoar o activitate economic n insul prin intermediul unei sucursale sau agenii.34
n acest caz, elementele care se iau n considerare la determinarea bazei de impunere sunt beneficiile care pot fi atribuite sucursalei sau ageniei. Pn la 31 decembrie2010, beneficiile obinute din manufacturarea unor bunuri pe teritoriul Irlandei sunt impozitate cu 10%. Cota standard de impunere este fixate la 12.5%, una dintre cele mai reduse cote din Uniunea Europeana. 11.2. Impozitul pe venit. In principiu, rezidenii irlandezi datoreaz impozit pentru veniturile pe care le realizeaz din ar sau din strintate. Sunt considerate rezidente persoanele fizice care au petrecut n Irlanda: i) 183 de zile In cursul anului de referin; ii) 280 de zile n cursul anului de referin i al anului fiscal anterior. Anumite categorii de venituri sunt ns impozitate doar dac cel care ndeplinete aceste condiii are reedina obinuit sau domiciliul n Irlanda. Nerezidenii, n schimb, nu datoreaz impozit dect pentru veniturile obinutedin Irlanda. Beneficiile impozabile sunt grupate n mai multe categorii de venituri: beneficii provenind dintr-o activitate comercial; venituri din exercitarea unei profesii liberale; rente i dobnzi; salarii; dividende; venituri din orice forma de cedare a folosinei bunurilor; alte categorii de venituri. Cotele de impunere sunt stabilite difereniat, n funcie de nivelul veniturilor i de situaia familial a contribuabilului. Figura nr. 11 Venituri fiscale (% PIB) ale Irlandei
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org Irlanda, un stat mic ca dimensiune, se remarca printr-o dezvoltare economica sanatoasa si printr-o situatie bugetara solida, alaturi de o fiscalitate redusa mai ales asupra societatilor si asupra muncii (deci in privinta impozitarii directe). in ciuda acestui fapt, trebuie mentionat ca importanta impozitelor directe si a celor indirecte in Irlanda, din punct de dere al componentei impozitelor, este egala.35
Din 2003 pn n 2007 sistemul bancar irlandez a lucrat cu bani din afara. A importat fonduri echivalente cu peste 50 la suta din PIB pentru a finana ceea ce s-a dovedit a fi o mare bula imobiliara. Veniturile fiscale generate de boom erau oarecum iluzorii, mare parte venind din ctigurile de capital pe proprietate, taxa de timbru pe tranzactiile imobiliare, taxa pe valoarea adugat materialelor de construcii i impozitul pe venit de la muncitorii care optau sa puna umarul la dezvoltarea "tigrului". 13 locuri de munca dintr-o suta din Irlanda, Guvernatorului Bancii lor Centrale, erau ocupate de straini. De peste un deceniu, bugetul irlandez fost n excedent (n medie peste 1 la suta din PIB), aproape n fiecare an. Nimeni nu se gandea sa limiteze cheltuielile, Guvernul preferand sa duca ceea ce se cheama o politica prociclica. Angaja cheltuieli tot mai mari, fara sa simta cutremurul ce va sa vie. Altfel spus, comanda tot mai multa mancare, desi banii cu care sa achite masa erau din ce in ce mai putini. Din pcate, soliditatea aparent a finanelor publice s-a demonstrat a fi doar un miraj in momentul in care ncrederea financiara globala s-a prbuit. Inca din anul 1999, presiunea fiscala globala irlandeza se situa pe unul din cele mai bune locuri in Europa: cu un indicator de 32,1% inregistra chiar locul fruntas - cea mai scazuta valoare din Europa, unde media EU 15 se plasa la circa 42%. Media multianuala irlandeza pentru perioada 1990-2005 este de 32,4% mult sub media EU25 pentru acelasi interval de 40,6%. Explicatia acestei presiuni reduse se gaseste in faptul ca Irlanda inregistreaza un coeficient relativ scazut ale contributiilor privind asigurarile sociale in PIB (in anul 1999 a fost de 4,5% fata de media europeana de 14%, iar m 2005 de 3,9% fata de media EU25 de 10,8%). In rest compozitia fiscala este destul de asemanatoare cu cea europeana si ca medie se situeaza aproximativ egal cu cea specifica Uniunii Europene: impozitele pe consum sunt situate putin peste media Uniunii Europene, la fel impozitarea capitalului nu este diferita de media europeana (diferenta ca procent in PIB este mica, de de doar 0,8%), doar impozitarea muncii este mult inferioara celorlalte state membre, din motile anterior prezentate. Diferenta majora se remarca la procentul extrem de redus al impozitelor locale fata de media comunitara. 12. ITALIA 12.1 Impozitul pe profit. Toate societile i asociaiile de orice fel, care au fost legal constituite i care au un birou nregistrat, un sediu administrativ sau care i desfoar principala activitate n Italia datoreaz impozit pe profit. Totalul beneficiiior impozabile ale acestor entiti cuprinde doar profitul realizat n Italia, mpreun cu veniturile din capital referitoare la bunuri folosite sau legate de desfurarea unei activiti comerciale n Italia, chiar dac asemenea activiti nu sunt desfurate prin intermediul unui sediu permanent.36
potrivit
Raportat la entitile care sunt supuse impozitului pe profit, trebuie s facem urmtoarele distincii: a) Societile i organismele comerciale - cele care desfoar activiti comerciale, industriale, de transport, bancare, de asigurri, activitile conexe agriculturii i orice activitate de exploatare: - Societile de capital datoreaz att impozitul pe profit (Imposta sul reddito delle societa IRES), ct i impozitul regional asupra activitilor productive (Imposta regionale sulle attivita produttive-1 RAP). - Societile de persoane sunt supuse impozitului regional asupra activitilor productive (IRAP), iar beneficiul sau deficitul global al societii, repartizat asociailor pe baza cotelor de participare la capitalul social, impune aplicarea regulilor privind impozitul pe veniturile persoanelorfizice (IRPEF). b) Societile i organismele care nu au caracter comercial datoreaz impozit pentru veniturile bunurilor imobile sau pentru activitile comerciale pe care le exercit cu caracter ocazional. Baza de impunere este reprezentat de profitul net, aa cum rezult el din evidenele contabile i din declaraia de impunere depus de societate. Beneficiile care au fost deja impozitate prin stopaj la surs nu mai sunt incluse n baza de calcul. Societile rezidente care nu desfoar o activitate comercial i societile strine care dein un sediu permanent n Italia i desfoar activiti distincte sunt autorizate de lege s in o contabilitate n partid simpl, n anumite condiii. Cota de impunere aplicabil este de 33% din profitul impozabil. 12.2. Impozitul pe venit. Sunt considerate rezidente i impozitate pentru venitul din orice surs (intern sau extern) persoanele fizice care n cea mai mare parte a anului fiscal sunt nscrise n registrul de stare civil italian sau care au pe teritoriul italian domiciliul sau reedina (n condiiile n care acestea sunt determinate de Codul civil italian). Pentru nerezideni, legea fiscal include n baza de impunere anumite categorii de venituri: veniturile obinute din deinerea unor terenuri/imobile pe teritoriul italian; distribuiile de profit provenite de la un contribuabil italian sau de la o societate care are un sediu permanent n Peninsula; veniturile de natur salarial acordate pentru o activitate desfurat n acest stat etc. Categoriile de venituri pentru care se datoreaz impozit n Italia sunt n principal urmtoarele, fiecare cu propriile ei reguli de determinare a venitului impozabil: venituri funciare; venituri din capital (dobanzi, dividende); venituri de natura salariala; venituri din exercitarea unei activiti independente; venituri din exercitarea unei activiti industriale sau comerciale; venituri provenind din depunerea unor titluri de participare la societile de persoane; venituri diverse. Baza de impunere este diminuat cu anumite categorii de cheltuieli deductible. Cotele de impunere reglementate de lege oscileaza intre 0% pentru venituri mai mici de 3000/7500 si 45% pentru venituri mai mari de 70.001.37
Alturi de impozitul pe venit datorat statului, contribuabilii mai datoreaz un impozit regional pe venit (cuprins ntre 0,9 i 1,4%) i un impozit comunal pe venit (al crui cuantum nu poate s excead un total de 0,5% ntr-un interval de trei ani). Figura nr.12 Venituri fiscale ( % PIB ) ale Italiei
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org Structura sistemului fiscal italian este apropiat de media europeana (in anul 2005, reprezentarea principalelor categorii de impozite in totalul resurselor fiscale italiene a fost urmatoarea: impozite indirecte: 36,0%, impozite directe: 32,6% si contributii sociale: 31,4%). Sistemul fiscal italian se caracterizeaza printr-o presiune fiscala ridicata asupra muncii. Baza de impozitare a impozitului pe venit este mai mult restrictionata in ceea ce priste venitul din munca, iar progresivitatea formala este mare. Sarcina fiscala asupra consumului este mai scazuta in Italia decat media europeana, taxa pe valoarea adaugata are o productivitate mai mica, inregistrand doar 5,5-6,6 procente din PIB in intervalul 1995-2005 (media multianuala de 6,3% una din cele mai reduse valori din Uniunea Europeana, sub media Comunitatii), iar accizele asupra produselor energetice sunt foarte ridicate. in privinta impozitelor suportate de societatile comerciale italiene, se observa o evolutie lenta a acestui impozit direct, in incercarea de a copia progresul international in ceea ce priste reducerea sau conrgenta cotelor de impunere. Sistemul fiscal al Italiei se mai evidentiaza si prin absenta impozitelor pentru protectia mediului inconjurator, iar in ceea ce priste impozitele locale, acestea din urma au fost introduse in anii '90 ca parte a procesului de descentralizare, si sunt in principal doua: impozitele asupra afacerilor si impozitele pe proprietate din municipalitati. In perioada 1999 2005 evaziunea fiscala italiana se evidentiaza prin faptul ca este mai mare decat in orice alta tara dezvoltata. in plus, scutirile fiscale sunt extrem de numeroase. La acestea se adauga un nivel ridicat de ineficienta si de coruptie al administratiei fiscale. Masuri38
ineficiente de majorare a incasarilor fiscale pentru a acoperi cheltuielile publice au caracterizat perioade mari de timp. Pn n anul 2009 se observ o tendin ce reflect un sistem fiscal bine pus la punct, eficient, capabil s genereze venituri importante la bugetul consolidat. Presiunea fiscal n Italia e n scdere, dar e vorba de o scdere puin sensibil, deordinul a cteva procente; veniturile fiscale reprezentnd aproximativ 25% din P.I.B., o cifr semnificativ, ceea ce nseamn c o fraciune important din P.I.B. e constituit din ansamblul prelevrilor fiscale. Impozitele directe reprezint cea mai mare parte a veniturilor fiscale (valori de 80% - 90%), n timp ce impozitele indirecte au o pondere mult mai sczut (aproximativ 10%-25%). Aceast situaie e caracteristic statelor dezvoltate. 13. LETONIA 13.1. Impozitul pe profit. Sfera de aplicare a impozitului pe profit include toate societile letone i toate sediile permanente ale societilor strine. Acestora le sunt impozitate beneficiile realizate la nivel mondial. Societile strine care nu sunt nmatriculate n Letonia sunt impozitate numai pentru profitul pe carel realizeaz n aceast ar. Cota general de impozitare este de 15%. Anumite sectoare economice sunt favorizate prin msuri de incitare fiscal, de regul prin practicarea unor cote de impozitare reduse sau prin admiterea amortizrilor fiscale aproape integral. Printre aceste sectoare se numr producia de calculatoare, industriile de nalt tehnologie, micile ntreprinderi a cror cifr de afaceri este mai mic de 200.000 de lai (sau a cror active nete nu valoreaz mai mult de 70.000 de lai, sau care nu au mai mult de 25 de salariai), sectoarele n care se face o investiie de cel puin 10.000.000 de lai. Reducerile sunt condiionate i nu pot fi acordate dect de Guvern, pentru o perioad de maxim 10 ani. 13.2. Impozitul pe venit. Impozitul pe venit este datorat n Letonia de rezidenii letoni, pentru toate veniturile din ar i din strintate, respectiv de nerezideni, pentru veniturile obinute din Letonia. Domiciliul fiscal al unei persoane este determinat dup un criteriu devenit clasic, anume faptul de a locui n Letonia eel puin 183 de zilen decursul unui an fiscal. Dei impozitul pe venit este colectat de autoritile centrale, n final 71,6% din sumele colectate sunt distribute colectivitilor locale. Baza de impozitare cuprinde n general toate categoriile de venituri ale persoanelor fizice. Scutirile de la plata impozitului i deducerile acordate contribuabililor sunt puine la numr. Printre acestea se numr o deducere personal de baz acordat contribuabililor, n valoare de 216 lai anual. Letonia aplic o cot unic de impozitare n39
cuantum de 25% (n vigoare din 1995), pentru toate veniturile mai mari de 312 lai anual. Veniturile anuale care nu ating acest prag sunt scutite de impozitare.
Figura nr.13 Venituri fiscale (% PIB ) ale Letoniei
Sursa: Banca Mondial, www.worldbank.org Sistemul fiscal letonian actual este rezultatul modificarilor legislative introduse de reformele fiscale initiate in anul 1995. Scopul acestei reforme a fost promorea dezvoltarii economiei nationale, in contextul integrarii in Comunitatea Europeana. Evolutia politicii fiscale in perioada 1995-2005 prin perspectva indicatorului de presiune fiscala globala arata o tendinta descrescatoare a acestui indicator, de ia 37% in anul 1995 la 28,6% in anul 2004. Din 2004, tendina nivelului veniturilor fiscale este una de cretere, datorit dezvoltrii economice continue. Aceast cretere se datoreaz nmulirii importurilor si dezvoltrii produciei. Observm, aadar, creteri de la an la an n cazul taxelor pe producie i importuri i n cazul impozitelor pe venit i avere. Taxele pe producie i importuri se datoreaz mai mult produciei i taxei pe valoarea adugata i ntr-o mai mic msur taxelor pe servicii i importuri. Presiunea fiscala globala de 33,6% este inferioara mediei EU27 de 40,6%. Explicatia este imediata: aproape toate categoriile de impozite si taxe din Letonia prin raportare la PIB determina valorii situate sub media statelor membre. Impozitele indirecte, suportul fiscalitatii letoniene, marcheaza un procent de 13,4% in PIB, mai mic decat mediana comunitara care atinge loarea de 14,2%. Dintre acestea, taxa pe valoarea adaugata schimba putin regula enuntata anterior deoarece cu 8,3% in PIB depaseste usor linia care marcheaza media tarilor UE de 7,4%. O alta exceptie se40
intalneste in cazul accizelor, care cu 3,1% sunt pozitionate similar cu media Uniunii Europene in perioada de timp mentionata. Concluzia desprinsa initial (privind impozitele letoniene mai mici decat cele comunitare) devine regula pentru toate celelate tipuri de impozite: impozitele directe/PIB sunt de doar 9,2% in timp ce media EU27 atinge 12,7% .Dintre acestea impozitul pe venitul personal reprezinta doar 6,3% in PIB, iar media statelor comunitare este de 8,9%, iar impozitul pe societate
![Elena Iftime - Introducere in studiul Dreptului Civil [2003].pdf](https://static.cupdf.com/doc/110x72/55721353497959fc0b9214ab/elena-iftime-introducere-in-studiul-dreptului-civil-2003pdf.jpg)
