Continutul prelegerilor la disciplina “Teoria şi istoria arhitecturii contemporane”. Partea I. Arhitectura modernă (modernism) Arhitectura inginerilor (arhitectura metalului şi a sticlei) - Crystal Palace, Londra 1851 - Expoziţiile internaţionale din Londra şi Paris în perioada 1851- 1900 - Galeria de Maşini, arhitect Ferdinand Dutert şi inginer Victor Contamin, Paris 1889 - Turnul Eiffel, Paris 1889 Şcoala din Chicago - Premisele apariţiei Şcolii din Chicago şi importanţa ei Condiţiile apariţiei clădirilor înalte Definirea mişcării Şcoala din Chicago Avantajele scheletului metalic Oraşul Chicago în a doua jumătate a secolului XIX 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Continutul prelegerilor la disciplina“Teoria şi istoria arhitecturii contemporane”. Partea I. Arhitectura modernă (modernism)
Arhitectura inginerilor (arhitectura metalului şi a sticlei)- Crystal Palace, Londra 1851- Expoziţiile internaţionale din Londra şi Paris în
perioada 1851-1900- Galeria de Maşini, arhitect Ferdinand Dutert şi
inginer Victor Contamin, Paris 1889- Turnul Eiffel, Paris 1889
Şcoala din Chicago- Premisele apariţiei Şcolii din Chicago şi importanţa ei
Condiţiile apariţiei clădirilor înalte Definirea mişcării Şcoala din Chicago Avantajele scheletului metalic Oraşul Chicago în a doua jumătate a secolului
XIX- Reprezentanţii Şcolii din Chicago şi creaţiile lor
Henry Hobson Richardsono Antrepozitele magazinului Marshall Field,
Chicago, 1885-1887 William Le Baron Jenney
o Home Insurence Building, Chicago, 1883-1885
o Levi Leiter Building I, Chicago, 1879o Levi Leiter Building II, Chicago, 1889
1899-1904.- Expoziţia Mondială columbiană din 1893,
Chicago şi urmările ei.
Art Nouveau în Europa latina (Belgia, Franţa, Italia)- Definirea şi caracteristicile stilului, terminologia,
sursele- Art Nouveau în Belgia. Reprezentanţi şi creaţiile
lor Victor Horta
o Hotel Tassel, Bruxelles, 1892-1893o Hotel Solvay, Bruxelles, 1894-1898o Casa Poporului, Bruxelles, 1895-1899o Hotel Van Eetvelde, Bruxelles, 1895-1897o Hotel Deprez-van de Velde, Bruxelles, 1896o Casa-atelier Victor Horta, Bruxelles, 1898o Hotel Aubecq, Bruxelles, 1900-1903o Hotel Max Hallet, Bruxelles, 1902-1905
o Magazinele Wolfers, Bruxelles, 1903 Henry van de Velde
o Vila Bloemenwerf, lângă Bruxelles, 1894 Paul Hankar
o Casa-atelier Ciamberlani, Bruxelles, 1897-1898
PAGE \* MERGEFORMAT 18
Gustave Strauveno Casa pictorului Georges Leonard Saint-Cyr,
Bruxelles, 1903- Art Nouveau în Franţa. Reprezentanţi şi creaţiile lor
Hector Guimardo Castel Beranger, Paris, 1894-1898o Casa Coilliot, Lille, Franţa, 1898-1900o Intrările în Metroul din Paris, 1899-1900 o Castel Henriette, Sevre, 1900o Hotel Guimard, Paris, 1909-1910
Jules Aime Lavirotteo Casa de raport Lavirotte, Paris, 1901o Ceramic Hotel, Paris, 1904
- Art Nouveau in Italia. Reprezentanţi şi creaţiile lor Raimondo Tommaso d’Aronco
o Pavilionul de onoare la Prima Expoziţie internaţională de Arte Decorative, Torino, 1902
o Casa Botter, Istanbul, 1900-1901o Mauzoleu pentru liderul african Sheikh-Zafir,
1905-1906 Ernesto Basile
o Casa delle Civetti, Roma, 1900 Giovanni Brega
o Villa Ruggeri, Pesaro, 1902
Art Nouveau în Europa anglo-saxona (Germania, Scoţia)- Art Nouveau în Germania. Reprezentanţi şi creaţiile
lor Auguste Endel
o Atelierul Elvira, Munchen, 1896-1897o Endell’schen Hof, Berlin, 1905-1906
Richard Riemerschmido Vila Fischel, Kiel, 1904-1905
PAGE \* MERGEFORMAT 18
- Art Nouveau în Scoţia. Reprezentanţi şi creaţiile lor Charles Rennie Mackintosh
o Imobilul Glasgow Herald Building, 1893-1895o Martyr’s Public School, 1895-1896o Decoraţiuni pentru Ceainăria din Buchanan
Street, 1896o Şcoala de Artă din Glasgow, 1897-1899&1907-
1909o Decoraţiuni de Interior pentru Ceainăria din
Argyle Street, 1897-1898&1906o Biserica Crucea Reginei, 1898o Interior pentru apartementul din 120 Mains
Street, 1900o Instalaţie pentru a opta Expoziţie a Secesiunii,
Vienna, 1900o Casa particulară Windyhill, 1900-1901o Interior pentru Ceainăria din Ingram Street,
1900, 1907, 1909&1910-1911o Proiect pentru “Casa uni artist plastic”, 1901o Instalaţie pentru Expoziţia de Arte Moderne,
Torino, 1902o Proiect pentru Catedrala anglicană, Liverpool,
1902-1903o Interior pentru Salonul de Muzica Wärndorfer,
1902-1903o Casa Particulară Hill House, 1902-1903o Ceainăria Willow Tea Rooms, 1903-1904&1917o Instalaţie pentru Expoziţia de Arte şi meserii din
Dresda, 1903-1904o Interior pentru casa particulara Hous’hill, 1903-
1905o Şcoala din Scotland Street, 1903-1906o Casa particulară Auchenibert, 1904-1906
PAGE \* MERGEFORMAT 18
o Interior pentru apartament din 6 Florentine Terrace, 1906
o Interior&Modificări de exterior pentru casa particulară din 78 Derngate 1916-1918&1919
- Art Nouveau în Rusia. Reprezentanţi şi creaţiile lor Feodor Shekhtel
o Vila Reabushinski, Moskova, 1902o Gara Iaroslav, Moskova, 1902o Vila Derojinski, Moskova,1902
Creaţia lui Antoni Placido Guillermo Gaudí i Cornet.- Perioada devenirii, studii, 1852 -1882- Perioada “istoricistă”, 1883-1900
o Casa Vicens, Barcelona, 1883-1888o Casa El Capricho, Comillas (Cantabria), 1883-
1885o Palatul Episcopal din Astorga (Leon), 1883-1913o Pavilioanele Güell, Barcelona, 1884-1887o Palatul Güell, Barcelona, 1886-1889o Colegio Teresiano, Barcelona, 1888-1889o Casa de los Botines, Leon, 1892-1893o Bodega Güell, Sitges, 1895-1897o Casa Calvet, Barcelona, 1898-1900o Capela Coloniei Güell, Santa Coloma de
- Definirea propriului stil, 1900-10.06.1926o Parcul Güell, Barcelona, 1904-1914o Casa Batlló, Barcelona, 1904-1906o Casa Milà, Barcelona, 1906-1910o Hotel Attraction, New York – nerealizat, 1908
- Biserica Sagrada Familia, Barcelona, 1883-…
PAGE \* MERGEFORMAT 18
Scoala vieneză (Secession)- Definirea mişcării Secession, sursele, caracteristicile.- „Primăvara sacra” – revista mişcării, 1897- Reprezentanţii Şcolii vieneze şi creaţiile lor Otto Wagner
o Staţiile metroului vienez; o Majolika Haus, Linken Wienzeile 38-40, Viena,
1898-1899; o Casa de Economii a Poştelor, Viena, 1904-1906; o Biserica Steinhof, Viena, 1903-1907; o Vila Wagner II, Viena, 1912-1913.
Joseph Maria Olbrich o Casa Secessiunii (Secessiongebaude), Viena,
1897-1898, o Colonia de la Darmstadt, 1901-1907; o Turnul Mariajului (Hochzeitsturm), Darmstadt,
1908; o Magazinul Leonard Tietz,Dűsseldorf, 1908.
Josef Hoffmano Sanatoriul Purkersdorf, Austria, 1903; o Palatul Adolphe Stoclet, Bruxelles, 1905-1911o Atelierele Wiener Werkstäte, 1903-1930.
Koloman Mosero Mozaicul din Biserica Steinhof, Viena, 1903-
1907; o Ilustraţii pentru revista Ver Sacrum, 1897o Diverse obiecte în cadrul atelierelor Wiener
Werkstätte Gustav Klimt
o Medicina, Filozofia, Jurisprudenţa, 1900-1907o Frizul Beethoven, 1902o Trei vârste ale femeii, 1905o Frizul din Palatul Stoclet, 1905-1909
PAGE \* MERGEFORMAT 18
o Sărutul, 1907-1908o Danae, 1907-1908o Virgina, 1913o Viaţa şi moartea, 1916
Protoraţionalism (protofuncţionalism) în arhitectură- Definirea şi caracteristicile curentului- Reprezentanţii protoraţionalismului şi creaţiile lor Adolf Loos
o « Ornament şi crimă », articol, Viena, 1908o Vila Steiner, Viena, 1910o Imobil comercial şi hotelier Goldman&Salatsch
din Michaellerplatz, Viena, 1909-1911o Casa Rufer, Viena, 1922o Casa Tristan Tzara, Monmartre, Paris, 1926o Casa Hans&Anny Moller, Viena, 1928o Casa Műller, Praga, 1930
Auguste Perret o Imobil de raport nr.25 din str.Franklin, Paris,
1903-1904o Garajul din str.Ponthieu, Paris, 1906-1907o Teatrul de pe Champs Elysees, Paris, 1910-1913o Biserica Notre Dame du Raincy, 1922-1923
Tony Garnier o « Oraşul industrial», 1901-1904
Henrik Petrus Berlageo Bursa din Amsterdam, 1898
Peter Behrens o Concernul A.E.G. (Allgemeine Elektricitäts-
- Definirea şi caracteristicile curentului- Reprezentanţii futurismului şi creaţiile lor Filippo Tomasso Marinetti
o Manifestul futurist, 1909 Umberto Boccioni
o Dinamismul unui ciclist, 1913 Gino Severini
o Tren blindat în acţiune, 1915 Antonio Sant’Elia
o “La Citta Nuova”, 1914
Neoplasticism în arhitectură. Şcoala din Amsterdam. Grupul “De Stijl”
- Definirea şi caracteristicile stilului. Piet Mondrian şi contribuţia lui la mişcare
- Reprezentanţii neoplasticismului şi creaţiile lor Theo van Doesburg (Christian Emil Marie Küpper)
o Fondatorul grupului şi al revistei “De Stijl”, Manifestul mişcării, 1917
o Studiu pentru Casa Artistului, 1923-1924o Interiorul restaurantului «L ‘Aubette »,
Strasbourg, 1926-1927 Gerrit Thomas Rietveld
o Fotoliu « roşu şi albastru », 1917o Casa Truus Schröder-Schräder, Utrecht, 1924
Jacobus Johannes Pieter Oudo Faţada cafenelei « De Unie », Rotterdam, 1924-
1925o Case in bandă continuă, Hoek van Holland,
1924-1927o Rând de 5 case în cartierul Weißenhof ,
Stuttgard, 1927 Bart van der Leck
PAGE \* MERGEFORMAT 18
o Compoziţii, 1916-1917o Călăreţul, 1918o Sticla cu vin, 1922
Georges Vantongerlooo Triptych, 1921
Vilmos Huszaro Patinatorii, 1917o Interior pentru vila De Arendshoeve, Voorburg,
1919o Coperta pentru revista “De Stijl”, 1920
Şcoala Bauhaus 1919-1933- Scopurile şi realizările şcolii Bauhaus. Manifestul
Scolii Bauhaus, 1919-19331919-1925 – Weimar. Fondator Walter Gropius 1925-1928 – Dessau. Director Walter Gropius 1928-1930 – Dessau. Director Hannes Meyer1930-1932 – Dessau. Director Mies van der Rohe1932-1933 – Berlin. Director Mies van der Rohe
- Membrii Şcolii Bauhaus şi creaţiile lor Walter Gropius
o Uzina Fagus, Alfeld an der Leine, Germania, 1911
o Uzina model pentru Expoziţia Werkbund-ului german, Köln, Germania, 1914
o Casa Sommerfeld, Berlin, Germania, 1921o Proiect pentru concursul Chicago Tribune
Tower, 1922o Sediul Şcolii Bauhaus, Dessau, Germania, 1925-
o Jahrhunderthal de la Breslau, astazi Wroclaw, 1911-1913
Fritz Höger o Fabrica de birouri Chilehaus, Hamburg, 1923
Michel de Klerko Casa de comerţ Scheepvaarthuis, Amsterdam,
1913-1914o Bloc de locuinte, Amsterdam, 1914o Het Vapor Scheep, bloc de locuinţe, Amsterdam,
1917-1921 Hans Scharoun
o Casa Schminke, Löbau, 1933 Rudolf Steiner
o Goetheanum I; o Göetheanum II, Dornach, 1923
Hans şi Wassili Luckharto Casa particulară Am Rupenhorn, 1929-1932
Hugo Haring;o Ansamblul de ferme de la Gut Garkau, lângă
Lübek, 1924.o Imobil de birouri pe Friedrichstrasse, Berlin,
împreună cu Mies van der Rohe, 1921.o Proiect pentru Club Tedesco, Rio de Janeiro,
1924.o Bloc de locuinţe în cartierul Siemensstadt,
Berlin, 1929-1931o Casa Ziegler, Berlin, 1931.
Otto Barning o Palatul apei, complexul uzinelor de ţigla, Silezia,
1923o Casa Wylerberg, lângă Clevels, 1921-1924
- Neo-expresionism în arhitectură Eero Saarinen
PAGE \* MERGEFORMAT 18
o Terminalul TWA JFK International Airport, New York, 1961
Jørn Oberg Utzon o Opera Sidney, Australia, 1956-1963
Art Deco în arhitectură, 1920-1940- Definirea şi caracteristicile curentului - Arhitectura Art Deco în Europa- Concursul pentru Chicago Tribune, Chicago, 1922- Arhitectura Art Deco in SUA (varianta streem line)- Reprezentanţii curentului Art Deco şi creaţiile lor William van Alen
o Chrysler Building, New York, SUA, 1928-1930 Shreve, Lamb&Harmon
o Empire State Building, New York, SUA, 1930-1931
The Associated Architects: Reinhard & Hofmeister; Corbett & Mc Murray; Hood, Godley & Fouilhoux, o Rockfeller Center, New York, SUA, 1933-1940
Avangarda rusă (constructivism), 1917-1937- Definirea şi premizele apariţiei avangardei ruse; - Noi programe de arhitectură ; concursuri ; concursuri
o Hidrocentrala de pe râul Dnepr (ДнепроГЭС), 1929
o Magazinul Пресненский Мосторг, 1929o Palatul Culturii ZIL, 1931-1937o Sediul Narkomteajprom, Piaţa Roşie, Moscova,
1934 Creaţia lui Ilia Golosov
o Clubul Zuev, Moscova, 1927-1929o Proiect pentru monumentul lui Christofor
Columb, Saint-Domingue, 1929
Arhitectura totalitară- Definirea şi caracteristicile arhitecturii totalitare.
Tările de manifestare - Italia, Germania, Uniunea Sovietică
- Arhitectura stalinistă Concursul pentru Palatul Sovietelor, Moscova, 1931-
1950 Pavilionul URSS la Expoziţia de Arte şi Tehnici din
Paris, 1937 Pavilionul URSS la Expoziţia NewYork, 1939 Teatrul Armatei Roşii, arh.K.Alabian, V.Simbirtsev,
Moscova, 1934-1940 Intrările în metroul din Moscova, 1935-1940 Clădirile inalte din Moskova, 1947-1953- Arhitectura hitleristă Sediul Kongresshalle, arh.Ludwig&Franz Ruff,
Nüremberg, 1935 Casa Artei Germane, arh.Paul Ludwig Troost,
Munchen, 1933-1937 Tribuna Zeppelin, arh. Albert Speer, Nüremberg,