This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Premisele cunoaşterii ştiinţifce a învăţării sunt:
• $eoriile implicite ale învăţării %învăţarea seproduce prin recompensă şi sancţiune, esteun proces de acumulare de cunoştinţe,predarea este umplerea depo&itului careeste mintea umană cu di'erite in'ormaţii et
•
)*ordările flosofce ale învăţării %+ocrate,Platon, )ristotel, ..!osseau, -er*art(
• Cercetările experimentale asupracomportamentului animal %Darin / mi0locuanilor 1, Pavlov / începutul anilor 13
timul ! "ăspuns explică două modalităţi de asociere + / !:
• le"ătura +/! se 'ormea&ă atunci c6ndstimulul vec7i şi cel nou sunt conti"ue%apropiate temporal unul de altul(
• conexiunea stimul/răspuns se 'ormea&ă pe *a&a proximităţii %conti"uităţii( ci pe*a&a consecinţelor conexiunii %succes sarecompensă( prin întărire %reinforcemen
• van Pavlov, .;.<atson, E.!.=ut7rie• >actorii care determină efcienţa condiţionă
sincroni&area celor doi stimuli %necondiţionaşi condiţional(
• >enomene: iradierea, concentrarea şi inducreciprocă a excitaţiei şi in7i*iţiei nervoase,reali&area lanţului de re4exe, întărirea,stin"erea, resta*ilirea spontană a asocierii !, "enerali&area aceluiaşi răspuns la maimulţi stimuli
1. ndividul o'eră explicaţii di'erite alerealităţii în 'uncţie de stadiul de&voltăriico"nitive5
2. De&voltarea co"nitivă este 'acilitată deactivităţi sau situaţii care implică adapta%asimilare, acomodare, ec7ili*rare(5
9. #aterialele de învăţare şi activităţiletre*uie să implice nivelul adecvat deoperaţii mentale sau motorii A a nu seimpune sarcini care sunt superioarenivelului actual al capacităţilor co"nitiveale elevului5
contextele care îl 'ac pe student să fedornic şi capa*il să înveţe %pre"ătirea(5
2. nstruirea tre*uie structurată în aşa 'el însă fe uşor înţeleasă de către student%or"ani&area în spirală(5
9. nstruirea tre*uie să fe concepută ast'el înc6t să 'acilite&e extrapolarea şisau săumple "olurile existente %trecerea dincoloin'ormaţia dată(, %earsleF, 2 i, para 1
1J. p. I8. Modelul învăţării prin oservaţie şi imitaţie 4#lert 0andura ! -rinc
1. Bnvăţarea se reali&ea&ă prin or"ani&arearepetarea sim*olică a comportamentului
modelat şi apoi punerea acestuia în pract în mod desc7is. Codarea comportamentumodelat în cuvinte, etic7ete sau ima"iniduce la o mai *ună reţinere dec6t simplao*servare5
2. Lansele ca un individ să adopte uncomportament cresc dacă respectivulcomportament duce la un re&ultat pe carindividul îl aprecia&ă5
învăţarea este o permanentă reconstrucţieprin cooperare, a cunoştinţelor şi valorilordefnite social
• se învaţă cunoştinţe şi deprinderi încontextul care re4ectă modul în care
acestea vor f 'olosite în viaţa reală• învăţarea se produce într/o comunitate de învăţare %learning community ( în carefecare individ îndeplineşte o marevarietate de roluri: elev, pro'esor, antrenor
25. p. (. 1e la învăţarea animală la învăţarea umană şi de la
învăţarea elementară la învăţarea complexă
>orme specifce de învăţare la animal :• reacţiile de o*işnuire %d’habituation(,• reacţiile condiţionate• reacţiile discriminative,• reacţiile de orientare spaţială•
reacţiile de condiţionare instrumentală,• reacţiile Ginteli"enteH de "enul celor
"n discuţie e(plicaţiile ehavioris!e ale "nvăţăriila!en!e, ai ales e(plicaţiile a'a!e pe cons!ruireaunei hărţi co*ni!ive "n !ipul asocierii + -ne"n!ări!e care se ac!uali'ea'ă c#nd apare "n!ărirea&ensen, 2//6).
<.o7ler / alternativă la învăţarea prin încercare eroare
!e&olvarea de pro*leme prin insight este un "en învăţare %kind of learning( în care se produce unrăspuns dar modul în care se 'ace acest lucru nevident, imediat. +e presupune că se recur"e la
3). p. )&). nvăţarea implicită şi învăţareaexplicită
Bn învăţarea implicită in'ormaţiile despre sarcină sac7i&iţonate automat, 'ără a se conştienti&a cee
învăţat %Cleeremans 1339(, în timp ce învăţareaexplicită include e'ortul explicit de a construirepre&entarea sarcinii, căutarea în memorie ain'ormaţiilor despre sarcini similare încercarea e
de a deriva sau testa ipote&e cu privire la structsarcinii de învăţare %)nderson 132(.
32. p. 9(. nvăţare cu sens 4Meaningfl i i î ăţ i ă 4R t
learning • se di'erenţia&ă după implicarea înţele"erii şi
sta*ilirii semnifcaţiei a ceea ce se învaţă %#aFer21(5
• Bnvăţarea cu sens se produce atunci c6ndcunoştinţele şi procesele co"nitive sunt utili&atepentru re&olvarea unei pro*leme. Deci în învăţarcu sens este implicată at6t înţele"erea c6t şiaplicarea cunoştinţelorin'ormaţiilor.
•
Ca 'ormă de învăţare, învăţarea mecanică constăac7i&iţionarea cunoştinţelor prin memorare, 'ără înţele"erea relaţiilor dintre in'ormaţii. C7iar dacăin'ormaţiile stocate pot f reactuali&ate cu succesele nu pot f utili&ate în re&olvarea de noi pro*lemPrincipala modalitate prin care sunt ac7i&iţionatein'ormaţiile este repetiţia %este efcientă / şi uneo
• Bnvăţarea o*servaţională este con'undată cuimitaţia deşi aceasta din urmă nu presupuneo*li"atoriu învăţarea şi, în acelaşi timp, atunci c6re&ultatul învăţării o*servaţionale este cel de a n'ace ceea ce 'ace modelul, nu este pre&entă şiimitaţia.
• ;andura %1388( a identifcat două 'a&e aleprocesului de învăţare prin imitaţie: una de ac7i&
%înre"istrarea şi în"lo*area în sistemul propriu acomportamentului modelului( şi una de reali&are%per'ormanţa( în care comportamentul estemani'est.
• >actorii care 'avori&ea&ă imitarea unui model sun întărirea comportamentului %prin statutul superiosau prin competenţa modelului(, interacţiunea
%13( pentru a explica o modalitate în ca învaţă copiii direct din mediul lor de viaţă,pe *a&a demonstraţiilor reali&ate de adulţ
Bnvăţarea prin emulaţie este învăţarea carese produce prin o*servarea 'aptului că un
anumit comportament al unui individ din 0are consecinţe po&itive şi constă înutili&area acelui comportament la atin"erepropriilor scopuri %$omasello,133J(.
ol* a descris învăţarea ca un proces în patru paşi:
1. o*servarea5
2. "6ndirea5
9. simţirea %emoţiile( 5
. a 'ace %muşc7ii(
ceea ce implică:
1. experienţa concretă5
2. o*servaţia re4exivă59. conceptuali&area a*stractă %crearea de "enerali&ări sau princ
care inte"rea&ă o*servaţiile în teorii, aceste teorii vor f utili&aca "7id în acţiunile viitoare(5
. experimentarea activă A prin care se testea&ă ceea ce s/a înv în situaţii noi şi mai complexe. !e&ultatul acestei testări este altă experienţă concretă dar cu un nivel crescut de complexit
• învăţarea prin cola*orare este în primul r6nd o fpersonală, o flosofe a interacţiunii şi un stil de vapoi o modalitate de învăţare şi o structură deinteracţiuni desemnată a 'acilita atin"erea unui comun cum este învăţarea prin cooperare
• Bnvăţarea in'ormală este acea învăţare care se p în şi prin experienţele vieţii &ilnice, în toate cont%acasă, la şcoală, la locul de muncă, în toate loccare individul se an"a0ea&ă într/o serie de interacu alţi mem*ri ai "rupurilor din care 'ace parte(,inte"rată în muncă şi rutina &ilnică, in4uenţată dimpuls extern sau intern sau de 7a&ard, este le"
Gcom*inaţie de caracteristici co"nitive, a'ective ş
'actori psi7ici care servesc drept indicatori relatiai 'elului în care elevul percepe, interacţionea&ărăspunde la mediul de învăţare %N(. ;a&ele sale le"ate de structura şi or"ani&area neuronală, dede&voltarea personalităţii şi de experienţele de î
acasă, la şcoală şi în societateH %ee'e şi Man"uisMeino, 133, p.1(.
/ ol* în 138J şi 13,• #odelul a*ordării învăţării %appropach of learning( / Ent
1383 şi 131,• #odelul proceselor studiului / ;i"ss, 138 , 13I,• #odelul proceselor învăţării / +c7mec@ et.al, 1388(.#odele *a&ate pe pre'erinţe:• #odelul stilului de învăţare al lui Dunn et al. din 1335• #odelul stilului de interacţiune al lui !iec7mann şi =ras
• orientare instrumentală sau pra"matică%utilising( ce presupune o a*ordaresuperfcială a sarcinii5
• a*ordare pro'undă a sarcinii %internalising(, cepresupune din partea elevilor o motivaţieintrinsecă, cu expectaţii po&itive cu privire la
re&ultatele învăţării5• orientare spre reali&are %achieving(, ce
presupune că elevii vor să/şi afrme excelenţa'aţă de cole"ii lor, în particular să o*ţinăcalifcative c6t mai mari. %;i""s, apud C7ild,13385 <ool'ol@, 133(