Intrebari conducatori auto marfa1. Mecanica001. La deplasarea n
treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la
rotile motoare este:mai mare dect momentul motor002. Turatia maxima
de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu
regulator-limitator de turatie este:mai mica dect turatia
corespunzatoare puterii maxime realizate de motor003. Care este
rolul limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin
comprimare ?limiteaza solicitarile mecanice si termice ale
motorului004. Schimbatorul de viteze permite:modificarea fortei de
tractiune n functie de variatia rezistentelor la naintare006. De ce
se recomanda la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire
sa se lase pentru a asigura o racire lenta a turbosuflantei007.
Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale
transmisiei autovehiculelor?ambreiajul008. Care dintre
subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?cutia de viteze009. Care dintre subansamblele
enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?diferentialul010. Care este rolul
transmisiei?asigura transmiterea fluxului de putere, de la motor la
rotile motrice011. Care este rolul transmisiei?amplifica/multiplica
momentul motor transmis la rotile motrice012. Care din componentele
transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la
rotile motrice?cutia de viteze013. Care din componentele
transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la
rotile motrice?transmisia principala014. Care din componentele
transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmisia
principala015. Care din componentele transmisiei, dintre cele
enumerate, permit ntreruperea fluxului de putere transmis de la
motor la rotile motrice?ambreiajul016. Care din componentele
transmisiei, dintre cele enumerate, permit ntreruperea fluxului de
putere transmis de la motor la rotile motrice?cutia de viteze017.
Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate,
protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini?ambreiajul018.
Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca
rotile aceleiasi punti motoare sa ruleze la turatii
diferite?diferentialul019. Care este rolul ambreiajului?permite
ntreruperea temporara a transmiterii fluxului de putere020. Care
este rolul ambreiajului?permite cuplarea progresiva a motorului cu
transmisia021. Care este rolul ambreiajului?protejeaza transmisia
de socuri si la suprasarcini
022. Care este rolul cutiei de viteze?permite ntreruperea
transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice023.
Care este rolul cutiei de viteze?permite mersul napoi fara
inversarea sensului de rotatie a motorului024. Care este rolul
cutiei de viteze?permite modificarea raportului de transmitere a
momentului motor la rotile motrice025. Care este rolul transmisiei
cardanice?permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a
componentelor transmisiei026. Care este rolul
diferentialului?distribuie momentul motor la rotile motrice027.
Care este rolul diferentialului?permite ca rotile motrice sa ruleze
cu turatii diferite028. Prin ndeplinirea carei proceduri, dintre
cele enumerate, se pot diminua socurile provocate n transmisie la
schimbarea treptelor de viteza?ambreierea progresiva, concomitent
cu accelerarea pna la turatia economica029. Prin ndeplinirea carei
proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate
n transmisie la schimbarea treptelor de viteza?sincronizarea
corespunzatoare a actionarii pedalei de ambreiaj cu cea de
acceleratie030. Evitarea socurilor la ambreiere depinde de modul n
care se actioneaza pedala de ambreiaj:n pozitiile de apasare
intermediare, care corespund patinarii ambreiajului031. Efectuarea
carei operatiuni, dintre cele enumerate, reclama cel mai riguros
control al actionarii pedalei de ambreiaj, n scopul evitarii
socurilor n transmisie?pornirea de pe loc032. Care sunt riscurile
mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?uzura
prematura a rulmentului de presiune al ambreiajului033. Care sunt
riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de
ambreiaj?suprancalzirea ambreiajului035. Momentul motor transmis la
rotile motrice:este mai mare dect la arborele motorului, indiferent
de treapta de viteza selectata036. n care din treptele de viteza,
dintre cele enumerate, se nregistreaza cea mai mare forta de
tractiune la rotile motrice si implicit cel mai mare consum de
combustibil?treapta II038. Turometrul indica turatia:motorului039.
Turometrul indica turatia:arborelui primar al cutiei de viteze040.
n intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul
turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza n
zona de:moment motor maxim041. n intervalul de turatii economice,
evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde,
motorul functioneaza n zona de:consum specific minim042. Pentru a
nregistra consumuri minime de combustibil, turatia motorului
trebuie mentinuta n intervalul evidentiat pe cadranul turometrelor
cu marcaj de culoare:verde043. Cele mai mici consumuri specifice de
combustibil se nregistreaza la deplasarea autovehiculului cu
motorul functionnd n intervalul de turatii:n care motorul dezvolta
momentul maxim044. n conditiile n care indicatorul de turatie este
n zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare
rosie:scade semnificativ forta de tractiune045. n conditiile n care
indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul
turometrului cu marcaj de culoare rosie:creste semnificativ
consumul de combustibil pe 100 Km parcursi046. n conditiile n care
indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul
turometrului cu marcaj de culoare rosie:solicitarea mecanica si
termica a motorului este maxima047. Exploatarea motorului n zona
turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de
culoare verde:conduce la cresterea consumului de combustibil pe 100
Km parcursi048. Exploatarea motorului n zona turatiilor joase,
inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare
verde:comporta riscul aparitiei socurilor mecanice n transmisie, n
regimuri de exploatare tranzitorii (accelerare, decelerare)049.
Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune
folosirea de aditivi de tip AdBlue?Euro 5050. Exploatarea carui tip
de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip
AdBlue?la unele tipuri de motoare Euro 4051. Cum se folosesc
aditivii de tip AdBlue?se alimenteaza n rezervorul special cu care
sunt prevazute autovehiculele la care se impune folosirea
acestora052. Unde se injecteaza substanta AdBlue, n scopul
asigurarii reducerii emisiilor de noxe ale motoarelor?n galeria de
evacuare053. Catalizatoarele cu care sunt prevazute motoarele de
ultima generatie au rolul:de a reduce emisiile de noxe054. La
frnarea de urgenta, blocarea rotilor conduce la:marirea spatiului
de frnare, indiferent de rotile care se blocheaza055. Blocarea
rotilor puntii fata conduce la:pierea controlului directiei56.
Blocarea rotilor puntii spate conduce la:pierderea stabilitatii
autovehiculului057. Eficacitatea dispozitivelor contra blocarii
rotilor este mai mare:pe drumuri cu aderenta scazuta058. Sistemul
ABS permite:evitarea blocarii rotilor si cresterea eficientei
frnarii059. Dispozitivele de frnare de ncetinire se utilizeaza:la
coborrea pantelor lungi060. Echipamentele de siguranta cu care sunt
dotate autovehiculele pot actiona asupra:mecanismului de
directiesistemului de alimentare a motorului061. Echipamentele de
siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona
asupra:sistemului de frnare062. Echipamentele de siguranta cu care
sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:frnelor fiecarei roti
n parte063. Sistemele de siguranta antiblocare de tip ABS intervin
asupra:sistemului de frnare de serviciu064. Daca martorul ABS se
aprinde n timpul deplasarii la o frnare brusca:rotile vor
aluneca065. Sistemul ASR este proiectat pentru:mpiedicarea ruperii
aderentei pneului cu solul la pornire de pe loc066. Sistemul ESP
(Electronic Stability Program) este proiectat pentru:asigurarea
stabilitatii vehiculului n cazul deraparii067. Care din urmatoarele
sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor
lungi?sistemul de frnare de ncetinire068. Sistemele de frnare de
ncetinire realizeaza efectul de frnare actionnd n mod indirect
asupra:rotilor motoare069. Efectul de ncetinire produs de activarea
sistemelor de frnare de ncetinire se poate realiza prin:obturarea
galeriei de evacuare a motorului070. Efectul de ncetinire produs de
activarea sistemelor de frnare de ncetinire se poate realiza
prin:frnarea arborelui de iesire din cutia de viteze071. Sistemele
de frnare de ncetinire de tip retarder/intarder pot fi de
tip:hidraulic072. Sistemele de frnare de ncetinire de tip
retarder/intarder pot fi de tip:electromagnetic074. Marimea fortei
de frnare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii
retarderului hidraulic, depinde de:cantitatea de lichid hidraulic
care se comanda a fi injectat n carcasa acestuia, prin selectarea
075. Marimea fortei de frnare a autovehiculului, ce rezulta ca
urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:treapta de
frnare selectata076. De ce trebuie sa se tina seama la exploatarea
retarderului hidraulic?efectul de frnare se produce cu ntrziere
previzibila fata de momentul activarii retarderului077. La
activarea carui tip de sistem de frnare de ncetinire se poate conta
pe un efect de frnare imediat, produs instantaneu, odata cu
activarea acestuia?la activarea celor care realizeaza ncetinirea
prin obturararea galeriei de evacuare078. La activarea carui tip de
sistem de frnare de ncetinire se poate conta pe un efect defrnare
imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?la
activarea retarderului electromagnetic079. Care este utilitatea
tempomatului?realizeaza mentinerea vitezei de deplasare din
momentul activarii acestuia080. Care este utilitatea
tempomatului?prin activare la viteze corespunzatoare turatiilor
economice minime, permite protejarea fata de scaderea vitezei sub
cele minime economice, corespunzatoare diferitelor trepte de
viteza081. Care este utilitatea tempomatului?preia controlul
interactiv al tractiunii, n conditiile mentinerii vitezei de
deplasare din momentul activarii085. n ce regim de exploatare a
tempomatului exista riscul producerii de socuri n transmisie?la
dezactivarea tempomatului086. Ce conditii trebuie sa aveti n vedere
sa se realizeze naintea dezactivarii tempomatului de la maneta de
comanda, pentru a evita socurile pe care le poate provoca aceasta
interventie?preluarea controlului tractiunii, prin actionarea
corespunzatoare a acceleratiei087. Avnd n vedere particularitatile
functionale, este de preferat ca frna de serviciu sa se
actioneze:treptat si controlat088. Care este consecinta frnarii
violente, cu blocarea rotilor din fata?pierderea maniabilitatii
autovehiculului089. Care este consecinta frnarii violente, cu
blocarea rotilor din fata?cresterea distantei de frnare necesare
pentru oprirea vehiculului090. Care este consecinta frnarii
violente, cu blocarea rotilor din fata?derapajul091. Sistemele de
frnare de ncetinire de tip retarder/intarder actioneaza numai
daca:autovehiculul este n miscare092. Care poate fi cauza
demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la
accelerare?se accelereaza cu frna de ncetinire activata093. La
folosirea excesiva pe un timp ndelungat a retarderului hidraulic,
eficienta frnarii scade datorita:suprancalzirii uleiului094. Ce
trebuie sa aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a
retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul
deplasarii?manevrarea secventiala a acesteia095. Ce trebuie sa
aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a
retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul
deplasarii?manevrarea fara salturi peste diferitele trepte de
frnare096. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?socurile
provocate n transmisie la schimbarea treptelor de frnare097. Care
sunt riscurile exploatarii retarderului?lipsa asistarii electronice
a frnarii098. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la
coborrea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, n ceea ce priveste
exploatarea rationala a retarderului n conditii de siguranta si
confort?cuplarea treptelor superioare de frnare ale retarderului sa
se efectueze, de preferat, pe portiunile de drum n aliniament099.
Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborrea pantelor
lungi cu succesiuni de curbe, n ceea ce priveste exploatarea
rationala a retarderului n conditii de siguranta si
confort?evitarea folosirii ndelungate a retarderului la coborrea
pantelor lungi, pentru a evita suprancalzirea acestuia100. Coborti
o panta cu retarderul activat. Se modifica forta de frnare
dezvoltata de retarder n urma eventualei schimbari de treapta de
viteza, sau pe parcursul efectuarii acestor operatiuni?nu101. n ce
conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la
folosirea retarderului?n conditiile n care carosabilul este
acoperit cu polei sau gheata102. n ce conditii trebuie sa evitati,
respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?n
conditiile n care carosabilul este umed103. Care este riscul
reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n care
carosabilul are aderenta redusa?derapajul puntii motoare104. Care
este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n
care carosabilul are aderenta redusa?pierderea stabilitatii
autovehiculului
105. Consumul de combustibil la viteza constanta este dependent
de:sarcina si turatia motorului106. Consumul specific de
combustibil al motorului este:cantitatea de combustibil consumata
pentru producerea unei unitati de lucru mecanic masurata n KWh sau
CPh107. Pentru reducerea consumului de combustibil se
recomanda:utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel nct
sa se asigure functionarea motorului n plaja de turatii delimitata
prin marcajul de culoare verde pe turometru108. Pentru a obtine un
consum de combustibil ct mai redus la o viteza si un drum date se
recomanda:sa se utilizeze, att ct permite motorul, treapta cea mai
rapida a schimbatorului de viteze109. Pneurile cu care este echipat
autovehiculul influenteaza consumul de combustibil ?da, deoarece
acestea influenteaza rezistenta la naintare a autovehiculului110. n
conditiile rulajului n palier la viteza de croaziera de 60 km/h,
sesizati ca motorul functioneaza n intervalul de turatii economice
att n treapta a V-a, ct si n treapta a VI-a. n conditiile date,
cuplarea carei trepte de viteza conduce la reducerea semnificativa
a consumului de combustibil?a treptei a VI-a111. Ce trebuie sa
aveti n vedere la selectarea treptelor de viteza adecvate modului
de turatia motorului sa fie n zona celor economice, interval
evidentiat prin marcaj de culoare verde112. La demaraj si la
accelerari, din considerente de siguranta, exploatarea eficienta si
economica a autovehiculelor impune ca operatiunile de schimbare a
treptelor de viteza superioare sa se initieze:la turatii care
asigura revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioara
a zonei verzi113. Cum influenteaza frnarile puternice si
accelerarile rapide consumul de combustibil ?amndoua cresc consumul
de combustibill114. n curba sau n viraj, forta centrifuga tinde
sa:mentina deplasarea rectilinie a autovehiculului115. La
deplasarea n curba, deraparea spre alta banda se produce atunci
cnd:forta centrifuga este superioara aderentei116. Ce trebuie sa
aveti n vedere, si respectiv sa urmariti sa se realizeze, cu ocazia
actionarii comenzilor autovehiculului n conditii de siguranta si
confort?actionarea ferma si lina sau insesizabila a comenzilor117.
n curba, pericolul rasturnarii autovehiculului este mai mare atunci
cnd:centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o naltime
mare n raport cu solul118. Influenteaza masa autovehiculului
distanta de frnare ?cu ct masa este mai mare, cu att distanta de
frnare este mai mare119. Forta de tractiune, masurata la rotile
motrice, este cea mai mare:n treapta I-a120. n aceiasi treapta de
viteza, forta de tractiune masurata la rotile motrice este cea mai
mare la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului
cu marcaj de culoare:verde121. n cazul circulatiei la viteza de
croaziera, rezerva de putere disponibila:permite efectuarea de
accelerari, n caz de necesitate122. n cazul circulatiei la viteza
de croaziera, rezerva de putere disponibila:permite abordarea
rampelor, n mod dinamic123. Circulnd la viteza de croaziera,
existenta sau lipsa rezervei de putere disponibile pentru o
eventuala accelerare se poate constata dupa:pozitia pedalei de
acceleratie124. Daca n timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva
de putere mare se recomanda:sa se utilizeze o treapta de viteza
inferioara a cutiei de viteze125. Punerea n functiune a instalatiei
de climatizare:are drept consecinta scaderea rezervei de putere
disponibile
128. Puterea transmisa la rotile motrice:este mai mica dect cea
dezvoltata de motor130. Conformitatea presiunilor n pneuri are
influenta determinanta asupra:consumului de combustibil131.
Conformitatea presiunilor n pneuri are influenta determinanta
asupra:uzurii anvelopelor, precum si asupra stabilitatii si
maniabilitatii autovehiculului132. Conformitatea presiunilor n
pneuri are influenta determinanta asupra:stabilitatii
autovehiculului133. Care din datele tehnice enumerate se regasesc
nscrise inclusiv n certificatul denmatriculare al
autovehiculului?masa incarcata maxim admisa134. Care din datele
tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n certificatul de
nmatriculare al autovehiculului?puterea neta maxima135. Care din
datele tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n
certificatul de nmatriculare al autovehiculului?numarul de locuri,
inclusiv locul soferului136. Gradul de ncarcare si modul de
distribuire a ncarcaturii autovehiculului influenteaza n mod direct
modificarea:pozitiei centrului de greutate al autovehiculului137.
Gradul de ncarcare si modul de distribuire a ncarcaturii
autovehiculului influenteaza n mod direct modificarea:tinutei de
drum a autovehiculului138. Gradul de ncarcare al autovehiculului
influenteaza n mod direct si determinant:distanta de frnare
necesara opririi autovehiculului n conditii de siguranta139. Gradul
de ncarcare al autovehiculului influenteaza n mod direct si
determinant:consumul de combustibil140. Gradul de ncarcare al
autovehiculului influenteaza n mod direct si determinant:inertia
autovehiculului141. n masura n care conditiile de circulatie
permit, n care din situatiile enumerate ar fi derecomandat sa se
exploateze n mod rational posibilitatea valorificarii inertiei
autovehiculului?la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum
care prezinta potentiale riscuri sau pericole.la intrarea n
autogari, curti sau garajela pregatirea abordarii unui sector de
drum n rampala traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata142.
n masura n care conditiile de circulatie permit, n care din
situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze n mod
rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?la
pregatirea abordarii unui sector de drum n rampala ncetinire n mod
combinat cu utilizarea controlata a sistemelor de frnare143. Ce
trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd
ncarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis
?se modifica tinuta de drum si comportamentul autovehiculului n
viraje144. Ce trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile
atunci cnd ncarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de
locuri admis?creste distanta de frnare145. Care din factorii
enumerati influenteaza n mod direct distanta de frnare necesara
pentru oprirea autovehiculului?masa autovehiculului si gradul de
ncarcare146. Care din factorii enumerati influenteaza n mod direct
distanta de frnare necesara pentru oprirea autovehiculului?aderenta
si viteza autovehiculului147. La dublarea vitezei de deplasare, n
aceleasi conditii de drum, distanta de frnare necesara pentru
oprirea vehiculului creste de aproximativ:4 ori
148. Circulnd cu aceiasi viteza de deplasare, distanta de frnare
necesara pentru oprirea vehiculului n conditiile unui carosabil
umed, fata de cea necesara n conditiile circulatiei pecarosabil
uscat, creste de aproximativ:2 ori149. n aceleasi conditii de drum,
distanta necesara pentru oprirea unui autovehicul de mare tonaj,
fata de cea necesara pentru oprirea unui autoturism este:de circa 2
ori mai mare
2. Prevenire accidente001. Cele mai multe accidente de
circulatie au drept cauza:erorilor umane002. Accidentele de
circulatie n care un autovehicul intra n coliziune cu cel care
circula n fata au drept cauza principala:distanta de siguranta
insuficienta003. Suplimentar fata de costurile directe ale unui
accident de circulatie, acesta conduce la costuri legate
de:imobilizarea vehiculului;prejudicierea imaginii reprezentative a
firmei;timpul pierdut===toate cele trei variante constituie costuri
suplimentare;004. Indicati care este pozitia corecta a minilor pe
volan prin analogie cu cadranul unui ceas?n dreptul orelor 9 si
15005. Care sunt riscurile legate de o pozitie gresita a minilor pe
volan ?o precizie slaba a traiectoriei autovehiculului006. O
pozitia corecta la volan presupune efectuarea succesiva si n
ordinea indicata a urmatoarelor reglaje:reglarea scaunului,
spatarului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta
007. O pozitie corecta la volan presupune:conducatorul auto sa
se aseze confortabil, capul sa fie sprijinit pe tetiera si sa aiba
acces usor la comenzile autovehiculului008. O pozitie incorecta la
volan poate conduce la:scaderea rezistentei la oboseala009. O
pozitie incorecta la volan poate conduce la:scaderea
concentrarii010. Aprinderea unei tigari n timpul conducerii
autovehiculului:conduce la nereceptarea unor informatii si se poate
produce un accident011. Manevrarea necorespunzatoare a carei
comenzi, dintre cele enumerate, poate amplifica miscarea de ruliu a
autovehiculului (oscilatiile de nclinare a autovehiculului n jurul
axei longitudinale)?volan012. Oboseala poate fi cauzata
de:alimentatie inadecvataalimentatie insuficienta, prea grasa sau
neechilibratalipsa somnului===toate cauzele enumerate pot provoca
oboseala013. Consumul de alcool poate avea ca efecte:efecte
sedative sau anularea inhibitiilor014. n timpul conducerii
autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:asumarea de riscuri
suplimentare pentru scurtarea duratei calatorie015. Sanatatea si o
vedere buna:nu sunt suficiente pentru o conducere n sigurantapot fi
afectate de consumul de alcool sau drogurisunt indispensabile unei
conduceri n siguranta===toate variantele enumerate sunt
adevarate016. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de
0,3 :debuteaza riscul producerii unui accident017. Studiile
efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,5 care poate fi
produsa de consumul a doua pahare de vin:riscul producerii unui
accident este multiplicat de 2 ori018. Studiile efectuate
evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,8 :riscul producerii unui
accident este multiplicat de 10 ori019. Studiile efectuate
evidentiaza ca la o alcoolemie de 1,2 :riscul producerii unui
accident este multiplicat de 35 ori020. Consumul de alcool poate
avea ca efect:===consumul de alcool poate provoca toate efectele
enumeratediminuarea capacitatii de gndireevaluarea gresita a
vitezelorreducerea cmpului vizual021. Care dintre urmatoarele
afirmatii este corecta ?alcoolul este absorbit n organism foarte
rapid dar eliminarea lui se face ntr-un timp mult mai mare022.
Ordinea n interventie pentru acordarea primului ajutor unei
persoane ce a suferit mai multe leziuni este:degajarea cailor
respiratorii, oprirea hemoragiilor si imobilizarea fracturilor023.
nainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de
circulatie, trebuie sa vaconvingeti:ca functiile respiratorie si
circulatorie sunt asigurate024. n ce fel trebuie asezat ntr-un
mijloc de transport un ranit care prezinta leziuni ale coloanei
vertebrale?este indicat sa nu fie miscat pna la sosirea
salvarii025. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lnga garoul
aplicat unei persoane cu hemoragie puternica, ranit n urma unui
accident de circulatie ?ora si minutul cnd s-a aplicat garoul026.
Urgentele n cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau
III. Care este semnificatia acestei clasificari n ordinea I, II si
II:accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu
hemoragii, accidentati cu fracturi027. Conduceti un autocamion pe
un drum n panta acoperit cu polei. Cum veti actiona pentru a
efectua manevra de oprire a autovehiculului: se trece ntr-o treapta
inferioara a schimbatorului de viteze, folosind cu precautie frna
de serviciu pentru ca autovehiculul se afla n coborre028. Cui
trebuie sa acordati prioritate de trecere ntr-o intersectie cu sens
giratoriu: vehiculelor care circula n interiorul intersectiei029. n
care din urmatoarele situatii se suspenda exercitarea dreptului de
a conduce autovehicule pe drumurile publice: depasirea cu mai mult
de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum
pecare circula si pentru categoria din care face parte
autovehiculul condus030. n care din urmatoarele situatii se dispune
masura anularii permisului de conducere: daca titularului
permisului de conducere i s-a aplicat prin hotarre judecatoreasca
ramasa definitiva pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii
profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule031. Este permisa
circulatia cu un autovehicul avariat n urma unei coliziuni usoare:
da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult
de 30 de zile de la data producerii avariei032. Elementele
conducerii preventive sunt: vigilenta, prevederea, judecata033.
Factorii care diminueaza capacitatea de conducere sunt: oboseala,
alcoolul, stupefiantele034. Factorii care influenteaza distanta de
frnare sunt: viteza, masa vehiculului, aderenta035. Prin distanta
de oprire ntelegem: suma dintre distanta de reactie si distanta de
frnare036. Distanta de oprire n siguranta reprezinta: distanta
parcursa att n timpul de reactie, ct si pe timpul frnarii037. Cum
influenteaza viteza de deplasare distanta de oprire n siguranta: la
dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de patru ori038.
Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasa astfel nct: sa
permita oprirea autovehiculului n limita cmpului vizual039.
Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cnd acestea
circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop: cresterea
aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare040.
Principala cauza generatoare de accidente este: viteza peste
limitele admise041. De ce este necesar sa se pastreze dupa o ploaie
torentiala o distanta mult mai mare fata de autovehiculele care
circula din fata: deoarece distanta de oprire este mult mai
mare042. Pentru a controla un derapaj, va trebui sa:nu accelerati,
nu frnati, contrabracati rotile043. A conduce preventiv nseamna:sa
anticipezi situatiile ce pot deveni periculoase044. Cum se
semnalizeaza trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariere
sau semibariere? cu unul din indicatoarele Trecerea la nivel cu
calea ferata simpla, fara bariere sau Trecerea la nivel cu calea
ferata dubla, fara bariere nsotite de indicatorul Oprire045. Cui i
revine responsabilitatea pregatirii autovehiculului pentru
efectuarea cursei?conducatorului auto046. Ce trebuie sa aveti n
vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din
pneuri?operatiunile de refacere a presiunilor sa se efectueze "la
rece"047. Ce trebuie sa aveti n vedere la controlul si refacerea
periodica a presiunilor din pneuri?presiunile sa fie conforme cu
recomandarile precizate de fabricant048. Ce trebuie sa aveti n
vedere pe parcursul deplasarilor efectuate n conditiile de
carosabil umed, acoperit de mzga?curatirea periodica a
farurilor049. Ce trebuie sa aveti n vedere pe parcursul
deplasarilor efectuate n conditiile de carosabil umed, acoperit de
mzga?curatirea periodica a suprafetelor vitrate050. Care din
materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale
autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate
ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea nlocuirii sau
refacerii periodice ale acestora?trusa medicala de prim-ajutor051.
Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime
ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si
precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea
nlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?stingatoare de
incendiu052. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci
cnd acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca
scop:cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale
de rulare053. Verificarea carui subsistem de frnare al
autovehiculului este tehnic imposibil de efectuat naintea plecarii
la drum?a frnei de ncetinire054. Cum se verifica functionarea frnei
de serviciu a autovehiculului?prin ncercari controlate de pornire
de pe loc si de oprire a autovehiculului cu frna de serviciu055. n
cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru
efectuarea deplasarii se executa inclusiv:verificarea si
completarea plinurilor056. n cadrul operatiunilor de pregatire a
autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa
inclusiv:verificarea starii anvelopelor si refacerea periodica a
presiunilor din pneuri057. n cadrul operatiunilor de pregatire a
autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa
inclusiv:verificarea si curatirea oglinzilor, suprafetelor vitrate
si a stergatoarelor de parbriz058. Care este durata totala
apreciata a operatiunilor de pregatire a autovehiculului, efectuate
de conducatorul auto naintea plecarii n cursa?circa 20-30 de
minute059. n situatii de risc caracteristice circulatiei n viraje,
derapajul poate fi evitat prin:evitarea actionarii frnei de
serviciu060. n situatii de risc caracteristice circulatiei n
viraje, derapajul poate fi evitat prin:manevrarea lina a volanului
operata n mod continuu, fara ntreruperi063. La deplasarea n linie
dreapta, trebuie:sa circulati pe mijlocul benzii064. Pentru
efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:sa va apropiati de axul
median065. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:sa
controlez spatiile laterale066. Asigurarea suplimentara,
indispensabila de efectuat n mod special pe parcursul abordarii
virajelor strnse trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul deplin
al pozitiei si al traiectoriei:rotii spate, de pe partea opusa
directiei de virare067. Asigurarea suplimentara, indispensabila de
efectuat n mod special pe parcursul abordarii virajelor strnse
trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul deplin al pozitiei si al
traiectoriei:extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea
opusa virajului
3. Reglementari tr. marfa001. Autocamioanele cu masa total maxim
autorizat mai mare de 3,5 tone vor efectua inspecia tehnic periodic
la intervale de:1 an de la ultima inspecie002. n cazul efecturii
transportului rutier de mrfuri n cont propriu n trafic internaional
prin document de transport se nelege :scrisoarea de transport
C.M.R.003. Viteza maxim reglat la limitatoarele de vitez care
echipeaz autovehicule concepute i construite pentru transportul de
mrfuri, nu trebuie s depeasc:90 km/h004. Conductorul auto trebuie
sa prezinte in caz de control urmtoarele documente:documentul de
transport005. La ce organism se poate adresa conductorul auto in
cazul ruperii unui sigiliu vamal sau al deteriorrii mrfurilor pe
parcurs:autoritilor vamale, sau in lipsa acestora, altor autoriti
competente din ara n care se gsete006. In cazul transporturilor
rutiere efectuate cu autovehicule nchiriate este necesar:contractul
de nchiriere sa fie la bordul autovehiculului in original sau in
copie conforma cu originalul007. Mrfurile transportate sub
prevederile Conveniei vamale referitoare la transportul rutier de
mrfuri in trafic internaional sub acoperirea carnetelor TIR sunt
supuse controlului vamal:da, daca organele vamale considera ca e
necesar008. Conductorii auto care au peste 45 de ani i efectueaz
transport de mrfuri trebuie s efectueze examinarea medical i
psihologic la urmtoarele intervale:1 an examinare medical i 3 ani
examinare psihologic009. Inspeciile tehnice periodice se
efectueaz:in cadrul staiilor autorizate de RAR
010. Care dintre urmtoarele documente trebuie s se afle la
bordul vehiculului cu care se efectueaz transport contra cost de
mrfuri:certificatul de competen profesional al conductorului
auto011. Suplimentar fa de documentul de transport, n cazul
transportului contra cost de mrfuri generale n trafic naional, la
bordul vehiculului trebuie s se afle:legitimaia de serviciu valabil
a conductorului auto012. La efectuarea unui transport rutier contra
cost la bordul unui vehicul trebuie s se afle:copia conform a
licenei comunitare013. Scrisoarea de transport tip C.M.R. se
ntocmete n minim:trei exemplare014. Cine este responsabil de
pierderea total sau parial a mrfurilor sau deteriorarea mrfurilor
sau ntrzierea la transport?transportatorul015. Cu ocazia unui
control n trafic, conductorul auto care efectueaz transport rutier
contra cost de mrfuri generale trebuie s prezinte:certificatul de
competen profesional al conductorului auto016. Scrisoarea de
transport prevzut de Convenia C.M.R. constituie:proba contractului
de transport017. n cazul efecturii transportului rutier de mrfuri n
cont propriu, conductorul auto trebuie s prezinte cu ocazia unui
control n trafic urmtorul document:copia conform a certificatului
de transport n cont propriu018. Carnetul TIR poate fi folosit:
pentru o singur cltorie019. Convenia C.M.R. se
aplic:transporturilor internaionale de mrfuri perisabile020.
Conform Conveniei C.M.R. operatorul de transport este rspunztor
pentru:pierderea totala sau parial a mrfii, produse intre momentul
primirii si cel al eliberrii acesteia021. Operatorul de transport
are obligaia s asigure existena la bordul vehiculelor in cazul
transportului rutier de mrfuri n trafic internaional in
Turcia:carnetul TIR022. Imobilizarea unui vehicul se dispune n
cazul svririi de ctre conductorul acestuia a unei dintre urmtoarele
fapte:nu respect timpii de conducere i de odihn prevzui de lege023.
Cine are obligaia s verifice exactitatea meniunilor din scrisoarea
de transport CMR?conductorul auto024. Transportul rutier
internaional de mrfuri poate fi executat cu capul tractor
nmatriculat in Romnia iar semiremorca n strintate:da025. n cazul
transportului rutier naional contra cost de mrfuri, prin document
de transport nelege:scrisoarea de transport tip C.M.R.026. n ce
condiii carnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale de
destinaie : doar dac toate birourile vamale de plecare au acceptat
carnetul TIR027. Conform conveniei C.M.R., transportatorul este
rspunztor pentru:pierderea totala sau pariala a mrfii028. La
primirea mrfii, conductorul auto este obligat s
verifice:exactitatea meniunilor din scrisoarea de transport029.
Acordul european ATP stabilete reguli privind:transportul de mrfuri
perisabile n trafic internaional030. Acordul european referitor la
transportul rutier n trafic internaional al mrfurilor periculoase
(ADR), stabilete reglementri privind:efectuarea unui transport
rutier n trafic intenional de mrfuri i deeuri periculoase031. Care
sunt rspunderile transportatorului atunci cnd circul sub convenia
CMR:s nu piard total sau parial sau s nu avarieze marfa de la
ncrcare pn la destinaie
032. Documentul care permite reducerea i simplificarea
formalitilor i controalelor vamale este denumit:carnet TIR033. Pn
cnd este valabil carnetul TIR:pn n ultima zi de valabilitate
stabilit de asociaia garant034. Pentru a conduce un ansamblu de
vehicule la care masa total maxim autorizat aremorcii este mai mare
de 7,5 tone, un conductor auto are nevoie de:permis de conducere
categoria CE035. Un conductor auto poate efectua transporturi de
mrfuri periculoase dac:deine certificat de pregtire profesional
conform acordului A.D.R.036. Operaiunea de transport rutier
efectuat de ctre un operator de transport rutier strin cu ncrctur
ntre cel puin dou puncte de ncrcarea/descrcare aflate pe teritoriul
Romniei se numete:cabotaj037. Operatorii de transport rutier romni
pot desfura transport contra cost de mrfuri ntre dou state membre
UE n baza:copiei conforme a licenei comunitare038. Transportul
rutier contra cost se poate efectua:cu vehicule la bordul crora se
afl copia conform a licenei comunitare039. Scrisoarea de transport
trebuie s conin urmtoarele date:locul i data ntocmirii sale040. Un
operator de transport poate utiliza copia conforma a licenei
comunitare a altui operator de transport:nu041. Ce trebuie s conin
documentul de transport n cazul transporturilor combinate:numele i
adresa expeditorului i destinatarului042. n cazul efecturii
transportului naional de mrfuri n cont propriu, prin document
detransport se nelege:avizul de nsoire a mrfurilor043. n cazul
transportului rutier naional de mrfuri contra cost, prin document
de transport se nelege:scrisoarea de transport tip C.M.R.044. n
cazul transportului rutier internaional de mrfuri contra cost, prin
document de transport se nelege:scrisoarea de transport tip
C.M.R..045. n cazul transportului rutier naional de mrfuri generale
contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:legitimaia de
serviciu valabil a conductorului auto046. n cazul transportului
rutier naional de mrfuri contra cost, la bordul vehiculului trebuie
s se afle:certificatul de competen profesional al conductorului
auto047. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, n cazul efecturii
transportului rutier naional n cont propriu, la bordul
autovehiculului trebuie s se afle:copia conform a certificatului de
transport n cont propriu048. n conformitate cu prevederile O.G. nr.
27/2011, la bordul autovehiculului care efectueaz transport rutier
naional de mrfuri n cont propriu trebuie s se afle:documentul de
transport049. n cazul efecturii transportului rutier naional de
mrfuri n cont propriu, prin document de transport se nelege:avizul
de nsoire al mrfurilor050. n cazul transportului rutier naional de
mrfuri generale n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se
afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto051. n
cazul transportului rutier naional de mrfuri n cont propriu, la
bordul vehiculului trebuie s se afle:certificatul de competen
profesional al conductorului auto052. n cazul transportului rutier
internaional de mrfuri generale contra cost, la bordul vehiculului
trebuie s se afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului
auto053. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri contra
cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:certificatul de
competen profesional al conductorului auto054. n cazul efecturii
transportului rutier internaional de mrfuri n cont propriu, prin
document de transport se nelege:scrisoarea de transport tip
C.M.R.055. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri
generale n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se
afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto056. n
cazul transportului rutier internaional de mrfuri n cont propriu,
la bordul vehiculului trebuie s se afle:certificatul de competen
profesional al conductorului auto057. Operatorul de transport,
respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s nu permit
intervenia persoanelor neautorizate asupra aparatelor tahograf i
alimitatoarelor de vitez058. Operatorul de transport, respectiv
ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s nu permit plecarea n curs a
vehiculelor fr suficiente foi de nregistrare pentru efectuarea
ntregului parcurs al transportului059. Operatorul de transport,
respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s nu permit
plecarea n curs a vehiculelor care au tahograful defect060.
Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea
obligaie:s nu permit plecarea n curs a vehiculelor care au
limitatorul de vitez defect061. Operatorul de transport, respectiv
ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s planifice transporturile
astfel nct conductorul auto s poat respecta prevederile legale
privind timpul de odihn4. Reglementari scociale001. Care din
urmatoarele date trebuie sa fie mentionate de catre conducatorul
auto pe foaia de nregistrare (diagrama tahograf) la nceputul
folosirii acesteia:kilometrajul afisat pe aparatul tahograf la
nceputul zilei de munca002. nainte de prima cursa a zilei, un sofer
trebuie sa mentioneze n centrul foii de nregistrare(diagramei
tahograf) urmatoarele date:localitatea de la care ncepe sa
utilizeze diagrama (locul de la care ncepe efectuarea cursei)003.
Care din urmatoarele date trebuie mentionate de ctre conducatorul
auto pe o diagrama tahograf la nceputul utilizarii acesteia:numele
si prenumele conducatorului auto004. Timpul de odihna zilnic se
poate lua intr-un autovehicul ?da, daca acesta este stationat si
echipat cu pat de dormit005. n cazul unui echipaj dublu, n timp ce
vehiculul se afla n mers, cel de-al doilea conducator auto care nu
este la volan poate sa-si efectueze odihna zilnica ?nu,
autovehiculul trebuie sa fie oprit006. Un conducator auto a luat n
saptamna curenta o perioada de odihna saptamnala redusa la 30 de
ore. Cte ore de odihna trebuie luate n compensare si n ce interval
de timp ?15 ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamni007. Un
conducator auto a luat n saptamna curenta o perioada de odihna
saptamnala redusa la 24 de ore. Cte ore de odihna trebuie luate n
compensare si n ce interval de timp ?21 de ore pna sfrsitul
urmatoarelor trei saptamni008. Conform Regulamentului Parlamentului
European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna
saptamnal normal este de:45 de ore009. Perioada saptamnala de
odihna a unui conducator auto poate fi redusa la mai putin de 45 de
ore, cu conditia sa fie compensata ulterior. Aceasta nu poate nsa
sa fie redusa la mai putin de:24 ore010. Perioada de odihna
saptamnala redusa este de minimum de 24 de ore, dar mai putin de 45
de ore. Reducerea este compensata printr-o perioada de odihna luata
pna la sfrsitul:celei dea treia saptamni care urmeaza011. Perioada
saptamnala de odihna a conducatorului auto:urmeaza dupa 6 perioade
zilnice de conducere consecutive012. Conform Regulamentului (CE)
nr. 561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui
control n trafic foile de nregistrare (diagramele tahograf)
pentru:ziua n curs si ultimele 28 de zile013. Verificarea
tahografelor trebuie sa fie facuta la fiecare:2 ani014. Care dintre
urmatoarele variante satisfac cerintele Regulamentului (CE) nr.
561/2006 privind nlocuirea pauzei de 45 de minute a conducatorului
auto prin pauze separate:15 min. + 30 min.015. Potrivit
Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi
nlocuita cu:o pauza de cel putin 15 minute si o alta de cel putin
30 de minute016. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul
de odihna zilnic redus pentru conducatorii auto este de:minim 9 ore
dar mai mic de 11 ore017. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006
durata totala de conducere pentru 2 saptamni consecutive nu trebuie
sa depaseasca:90 ore018. Conform Regulamentului Parlamentului
European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 un conducator auto nu
trebuie sa conduca n doua saptamni consecutive mai mult de:90
ore019. n doua saptamni consecutive conducatorul auto poate sa
munceasca:12 perioade de conducere n total si maximum 90 ore020.
Conform Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE)
nr. 561/2006, durata de conducere saptamnala nu trebuie sa
depaseasca:56 ore021. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat
n perioade separate. Care dintre urmatoarele variante corespunde
prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al
Consiliului (CE) nr. 561/2006:3 ore + 9 ore022. Timpul de odihna
zilnic normal poate fi luat n perioade separate. Care dintre
urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului
Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006:3 ore +
9 ore023. Conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea
perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale
conducatorului auto, timpul zilnic de odihna normal se poate
efectua n perioade separate a caror durata nsumata trebuie sa fie
de minim:12 ore024. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006,
timpul de odihna zilnica normal poate fi redus astfel:de cel mult 3
ori ntre doi timpi de odihna saptamnali025. Conform Regulamentului
CE nr. 561/2006 durata zilnica de conducere maxima este de:9 ore;
poate fi prelungita la 10 ore de doua ori pe saptamna026. Perioada
de odihna zilnica de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi
ntrerupta:numai n cazul n care autovehiculul este transportat pe un
feribot sau tren027. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006,
timpul de odihna zilnic normal este de cel putin:11 ore
consecutive028. n fiecare perioada de 24 de ore de la sfrsitul
ultimul timp de odihna zilnic sau saptamnal, conducatorul auto
beneficiaza de un timp de odihna zilnic normal de cel putin:11 ore
consecutive029. Conducatorul auto poate sa intervina asupra
aparatului tahograf ?nu030. Conform Regulamentului Parlamentului
European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 durata de conducere
zilnica de 9 ore poate fi extinsa la 10 ore?de doua ori pe
saptamna031. Saptamna de lucru conform reglementarilor in vigoare
privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de
odihna ale conducatorilor auto este definita astfel:perioada
cuprinsa ntre ora 00,00 a zilei de luni si ora 24,00 zilei de
duminica032. n timpul unei zile de lucru un conducator auto schimba
autovehiculul. Ce obligatii are privind utilizarea diagramelor
tahograf? foloseste aceeasi diagrama tahograf, notnd n prealabil pe
verso numarul de nmatriculare al celui deal doilea autovehicul,
kilometrajul care figureaza pe contorul kilometric al noului
vehicul si ora la care a facut schimbarea033. Acordul european
privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza
transporturi rutiere n trafic international(AETR), se refera
la:timpul de conducere a vehiculului ( perioada de conducere ) si
timpul de repaus ( perioada de repaus) a conducatorului auto034.
Acordul european AETR stabileste reglementari privind:activitatea
echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere035.
Reglementarile n vigoare privind stabilirea perioadelor de
conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor auto, nu se
aplica conducatorilor auto care efectueaza transporturi rutiere
cu:vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror
greutate maxima admisa, inclusiv cea a remorcilor sau
semiremorcilor, nu depaseste 3.5 tone038. Discurile(diagramele)
utilizate la un tahograf trebuie sa poata nregistra continuu cel
putin:24 ore
039. Cartela conducatorului auto reprezinta:cartela tahografica
care identifica conducatorul auto si permite stocarea datelor
privind activitatea acestuia040. Dupa patru ore si jumatate de
conducere, conducatorul auto trebuie sa faca o pauza:45 minute041.
Ce trebuie sa faca un conducator auto care a condus 9 ore ntr-o zi
si intentioneaza sa mai conduca 1 ora:conducatorul auto trebuie sa
ia o pauza de minim 45 minute si sa mai conduca 1 ora, daca n
saptamna respectiva a mai extins cel mult odata timpul zilnic de
conducere la 10 ore042. Conform Regulamentului Parlamentului
European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, n cazul conducerii
autovehiculului n echipaj de 2 conducatori auto, timpul zilnic de
odihna este de:minim 9 ore n 30 de ore043. Conducatorul auto poate
sa se abata de la prevederile n vigoare privind stabilirea
perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna:da, daca este
necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau
ncarcaturii acestuia044. n saptamna curenta aveti 3 zile n care
perioada de odihna a fost de 9 ore. Cte ore trebuie de odihna
trebuie sa luati n compensare si n ce perioada de timp conform
Regulamentului 561/2006?nu se compenseaza045. Perioada zilnica de
odihna se poate lua n 2 sau 3 perioade separate ?nu046. Ce
obligatii are conducatorul auto n cazul defectarii aparatului
tahograf ?sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de
activitate047. Are voie sa plece n cursa conducatorul auto cu
tahograful defect sau desigilat ?nu048. La examinarea
nregistrarilor de viteza de pe o diagrama tahograf se constata ca
suntmulte ascutite n sus si n jos foarte apropriate ntre ele. Acest
lucru indica:o conducere neeconomica049. Cardul conducatorului auto
are o perioada maxima de valabilitate:cinci ani
5. Reguli incarcare001. Obligaia de a respecta regulile privind
ncrcarea, repartizarea ncrcturii, asigurarea i fixarea mrfurilor
transportate revine:conductorului auto002. Prin masa total maxim
autorizat se nelege:masa maxim a unui vehicul ncrcat, declarat
admisibil n urma omologrii de ctre autoritatea competent003.
Repartizarea corect a greutii pe osii este obligaia:conductorului
auto004. Arimarea mrfurilor este obligaia:conductorului auto005. La
ncrcarea mrfurilor conductorul auto va lua msuri pentru:asigurarea
securitii mrfurilor006. Prin care din metodele enunate mai jos se
poate reduce timpul de staionare la ncrcare-descrcare:mecanizarea
operaiunilor de ncrcare-descrcare007. Influeneaz masa
autovehiculului distana de frnare ? cu ct masa este mai mare, cu
att distana de frnare este mai mare008. Gradul de ncrcare i modul
de distribuire a ncrcturii autovehiculului influeneaz n mod direct
modificarea:poziiei centrului de greutate al autovehiculului009.
Gradul de ncrcare i modul de distribuire a ncrcturii
autovehiculului influeneaz n mod direct modificarea:inutei de drum
a autovehiculului010. Gradul de ncrcare al autovehiculului
influeneaz n mod direct i determinant:distana de frnare necesar
opririi autovehiculului n condiii de siguran011. Gradul de ncrcare
al autovehiculului influeneaz n mod direct i determinant:consumul
de combustibil012. Gradul de ncrcare al autovehiculului influeneaz
n mod direct i determinant:ineria autovehiculului013. Ce trebuie s
avei n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncrcai
vehiculul peste masa maxim admis:se modifica inuta de drum i
comportamentul autovehiculului n viraje014. Ce trebuie s avei n
vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncrcai vehiculul peste
masa maxim admiscrete distana de frnare015. Ce riscuri comport
abordarea virajelor cu vitez excesiv?riscuri legate de rsturnarea
vehiculului016. Ce riscuri comport abordarea virajelor cu vitez
excesiv?riscuri legate de derapajul vehiculului017. La abordarea
crui sector de drum, dintre cele enumerate, apare riscul
rsturnrii?viraj018. n curb sau n viraj, fora centrifug tinde
s:deplaseze pasagerii i marfa nspre exteriorul virajului019. La
deplasarea n curb, deraparea spre alt band se produce atunci
cnd:fora centrifug este superioar aderenei020. n curb, pericolul
rsturnrii autovehiculului este mai mare atunci cnd:centrul de
greutate al autovehiculului se gsete la o nlime mare n raport cu
solul021. Sistemul de fixare a ncrcturii trebuie s reziste la fora
corespunztoare unei accelerri/decelerri a vehiculului spre fa n
valoare de:decelerare de 0,8 x g (acceleraie gravitaional)022.
Sistemul de fixare a ncrcturii trebuie s reziste la fora
corespunztoare unei accelerri/decelerri a vehiculului spre spate n
valoare de:accelerare de 0,5 x g (acceleraie gravitaional)023.
Sistemul de fixare a ncrcturii trebuie s reziste la fora
corespunztoare unei accelerri/decelerri a vehiculului spre ambii
perei laterali n valoare de:accelerare de 0,5 x g (acceleraie
gravitaional)024. nfurarea sau fixarea ncrcturii n vehicul trebuie
fcut n conformitate cu dispoziiile din:recomandrile europene
privind cele mai bune practici n domeniul fixrii ncrcturii pentru
transportul rutier025. Elementele de fixare a mrfii trebuie s
respecte urmtoarea condiie:sunt adaptate pentru fixarea mrfii
respective026. Elementele de fixare a mrfii trebuie s respecte
urmtoarea condiie:nu prezint noduri sau elemente deteriorate027.
Elementele de fixare a mrfii trebuie s respecte urmtoarea
condiie:sunt conforme cu standardele europene i/sau internaionale n
vigoare n domeniu028. La repartizarea ncrcturii trebuie s avei n
vedere:masele maxime admise pe axe029. La arimarea mrfurilor
trebuie s avei n vedere:evitarea alunecrii ncrcturii n viraje030.
La arimarea mrfurilor trebuie s avei n vedere:evitarea alunecrii
ncrcturii la frnare031. La arimarea mrfurilor trebuie s avei n
vedere:evitarea alunecrii ncrcturii la accelerare i la circulaia n
ramp/pant032. La arimarea direct elastic, unghiul dintre ching i
platform trebuie s fie:sub 45 de grade033. Eficiena maxim a metodei
de arimare prin frecare se obine dac unghiul de pretensionare a
chingilor este de:90 de grade034. Numrul de chingi care trebuie
utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:masa
ncrcturii035. Numrul de chingi utilizate la metoda de arimare prin
frecare depinde de:fora de tensionare standardizat a chingilor
utilizate036. Numrul de chingi utilizate la metoda de arimare prin
frecare depinde de:unghiul de pretensionare a chingilor037. Numrul
de chingi utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde
de:coeficientul de frecare dinamic ntre platforma de ncrcare i
ncrctur038. O ncrctur cu masa de 1 kg are o greutate de aprox.:1
daN039. Pentru evitarea folosirii unui numr excesiv de chingi la
arimarea ncrcturii se pot lua urmtoarele msuri:calarea/blocarea
ncrcturii040. Pentru evitarea folosirii unui numr excesiv de chingi
la arimarea ncrcturii se pot luaurmtoarele msuri:utilizarea
covoarelor antiderapante041. Pentru evitarea folosirii unui numr
excesiv de chingi la arimarea ncrcturii se pot lua urmtoarele
msuri:aplicarea de metode combinate de arimare042. Care dintre
urmtoarele colete prezint un risc mai mare de rsturnare:a cror
nlime este mai mare dect baza de aezare pe direcia de rsturnare043.
Fixarea din imagine este o arimare:
prin frecare
044. Fixarea cu la din imagine este o arimare:
direct elastic045. n mod suplimentar fa de arimarea cu la,
ncrctura din imaginea alturat este fixat prin:blocare046. Pe
eticheta unei chingi, STF reprezint:fora de tensionare
standardizat047. Pe eticheta unei chingi, SHF reprezint:fora manual
standardizat