MOTIVATIELa nivel mondial 10-33% din femeile adulte i 10-20% din
brbai au Insuficien Venoas Cronic. n statele europene prevalena
este chiar mai mare de 20 pn la 50%.n Romania studii epidemiologice
recente cu relevan naional au artat o prevalen a IVC de 32%.MOTTO:
Ingrijirea medicala este o arta. Deci necesita devotement exclusiv,
pregatire temeinica, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult
sa ai de-a face cu organismul viu templul duhului lui Dumnezeu
Florence NIGHTINGALE
CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR
INFERIOARE
Schematic , venele membrului inferior pot fi grupate in doua
sisteme : unul superficial si altul profound , reunite prin
numeroase anastomoze. Sistemul profund:- este format din venele
omonime arterelor.- are doua vene pentru fiecare artera, exceptie
fac venele poplitee si femurala- venele profunde: - arcul venos
plantar- vene tibiale posterioare- vene tibiale anterioare- vena
poplitee - vena femurala - sunt sustinute si inconjurate de masa
muschilor cu rol important in circulatia de reintoarcere.- are un
rol important in circulatia membrului inferior, deoarece dreneaza
aproximativ 80 % din sangele venos.Sistemul superficial:( Fig.1)-
este format din venele: - safena interna - safena externa
Daca nu este sustinut de tesuturile din jur si este privat de
actiunea contractilor musculare, sistemul venossafen, poate suferi
dilatari considerabile, iar circulatia sangelui se va face contra
gravitatiei.Originea venelor safene:La nivelul fetei dorsale a
piciorului se afla o retea venoasa superficiala situate in jurul
unui arc venos. Acesta este continuat prin doua vene marginale
(vena marginala mediana si vena marginala laterala) spre maleole
dispuse pe dosul piciorului.Vena marginala laterala, devine safena
externa, ocolind posterior maleola de aceias parte.Vena marginala
mediala, se continua in vena safena interna, dupa ce trece inaintea
maleolei mediale. VENA SAFENA INTERNA:Este cea mai lunga vena a
corpului.Traiect: urca pe fata mediala a gambei, de la marginea
anterioara a maleolei mediale, ocoleste condilul femural pe dinapoi
ajungand la coapsa; aici urca in afara spre fata antero-mediala a
radacinii coapsei si inainte,la 4 cm sub nivelul ligamentului
inghinal,formeaza o curbura cu convexitatea in jos,numita crosa
safenei interne ce trece prin hiatul safen in profunzime,
varsandu-se in vena femurala.Vena safena interna colecteaza un
numar mare de ramuri colaterale ce au dispozitie extrem de
variata.Pe parcursul sau, vena este intalnita de :- nervul safen
accesoriu (la nivelul gambei)- musculo-cutanatul extern (la nivelul
genunchiului)- multiple vase si ganglioni limfatici, la nivelul
crosei.Vena safena interna prezinta pe toata intinderea ei, un
numar variabil de valvule (10-30) care asigura fluxul sanguin
unidirectional si circulatia antigravitationala, ultima valvula
gasindu-se la varsarea ei in vena femurala. VENA SAFENA
EXTERNA:Origine: - ia nastere inapoia maleolei laterale.Traiect: -
urca pe fata posterioara a gambei in subcutisul acesteia.Formeaza o
crosa (crosa venei safene externe), la nivelul intertliniei
articultiei genunchiului,perforand lama profunda a dedublarii, si
devenind pofunda se deschide in vena poplitee.Colateralele venei
safene externe, provin de pe si fata postero-laterala a gambei si
de pe planta.Colateralele anastomotice cu vena safena interna sunt
numeroase pe gamba, sangele circulind in acestea in directia venei
safene interne. Venele perforante:Realizeaza intre venele profunde
si trunchiul safen principal o legatura 1directa, acestea au o
dispozitie constanta si contin la locul de deschidere in venele
profunde , valvule ostiale, astfel este asigurata trecerea sangelui
de la suprafata spre profunzime. Venele comunicante:Realizeaza
intre ramurile colaterale ale venelor safene si colaterale venoase
profunde o conexiune; aceste sunt inconstante ca dispozitie si
numar.Prin intermediul venelor din muschi, aceste vene se
anastomozeaza direct cu reteaua profunda . Trunchiul emisar al
acestor doua sisteme este vena femurala care se continua cu vena
iliaca externa.
Sistemul superficial este format din colectori venosi situati in
tesutul hipodermic si care se grupeaza in jurul a doua trunchiuri
principale: vena safena interna si vena safena externa.Sistemul
venos profound este format din colectori venosi , bogat
anastomozati intre ei , care trec prin interstitiile musculare
impreuna cu arterele omonime. Ei se grupeaza cate doi sau trei de
fiecare artera , in afara de femurala si poplitee , in general
unice. Intre cele doua sisteme venoase , superficial si profound se
interpune sistemul de vene perforante. Sistematizarea venelor
membrelor inferioare intr-un sistem superficial si unul profound,
separate de stratul aponevrotic si unite printr-un sistem
intermediar corespunde in cea mai mare masura , atata necesitatilor
de ordin morfo-functional , cat si celor de ordin patologic.
Venele membrelor inferioare sunt prevazute cu un aparat valvular
bine reprezentat, dispus de-a lungul trunchiurilor venoase (
valvulele axiale) si lanivelul orificiilor de confluenta (
valvulele ostiale).
Pe langa deosebirile de situatie si traiect cele doua sisteme
venoase, superficial si profound prezinta caractere morfologice
particulare, cu importanta deosebita in patologia venoasa. Venele
profunde au o buna sustinere in jur , fiind continute intr-un
spatiu relative inextensibil dintre fascie si scheletul osos si
sunt inconjurate de muschi, spre deosebire de venele superficiale
care au o sustinere slaba datorita sistuatiei lor in
hipoderm.Circulatia venoasa indeplineste doua mari functii:
asigurarea transportului sangelui de la periferie spre inima si
functia de rezervor sangvin.
Peretii venelor sunt subtiri , elastice si prevazuti in general
cu un numar redus de fibre musculare ,fiind astfel adecvati pentru
functia de depozitare.
Deplasarea sangelui venos de la tesuturi spre inima se face
gratie urmatorilor factori : contractile musculare , actiunea
valvulelor venoase , pulsatiile arteriale , aspiratia toracica,
aspiratia cardiaca si vasomotricitatea.Circulatia venoasa a
membrelor inferioare in ortostatism intampina dificultati datorita
situatiei sale declive fata de cord. Factorul negativ cel mai
important este forta gravitatiei la care se asociaza presiunea
abdominala si rezistenta data de vascozitatea sangelui in venele
mici.
In conditii normale factorii favorizanti contracareaza actiunea
factorilor negative si sangele este propulsat spre cord. Factorul
favorizant cel mai eficient este pompa musculo-venoasa ( inima
periferica ) , care actioneaza prin jocul dintre contractiile
musculare ce determina sensul gradientului de presiuni si aparatul
valvular care imprima curgerea unidirectionala spre cord.Dispozitia
si continenta valvulelor axiale si ostiale conditioneaza circulatia
venoasa in sens centripet , dinspre suprafata inspre profunzime si
de la periferie la cord , factorul determinant fiind gradientul de
presiune.
Sistemul venos profund este calea principala a reintoarcerii
venoase asigurand transportul a 80-90% din masa sangvina globala a
membrului inferior in timp ce prin sistemul venos superficial se
reintoarce numai o cantitate de 10-20%.
Patologia venelor , prin frecventa si problemele deosebite de
interpretare fiziopatologica , de diagnostic si tratament continua
sa fie o problema de permanenta actualitate , pe larg dezbatuta in
literatura de specialitate moderna.Problema are un caracter
medico-social cu totul deosebit avand in vedere frecventa mare a
insuficientei venoase cronice care ridica probleme dificile de
prevenire si tratament si care se caracterizeaza printr-un procent
ridiact de invaliditate.Achizitiile fiziopatologice si metodele de
explorare paraclinice moderne au permis sa se elucideze mecanismele
de producere a afectiunilor venoase si sa se imbunatateasca
posibilitatile de diagnostic si tratament.
Aparitia flebografiei in arsenalul metodelor de explorare a
constituit un element important in punerea unui diagnostic
etiologic si topografic cat mai exact.Pentru a stabili un bilant
lezional complet este necesar sa se utilizeze si sa se combine mai
multe tehnice flebografice. Astfel, se poate practica flebografia
anterograda , retrograda , intraosoasa , dinamica ortostatica si
anterograda combinata.
O serie intrega de metode ca flebomanometria ,oscilometria ,
oximetria , arteriografia, limfografia , radiografia osoasa ,
biopsia, pletismografia, termometria cutanata , ai fost folosite
mai ales in scop de cercetare si au contribuit la imbogatirea
datelor informationale referitore la diversele fenomene si aspecte
ale afctiunilor venoase.
In ultimul timp au fost introduse o serie de metode noi de
explorare bazate pe utilizarea radioizotopilor ( testul cu
fibrinogen marcat cu 125 I) si a ultrasunetelor ( metoda
Doppler).Stadiul patologiei venoase pe afectiuni ca : malformatiile
venoase congenitale, traumatismele venelor , boala varicoasa si
boala tromboembolica , corespunde unor necesitati didactice , dar
si unor aspecte particulare fiziopatologice , clinice si
terapeutice caracteristice fiecarei afectiuni.
Prezentarea in final a insuficientei venoase cronice , vine sa
demonstreze numitorul comun al evolutiei tuturor afectiunilor
venoase in faza lor de compensare.
CAPITOLUL II INSUFICIENTA VENOASA CRONICA
2.1. Definitie:
Insuficienta venoasa cronica reprezinta stadiul de decompensare
a circulatiei venoase a membrelor inferioare . Ea se caracterizeaza
prin tulburari distrofice grave: edem, dermatita, celulita
subcutanata si ulcer de gamba.
2.2. Fiziopatogenie
Decompnsarea se manifesta prin prezenta hipertensiunii venoase
permanente in ortostatism, care se repercuta retrograd pana la
nivelul capilarelor. Ca rezultat al tulburarilor de permeabilitate
capilara si a extravazarii de proteine se instaleaza fibrodemul si
scleroza hipodermica ( celulita indurativa). Pe acest teren cu
troficitate deficitara se grefeaza infectii ( streptococ), dermite,
hipodermite care impreuna cu procesul de fibroza subcutanata
afecteaza circulatia limfatica si agraveaza edemul. Tegumentele
alterate devin sediul unor distructii tisulare , dand nastere celei
mai grave manifestari a insuficientei venoase cronice , ulcerul
trofic al gambei.
2.3. Etiologie
Insuficienta venoasa cronica se intalneste in specialin
sindromul posttromboflebitic si in varicele hidrostatice neglijate
cu reflux masiv. Cauze mai rar intalnite sunt malformatiile venoase
congenitale si fistulele arterio-venoase traumatice.
2.3.1.Sindromul posttromboflebitic
Reprezinta sechelele rezultate dupa o tromboza venoasa a axului
venos al membrelor inferioare.
MorfopatologieIn cadrul sindromului posttromboflebitic aspectul
morfopatologic al leziunilor este conditionat de evolutia
procesului trombotic , de organizarea fibro-conjunctiva a trombului
, de repermeabilizarea si revascularizatia sa.
Schematic pot interveni trei situatii:
Organizarea fibro-conjunctiva a zonei trombozate , fara
repermeabilizarea axului venos si transformarea venei intr-un
cordon firos;
Repermeabilizarea trombului , prin multiple canale , realizand
forma numita pluricanalara;
Repermeabilizarea unicanalaraprin rezorbtia partiala a cheagului
si organizarea fibro-conjunctiva endoparietala.
In timpul procesului de remaniere conjunctiva are loc si
procesul de alterare al valvulelor venoase cu repercusiuni
importante asupra circulatiei in segmentul venos afectat.
In esenta obstacolul venos poate sa fie obstructiv ( total),
restrictiv ( partial), sau prin evalvulare( reflux).
Fiziopatogenie
Consecinta acestor modificari va fi stanjenirea circulatiei de
intoarcere , respectiv staza venoasa , care duce la hipertensiunea
venoasa ortostatica si ortodinamica.Gravitatea suferintei antrenata
de leziunile sechelare este conditionata de natura , intinderea si
localizarea lor.
In fata acestei situatii , organismul cauta sa se adapteze la
noile conditii circulatorii, deschizand cai venoase de supleere
care incearca sa scurt-circuiteze zona obstruata.Cand aceasta este
limitata , sangele este derivat prin venele colaterale profunde,
din segmentul situat dedesubt in segmentul aflat deasupra
trombozei.
Cand obliterarea este intinsa si intereseaza confluenta si vene
importante, organismul nu poate utiliza decat putine colaterale
profunde si este nevoit sa apeleze la sistemul superficial , dar
acest sistem nu poate niciodata suplini in mod satisfacator
sistemul profund.Supraincarcarea functionala ve avea drept
consecinta o insuficienta valvulara cu degenerscenta varicoasa
secundara a venelor superficiale.Sangele este derivat din sistemul
profund in sistemul superficial prin venele perforante, care
datorita flebohipertoniei si avalvularii sunt transformate din vene
de drenaj in vene de reflux . Astfel, in pozitia ortostatica
sangele recade de sus in jos in reteaua venoasa profunda,
repermeabilizata si avalvulata si in reteaua superficiala
degenerata varicos , realizand ,refluxul lung vertical si stagneaza
sau circula dezordonat in ambele sensuri , realizand refluxul scurt
orizontal. Se instaleaza un veritabil cerc vicios circulator cu
repercusiuni grave in hemodinamica venoasa a membrelor inferioare ,
in care sangele stagnant este sustras circulatiei, fiind pus la
dispozitia legilor gravitatiei.Hipertensiunea venoasa ortosatica
permanenta are repercusiuni asupra celorlalte sectoare vasculare si
in special asupra sistemului capilar, si ca urmare, vor aparea
tulburari la nivel tisular.La inceput apare un edem tranzitoriu
care cu timpul devine ireductibil. Apar tulburari trofice cutanate(
hiperpigmentatie, dermatita), celulita, scleroza indurativa ,
modificari osoase si aponevrotice , tulburari limfatice si in final
, leziunea cea mai grava ulcerul de gamba.
Diagnostic
Diagnosticul sindromului posttrombotic se bazeaza pe existenta
in antecedentele bolnavului a unui episod tromboflebitic acut, pe
prezenta edemului , a varicelor secundare si a tulburarilor
trofice.Pentru confirmarea diagnosticului si pentru orientarea
atitudinii terapeutice , este necesar sa se recurga la explorarile
paraclinice si in mod deosebit la flebografie.Aceasta permite sa se
precizeze natura si intinderea leziunilor venoase profunde (
obstructia, repermeabilizarea), circulatia de supleere si mai ales
sediul comunicantelor insuficiente.
Tratamentul sindromului posttromboflebitic
Vizeaza combaterea stazei venoase si ameliorarea dereglarilor
microcirculatiei si a tulburarilor trofice. Pentru realizarea
acestor deziderate dispunem de metode chirurgicale, scleroterapie ,
compresie elastica externa, cure de declivitate si masuri
complementare ce se adreseaza leziunilor trofice (
antiinflamatorii).Interventiile chirurgicale practicate in mod
curent , verificate ca eficienta si justificate fiziopatologic
sunt:
Safenectomiile , in caz de existenta a varicelor secundare;
Ligaturile subaponevrotice ale venelor perforante insuficiente,
asociate sau nu cu fasciotomia sau aponevroctomia;
Excizia- grefa prin care se extirpa in bloc ulcerul venos
impreuna cu zone de celulita scleroasa , urmata de plastie cu piele
libera despicata.
Compresia elastica externa ( ciorapi elastici , benzi elastice
), reprezinta singurul mijloc eficace in combaterea sfectelor
nocive ale flebohipertoniei. Compresiunea elastica externa isi
exercita actiunea favorabila prin reducerea rezervorului venos
gambier, normalizarea vitezei de circulatie venoasa, restabilirea
presiunii tisulare , combaterea edemului , ameliorarea traficitatii
tisulare si a permeabilitatii capilare.2.3.2.Varicele
hidrostatice
Varicele sunt dilatatii venoase permanente, insotite de alterari
morfologice parietale si de tulburari de hemodinamica venoasa.
Etiopatogenie
Boala varicoasa este o afectiune frecvent intalnita in practica
, survenind la 15-30% din persoanele care au depasit varsta de 25
de ani. Se intalneste la ambele sexe , cu frecventa mai mare la
femei ( 60%).
Dupa conditiile lor de aparitie , varicele pot fi primitive sau
secundare.Varicele secundare sunt consecutive unor tulburari ale
circulatiei de intoarcere , cauzate fie de o compresiune pe
trunchiul unei vene principale ( tumori) , fie de o supraincarcare
functionala in urma unei tromboflebite, fie de un traumatism care
lezeaza care lezeaza sistemul valvular ( cateterism).La aparitia
varicelor primitive , cunoscute sub denumirea de varice
hidrostatice sau de boala varicoasa , contribuie un complex de
factori care por fi grupati in : factori locali si generali.
Factorii locali favorizeaza aparitia varicelor prin jena
mecanica pe care o provoaca in circulatia de intoarcere . Forta
gravitatiei se repercuta in mod deosebit asupra venelor
superficilale ale membrelor inferioare , vene situate in tesutul
subcutanat, valvulate insuficient si lipsite de sprijin
muscular.
Factorii generali pot fi impartiti la randul lor ,in factori
interni si factori externi. Boala varicoasa este considerata astazi
ca fiind rezultatul interactiunii unor factori genetici si a unor
factori de mediu. Factorul ereditar intervine prin intermediul unui
teren predispozant pentru aceasta boala, care se transmite
descendentilor. Predispozitia ereditara este o conditie interna ,
potentiala, deoarece la aparitia bolii este necesar sa actioneze si
factorii de mediu extern.
In geneza varicelor au mai fost incriminate tulburarile
endocrine , in special cele legate de dereglari hipofizare ,
ovariene si tiroidiene. De asemenea sarcina si obezitatea pot
interveni printr-un complex de factori de ordin mecanic , endocrin
si circulator.
Alaturi de factorii interni, factorii externi au o actiune
favorizanta in aparitia varicelor. Cel mai important este factorul
profesional. S-a observat ca varicele se intalnesc foarte des la
persoanele pe care profesiunea le obliga la un ortostatism
prelungit ( vanzatori in comert, muncitori in industria grea,
bucatari , frizeri) sau la eforturi fizice mari , ce duc la
cresterea presiunii abdominale ( mineri , tamplari, otelari,
sportivi). Ca factori externi mai pot fi semnalati : caldura
excesiva, umiditatea, avitaminozele, infectiile si unii factori
alimentari.Mecanismele de producere a varicelor primare se explica
prin teoria hidrostatica.
Presiunea hidrostatica ridicata, realizata de gravitatie la
nivelul membrelor inferioare in ortostatism favorizeaza aparitia
varicelor la persoanele care prezinta tendinta la aceasta boala si
care se gasesc sub influenta factorilor etiologici amintiti,
Morfopatologie
Modificarile anatomo-patologice din boala varicoasa se pot
imparti in doua grupe: modificari ale venelor si modificari
asociate leziunilor venoase. Venele varicoase sunt dilatate si
alungite. Dilatarea este inegala si neregulata dand aspectul sinuos
si ampular al varicelor. In interiorul venei, valvulele sunt
atrofiate , iar endovena prezinta placi de endoflebita vegetanta.
Microscopic predomina leziunile de fleboscleroza. Leziunile de
scleroza depasesc cu timpul peretele venos si se propaga la
tesuturile invecinate, prinzand tesutul celular subcutanat, vasele
limfatice, nervii si tegumentele.FiziopatologieIn venele varicoase
, datorita modificarilor morfologice ale peretelui venos si a
distrugerii aparatului valvular, sangele stagneaza in ortostatism
si recade de sus in jos , rezultand un curent retrograd. Datorita
insuficientei valvulei ostiale a safenei interne , sangele din
profunzime reflueaza in suprafata , din femurala in safena si
coboara in aceasta vena de la radacina coapsei in gamba. De aici
sangele patrunde din nou in profunzime , prin venele comunicante si
circula catre inima prin venele profunde. O parte din sange , ajuns
in regiunea crurala , recade din nou in safena, instalandu-se
astfel un scurt-circuit circulator. Tulburarile se accentueaza
progresiv , venele superficiale se dilata tot mai mult, iar efortul
depus de sistemul profund devine din ce in ce mai mare. Functia de
depozit a venelor se altereaza o data cu dezvoltarea varicelor.
Venele varicoase contin o cantitate mai mare de sange decat in mod
normal, dar ele sunt incapabile sa-l utilizeze la cerere frustrand
astfel circulatia de o parte din volumul sau circulant.In fazele
avansate ale bolii varicoase se poate instala insuficienta venoasa
mixta, atat superficiala cat si profunda , avand ca substrat
flebohipertonia globala si permanenta.Tabloul clinic.
Simptomatologia
Caracteristic pentru boala varicoasa este evolutia sa in doua
perioade : prevaricoasa si de varice constituite.Perioda
prevaricoasa debuteaza insiduos prin unul sau mai multe semne
subiective. Bolnavul se plange de o senzatie de greutate si
tensiune in gambe, discrete parastezii , jena dureroasa dupa un
ortostatism sau mers prelungit.Aceste putandu-se insoti in unele
cazuri de existenta unui edem discret la nivelul maleolelor sau la
gamba, mai accentuat seara si care dispare dimineata in
sculare.Perioada de varice constituite se caracterizeza prin semne
clinice bine conturate. Semnele functionale caracteristice
perioadei prevaricoase sunt relativ reduse, in schimb manifestarile
obiective sunt pe primul plan.
Examenul clinic trebuie facut in ortostatism si la ambele membre
inferioare, comparativ. La inspectie se observa prezenta varicelor
sub forma unor cordoane neregulate care proemina sub tegumente,
localizate mai frecvent pe fata interna a gambei. Venele sunt
neregulat dilatate , constituind uneori ampule varicoase sau chiar
anevrisme varicoase. Degenerescenta varicoasa a unui segment de
safena impreuna cu colateralele din aceasta regiune pot forma un
pachet varicos. Varicele apar de obicei pe teritoriul safenei
interne , dar pot sa intereseze si teritoriul safenei externe sau
ambele. De asemenea se pot intalni varice cu topografie
nesistematizata. La palpare varicele dau senzatia unor cordoane de
consistenta moale, depresibile. Se evacueaza usor la presiune si se
umplu repede dupa suprimarea acesteia.
In decubit , cu membrul inferior ridicat , varicozitatile dispar
si reapar imediat , in pozitie ortostatica.
Nu trebuie neglijata niciodata explorarea safenei externe a
carei degenerscenta varicoasa se pune in evidenta prin manevra
Marmeasse. Aceasta manevra consta prin palparea venei dilatate in
spatiul popliteu , cu genunchiul usor flectat , pentru a permite
relaxarea fasciei.Edemul exista in grade variabile, mai evident ,
la sfarsitul zilei.
In stadiile mai avansate apar tulburarile trofice sub forma de
zone pigmentate sau exematoase , hipodermite si ulcere
varicoase.
In general impotenta functionala este absenta chiar in varicele
voluminoase , dar ea devine manifesta cand se aduga suferinta
sistemului venos profund.Metode de explorare clinica a sistemului
venosExamenul clinic poate fi completat cu metodele de explorare a
tulburarilor circulatiei de intoarcere. Proba Trendelenburg -
evidentiaza existenta unui reflux pe safena interna. Unui bolnav in
decubit dorsal i se ridica membrul varicos catre verticala pentru a
fi golit de sangele din venele varicoase , apoi se aplica un garou
la radacina coapsei sau se comprima cu policele crosa safenei
interne, dupa care se ridica in ortostatism.Daca se ridica garoul
sau inceteaza compresiunea, vena se umple brusc cu sange de sus in
jos , ceea ce dovedeste existenta unei circulatii retrograde
superficiale prin insuficienta valvulara ostiala.
Proba celor trei garouri-permite explorarea atat a sistemului
superficial , cat si a celui profund. La un bolnav culcat , cu
varicele golite de sange , se aplica un garou la radacina coapsei ,
unul deasupra genunchiului si altul sub genunchi, dupa care se
ridica bolnavul in picioare. Se pot constata urmatoarele:
O umplere rapida a varicelor gambei , cand toate garourile sunt
pe loc , arata existenta unui reflux din profunzime prin
comunicantele gambiere; Ridicarea garoului de sub genunchi, permite
refluxul prin crosa safenei externe , cand aceasta este
insuficienta;
Ridicarea garoului deasupra genunchiului pune in evidenta o
insuficienta a perforantelor la nivelul coapsei( hunteriene);
Ridicarea ultimului garou , elibereaza crosa safenei interne si
permite refluxul prin jonctiunea safeno-femurala.
Proba celor trei garouri furnizeaza informatii pretioase, dar ea
trebuie efectuata rapid, pentru a nu lasa timp sangelui venit de la
periferie sa se acumuleze.
Examenul clinic facut corect este suficient pentru precizarea
diagnosticului de varice hidrostatice.Existenta insa a unor leziuni
pe sistemul profund sau a unor recidive varicoase impune
completarea datelor clinice cu elemente furnizate de
flebografie.Explorare paraclinica a sistemului venosExplorarea
paraclinica furnizeaza date precise cu privire la localizarea,
intinderea si evolutia leziunilor precum si asupra eficientei
terapiei aplicate. Flebomanometria:bazata pe principiul masurarii
presiunii venoase si descoperirea variatiilor ei in raport cu
pozitia membrelor. Se realizeaza cu ajutorul unui aparat numit
manometru Claude care este racordat la un ac de punctie venoasa. O
crestere peste valoarea normala tradeaza prezenta unui obstacol in
circulatia de intoarcere. Flebografia:Se realizeaza cu ajutorul
substantelor de contrast, care se amesteca cu sangele. EXPLORAREA
PARACLINICA Dupa locul unde se introduce substanta de contrast
distingem: flebografii directe (injectarea substantei intr-o vena
periferica) flebografii indirecte (injectarea substantei in
artera)Este util in diagnosticul flebitelor localizate la nivelul
gambelor.Injectat, izotopul se acumuleaza in fibrina fiecarui tromb
format si poate fi detectat prin tehnici de scintigrafie.Daca in
organism mai exista si alte concentrari de fibrina (artrita,
hematom, edem, plagi pe cale de vindecare), valoarea metodei scade.
Metoda ultrasonica Doppler:Eate un mijloc de investigatie mai
recent.Se efectueaza cu ajutorul detectorului de viteza ultrasonic
sare semnalizeaza si deceleaza acustic si grafic tulburarile
aparute in viteza circulatiei venoase.Diagnostic
Diagnosticul pozitiv este usor de facut.
Anamneza si examenul clinic trebuie sa stabileasca daca este
vorba de varice primitive sau secundare si daca exista afectiuni
asociate a caror manifestari clinice nu revinvaricelor, cum sunt
reumatismul , nevritele si arteriopatiile.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu o hernie curala , un
ganglion limfatic sau un anevrism arterio-venos, care in urma unui
examen superficial pot fi confundate cu o dilatatie varicoasa a
crosei safenei interne.Diagnosticul trebuie sa precizeze teritoriul
caruia ii apartine degenerescenta varicoasa si sursele de
reflux.
Evolutie si complicatii
Boala varicoasa are o evolutie cronica si daca nu este tratata
corect, simptomele se agraveaza progresiv, pentru ca in final sa se
ajunga la insuficienta venoasa cronica.In afara acestei complicatii
majore , varicele se mai pot complica prin rupturi si tromboze.
Ruptura varicelor intereseaza de obicei dilatatiile varicoase mari
si survin dupaun traumatism local.Ruptura poate fi subtegumentara ,
cand se dezvolta un hematom sau externa cand produce hemoragie
externa care datorita hipertensiunii venoase ortostatice intretine
o sangerare continua, necesitand hemostaza de urgenta.
Tromboflebitele varicoase au ca substrat trombozarea unui pachet
varicos. Clinic, se manifesta prin durere locala , eritem cutanat
si edem de vecinatate. La palpare vena trombozata se prezinta ca un
cordon dar, nedepresibil, foarte sensibil.
Tratament Tratamentul profilactic
Tratamentul profilactic se adreseaza persoanelor cu antecedente
familiare, cu obezitate, cu predispozitie la boala varicoasa si
vizeaza crearea conditiilor de viata si de munca care sa evite
ortostatismul prelungit, muncile grele si unele sporturi (
haltere), precum si coombaterea obezitatii, a constipatiei si a
bronsitelor cronice, care cresc presiunea venoasa.
Tratamentul curativ
Tratamentul bolii varicoase este un tratament complex, care
trebuie individualizat de la caz la caz.In principiu, tratamentul
varicelor membrelor inferioare trebuie sa vizeze doua obiective
majore , unul de ordin functional ,celalat de ordin morfologic.
Obiectivul functional consta in suprimarea refluxului patologic
care intretine hipertensiunea venoasa ortostatica, iar obiectivul
morfologic consta in indepartarea sau distrugerea tuturor venelor
varicoase. Suprimarea zonelor de reflux se realizeaza prin
crosectomie interna ( rezectia crosei safenei interne), crosectomie
externa cand este cazul si operatii de deconexare ( ligaturi) in
insuficienta venelor perforante. Obiectivul morfologic se realizeza
prin extirparea trunchiurilor safene ( safenectomie)prin stripping
( smulgere) si extirparea sau distrugerea colateralelor ce persista
dupa smulgere , prin excizii de pachete varicoase, incluziuni de
catgut sau injectii sclerozante.Orice tratament care ne satisface
aceste doua obiective este urmat de recidive.
Rezultatele terapeutice bune sunt in functie de bilantul clinic
exact si de indicatiile terapeutice corecte. Indicatiile operatorii
isi gasesc justificarea in toate cazurile cu reflux ostial evident
si comunicante insuficiente,pe cand in varicele incipiente ,
nesistematizate , indicarea unei terapii sclerozante , aplicate
corect , da rezultate bune. Substantele sclerozante care se pot
folosi sunt : moruatul de sodiu, trombovarul, aetoxisclerozalul,
chinin-uretanul, salicilatul de sodiu 30-40%.
In general schema terapeutica care convine majoritatii cazurilor
este cea a metodei mixte, sclero-chirurgicala.
Un tratament corect duce la vindecarea bolii , dar nu pune la
adapost de recidiva, in cazurile cand exista tendinta pronuntata de
degenerescenta varicoasa.De aceea este necesar sa avertizam
bolnavii in acest sens, sa-i supunem unei supravegheri periodice si
a reluarii eventuale a catorva injectii sclerozante, cu rezultate
bune.Tromboflebitele varicoase necesita tratament general
antiinflamator ( fenibutazona, alindor) si exoreza segmentelor
trombozate. In rupturile varicoase se impune hemostaza de urgenta
prin bandaj compresiv sau ligatura chirurgicala.
2.3.3. Malformatiile venoase congenitaleMalformatiile venoase
congenitale sunt afectiuni mai rar intalnite.
Din punct de vedere practic se pot clasifica dupa criterii
clinico/angiografice in trei entitati si anume: sindromul Klippel
-Trenaunay, sindromul Parks-Weber si angiomul venos.
Sindromul Klippel-Trenaunay se manifesta clinic prin alungire
hipertrofica a membrului , varice si angiom plan sau tuberos.La
baza afectiunii sta de obicei un viciu de dezvoltare al axului
venos profund, cum ar fi agenezia, atrazia, stanoza sau brida
congenitala.
Tratamentul de baza este acela al insuficientei venoase cronice
si corectarea ortopedica a inegalitatii membrelor. In unele cazuri
poate fi aplicata terapia sclerozanta , iar in cazurile de atrezie
sau agenezie limitata , se poate elibera vena strangulata din
tesutul de fibroza ( fleboliza) sau se poate efectua un by-pass
venos. Sindromul Parks-Weber este o angiodisplazie , care din punct
de vedere clinic se manifesta asemanator cu sindromul
Klippel-Trenaunay Triada simptomatica manifesta prin alungire si
hipertrofie de membru, varice si angioame, este mai pregnanta , cu
evolutie mai grava , la care se pot adauga si semne de ischemie
periferica.Substratul lezional in acest sindrom este reprezentat de
prezenta fistulelor arterio-venoase congenitale care permit
derivarea sangelui din sistemul arterial in cel venos,
supraincarcand circulatia venoasa.Uneori insuficienta circulatorie
periferica maxima , arteriala si venoasa, poate duce la leziuni
care reclama amputatia.
Tratamentul este cel al insuficientei venoase cronice, iar ca
interventie chirurgicala se poate aplica uneori ligatura ramurilor
arteriale aferenta fistulelor arterio-venoase ( operatia
Malan).
Angioamele venoase se caracterizeaza prin prezenta unor
formatiuni tumorale , care contin element venos in exces , de
consistenta moale , depresibile si care se dezvolta in hipoderm sau
mai rar in interstitiile musculare.
Tratamentul de electie este extirparea chirurgicala pana in
tesutul sanatos, iar in cele de dimensiuni mici se obtin unele
rezultate prin tratament sclerozant.
2.4 Clasificarea CEAP (Clinical severity, Etiology or cause,
Anatomy, Pathophysiology)a insuficientei venoase cronice1. Pacieni
cu Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP COs pacieni fr semne
palpabile sau vizibile de Insuficien Venoas Cronic dar cu simptome
caracteristice: durere, senzaie de picior greu, senzaie de picior
umflat, crampe musculare, prurit, iritaii cutanate i oricare alte
simptome atribuabile Insuficien Venoas Cronic.Modaliti terapeutice:
schimbarea stilului de via; tratament sistemic: diosmina (450 mg) +
hesperidina (50 mg) micronizat - 2 tablete zilnic, tratament
cronic; contenie elastic n funcie de fiecare caz n parte ciorap
elastic adaptat pacientului.2. Pacieni cu Insuficien Venoas Cronic
n stadiul CEAP C1 pacieni cu telangiectazii (venule intradermice
confluate i dilatate cu diametrul mai mic de 1 mm) sau vene
reticulare (vene subdermice dilatate, cu diametrul ntre 1 i 3 mm,
tortuoase).Modaliti terapeutice: schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg)
micronizat 2 tablete zilnic, tratament cronic; contenie elastic - n
funcie de fiecare caz n parte; scleroterapie.3. Pacieni cu
Insuficien Venoas Cronic n stadiul CEAP C2 pacieni cu vene
varicoase - dilataii venoase subcutanate mai mari de 3 mm diametru
n ortostatism. Acestea pot s implice vena safen, venele tributare
safenei sau venele nonsafeniene. Au cel mai frecvent un aspect
tortuos.Modaliti terapeutice: schimbarea stilului de via; tratament
sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizat - 2
tablete zilnic, tratament cronic; contenie elastic - n funcie de
fiecare caz n parte; scleroterapie; tratament chirurgical*).*)
Tehnica va fi selectat n funcie de fiecare caz n parte i n funcie
de dotarea i experiena centrului medical.4. Pacieni cu Insuficien
Venoas Cronic n stadiul CEAP C3 pacieni cu edeme - definite ca i
creterea perceptibil a volumului de fluide la nivelul pielii i
esutului celular subcutanat, evideniabil clinic prin semnul
godeului. De cele mai multe ori edemul apare n regiunea gleznei dar
se poate extinde la picior i ulterior la nivelul ntregului membru
inferior.Modaliti terapeutice: schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg)
mieronizat - 2 tablete zilnic, tratament cronic; contenie elastic -
n funcie de fiecare caz n parte.5. Pacieni cu Insuficien Venoas
Cronic n stadiul CEAP C4C4a - pacieni care prezint: pigmentaia -
colorarea brun nchis a pielii datorit extravazrii hematiilor. Apare
cel mai frecvent n regiunea gleznei dar se poate extinde ctre
picior, gamb i ulterior coaps. Eczema: dermatita eritematoas care
se poate extinde la nivelul ntregului membru inferior. De cele mai
multe ori este localizat n apropierea varicelor dar poate aprea
oriunde la nivelul membrului inferior. Este cel mai frecvent
consecina Insuficienei Venoase Cronice, dar poate s fie i secundar
tratamentelor locale aplicate.C4b - pacieni care prezint:
Lipodermatoscleroza: fibroza postinflamatorie cronic localizat a
pielii i esutului celular subcutanat, asociat n unele cazuri cu
contractur a tendonului Ahilean. Uneori este precedat de edem
inflamator difuz, dureros. n acest stadiu preteaz la diagnostic
diferenial cu limfangita, erizipelul sau celulita. Este un semn al
Insuficienei Venoase Cronice foarte avansate. Atrofia alb: zone
circumscrise de tegument atrofie, uneori cu evoluie circumferenial,
nconjurate de capilare dilatate i uneori de
hiperpigmentare.Modaliti terapeutice: schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg)
micronizat 2 tablete zilnic, tratament cronic; contenie elastic - n
funcie de fiecare caz n parte.6. Pacieni cu Insuficien Venoas
Cronic n stadiul CEAP C5, 6Definirea tipului de pacient conform cu
clasificarea CEAP revizuit: C5 - ulcer venos vindecat C6 - ulcer
venos activ - leziune ce afecteaz tegumentul n totalitate, cu
substana care nu se vindec spontan. Apare cel mai frecvent la
nivelul gleznei.Modaliti terapeutice: schimbarea stilului de via;
tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg)
micronizat - 2 tablete zilnic, tratament cronic; contenie elastic -
n funcie de fiecare caz n parte; tratament topic local*; tratament
antibiotic sistemic**.*) Tratamentul topic local va fi ales n
concordan cu fiecare caz n parte.**) Tratamentul antibiotic local
este de evitat datorit riscului de selectare a unei flore
bacteriene rezistente sau plurirezistente la antibiotice. Se
recomand administrarea de antibiotice sistemice n prezena unor
dovezi bacteriologice de infecie tisular cu streptococ
beta-hemolitic.2.5. Tratamentul insuficientei venoase
croniceTratamentul insuficientei venoase cronice urmareste mai
multe obiective: Corectarea tulburarilor circulatorii: interventii
pe sistemul superficial insuficient, ligaturi de comunicante,
compresiune externa, evitarea ortostatismului prelungit,
fragmentarea perioadei de activitate prin perioade de clinostatism,
cu membrul elevat , gimnastica medicala;
Tratametul edemului: compresiune externa, cure de
declivitate,traofice capilare ( tarosin);
Tratamentul celulitei: antibiotice, antiinflamatoare (
fenilbutazona, cortizon);
Tratamentul ulcerului de gamba: tratamentul infectiei (
antibiotice), trataent local, excizie , grefa, compresie
externa;
Tratamentul leziunilor cutanate: antiseptice, corticoterapie,
antimicotice ( castellani);
Medicatie venotonica: vitaminoterapie ( E,P,B1,C), venoruton,
essaven, etc.Multiplele metode terapeutice aplicate in insuficienta
venoasa cronica trebuie asociate si individualizate fiecarui bolnav
in parte.
Avand in vedere gradul ridicat de infirmitate pe care il
prezinta bolnavii cu insuficienta venoasa cronica, este necesar ca
acesti bolnavi sa fie dispensarizati si revazuti periodic.
CAPITOLUL III PROCESUL DE NURSING - Prezentare generala -
Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i
sistematic care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este
centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ la o modificare
real sau potenial de sntate.
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus
din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei
bune stri de sntate a pacientului.
Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea
modului tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a
ngrijirilor pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale
persoanei, pentru a renuna la administrarea ngrijirilor stereotipe
i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n favoarea unor ngrijiri
individuale, adaptate fiecrui pacient.
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de
ngrijire uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan
bio-psiho-social, cultural i spiritual i gsirea surselor de
dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De asemenea permite
stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acelor surse de
dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe
ct posibil. Etapele procesului de nursing:
1. Culegerea de date
2. Analiza i interpretarea datelor
3. Planificarea ngrijirilor
4. Realizarea interveniilor
5. EvaluareaCulegerea de date Ne permite s facem o inventariere
a tuturor aspectelor privind pacientul n globalitatea sa
Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei,
obiceiurile sale de via i strile de satisfacere a nevoilor
fundamentale
Este faza iniial, debutul procesului de nursing de la care ncepe
derularea acestui proces
Culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe
tot parcursul muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa, de a
ntreba, de a nota date despre fiecare pacient.
Tipuri de informaii culese:
date obiective (observate de asistent despre pacient)
date subiective
date coninnd informaii trecute i actuale
date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su
cu mediul nconjurtor.2. Analiza i interpretarea datelor
Datele culese trebuie analizate i interpretate
Analiza datelor se face prin:
examinarea datelor
clasificarea datelor (care sunt independente, permit
satisfacerea autonom a nevoilor)
date de dependen
stabilirea problemelor de ngrijire
recunoaterea problemelor prioritare
Interpretarea datelor nseamn a da un sens, a explica originea
sau cauza problemelor de dependen, adic a defini sursele de
dificultate.
Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la
stabilirea diagnosticului de ngrijire.
Dificultile n clasificarea datelor dup prioriti provin din:
numrul mare de date culese, varietatea surselor de informaie,
caracterul schimbrilor unui mare numr de date, subiectivitatea
persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent i grav al
situaiei.
Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii
1854-1855 de ctre Florence Neithingel
Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie
rspunsul sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate,
el constituie o judecat practic bazat pe colectarea i analiza
datelor i servete de pivot la planificarea ngrijirilor
Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial
al manifestrilor de dependen ale persoanei, grupate sau nu i legate
de o surs de dificultate. 3. Planificarea ngrijirilor
Reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea
etapelor, a mijloacelor de desfurare i a precauiilor care trebuie
luate.
Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea
diagnosticului de ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea
fizic i psihic, s reduc problemele de dependen si s in cont de
prescripiile medicale.
Prezint dou componente:
Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe
care dorim s-l obinem n urma interveniilor sau descrierea unui
comportament pe care l ateptm de la pacient.
Interveniile sunt a doua component, alegerea interveniei permite
determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de
dependen a pacientului; ele trebuie s fie msurabile, evaluabile.4.
Realizarea i aplicarea interveniilor
Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a
interveniilor planificate pentru a obine rezultatul ateptat.
5. Evaluarea ngrijirilor
Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu
interveniile asistentei.
Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea
trebuie s se fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de
ngrijire.Avantajele procesului de ngrijire:
Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse
sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de
personalizare a ngrijirilor.
O alt calitate a demersului const n faptul c informarea
constituie o surs foarte util pentru controlul calitii de
ngrijire.
Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile
planificrii ngrijirilor fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor,
coordonarea i stabilirea prioritiilor
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATECAZ CLINIC Nr. 1NUME:
D.PRENUME: M.VARSTA: 77 aniDOMICILIUL: Mediu ruralOCUPATIA:
PensionarRELIGIE: OrtodoxaSTAREA CIVILA: CasatoritSEX:
MasculinCONDITII DE VIATA: CorespunzatoareCOMPORTARE FATA DE MEDIU:
CorespunzatoareDATA INTERNARII: 05.11. 2014DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
Tromboflebita membrul inferior stang, insuficienta venoasa cronica
, adenoma de prostate, cardiopatie cronica ischemica.MOTIVELE
INTERNARII: tumefactie dureroasa a gambei stangi impotenta
functionala tulburari mictionaleSTAREA DE SANATATE
TRECUTAAntecedente personale patologice: HTA gradul 2 cardiopatie
cronica dureroasa nu este alergic la nici un medicament sau
alimentAntecedente heredo-colaterale: mama cardiacaISTORICUL
BOLII
Debut in urma cu circa 2-3 luni , cu dureri moderate in gamba
stanga .Nu urmeaza tratament in ambulatoriu, iar simptomatologia se
agraveaza , motiv pentru care se prezinta la Spitalul Municipal
Calafat Serviciul de Chirurgie pentru investigatii si tratament de
specialitate.EXAMEN LOCAL : Membrul inferior stang cu gamba
tumefiata , moletul in tensiune, dureros. Semnul Hommans si Pratt
pozitive.
Puls prezent la artera tibiala posterioara si pedioasa ,
bilateral, impotenta functionala.
ANALIZE DE LABORATOR
Leucocite -7.540/mm
Hemoglobina 13,1g%
Hematocrit -37,1
MCV-92,8
MCH-32,81
Trombocite -247000/mm
Limfocite -19,94
Colesterol seric total 112,04mg%
Creatinina serica 0,67mg%
Ureea serica 41,78 mg%
Glicemie 116,71 mg%
INR 5,7
Timp Quick 70,5
EXAMINARI PARACLINICE
EKG. Traseu in limitele varstei
Oscilometrie valori normale
Tuseu rectal adenom de prostate
INR la externare -2,37
Examen boli interne precizeaza diagnosticul de cardiopatie
ischemica cronica si HTA esentiala de gradul 2
EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALELA INTERNARE1. Nevoia de a
respira si a avea o buna circulatie Puls: 85 batai/minut
Respiratie: 18 respiratii/minut T.A.: 180-210 mmHg Torace normal
conformat Nu fumeaza2. Nevoia de a manca si a se hidrata Inaltime:
1,77 m Greutate: 75 kg Orarul meselor este regulat Nu prezinta
unele aversiuni fata de unele medicamente sau alimente Abdomen
suplu, nedureros la palpare Nu prezinta leziuni ale cavitatii
bucale Dentitie cu lipsuri3. Nevoia de a elimina Mictiuni spontane
fiziologice (4-5 mictiuni/zi) Materii fecale de culoare si aspect
normal Transpiratii in limite normale4. Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura Sistemul ostio-articular mobil Sistemul
conjunctivo-adipos bine reprezentat Sistemul muscular reprezentat
Amplitudinea miscarilor: mers deficitar datorita problemelor la
nivelul membrului inferior drept5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Prezinta insomnie si anxietate legate de starea de boala6. Nevoia
de a se imbraca si a se dezbraca Pacientul se dezbraca si se
imbraca singura fara ajutor Prezinta interes pentru o tinuta curata
si adecvata7. Norme de a mentine temperatura corpului in limite
normale Temperatura 36,8C La temperatura scazuta, se refugiaza in
mediu cald , bea lichide calde, se imbraca mai gros La temperaturi
ridicate, cauta refugiu in locuri racoroase8. Nevoia de a mentine
tegumentele curate si integre Pacientul poate sa-si efectueze
igiena corporala precum si pe cea buco-dentare La nivelul membrului
inferior drept se observa prezenta varicelor, in rest tegumentul
este normal colorat. Parul este curat, ingrijit Unghile sunt
ingrijite9. Nevoia de a evita pericolele Labilitate fizica si
psihica datorita anxietatii fata de boala si evolutia bolii Nu
prezinta tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile Nu
prezinta tentative de suicid10.Nevoia de a comunica Pacientul nu
prezinta dificultati de comunicare Gesturile sunt in concordanta cu
mesajul verbal Limba vorbita si scrisa este romana Este in relatii
bune cu familia11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte
si valori Relogia ortodoxa Participa la slujbele religioase Nu
percepe boala ca o pedeapsa12.Nevoia de a fi ocupat si realizat
Pacientul solicita si accepta ajutor Se considera multumit de
sine13.Nevoia de a se recrea Timpul liber pacientul il petrece cu
familia Urmareste emsiunile preferate: stirile si
folclorul14.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea Este
preocupat si interesat sa afle cat mai multe despre stare de
sanatate Este dispus sa coopereze la toate tehnicile la care este
supus Este preocupat de consecintele acestei boli asupra
organismuluiEVALUARE LA EXTERNAREBolnav in varsta de 77 ani, se
interneaza pentru tromboflebita gamba stanga si insuficienta
venoasa cronica.
Examen de laborator in limite normale ( HLG, Ex. urina, uree,
creatinina, colesterol) , cu exceptia INR -5,7 si a glicemiei 117
mg/dl.
Sub tratament cu anticoagulante , antiagregante plachetare ,
antibiotice , flebotonice , simptomatice , evolutia este favorabila
cu tumefactia gambei remisa si fenomenele inflamatorii
retrocedate.
INR la externare > 2,37.
Se externeaza cu recomandarile:
evita ortostatismul prelungit
va purta ciorap elastic
controlul periodic al INR ( 3 sapatamani 1 luna).
CAZ CLINIC Nr. 2NUME: SPRENUME: IVARSTA: 59 de aniDOMICILIUL:
Mediu ruralOCUPATIA: PensionaraRELIGIA: OrtodoxaSTAREA CIVILA:
CasatoritaSEX: FemininCONDITII DE VIATA: BuneCOMPORTARE FATA DE
MEDIU: CorespunzatoareDATA INTERNARII: 14.03. 2015DIAGNOSTIC LA
INTERNARE: Varice la membrul inferior drept, Insuficienta venoasa
cronica.MOTIVELE INTERNARII: -Varice izolate si grupate in pachete
la membrul inferior drept greutate ,durere in gamba.STAREA DE
SANATATE TRECUTAAntecedente personale patologice: bolile copilariei
hepatita acuta virala (in copilarie) cura varicelor membrului
inferior stang in urma cu 10 ani diabet zaharat obezitate gradul 2
hepatita cronica hipercoresterolemieAntecedente heredo-colaterale
prezenta varicelor la mamaISTORICUL BOLIIMentioneaza debutul in
urma cu 20 de ani prin aparitia de varice la ambele membre
inferioare.Operata la membrul inferior stang in urma cu 10 ani si
cu accentuarea varicozitatilor la membrul inferior drept, dureri in
gambe dupa ortostatism prelungit de circa 5 aniExaminata de medicul
de familie si in ambulatoriul Spitalului Municipal. Calafat, se
precizeaza diagnosticul de varice si se recomanda internarea in
spital.EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTAL LA INTERNARE1. Nevoia
de a respira si a avea o buna circulatie puls: 90 batai/minut
respiratie: 24 respiratii/minut T.A: 140/90 mmHg Ambele hemitorace
participa simetric la miscarile respiratorii2. Nevoia de a manca si
a se hidrata inaltime: 1,64m greutate: 98 kg orarul meselor este
neregulat abdomen mare, nedureros la palpare3. Nevoia de a elimina
mictiuni spontane, fiziologice (7-8 mictiuni/zi) materii fecale de
culoare si aspect normal ( 1 la doua zile) transpiratii date de
starea de obezitate4. Nevoia de a te misca si a avea o buna postura
Mersul este ingreunat datorita durerii in gamba dreapta data de
prezenta varicelor si de obezitate5. Nevoia de a dormi si a se
odihni Pacienta are obiceiul de a citii inainte de culcare Doarme
in medie 6 ore pe noapte Prezinta o usoara insomnie si anxietate
crescuta legata de starea de boala Pacienta cunoaste necesitatile
de somn ale organismului6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Pacienta se imbraca si se dezbraca singura fara ajutor Prezinta
interes pentru o tinuta curata si adecvata7. Nevoia de a mentine
temperatura corpului la limite normale Temperatura: 36,9C La
temperaturi mai scazute se simte bine, bea lichide caldute Evita
temperaturile ridicate inceteaza activitatea si cauta refugiu in
locuri mai racoroase
8. Nevoia de a mentine tegumente integre si curate Pacienta
poate sa-si efectueze singura igiena corporala precum si pe cea
buco-dentara Tegumentul la membrul inferior stang prezinta
cicatrici postoperatorii, iar la membrul inferior drept se observa
prezenta varicelor Parul este ingrijit Unghile sunt ingrijite Fara
alte elemente patologice la examenul general9. Nevoia de a evita
pericolele Usoara labilitate fizica si psihica dstorita anxietatii
fata de boala si evolutia bolii Nu prezinta tulburari vizuale,
auditive, olfactive, tactile Nu prezinta tentative de siucid10.
Nevoia de a comunica Pacienta nu prezinta tulburari de comunicare
Gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal Limba vorbita si
scrisa este romana Este in relatii foarte bune cu familia11. Nevoia
de a actiona conform propriilor credinte si valori Religia ortodoxa
Participa in zilele de sarbatoare la slujbele bisericesti Nu
percepe boala ca pe o pedeapsa Nu are nimic impotriva altor
religii12. Nevoia de a fii ocupat si realizat Pacienta este
preocupata sa fie cat mai utila in familie, vrea sa-si ajute foarte
mult copii Solicita si accepta ajutor Nu este multumita de sine13.
Nevoia de a se recrea Timpul liber pacienta il petrece cu familia
si uneori cu vecinii care ii sunt prieteni Urmareste emisiunile
preferate14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea Este
preocupata si interesata sa afle cat mai multe despre starea de
sanatate Este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este
supus Este preocupat de consecintele acestei boli asupra
organismului.OBIECTIVE: Readucerea nevoilor alterate la normal:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - pacienta sa
respire normal si sa aiba o buna circulatie Nevoia de a manca si a
se hidrata - pacienta sa aiba un orarul meselor regulat si sa
consume lichide Nevoia de a elimina - pacienta sa aiba o mictiune
si un scaun normal Nevoia de a te misca si a avea o buna postura
-pacienta sa nu mai aibe dureri la nivelul gambei,sa se poata
deplasa Nevoia de a dormi si a te odihnii - pacienta sa dorma si sa
se odihneascaINTERVENTII: am asistat la examinarea locala a
pacientului de catre medic. am asigurat un raport suficient de
lichide pe 24 de ore am masurat, urmarit si notata in foaia de
temperatura valorile functiilor vitale; T = 36.9C TA = 140-90 mmHg
R = 24 respiratii/minut P = 90 batai/minut am administrat la
indicatia medicului tratamentul medicamentos general si am urmarit
efectul acestuia asupra organismului am discutat cu pacienta despre
boala sa in vederea reducerii anxietatiiInterventii paraclinice:-
glicemie = 142mg%- colesterol = 27 mg%- GOT = 53 U.I. / L- GPT =
103 U.I. / L- hemoleucograma - uree- creatinina- bilirubinemie-
acid uric si coagulograma in limite normale Ecografie abdominala =
> ficat marit de volum cu ecogenitate crescuta omogena si
atenuare posterioara. In rest fara alte modificari patologice RX
cardio-pulmonar = cord cu diametrul transvers crescut fara leziuni
active pleuro-pulmonareExamen boli interne:Precizeaza diagnosticul
de diabet zaharat, obezitate gradul 2, hepatita cronica,
hipercoresterolemie si stabileste conduita terapeutica.Se propune
cura chirurgicala a varicelor sub rahianestezieOperata in ziua de
15.03.2015 sub rahianestezie, s-a efectuat: crosectomie
safenectomie interna dreapta prin stripping excizia de pachete
varicoase ligaturi transcutanate cu catgut=> FARA INCIDENTE SI
ACCIDENTE INTRAOPERATORIIIngrijiri si evolutie postoperatorie am
comunicat cu pacienta in legatura cu starea si evolutia bolii am
solicitat pacientei sa coopereze la ingrijirile ce i se dau,
felicitandu-o pentru progresele facute combaterea durerii -
analgezice uzuale (algocalmin) monitorizarea diurezei (urineaza
spontan, imediat dupa operatie) heparinoterapie profilactica -
fragmin 2500 U.I. subcutan 4 zile postoperator. reluarea
tranzitului intestinal si alimentatiei pe cale naturala prima zi
postoperator sub regim de diabet, cu 200 g hidrati de carbon,
valoarea glicemiei se stabilizeaza la 113-123 mg% hepatoprotectoare
+ coleretice (pentru afectiunea hepatica) (silimarina)
(colebil).Evolutie locala : mici echimoze si hematoame pe traiectul
de safenectomie care necesita evacuari printre firele de sutura si
pansament local suprimarea ligaturilor transcutanate a 6 zi
postoperator scoaterea firelor de sutura a 10 zi postoperator cu
cicatrizare a plagilor operatorii.EVALUARE LA EXTERNARE: varice la
membrul inferior drept => operate diabet zaharat obezitate
gradul 2 hepatita cronica hipercoresterolemieIn urma tratamentului,
se constata ca evolutia este favorabila si se externeaza a 8 zi
postoperator, cu urmatoarele recomandari: CM = concediu medical
regim de diabet evitarea ortostatismului prelungit tratamentul
bolilor asociate control clinic si biologic ambulatoriuCAZ CLINIC
Nr. 3 NUME: EPRENUME: VVARSTA: 38 aniDOMICILIU: Mediu
urbanOCUPATIE: SalariataRELIGIE: OrtodoxaSTARE CIVILA:
CasatoritaSEX: FemininCONDITII DE VIATA: BuneCOMPORTAMENTUL FATA DE
MEDIU: CorespunzatoareDATA INTERNARII: 27.01. 2015DIAGNOSTIC LA
INTERNARE: - Varice la ambele membre inferioare , Insuficinta
venoasa cronica.MOTIVUL INTERNARII: - Dilatatii venoase varicoase
la ambele membre inferioare,durere si greutate in gambeStarea de
sanatate:Antecedente personale: bolile copilariei tiroidectomie
subtotala pentru gusa nodulara.Antecedente heredocolaterale:
prezenta varicelor la unul din membrii familiei mamaISTORICUL
BOLII:Retinem debutul afectiunii in urma cu aproximativ 2 ani, prin
aparitia de venectazii la ambele membre inferioare care in timp
s-au extins si s-au grupat in pachete varicoase.La acestea s-au
adaugat: dureri locale , edeme peri-maleolare posturaleExaminata de
medicul de familie si in ambulatoriu de specialitate a Spitalului
Municipal Calafat se precizeaza diagnosticul de varice si se
recomanda interventia chirurgicala.EVALUAREA CELOR 14 NEVOI
FUNDAMENTALE
LA INTERNARE1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
puls: 67 pulsatii/minut respiratie: 16 respiratii/minut T.A: 110-70
mmHg torace normal conformat2. Nevoia de a manca si a se hidrata
inaltime: 1,70 m greutate: 65 kg mod de alimentare normal nu
prezinta greturi, varsaturi3. Nevoia de a elimina mictiuni spontane
fiziologice materii fecale de culoare si aspect normal ( 1/zi)4.
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura sistemul
osteo-articular integru, mobil mersul este ingreunat datorita
durerii in gambe date de prezenta varicelor la ambele member.5.
Nevoia de a dormi si odihni doarme in medie 7-8 ore pe noapte nu
foloseste somnifere in prezent pacienta prezinta insomnie si
anxietate legate de interventia chirurgicala.6. Nevoia de a se
imbraca si dezbraca pacienta se imbraca si se dezbraca singura,
fara ajutor poarta imbracaminte adecvata sezonului7. Nevoia de a
mentine temperatura corpului in limite normale temperatura: 36,7C
la temperaturi crescute se refugiaza intr-un mediu mai rece8.
Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre pacienta poate
sa-si efectueze singura igiena corporala si pe cea buco-dentara la
nivelul membrelor inferioare se observa aparitia varicelor Examenul
clinic general pe aparate si sisteme nu furnizeaza elemente
patologice suplimentare La examenul local se observa: dilatatii
venoase, izolate sau grupate in pachete la nivelul gambelor
tributare venei safene interne , semnul valului prezent bilateral
(insuficienta ostiala a crosei safene interne, sistemul venos
profund permeabil (proba Perthes)9. Nevoia de a evita pericolele
este orientata temporo-spatial nu prezinta tendinte de suicid
prezinta usoara labilitate fizica si psihica legata de anxietate
fata de boala si evolutia acesteia10. Nevoia de a comunica limba
vorbita si scrisa: romana pacienta este in relatii foarte bune cu
familia gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal11. Nevoia
de a actiona conform propriilor credinte si valori religia:
ortodoxa la slujbele religioase participa in zilele de sarbatoare
nu percepe boala ca pe o pedeapsa12. Nevoia de a fi ocupat si
realizat este preocupata sa fie cat mai utila in familie solicita
si accepta ajutorul se considera multumita de sine13. Nevoia de a
se recrea urmarese emisiunile preferate la TV in timpul liber ii
place sa se plimbe cu familia14. Nevoia de a invata sa-si pastreze
sanatatea este preocupata sa afle cat mai multe despre starea sa de
sanatate este dispusa sa coopereze la toate tehnicile la care este
supusa este preocupata de consecintele acestei boli asupra
organismuluiNEVOI ALTERATE LA INTERNARE1. Nevoia de a te misca si a
avea o buna postura2. Nevoia de a dormii si odi nii3. Nevoia de a
mentine tegumentele curate si integre4. Nevoia de a evita
pericoleleDiagnostic de ingrijire1. dureri si greutate in gambe
date de varice2. alterarea somnului fiziologic legata boala si
manifestata prin oboseala3. tegumentul de la nivelul gambelor
prezinta dilatatii venoase sinuase, izolate sau grupate in
pachete4. anxietate legata de evolutia boliiObiective: pacienta sa
nu mai prezinte dureri si greutate in gambe pacienta sa aiba un
somn fiziologic pacienta sa nu mai prezinte dilatatii venoase (sa
se intervina chirurgical) pacienta sa-si exprime diminuarea
anxietatiiInterventia: in scopul de a asigura confortul pacientei
inca de la internare in sectia Chirurgie, i-am facut cunoscute:
sala de tratamente, sala de mese, grupul sanitar, am condus-o in
salon unde i-am facut cunostinta cu celelalte paciente. am masurat,
urmarit si notat in foaia de temperatura valorile functiilor
vitale: P: 67 p/min ,T.A: 110-70 mmHg,T: 36,7C,R: 16 r/min. am
recoltat sange pentru analizele de laborator (VSH,hemoleucograma,
uree, glicemie, coagulograma in limite normale) si urina pentru
examenul sumar de urina am explicat rolul acestei tehnici si
necesitatile efectuarii am asistat la examinarea locala de catre
medic, am condus pacienta la pat.Examenul bolii interne:Se propune
cura chirurgicala a varicelor la ambele membre inferioare sub
rahianestezieOperata pe data de 28.01.2015 s-a efectuat:
crosectomie safenectomie interna bilaterala prin stripping excizia
de varice incluziuni si ligaturi transcutanate cu catgutIngrijiri
postoperatorii:PASII INGRIJIRIIDENUMIREA PRODUSULUI MOD DE
ADMINISTRARE
- combaterea durerii cu analgezice uzuale- algocalmin (fiole)-
i.m. (primele doua zile)- per os
- heparinoterapie profilacticica- fragmin 2500 UI.-subcutan
-antibioterapie profilactica - oxacilina 2g/zi-parenteral
(primele 2 zile)-per os
- evolutia locala a plagilorcu cicatrizare per-primam
-scoaterea firelor de sutura (la 7 respectiv 10 zile
postoperator)
EVALUARE LA EXTERNARE: Varice la ambele membre inferioare
operate.In urma tratamentului, se constata ca evolutia este
favorabila si se externeaza a 5 zi postoperator, cu urmatoarele
recomandari: evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni
tratament cu aspirina o jumatate de comprimat /zi (cu efect
antiagregant) hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect
local)Plan specific in perioada postoperatorie1. Diagnostic
nursing: - Alteratea functiilor organelor Cauze: - socul
anestezico-chirurgical , boli asociate care se pot decompensa
Obiective nursing: - mentinerea functilor organelor in stare
adecvata Interventii nursing: - functiile vitale evaluate si
monitorizate, monitorizarea oxigenarii sanguine, probele biologice
recoltate, aprecierea aspectului mucoaselor si tegumentelor
(cianoze, paloare, icter), administrarea medicatiei prescrise (in
dozele si ritmul stabilite de medic)2. Diagnostic nursing: -
Deficit de volum circulant Cauze: -soc, hemoragie, dezechilibru
intre continut si continator (patul vascular) Obiective nursing: -
aport lichidian adecvat Interventii nursing: - supravegerea
pacientului pentru a sesiza la timp aparitia semnelor de soc,
monitorizarea TA. respiratie, puls , bilantul intrarilor si
iesirilor lichidiene (hemoragii, temperatura, respiratie, volumul
perfuzilor, diureza, scaunul, varsaturi), compensarea pierderilor
prin perfuzii.Evaluare:prin supravegherea bolnavului se pot observa
semnele unei hipovolemii putandu-se intervenii eficient pentru
corectarea acesteia in scopul prevenirii instalarii socului si a
decompensarii acestuia.3. Diagnostic nursing: durere legata de
prezenta plagilor operatorii, pozitia bolnavului, imobilizare.
Obiective nursing: ameliorarea / disparitia durerii Interventii
nursing: sfatuirea bolnavului sa-si schimbe frecvent pozitia in
pat, adoptarea unor pozitii antalgice, administrarea analgezicelor
prescrise, efectuara de miscari active.Evaluare: imobilizare la
pat, decubitul dorsal favorizeaza acumularea si staza secretilor
bronsice cu infectarea acestora , durerea netratata poate duce la
reactii depresive.Durerea ca o experienta subiectiva si deosebit de
complexa trebuie evaluata prin: obtinerea unui istoric al durerii
descrierea durerii de catre pacient: localizare, caracterele
durerii, intensitatea (se poate folosi o scala a durerii pe care
pacientul poate indica nivelul unde se situeaza) reactia la durere
(paloare, transpiratii, tahipnee, HTA).Pentru ameliorarea durerii,
pacientul poate beneficia de diferite metode: psihologice: -
comunicare, tehnici de relaxare, terapie ocupationala, modificarea
comportamentului fizice: - masaj, aplicarea de caldura sau gheata
local, acupunctura. farmacologice: - administrarea de analgezice
uzuale sau opiacee4. Diagnostic nursing: - Hemoragie Obiective
nursing: identificarea semnelor precoce ale unei hemoragii
(sangerare vizibila, puls slab perceptibil, tahicardie,
hipotensiune arteriala, paloare, tegumente reci, umede, senzatie de
lipotimie, agitatie prin hipoxie cerebrala). Interventii nursing:
observarea plagii operatorii, monitorizarea TA, pulsului, diurezei,
respiratiei, observarea aspectului mucoaselor si
tegumentelorEvaluare: aprecierea pierderilor excesive de sange face
posibila inceperea masurilor de hemostaza medicala sau chirurgicala
si de inlocuire a acestora prin perfuzii cu solutii volemice si/sau
transfuzii de sange izo-grup, izo-RH.5. Diagnostic nursing: -
Alterarea integritatii pielii Obiective nursing: refacerea
tegumentului (cicatrizarea per primam a plagilor operatorii)
Interventii nursing: protejarea tegumentului prin pansamente
sterile, schimbarea pansamentului de cate ori este nevoie,
aprecierea evolutiei locale a plagii operatorii, schimbarea
pozitiei pacientului in pat pentru a prevenii aparitia
escarelor.Evaluare: o evolutie progresiva a procesului de
cicatrizare (per primam)6. Diagnostic nursing: Risc de infectie
legat de plagile chirurgicale Obiective nursing: prevenirea
infectiei Interventii nursing: - examinarea zilnica a plagilor
operatorii pentru decelarea semnelor si simtomelor infectiei
(tumefactie, roseata, caldura locala, durere, secretii purulente,
febra), schimbarea pansamentelor respectand regulile de asepsie si
antisepsie, monitorizarea curbei febrile, administrarea
antibioticelor prescrise in scop profilactic sau curative,
recoltarea secretilor cu aspect patologic pentru examen
bacteriologic si antibiograma (pentru antibioterapie tintita)
.Evaluare: - incizia este usor eritematoasa iar secretile dispar
progresiv dupa 24 ore de la operatie , aspectul seros-tulbure sau
franc purulent, semnele celsiene locale indica prezenta infectiei,
efectuarea corecta a pansamentelor (cu respectarea reguluilor de
asepsie si antisepsiese reduc riscurile infectiei postoperatorii),
antibioterapia in scop profilactic si in cazurile bine selectionate
poate reduce riscurile infectiei.7. Diagnostic nursing: Alterarea
starii de nutrititie datorata greturilor, varsaturilor,
intolerantei gastrice. Obiective nursing: prevenirea sau
ameliorarea varsaturilor si a senzatiei de greata. Interventii
nursing: se va se va permite alimentatia pe cale orala numai dupa
aparitia zgomotelor intestinale si restabilirea tranzitului pentru
gaze, se administreza la indicatia medicului prochinetice
gastro-intestinale, antiemetice. Evaluare: - absenta
peristaltismului intestinal poate produce greturi si varsaturi
accentuate de administrarea orala de lichide sau alimente,
eliminarea continutului gastric prin aspiratie sau drenaj pasiv
amelioreaza senzatia de greata la bolnavii operati sub anestezie
generala, mentinerea si pastrarea unei stari de confort pentru
pacient prin combaterea acuzelor gastrice.8. Diagnostic nursing:
risc de nerespectare a planului terapeutic legat de refuzul
pacientului. Obiective nursing: respectarea planului therapeutic.
Interventii nursing: explicarea fiecarui gest terapeutic si
importanta lui pentru o evolutie favorabila postoperatorie,
ajutarea pacientului pentru a diminua cat mai mult stresul,
determinarea pacientului sa colaboreze cu intreaga echipa medicala
care lucreaza in beneficiul lui, pentru recuperarea starii de
sanatate, ajutarea pacientului sa se adapteze la situatia prezenta
si sa accepte toate interventiile propuse in planul terapeutic.
Evaluare: lipsa de cunostinta asupra evolutiei postoperatorii si a
necesitatii continuarii unor interventii nursing poate duce la
refuzul pacientului si lipsa de colaborare (de multe ori din lipsa
de cunostiinte si de comunicare, pacientul considera ca odata cu
incheierea interventiei chirurgicale s-au epuizat traumele fizice
si psihice si nu concepe sa fie supus in continuare unor
interventii nursing mai mult sau mai putin invazive);uneori se
imune o examinare psihica completa pentru a depista motivele
refuzului pacientului si a influenta prin metode terapeutice
acceptul si colaborarea la planul therapeutic; stresul postoperator
poate determina cresterea secretiei acide gastrice si sa produca
leziuni la nivelul mucoasei gastrice (ulcere de stres -> H.D.S);
o consiliere psihologica poate rezolva adaptarea pacientului la
situatia existenta.9. Diagnostic nursing: - Reducerea mobilitatii
Obiective nursing: Prevenirea si reducerea riscului de aparitie a
bolii trombembolice si a escarelor de decubit. Interventii nursing:
observarea aspectului tegumentelor in regiunile expuse presiunii
(regiunea calcaneeana, maleolara, trohanteriana, presacrata,
ischiatica), miscari pasive si active efectuate in pat (cu sau fara
ajutor), utilizarea mijloacelor de prevenire a complicatiilor
(colaci de cauciuc, saltele), gimnastica respiratorie (cresterea
amplitudinii miscarilor toracice favorizeaza intoarcerea venoasa
din membrele inferioare), administrarea de anticoagulante la
indicatia medicului. Evaluare: identificarea semnelor generale si
locale de trombosza venoasa profunda (senzatie de neliniste,
anxietate inexplicabila, tahicardie, subfebrilitati, puls
catarator, dureri in molet, impastrarea moletului, semnul Homans
prezent). identificarea simtomelor si semnelor sugestive de
trombembolism pulmonar: cianoza, dispnee, tahicardie, durere
toracica, hemoptizie, anxietate, modificarea nivelului gazelor
sanguine, alterarea starii generale.10. Diagnostic nursing: -
Dificultate in efectuarea igienei personale Obiective nursing:
Ajutarea pacientului in autoingrijire. Interventii nursing: -
ajutor in efectuarea igienei personale: a cavitatii bucale,
organelor uro-genitale, regiunilor perineale- inghinale (in special
la sexul feminin si in perioadele delicate).Evaluare: asigurarea
igienei si confortului fizic si psihic - reducerea riscului
complicatilor.
CAPITOLUL IV
ROLUL ASISTENTEI MDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE
BOLNAVILORNevoile umane reprezint originea ngrijirilor
infirmiere n toate serviciile de sntate.Trebuie menionat c rolul
asistentei medicale se schimb de la un deceniu la altul. Nu numai
rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a "ajuta persoana bolnav sau
sntoas s-i ctige sntatea (sau s o asiste n ultimele sale clipe)
prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac
ar fi avut voina sau cunotinele necesare".
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji
astfel bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va
ajuta bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale
medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei
medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi
complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei
de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult, cu att rolul
asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea
pacientul i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i
pentru a-i ctiga existena. Ea va fi pentru un timp: "contiina celui
lipsit de cunotin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid,
membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a
orbit, mijlocul de locomoie pentru copil, cunotine i ncredere
pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea
exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este
nevoie de ea, poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe
ori, un zmbet, o vorb bun, o ascultare sunt mult mai benefice dect
un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic,
nepunndu-se mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine
minunate, de aceea trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia
noastr i tot efortul nostru, trebuie ndreptat spre a-i aduce la
starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o
suferin aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce
trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit
competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar.
Eficiena asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi
eficient, cere din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp
mult responsabilitate. Spiritul acestei responsabiliti cere la
rndul ei contiin i competen profesional, care s asigure pentru
bolnavul de urgen, a crui via este ameninat a se sfri uneori n
cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a
tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun
supravieuirii. Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun
organizare i dotare a asistenei de urgen, impune, din partea
medicilor i a cadrelor medicale, o continu pregtire i
perfecionare.
CONCLUZII Insuficienta venoasa prin incidenta ei, aspectul
inestetic si complicatiile pe care le poate determina intr-o
evolutie indelungata constituie o problema de sanatate cu multiple
implicatii psiho-socio-economice.Am constatat ca boala afecteaza
ambele sexe, cu preponderenta sexului masculin legat de efortul
fizic mai intens, de supraponderabilitate (obezitate) si de
ortostatism prelungit.Grupele de varsta mai frecvent afectate de
boala sunt 41-50 ani urmata de grupa 51-60 ani si grupa 31-40 ani
semnificand perioada de activitate maxima a populatiei cu eforturi
fizice mai intense si ortostatism prelungit etc.Desi grupa de
varsta 61-70 ani reprezinta locul 4 ca incidenta a bolii, are o
importanta deosebita aceasta incluzand cazurile complicate cu
tulburari trofice avansate dupa o evolutie indelungata a bolii
varicoase neglijate.Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si
interventia chirurgicala corect indicata in urma investigatilor
clinice obligatorii aduce beneficii substantiale pacientului prin
rezultatul functional si morfologic bun postoperator si dezideratul
estetic . Tratamentul chirurgical trebuie uneori completat prin
metoda sclerozanta si cea compresiva obligand echipa
medico-chirurgicala sa cunoasaca si sa stapaneasca toate metodele,
tehnicile si manevrele care pot aduce beneficii
pacientilor.Profilaxia bolii si a recidivelor postoperatorii,
impune un complex de masuri igieno-dietetice si educationale.Un
rezultat bun nu poate fi obtinut fara un proces nursing activ in
toate etapele evolutive ale bolii.Etapa spitaliceasca necesita
ingrijiri deosebite conform unui plan de ingrijiri elaborat si
adaptat in permanenta in functie de statutul
individual.BIBLIOGRAFIE1. DR. A. ANDERCOU; DR.C.CIUCE; DR.DANA
DEMCO;DR.FL.GALEA;
DR.I.GHERMAN;CONF.DR.A.KAUFMAN;DR.A.MIRONIUC;DR.D.MIRCIOIU;
DR.S.RADULESCU:Propedeutica, semiologie si patologie chirurgicala
Vol II Litografia I.M.F., Cluj-Napoca 1990 2. L.DR.LUMINITA
BELDEAN; ASIS. UNIV. DRD.LILIANA COLDEA;ASIS.MED.PRINCIPAL
GHEORGHICA GAL: Nursing-Principii Fundamentale Ed. Alma Mater,
Sibiu 2003 3.DR. NICOLAE GRIGORE: Urologie Ed. Alma Mater,
Sibiu
4.PETRU IGNAT: Chirurgia sistemului venos al membrelor
inferioare Ed. Academia Republicii Socialiste, Romania 1985
5.TITIRCA L: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistenta medicala Ed. Viata Romaneasca.
6.TITIRCA L: Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si
ingrijiricorespunzatoare nevoilor fundamentale Ed. Viata medicala
romaneasca
7.TITIRCA L: Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului,
Virginia Henderson Consiliul International al Asistentelor Medicale
(I.C.N) 19938.TITIRC L: Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
asistenii medicali, Ed. Viaa medical romneasc, Bucureti 1996
9.TOADER C., Membru al Academiei Franceze de Chirurgie-Paris :
Patologie Chirurgicala I Ed. Didactica si Patologica Bucuresti
1975
PAGE 7