Universitatea Transilvania din Brașov Facultatea de Științe Economice Specializarea – ECTS Instrumente muzicale de suflat
Universitatea Transilvania
din Brașov
Facultatea de Științe
Economice
Specializarea – ECTS
Instrumente muzicale de suflat
Trusca
i Beniamin
Anul 2
Grupa 8203
CuprinsARGUMENT..............................3
Istoricul instrumentelor muzicale de
suflat....................................4
Metoda de fabricație și materialele
folosite..................................7
Calitatea și securitatea pentru
consumator................................8
Concluzii:............................9
Bibliografie:........................10
ARGUMENTÎn principal cam viața mea se învârte în jurul instrumentelor
de suflat. Pentru că de 3 ani sunt dirijor al unei fanfare dintr-o
biserică locală Creștină Penticostală.
Am suflat la aceste instrumente încă din clasa a 5-a și nu m-
am mai oprit, practic am devenit dependent de a cânta la instrumente
muzicale în mod special la cele de suflat. Am acumulat informații și
tehnici din diverse părți, internet, cărți, metode speciale și
treptat am reușit să învăț de unul singur să cânt la instrument și
să-l cunosc totodată. Am aflat istoria lor, scopul lor, aplicația lor
chiar și în zilele noastre, construcția lor și evoluția lor în ceea
ce privește materialele folosite pentru fabricarea lor și forma
acestora care are și ea o destinație specifică. De exemplu
instrumentele din alamă sunt folosite în general și dau un ton ușor,
plăcut, cele din argint dau un ton țipător și stabil iar cele din aur
dau un ton briliant și pătrunzător. Forma instrumentelor afectează
deasemeni sunetul instrumentului de exemplu instrumentele drepte
(trompeta, trombonul..) au un ton puternic țipător pe când cele
curbate (bassflugelhornul, flugelhornul...) au un ton cald și plăcut.
Istoricul instrumentelor muzicale de suflatÎn anii '90, destul de recent, au fost descoperite în China
probabil cele mai vechi instrumente muzicale din lume, un set format
din 6 flaute înca funcționale, cu un design foarte apropiat de cel
actual, ele fiind prevăzute cu un număr de 5, 6, 7 sau 8 găuri, fapt
care atestă măiestria meșterilor din acele vremuri și stadiul destul
de avansat al cunoașterii muzicale,
suficient de rafinată încat să recurgă la
artificii tehnice pentru a putea exprima
stări și emoții artistice cât mai
variate. Flautele au o vechime
impresionantă de 9000 de ani și sunt
confecționate din os, iar chinezii au
făcut mai multe copii ale acestora pentru a putea studia mai ușor
tonurile specifice și tipul de muzică pentru care erau destinate în
vremuri de mult apuse.
Descoperirea din China a pus într-un fel
capăt unei dispute arheologice privitor la
primele instrumente muzicale de pe Pământ, erau acestea instrumente
de suflat sau instrumente cu corzi, ori poate toba să fi fost primul
instrument muzical vreodată creat de către om. Iată ca dovezi de
necontestat arată că instrumentele de suflat ar avea întaietate în
istorie și nu cele cu corzi. Anterior acestei descoperiri, nu se
mergea mai departe de anul 3000 î.Chr. în datarea instrumentelor
muzicale, existând dovezi similare ale unor obiecte artistice foarte
valoroase dintr-o zonă apropiată de China, respectiv Mesopotamia,
locul de unde se spune ca s-ar trage întreaga civilizație umană.
Apoi în Egiptul Antic a apărut trompeta, unde au fost găsite
hieroglife cu trompete și chiar mai mult în mormântul regelui
Tutankamon au fost găsite instrumente musicale de suflat, trompete
și altele, din argint și alte materiale. Trompetele mai erau folosite
în scopuri religioase de către Israeliți, tibetani și Romani.
La început trompeta și toate derivatele ei erau văzute ca
obiecte de a semnala războaie, folosite în armată în mod general dar
și la casele regale folosite pentru festivități
importante. Abia mai târziu au fost considerate ca
instrumente muzicale.
Secolul 14-15, trompeta a putut fi îndoită si
îmbunătățită dar putea să producă doar sunetele
armonice. Deasemeni apăruse și tromba di tirarsi, un
instrument format din 2 tuburi care se mișcau liber astfel a apărut
trombonul iar sunetele puteau acum fi reproduse chromatic.
Secolul 16, trompetele erau folosite și în armată cât și la
casele regale. În această perioadă au fost foarte apreciate foarte
mult trompetele în Germania unde au fost
valorificate mai mult ca instrumente musicale.
Aceștia au construit variațiuni de trompete
începând de la cele ce scoteau sunete joase până
la cele înalte. Cu cât tubul
instrumentului era mai mare și mai gros sunetul era mai jos iar
instrumentele de mărimi mici scoteau sunete înalte. Astfel astăzi
avem piculina cel mai înalt instrument și tuba bassul în sib cel mai
grav instrument.
Secolul 17-18 trompeta a ajuns să fie
foarte cunoscută în lumea muzicii și a fost des
folosită de câțiva compozitori ca Leopold
(tatăl lui Mozart) și Michael( fratele lui
Haydn). Trompetele erau acordate în sunetele Re
și Do folosite în special pentru acea muzică
iar trompetele în Mi bemol și Fa erau
întrebuințate în armată. În 1814 au apărut
primele încercări ale unei trompete cu valve ce
au permis să fie cântată o scară cromatică egal.
Secolul 19 , trompeta era cunoscută ca un
instrument orchestral, o perioadă în care a suferit
multe modificări și încercări ale multor oameni care
încercau să o perfecționeze și estetic si musical.
Așa au apărut și țevile de la valve mobile ca
instrumentul să poată fi acordat pe toate notele și
registrele. Astfel trompetele au devenit mai etanșe
rezultând un sunet mai puternic și complex (armonic).
În zilele de azi față de sfârșitul secolului 19
trompeta nu a suferit aproape nici o schimbare
privind
aspectul sau
modul de funcționare doar în ceea ce privește
aliajul de alamă.
Metoda de fabricație și materialele
folositePrivind la evoluția instrumentelor muzicale de
suflat din punct de vedere al materialelor de construcție
vedem o trecere de la materialele organice (lemn, scoici,
coarne de animale) la metale (argint, aur, platină, nichel și alamă
în mod special).
Alama este un aliaj al Cuprului cu Zincul cu diferite
proporții în funcție de scop. Are rezistență foarte mare la oxidare
în aer și o temperatură de topire mai scăzută. Culoarea este cu atât
mai galbenă cu cât aliajul conține mai mult Zinc.
La început instrumentele erau sculptate manual de oameni
pricepuți în general cei care erau și instrumentiști. Un mare pas în
evoluția instrumentelor cât și a modului de producție l-a avut
perioada renașterii și a iluminismului când s-a descoperit să combine
metalele în aliaje și cum să fie manipulate dându-le forma dorită.
Astfel avem până azi o creștere, un progres tehnologic vizibil în ce
privește fabricarea instrumentelor.
Astăzi aproape fiecare firmă respectabilă au propria lor
“rețetă”-metodă de fabricație, au totul pentru a obține un produs
cu personalitate.
În general procesul de fabricație este următorul:
Se începe cu o tablă subțire din alamă pe care se trasează
forma pentru pâlnie, se taie forma si se începe prin a uni capetele
tablei formând un tub alungit, apoi cu un ciocan se încearcă a i se
da o formă apropiată cu cea finală. Tubul este apoi pus la strung
unde se rotunjește perfect dându-ise forma finală a pâlniei. Acest
tub este umplut cu o substanță special ce permite îndoirea țevii fără
a ceda forței mecanice exercitate. Urmează apoi prelucrarea
sistemului de valve (pistoane),acesta se formează din 3 sau mai multe
valve cu țevile respective pentru fiecare valvă în parte. Tot acest
sistem se sudează tot odată deoarece o sudură mai târzie ar afecta
negative sudurile aplicate anterior. La final se sudează și țeava
principală, cea acordabilă rezultând forma finală a trompetei. Apoi
excesul de sudură și petele rămase pe instrument se curăță odată cu
tot instrumentul până nu rămâne nici o imperfecțiune, la final se
aplică mai multe straturi de lac special pentru metale ce protejează
metalul de cozoriune și intemperii. I se atașează un muștiuc și
instrumentul este perfect funcțional o viață întreagă.
Calitatea și securitatea pentru consumatorDin toată documentația pe care am făcut-o și informațiile pe
care le-am acumulat am observant că acest produs nu afectează nicicum
negativ organismul uman, dar poate s-ar putea ridica probleme asupra
alergiilor la anumite metale sau afecțiuni ale auzului când trompeta
este folosită la momentul și locul nepotrivit.
Dar partea interesantă este că instrumentul, cântatul la
instrument are un efect pozitiv asupra instrumentistului. Se dezvoltă
mușchii toracelui, diafragmul și plămânii rezultând o respirație
corectă și sănătoasă, implicit plămâni mai dezvoltați ca ai unei
persoane normale. Toate instrumentele muzicale cer ca postura
corpului să fie una dreaptă, corectă și lejeră. Deasemenea are un
mare impact asupra mușchiilor mimici. Pentru a putea cânta corect,
susținut și pentru o perioadă îndelungată, interpretul își antrenează
și își formează aproape toți mușchii feței pentru a devenii stăpân pe
instrument. Se consideră că această performanță se atinge abia după
1000 de ore de repetiții și cântat intens.
Concluzii:Aceste instrumente le găsim aproape pe tot parcursul istoriei
omenirii fapt ce dovedește că au avut un scop și o întrebuințare care
au ajutat omul să progreseze din punct de vedere tehnologic și în mod
special să-și dezvolte latura artistică. Așa cum știm muzica îl
culturalizează pe om, îl face să zâmbească, să iubească și el ceva.
Fiecare în ziua de astăzi are muzica lui preferată, muzica aceea care
îl liniștește, care îl antrenează, cea care îl face să-și dea seama
că viața este mai frumoasă atunci când muzica își face treaba de a
surprinde plăcut auzul nostru.
Pentru mine muzica din instrumentele de suflat mă face să mă
simt cel mai bine în orice vreme. Acum în viața mea nu pot să văd o
perioadă în care să stau fără muzică sau să cânt la instrument. Chiar
dacă nu pare la prima vedere dar întradevăr este o dependență.
Bibliografie:www.the-solo-trumpet.com/trumpet-history
www.youtube.com/how-is-made-trumpet
www.chicagobrassworks.com
www.musiced.about.com/trumpethistory
www.trumpetmaster.com
www.ro.wikipedia.org/istoria_muzicii
www.ro.wikipedia.org/trompeta
www.google.com/images