Instructiune Civie

Instructiune Civie� c-- .

'Drept �i Economie politica

pentru

Clasa IV secundară

· I

EDITURA LlBRĂRIEI. SOCECU & COMP.

(/ . .

1902

,Preţul Lei 2.50.

D. AUG. LAURIAN

Instruetiune Civica

Drept §i Economic politica,pentra

CI asa IV seciandará

MICAIRE.StiEDITURA L1BRARIET SOCECO & COMP.

1902

I. V. SOCECt, BUCURESCI.66984

PREFATA

Legea invd,dmintulut secundar ci superior, din1898, a infiinlat un curs de instructiulie civicd, drepusual fi economie f5oliticez, pentru icolarii din clasaIV secundard. Programa de stud& din r899* a ardtatpe scurt materia acestut curs. Aceasa programa' se(With', de la r Septemvrie, in clasa IV a gimnazielorfi a liceelor.

Ping acum nu existd, in balioteca .secundard,o carte intocmitd pentru acest curs nog. Ca sif vinin ajutorul scolarilor, am lucrat acest manual.

Lucrarea a avut de 6azd legislatiunea noastrdpoliticd, administrativd, civild, comerciald, penaldunele publicatiloa relative. Pentru Etonomia politica",m' am mdrginit la resumarea cursulut tipdrit de mine,la 7897, fientru icolaril clasd VII liceale.

Cum insd materia acestur curs, de netagaduitgtrebuinfd pentru celdlean, este foarle 6ogatd (cestiuntde drefit constitutional ci administrativ, de codice civil

firocedurd civild, de drefit penal, de codice comer-cial fi de economie politica), ma' tem cd, cu toad

mea de a mg finea in marginile impuse de o-rarul IscoaleY, am trecut peste acestemargini. Aceastdimprejurare m' a jgcut sd adaug, dupd capitulele de

I

fi

fisi-

linta

IV

instrucciune civicd fi ....fle dreti usual, cite un- resu-mat, care sd fixeze mai' precis in mintea fcolarilor,ideile de cd petenie ale, acestor materli' ii sd f acd .t.o-sada' tratarea intregulia curs.

De sigur cd aceasid indict' lucrare asupra unetmateril nour in invdtdmintul nostru secundar fire-zintd multe cusururi'. Profesoril cari' vor fi insdrci-nati' cu predarea ei, aa sd le constate experimental.La dinfir me adresez colegial, ca sd mi' .comunice ne-ajunsurile, pentru ca ' cu al lor ajutor, la a douaeditiune, sd pot incredinta fcolarilor a carte mai' fio-trivia' .cu cerintele programa.

Cartea este tzPdritd cu ortografia Academies, nudin convingere cd acest institut a rezolvit faintificfi pedagogic toate cestiunile de ortografie, ci fiindcdaceastd ortografie este impusd in f coald. Credinfa meaeste cd Academia ifi' va urma drumul cdtre fonetism.

Comarnic, 30 August, 1902.D. Aug. Laurian.

PARTEA I.

INSTRUCTIUNEA CIVICA

I.

Drepturl §1 datoril.

SUMAR : t. Obiectul studiuluY. a. Ceattnul. 3. Drept si datorie. 4. Drep-turT naturale, politice si civile. . 5. DatoriT cdtre sioe. 6. DatoriYatre semeniI nostri. J.-- 7. DatoriX atre familie. s 8.. Datorrf sociale.9. Datoril cKtre slat. zo. Obligatiunea scolaa. x I. Obligatiuneamilitark 12. Obligatiunea ilscall. 13. Impositele. 14. Budgetul.

h Obiectul studiulul.ScolariT ad sA, fie cetAtenT lavarsta de 21 de anT. CetAténul unuT stat are maT multe drep-turi 0 datoriT deck cine nu este cetAt6n. ArAtarea acestordrepturT 0 datoriT, carT ite fac a ne cun4ce mar bine Ora0 a o iubi maT mult, formal obiectul instructiuniT civice.Ea ne aratl pe de o parte constitutiunea 0 organisarea ge-neralA a patrier, iar pe de alta cea ce patria are dreptul sa.aAepte de la nor 0 cea ce fie-care din noT este dator patrieT.

2. Cetaténul. Intr'un stat sunt cloud marl catego-rir de locuitorT : strAiniT, carT nu se bucurA de drepturile poll-tice ci numal de drepturile civile 0 publice, 0 cetAteniT, catrsq bucurä 0 de drepturile politice.

Pentru ca cine-va sA Ae cetAtén al statuluT roman trebue :

6

1) sl fie fiii de cetAtén roman sail sA fie naturalisat roman ')(naturalisarea, adicl calitatea de roman, se acordA strAinilorde care puterea legiuitOre, prin lege individuall, sanctionatAde Rege); 2) sä aibA varsta de 21 aril' ; 3) sl se bucure dedrepturile politice si civile, adia sA rtu fi pierdut aceste drep-turf prin vr'o condamnare orT prin interdictie 2).

3. Drept *1 datorie. Drepturr si datorir ail numar-.,

Omenir. Bunul cel mar mare al omulur este vieta, care nevine de la naturA. Bucurarea de arietI constitue un drept fun-damental al omulur : dreptul de a trli. Respectarea vietir al- -tuia, adicA abtinerea de la orr-ce act card ar vAtIma-o sail arnimici-o, este o datorie pentru top Omenif.

Ca sA putem trAi si ca sl ne imbunftAtim vieta, avemtrebuintA de multe lucturr, ca hranA, adApost, culturA, unelteetc. Pentru ca sl avem aceste lucrurf, fArl de carr nu e cuputintä intretinerea i imbunAtAtirea traiulur, trebue sA rnuncim,sl economisim, sl stringem, sA ne intovArA0m,_ etc. Tóteaceste actiunl constituesc atatea drepturi ale omulur. Cinene ar impiedica de la exercitarea lor, ar viola conditiunile fAr5de care nicr trait'', nicr progres n'ar mar fi cu putintA.

Cu viéta socialA, cu organisarea ridstrA in stat, s'a in-

trodus prin obiceiurr orr s'a exprimat prin legf o sumA deregulT, carr carmuesc pe Omen! 0 a cAror respectare este a-siguratA prin- puterea pnblicl (justitie, politie, armatA). AcesteregulT, multe 0 chiar deosebite de la un popor la altul, in-trupéz4 ideea de drept. In acest sens dreptul este facultateaacordatA de lege persemelor.

Orf-ce drept al omulut, al cetAténulta1 al grupArir so-ciale trebueFe respectat. FArA acest respect nu e cu putintlnicr viétA individualA, nici viétI sociall. A respecta dreptul

3) Afara de naturalisare (ImpamIntenire, indigenat) coustitutia nóstraacordi recunoagerea calla:tit de Roman locuitorilor roman! din alte state, cadaii renuntat de la protectiunea stainx.

2) Interdigiunea este situatiunea win! smintit, lipslt de drepturile civileprin hotarlre judecatordsca, sl antis i s',4 numit un tutor _cu sarcina de a4administra persona si averea.

7

altuia este o datorie pentru fie-care din noT. Aceste doue ideT,drept 0 datorie, sunt strins legate intre ele : dreptul impunetutulor datoria respectAriT; datoria presupune existenta dreptuluT.

4. Drepturi naturale, publice-, pclitice ci civile.Drepturile omuluT se pot irnpArti in cloud marT grupe: dreptulnatural 0 dreptul positiv.

Dreptul natural isvoreFe din natura omuluT. Tot ce estenecesar pentru intretinerea vietiT nóstre 0 imbunAtltirea et,intru-cat nu se aduce, vatlmare altuia, constitue un drept na-tural al omulta. A trai, a munci, a economisir a ne bucur4de rOdele munciT nOstre,. a dispune de ele cum vrem, a neasocia, a ne cultivh, etc., sunt atatea drepturf naturale. Acestedrepturf sunt egale pentru top 6meniT, sunt invariabile, nu sepot prescrie nicT instrAina, sunt superihre orT-clruT act (lege,decret) care le-ar recun6sce 0 orT-clruT fapt care le-ar viola.Drepturile naturale ale omuluT ad trecut incet in obiceiurT,apoT in legile scrise, unde omul a introdus felurite mesurf ju-decate necesariT pentru inchiegarea sociall. Tote regulile sta-tornicit e de societate, prin legT scrise, a cIror respectare estegaranta a prin foga publicl, fie aceste regulT conforme orTneconforme cu dreptul natural, constituesc dreptul positiv.

In grupa drepturilor positive intrA drepturile publice,politice 0 civile.

Drepturile publice sunt faculatile acordate de lege per-semelor, independent de raporturile lor cu particularil ori cuguvernul. Astfel sunt dreptul de a se aduna pacTnic 0 fallarme, dreptul de asociare, dreptul de a'0 manifesta cugetarea,prin presa orT altfel, dreptul de 4 petitiona. Se maT pOteenumera in aceastl grupI : inviolabilitatea proprietXtif, inviola-bilitatea domiciliulur (nimenf nu pote intra in casa altuia WIvoia luT, decat pentru cercet area unel fapte pedepsite de legeapenall orT pentru execntarea uneT hotärirT judecAtoresci, etc.),libertatea munciT sad dreptul de a exercita profesiunea ce voim,libertatea de consciinta sad dreptul de a crede orT de a nucrede in dogmele uneT religiuni WI a fi superat de nimenT,libertatea individuall sad dreptul de a circula §i de a se opri

8

unde 'T place I), Parä a putea fi arestat 0 detinut decat in ca-surile determinate de lege 0 dupA formele prescrise.

Aceste drepturT, al cAror exercitid este supus la ore-care regulT in interesul moraleT 0 al ordinil sociale, apartin inprincipid orT-cAreT perseme WA deosebire de varstA off de sex,fArA deosebire de nationalitate. StrAiniT se bucurl de ele ca0 RomaniT. Se notég ing a, in privinta libertAtiT indivi-duale, legea lag guvernuld puteiea de a expulsa pe strAindin Oa grin simpll mesurA administrativA, iar in privinta li-berir alegerf a unel profesiud, strAinil sunt supusT la dre-carTrestrictiud.

Drepturile civile sunt facnitAtile acordate de lege orT-cAreT perseme in raporturile sale private cu celelalte persóne:astfel e dreptul de cAsAtorie, dreptul de cumpërare, de a vinde,de a face un testament, de a primi a succesiune ; dreptul pu-tedT pArintescT, etc.

Bucurarea de aceste drepturT o ad totT locuitoriT tëriT,fie orT nu cetAtén, bArbat orT femee, major orT minor, inconditiunile determinate de lege. IncapabiliT, ca minoriT, inter-sli01 0 uniT condamnatf, nu '0 pot exercita aceste drepturi,ci ail mandatarT carT 'ft represintl.

Drepturile politice sunt. facultAtile acordate dc lege cea-tenilor pentru 'a participa la exercitarea puteriT publice : ast-fel .e dreptul de a vota, dreptul de a fi ales sad nuthit infunctiuni publice.

StrAinit sunt cu totul exclut de la bucurarea de acestedrepturT. Pentru a fi admis la dinsele, Mit destul sA fiT Romande gnge, maT trebue sA posedezr calitatia de cetafin; acéstAcalitate nu o ail decal fliT de cetAtén ajung la varsta de 21 anT 2).

Sunt sco0 din randurile ceatenilor falitir nereabilitatT,

1) StrAtniT nu se pot asesla In comunele rurale, deck -cu pe,-- .uneaautorithtit.

2) Chiar si acegia nu 'sT pot exercita aceste drepturi decAt In conditin-nile stabilite de legile speciale : nu potT fi deputat Inainte de 25 ant, senatortnainte de 40 ant.

9

interc1i0T, persOnele ce '0 pTerd drepturile politice prin con-damnare.

5. Datorii cAtre sine. Scopul pe care 11 urmgrimin vidtg este fericirea ndstrA 0 a familieT ndstre: Cu catomul are o culturg maT intinsg cu atat se lgrgesce sfera acestuTscop: el colaborda la fericirea altora, la fericirea neamuluT

natiuniT de care tine, la fericirea omeniriT din care faceparte.

Fericirea constg in excedentql sthrilor sufletesd de mdl-tumire orT de plIcere asupra celor de nemultumire orT dedureree Cu cat acest excedent va fi maT mare, cu atata omulva fi maf fericit. Acest resultat if dobandim prin ferirea de red,causa durerilor, i prin faptuirea bineluT, causa plAcerilor. Dead doue felurT de datorit cgtre noT in0ne: unele wegative,carl ne spun sg nu facem acte car! aduc acum off maT tarsliddurerT nefolositOre, i altele positive, cart tind la sporireacantitgtir de multumire 0 de plIcere sufletescg.

Prudenta, curajul i cumpetarea sunt deprinderile de ac-tiune carT ne feresc de durerile nefolositdre. Clutarea plg-

cerilor iutelectuale, estetice, religidse 0 morale, cum 0 muncaregulatA, fie a inteligentiT, fie a corpuluT, sporesc cantitateade multumire 0 de plgcere, care face fericirea ndstrA.

Afarg de aceste datoriT generale, a cgror indeplinire in-vioréz viéta, avem uncle datoriT speciale cgtre corgul

cgtre sufletul nostru.Trebue sg. ingrijim d sgnetatea, de puterea i de age-

timea corpuluT -nostru. Buna dispositie a omuluT i sgnetateamintif see sunt conditionate de sAnetatea organelor corpuluT.Igiena i gimnastica nc dart povetele pentru indeplinirea acesteTdatoril. Debilitirea, bdla, slutirea corpultif, sunt atatea relede carT trebue sg ne ferim ; suicisul e un act de disperat orTde nebun, condamnat de moralg.

Trebue sg ingrijim de facultAtile ndstre sufletqcf, pentruca ek sl deving pretidse instrumente ale fericireT n6stre.Trebue s ne cultivAnr inteligenta, prin lecturT i lucrArT se-*lose, pentru a cundsce cat maT multe adeverurf i pentru

si

matsi

10

a inlAtura erorile. Pentru Un profesfonist, enno$cinta cat maTdeplinl a specialitAtiT sale, fie el muncitor de rand, fie jurist,medic, profesor, militar, e o conditiune necesarA atat pentrubinele luT cat i pentru binele societAtif pe care o serve$ce.Trebue sA ne cultivAm afectivitatea, clutand a starpi senti-mentele triste, deprirnante, antisocial i cu deosibire necazul

ura, $i a intArl sentimentele vesele, viol, sociale, ca prieteniaiubirea, i urmArind ,acel echilibru afectiv, numit egalitate

de umóre, care ne dt puterea de a stApanl tulbuthrile pecarT le aduc in suflet deosibitele imprejuthri plAcute orT ne-plAcute. Cu deosibire cultura sentimentelor inalte morale,estetice i religiOse, care ne face sl iubim i sA practiclinbinele, sä admirArn frumosul i sA. adorAm mAretul, ned'asupra iritatiilor cart inAcresc viéta. Trebue sA ne cultivAmvointa, cAutand a o face cat mai libeth, adicA deprinclend-ose hothri i a lucra conform intereselor durabile ale vietiT, inurma unei serióse delibethri. 0 vointA robitA de patimi orTde rele deprinderi, care se hotAr4ce nedeliberat orT i$T schim-bt hotAririle nu mai este o vointl hbeth ci tin instru-ment de nefericire pentru noT.

6. Datorii efitre semenii nostri. NoT nu tthimnumai pentru fericirea nóstrA, ci i pentru fericirea altora.Familia, patria, societatea aü dreptul la serviciele mistre,cAcT i ele ne aduc in deosibite imprejurati multe servicie.Omul e un animal social : nu póte tthi, nu póte progresa,nu pdte fi fericit afarA din societate ; intre el $i societatesunt multe i felurite legAturi.

Primele legAturf sociale sunt cele de familie, apol yincele politice si omeneFT in genere.

Ce regulA de purtare trebue sA avem in familie, instat, in lume, chiar pentru binele nostru ?

ciinta moralA ne recomandl invgtAtura formulath deEvangelie SA nu facem rgul, s facem binele. A nu facerig nimiinui este esenta datorielor de justitie, datoriT pe carfsuntem toy obligati sA le indeplinim i dacl nu le indeplinimdevenim vinovay. A face bine tutulor este esenta datorielor

si

si

a

repede

:

11

de caritate, datorii recomandate spre a le indeplinl, dar earln'ad caracterul obligatiuniT.

precisAm aceste datoril in familie, in societate, in stat.7. Datorii citre famine. Fiecare din noT aparti-

nem uneT familiT : avem pdrinti, avem pike, frati i surori ;fiecare din noT o sd interneldm o fniilie, o s devenim pArintT5

Ce datoril avem noT care parintf, cdtre fratT si surorT,cdtre sotie, cdtre copiif nostri?

a) Catre parintT suntem datorl supunere pAnd la virstamajoratuluT, respect si iubire tOtd viéta, ajutorare la nevoTin marginea puterilor nOstre.

De la pArintt avem viéta, avem acel complex de ingri-jirT incAlclite de iubire carT fac din noT fiino sandtOse; cucultur d. educatie, atuncT când nu suntem in stare sd facernnimic pentru noT, avem povetele experienteT i sacrificiinice pentru fericirea nOstrd. De aceea trebue sl'T ascultdmcu respect si cu iubire, p'ând cand, emancipatT de lege siconstituind o famine cu a lor invoire, esim de sub a lorputere si se sporesc datoriele nOstre in altd directie. Dar

atuncT,, clacd supunerea incetézd, respectul, iubirea si in-grijirea de eT trebuesc sa rinân d. vir i crescende, ca o resplathprea mica comparativ cu cea ce eT aü thcut pentru noT.

b) Care fratT i surorT suntem datorT iubire, ajutorare,blandete... CeT marl trebue sa protéga pe ce( mid 0 sd'Yajute in educatie. Cel mid trebue sä asculte i sd respectezepe ceT marl. Cdtre surorT suntem datorl a ne purta cu odeosibitA delicatete.

Crescup sub acelasT acoperdmint, avem viéta, hrana,educatia de la acefasf pdrintyormam o micA societate incdl-yitd de egalitate si de fraternitate, tovArdsia cea maT dragAlasecare prepara solidaritatea sociald. SI continudm a 'Astra siestinde aceste raporturT i dupa ce esim din casa pArintéscd,cad astfel innobilim familia si inthrim neamul.

t) Când vrem s constituim o famine, trebue sA fim cumultd bAgare de seind, cad obligatiunile ce derivA din acestfapt sunt forte seridse.

Sa

sidil-

12

Prima grupare a individilor in societate se face prinfamilie. FundatA prin subordinarea sexelor, care unqce la olaltApe bArbat 0 pe femee, tnentinutA prin subordinarea virstelor,care uneFe la olaltA pe pArintt 0 'Pe copiT, familia represintlintila asociatiune, cea mat necesarA i cea mat naturalA dintote, §i e muma tutulor celorlalte felurt de asociatiunt, a§aa s'a putut dice, ca societatea se compune din familit nudin individt.

.Familia se constitue prin cAsAtorie, care este unirea le-

gitiml a unut bArbat 0 a uner femet, pentru propagarea spetei.Importanta asAtoriet, atit din punctul de veiere al fericirit0 moralitAtit individilor, cat 0 din acela al ordinet sociale, estea§a de mare, a aprópe nicAirt acest act nu e lgsat la sin-gura 0 unica vointA a persOnelor dispuse a-I indeplini, cimat pretutindent intervin statul 0 religia pentru a-I consacra,_pentru a primi promisiunile celora cart se légA unul carealtul a trAl impreunA 0 amândout pentru a ingriji de viitoritcopit.

Pentru a funda o familie, trebue sA fim sAntog, sl avemo pro fesiune destul de rentabilA ca sl intretinem familia, O. fimin stare a creFe copiit 0 a ne conduce casa; trebue sA ale-gem, dinteo familie onorabill 0 analOgl cu a nóstrA, o sdtApe care s'o Tubim 0 al cArut caracter, catitAtt 0 vArstA ne facsl sperAm un train totdeauna in intelegere, cu afectiune 0 curespect.

Sotit ig datoresc unul altuia .afectiune, fi ielitate, ajutor0 asistentl; legea cornanda femeet sa ascutte de bArbatul sen ;in cAsniciele bune, sotil snnt egalt dar cu atributiunt diferite:

- bArbatul ingrijeFe de trebuintele familiet, ajutA 0 protege pefemee; femeea creFe copiit 0 tine casa in ordine 0 in eco-nomie; intre et este o complectA soliddritate.

Desfacerea cAsAtoriet, adicA divortul, trebue consideratca un act extrem, dictat de o necesitate absolutA.

d) and ajunge cine-va pArinte are datoria de a'0 hrAnicopiit, de a-t- imbraca, adAposti, ingriji; de a le da o instruc-tiune potrivitä cu starea lul, de a le corige defectele, desvolta

J 3

calitdtile g a-T face *sä capete bune deprinderl, de a le da tot-deauna bune sfaturi si bune exemple. PArintii trebuesc sd'fiint:lewd copiiT pall sä'l strice, al Tubescd pe toti de o poa.

trivd, sd cerceteze cu bdgare de sémd inclindrile lor sientrua'o da socoteldr`exactg de profesiunea ce le-ar conveni maTbine, pentru a le da bune consilie la epoca cdsatorid.

'Taal si mama sunt datorT sd se intelégl la crescereacopiilor pentru a conlucra in armonie; muma trebue sd re.presinte blandetea, tatal fermitatea. Cand unul din pdrintl dis--pare, celalt trebue sä indeplinesca tote datoriele.

e) Mat in tote familiele se gdsesc servitorl, insdrcinatfcu lucrdri pe earl pdrintil nu le pot face. Servitoril sunt factorlal administraPer matedale si cunosc maT tote afacerile easel;el ad leglturl dese Cu copiil. Dada sunt cinstitT si inteligenti,clacd isl fac bine serviciul, el contribuesc la prosperitatea fa-miliel si intervin in educapa .copiilor. Dacd nu sunt asa, eidevin o causd de pagubd pentru casä si de nenorocire pentruapucdturile copiilor. De aceea stapanii sunt datorT a fi cu multäatentiune la alegerea servitorilor, a.-T priveghea si a le da oincredere proportionalä cu onestitatea si cu zelul lor, a-T 'Astranumal cat sunt utilf, a fi bug si recunosatorI care bdtraniiservitor)", a nu ulta a si ei sunt OmenT si a nu permite co-piilor ca sd T trateze cu asprime si grosolan oil si-I lute.

8. Datorii sociale. Familia cea mare este societateomenésca, omenirea in general. Cdtre OmenT, orlcine ar fi

dinsil, avem datorif stricte, de justitie, si datoril largi de ca-ritate.

Datoriele stricte se insumd in maxima : stl nu facemWI nimenut, 0 le indeplinim cand ne deprindem a fi dreptl, re--cunoscetorT, kali si-respectosT cdtre adevdr.

Dreptatea cere ca sl nu vdtdmdm pe nimenT. Ea neobligd decl a respecta viéta altuia, libertatea, proprietatea,onórea, credintele intime ale semenilor nostri, a da fie-cdruiaceea ce este al sdii. Omuciderea, ca si robia, hotia, calomnia,intoleranta, exploatarea rapace, sunt condamnate de morall side legislapa positivd.

14

Recunoscinta cere sa nu respundem cu rëd la binele pri.mit. Iubirea de parintl §i de patrie, gratie carora existhm sine bucuram de atatea bunurT, sunt formele generale ale recu-noscinteT, de la care nu ne este permis sa ,ne abatem. Cineeste lipsit de acest sentiment ,§i r6spunde cu rëd bineluT, estecu drept cuvint considerat de societate ca o fiinta degradata.

Lealitatea cere ca sa ne tinem de cuvint. Cand promitemceva, lie in scris, fie prin graid orT numat tacit, am creat undrept altuTa la acel ceva, am dat nascere la o speranta, la oasteptare, pe care dad( n'o satisfacem producem durerT, pa-gube. Fara indoiala ca, in cas de contract, indeplinirea pro-misiuniT obliga pe am findoud partile, iar neindeplinirea eT decatre o parte desléga de obligatiune pe partea cealalta.

Respectul adev&uluT cere ca sa nn mintim, cere ca saspunem lucrurile asa precum le scim. Cu minciuna aducemaltuia maT totdeauna contrarierT, durerT, pagube, compromiteminsa.sT demnitatea antra. Daca nu suntem obligatT sä spunemori-cuT tot ce scim, suntem insä obligatT el nu mintim.

Datoriile largT se insuma in maxima : sa facent binealtora, §i le indeplinim cand desvolthm iubirea aprdpeluT §i

practiam caritateaIubirea aprópeluT ig are thdacinile in instinctul altruist

al omuluf, care se desvoltä In familie, se estinde in amicitie§i. se generaliseza in consideratia semenilor nostri ca fratT,carT ad aceleasl drepturT la tericire ca si noT. Acesta iubireiea forme concrete in manifestarea caritatiT, binefacerit

Caritatea ne recomanda sa intervenim pentru salvareadrepturilor. altuia, chiar cu pericolul vietil ndstre, sa damceva din avutul nostru, din inteligenta, din afectiunea, dinvointa ndstra, pentru a ajuta pe nenorocitT ca sa scape debole si de miserie, ca sa se inarmeze cu mijldcele carT ducla un traid onest si productiv. De aci o suing de institutiunldatorite caritatiT private, ca spitale, Italie, scolT, ateliere,asilurr.

Fara indoiala ca, sub forma milostenieT, caritatea trebueindreptata catre aceia carl merita acésta atentiune de iubire,

15

nu care vitiosT onT lenesT. Acestora II s'ar cuvenl asistentgpentru a se tgmgdui de vitiT orl pentru a se deprinde cu unfel de muncg potrivitg cu fortele lor organice.

9. Datorii citre stat. Statul este un fel de orga;nism, care represintg o asociatiune de 6menT, ce traiesc im-preung pe un feritor propria i sunt cllguziti de legT comune.Cand gruparea familielor ajunge sg se organiseze in stat,viéta n6strg, interesele i propgsirea fiecgruT membru al sta-

. tulur sunt mai garantate, fiecare avem o patrie.Patria este téra i natiunea de care ne simtim strins

begat! prin istoria trecutuluT, prin interesele presinteluT, prinaspiratiunile viitorului ; este ;era unde odihnesc 6sele strg-bunion, unde a lost léggnui nostril, unde &Aim i unde vrem

firn ingropatT ; este natiunea pentru care traim, cu careimpgrtgsim aceleag gandirT i aceleasl simtirT, la mgrirea qi

fericirea cgreia ne considergm datorl sd lucrgm, pentru apg-rarea cgreia punem mina pe arme, pgrasim fiintele cele maTiubite, fiiT pe pgrinti, bgrbat pe sotie i copilasT, i cu unavent adrnirabil ne jerthrn viéta.

MembriT unul stat se numesc cetgtenT, insg pe teritorulstatulur mai locuesc i aft! 6meni carT nu sunt cetnenT : a-ce§tia sunt strginil. TotT locuitoriT unuT stat sunt datorT a res-pecta legile statuld. CetateniT insg, pentru faptul a ail maimulte drepturt deck strginil, ail si maT multe datoriT, dato .rifle civice.

Aceste datoriT se pot resuma astfel :A ne instrui cat mar rnult, pentru ca s cun6scem in-

stitutfile teriT i legile de cgpetenie carT regulézg raporturilecetgtenilor intre dfniT orT cu statul, and suntem chigmatT aalege mandatarT in consiliul comunal, in consiliul judeten, inparlament or! suntem alesT, pentru ca sa cum:1*cm sitatiapoliticg i economica a tern n6stre si a altor trT, cand estevorba de a stabili raporturi cu dinsele orr suntem arnenintatTde conflicte;

A ne supune legilor, chiar cand ar contine dispositiunice nu ne convin, cad acestg supunere garantézg ordinea

sà

16

socialg ; ad intrg plata inipozifelor, serviciul militar, respec-tarea functionarilor ;

A ne iubi Ora, tratand pe concetgteni ca fratT i lu-crand slilnic la sporirea valoriT eT intelectuale si morale, lamgrirea patri et

Obligatiunea scolari. tnteo ca a n6strg,unde guvernarea atarng de voia natiuniT, unde cetgtdnul alegedirect orT indirect pe mandatariT carT fac legile i dan guver-ngmintul, este de interes public ca toti sä ne cumiscem drep-turile i datoriile, legile i institutiile carT ne carmuesc, s fimdestul de- inteligentl si de instruitT pentru a judeca profesiu-nile de credintg ale celor ce ne cer votul si a aprecia pur-tarea mandatarilor nostri.

Copilul care creFe in ignoranO, care nu Fie nict sgcitéscg nicT s scrie, a cgrut inteligentg este sgracg si a cgruTjudecatg e slabg, care nu cun6sce nicT Constitutia, nici legile.de clpetenie ale OriT sale, nicT care IT sunt drepturile publice,civile i politice ce va aye sg le exerciteze, nicT care Ii suntdatoriele ce va aye sg le indeplinescl care sine, cgtre familie,care patrie i care ceilalt1 OrnenT, va fi, fgrg sä sciesg vrea, nefolositor i chiarvätgrngtor concetgtenilor i patrieT.

Statul, care intervine pentru a sili pe pgrit4T sl hrg-néscg, sg adgpostescg i sg intreting pe copiil lor, spre a'Timpiedica de a-T trata rèii, de a-T supune la muncg excesivg

vagIngtOre, a credut cg trebue sg interving pentru a con-stringe pe pgrintT ca sg dea copiilor. minimul de instructiutie,cu care ig p6te cineva imbungati positiuuea, desvolta inte-ligenta i nioralitatea, ocupa tin loc onorabil in comuna, instat i in societate.

Legea stabilesce cg instructiunea primarg este obligat6repentru copiii de roman, de la 7 ping la 14 anT impliniT, darlasg pe pgrintT sg 'T ducg in sc6la publicg, care e gratuitg,orT in institute private, recunoscute de stat, orT sg 'T invetein familie, sub conditiunea de a da examene la stat. Ea dis-pensézg de o parte din timpul scolaritAtil obligatOre pe co-pill carT an obtinut certificattd de absolvirea cursuluT primar

to. térA

si fArä

ei

17

urban inainte de virsta de 14 ant, dar dictéza pedepsein contra parintilor si tutorilor, patronilor si sthpanilor cartnu se supun legit, de si an fost insciintatt a se conforma cuea. Copiir stthinilor sunt primitt in saila primara publica,daca mat sunt locurT, insa cu plata ; eel saracr sunt scutipde taxa.

In grija de cultura natiunit, statul a mers mar departe :el a creat sal secundare si superb:5re de deosebite categoric,unde invetamintul este in mare parte gratuit pentru copiii deroman si cu dispense de plata pentru strainit saract, infiin-and chiar internate si ajutdre in ban! pentru fiir de cetaténbine inzestratt .dar saracr.

x r. Obligatiunea militarã. . Misiunea de capeteniea statuluT este de a garanta vieta, proprietatea si libertateafie-caruia in contra atentatelor din launtru, de i'st apèra in-dependenta, ondrea si teritoriul in contra inimicilor din afara.Acesta misiune motivéza existenta uner forte publice, unelarmate. Numar o armata permanenta, bine organisath, meretiexercitata, obisnuita cu disciplina si cu ostenéla, care ar-mata este si nationala, adica insuflepta de aceleasT intereseca intréga natiune din care face parte, p6te garanta seriosordinea 0 siguranta fata de inimicul din launtru orf dinafara.

Dupa legea nOstra, tot! locuitoril t6rit ajunst la majorat,fie roman! fie straint (daca nu sunt supusit altut stat), stintobligati a face personal serviciul militar, afara de cer nedemnt,incapabilr si dispensati. Acest serviciti tine pana la varsta de46 ant impliniff, in diferitele elemente ale armatel.

Obligatiunea militath nu este numat o datorie impusade lege si motivatä de interesele generale, este in acelasttimp si o onOre. De aceea legea declara nedemni de a fisoldap pe 6meniT cart an pierdut ondrea : condamnatul la opeclépsa criminala sail chiar la o pedépsa corectionala matmare de clout ant, nu poate face parte din armata romana.

Armata ndstra cuprinde patru elemente deosebite :a) armata permanentel, compusa din infanterie (bataliOne

66984 2

13

de vingtor1), cavalerie (regimente de ro0orl), artilerie,grandarmerie, flotilg, trupe de administratie, pompierT.

b) armata teritoriald, compusg din regimente de doro-bantt (un batalion permanent 0 dou6 cu schimbul) 0 din re-gimente de eglgra0 (escadrdne permanente i escadrdne cuschimbul).

Aceste don6 elemente constituesc armat4 activg.Termenul de servicid in activitate, pentru trupele de

uscat, e de 7 ant (snb arme, in congediti i in rezervg) panäla vIrsta de 30 ant imp1inii, iar in flotila de 8 anr (5 in ac-tivitate 0 3 in rezervg).

c) milifiele formézg 6 clase 0 se comptin din dmenifcart g-ati fgcut serviciul activ.

Terminul de serviciii este de 6 alit, de la 30-36 antimpliniti. Omenir din flotill sunt scutiti de a face parte dinmilitit.

Militiele se chiamg sub drape!, pentru instructie (Du-minica sari chiar mar multe slile, pâtt5. la 30 pe an), pentrumanevre, mobilisare i resboiii. In cas de mobilisare, ele potfi intrebuintate ca garnizdne in locurf intgrite, la posturt deetape, la apgrarea unor linir sail puncte strategice. In cas der6sboill ele umplu golurile ivite in armata activä sail pot fiorganisate in brigade, divizir i corpurT de armatg, spre aface campanie cu armata activg.

d) gloatele se compun din dmeniT car au fOcut servi-ciul de militient.

Terminul de servici5 este de ro ant, de la 36-46 antimplinitr. Ele fac serviciul de garnizdng, de ordine interidrg,pentru apgrarea locurilor intgrite, la punctele de etape i laapgrarea tmor liniX sati puncte strategice din interiorul terit.Numat armItura i munitiile li se dart de stat. Ele sunt chtil-mate in casurt cu totul exceptionale.

Armata activl se constitue prin angajtttl voluntare, reangajirt i tragerela sortl.

Angajatul vohintar trebue s aiblt viirsta de J8-21 ant, talia 1m.54sit scie s citésca si s scrie, slt aibit certificat de bunl purtare, sit nu fi su-

geoid,

19

fent nict o condamnare care 11 face nedemn de a fi soldat, sil presinte con-simtimintul representantiler set legalY, dad{ e minor. Angajdrile voluntare sefac nurcaT pentru armata permanent . aldrasiT cu schimbel.

Reangajdrile se fac numat pentru serviciul permanent al armatef, con-form unef legt speciale, care acordi avantaje sergentilor I caporalilor cart ser-iesc cu distinctiune.

Tragerea la sortt se face de atre consiliel de revizie, dupti listele -derecenstimlut ale recrettirit, Intocmite de primar 51 publicate de comuni tnaintede 15 Octobre, revizuite 5i complectate de comisiunije de recenslmint ale re-cruarit, cart statueza asupra reclamatiilor celor interesatT 51 centralizEzi re-cenadmIntul pe past gi orase de regedintd pând la 30 Noeinbre. Consiliele derevizie mat Maid revEd operatiunile recruarif, ascula reclamatille, judecd sihoardsc, Ia sedina publics, cauzele de excludere, de scutire, de dispense ab-soIut orT conditionald, de reducerea termenulut de servicitt activ si de treceretn trupa cu schimbul, lntrunesc tn una singua tabelele contingentulut fiectirefplitgt ale aceluiagY judet (pentru regedinte e o tabeht deosebia), gi spot dupl.ce ofiterul recrutor primesce cleclaratiile tinerilor cars doresc a face parte dinserviciul permanent salt din cela al calerasilor cn schimbul sati din al flotileY,

dupd ce Inscrie peeve serviciul permanent pe toff tinerit recrutaff conditio-nal saS cu reducere de termen proced la operatiunea tragerit la sortY. Pri-mele numere, Intre.clit satisfac conditiunile fisice de apdtudine, se destini ser-viciulut permanent, iar restnl coutingentuluT se trece in trupa cu schimbul.Pentru flotjl recrutarea se face mat ales din locuitoriT litoralulef DuniritMdrit-Negre. Pentru addragit cu schimbul, recrutarea se face dintre ceY avec(din comund.

Toll tinerit, la lnsumarea lor In armati, depun, fiecare la corpul dincare face parte, urnettorul juntmInt: In numele la Dumnesetl a tot Puternicul,eü jur credinfil Regelul Carol 4 suisunere legilorji indatoririlor militare, in limp de pace ea Fi in r?zboitl, afa sd'mY ajuteDumnesetl.

Ort-ce fraudd la recrutare, orT-ce infractiune la legile i regulamentelemilitare, cat timp cineva e sub drape!, sunt aspru pedepsite.

DacI in principiti top tinerif, ajung la varsta de 21 anT,trebuesc s facA serviciul militar, WI de care nu sunt primitTin functiunile publice, totuAlegea acora uncle scutirf, amânärTdispense, cand sunt serios motivate.

Sunt seutitY de ort-ce servicia activ satt auxiliar In armattt tineril cu vr'oinfirmitate ce'Y face incapabill de meseria soldatulut, cum aunt slutit gi bolnavit.

Pot fi aminafr clout anT d'a andel, pentru o noel cercetare medicaid,tineriY cart, la epoca 1ntrunirit consiliulet de revizie al recreant, nu ail Inatalia de 1m.54 sett se constaa cu 0 constitutie siala pentru un servicifi activ

i

st

51

si

0

20

sad auxiliar. La cercetarea daa se gnsese bunt. de servicid, stint su-pug la t6te Indatoririle clasei din care fac parte, iar dacti, nu, trec In rindulsesstifilor. Se ma! acordn in timp de pace, de entre ministerul de rhboid,aminitrT -succesive de ate-un an tinerilor, pentru terminarea studielor ; acesteaInsil numaT pita la virsta de 27 anT.

Sant disfiensaff de ierviciul armateT active si trecut! direct In elementulmilitiilor

a) eel maT In virstA dintre orfaniy de tath manin ;b) cel maY In vArstit dintre orfanil de mam4, al citruT tat! e legalmente

declarat absent sad Interd s ;e) unicul fid sad cel maY In varstn dintre fiT ; in lips!. de fiT, unicul

ginere, In lips! de ginere, nepotul unic sad eel mat In virstit chntre nepotT,(in linie descendent!) al uneT femeT actual acluve ;

d) unicul fid sati cel maY in varstli dintre fiI ; tn lips! de fid, uniculginere ; In lips! de ginere, nepotul unic sad cel maY In virsttt &rare nepotl(in linie aescendend) al until tat! orb ort al und tat! trecut tie 70 ard, cu oInfirmitate constatattt i nefiind In stare a se hard.

Daca acesa dispensatT sunt orbT orY ating de vr'o infimitate incurabillsi mijlece de trail, se vor bucura de dispenstt fratele, ginerele sad ne-potul care yin IndatA dap! Aceste dispense sunt acordate numaT andse probes!, cI presents fluid, ginerelur sad nepotulul sunt indispensabilepentru a asigara mijlece de trail pnrintilor sad fratilor maY mid si clad dis-pensatiT isT indeplinesc acéstit obligatiune.

Stint dispensall de servicid In armata permanent! si trecut! de dreptin trupa cu schimbul

a) unicul fid la ptirintT,b) tinerul al arta frate maY mare se all In serviciul permanent sad

in alirasit cu schimbul, present sub drapel, fie ca angajat voluntar pe termenIntreg, tie chTlimat prin sort; fie reangajat ;

c) thArul al arta frate a murit in activitate de servicid sail s'a refor-mat or/ s'a trecut In positie de retragere, pentru rane primite cu ocasiunea ser-viciuluT satt pentru infirmittiff incurabile contractate In serviciail armateT.

Aceste dispense se aplia numaT la fratele imediat urrator In vieti sise repeat In aceiasT familie orT de-cite-or! se reproduce acelas! fapt.: Ele seaplia si copitlor natural! dar legitimatT, si la ceT adoptatT, daa legitirnareasad adoptiunea s'a flcut inainte de vfirsta de 18 anT a ttnerulul.

MaT aunt dispensail, Ins! conditional, seminaristif de orT-ce nit cad adun angajament, acceptat de ministerul cultelor, de a se preoti si se preo(eseOn* la vArstlt de 26 anT.

Sunt consideratT cI g-ad tndeplinit datoria de soldat ;

a) elevil salelor ruilitare pregltitere de ofited de off-ce arra daa,chip! absolvirea said, servesc termenele impuse de lege pentru serviciul activsi In congeditt ;

de6niiv,

:

si

fIrddInsiT.

21

b) eleviT internatului medico-militar daca, duptt obtinerea titlulta acade-mic de doctor In medicinX, servesc armatet sese anY ca medic militar;

c) elevil scdoleT nationale de podurY si sosele clacii, dup l. absolvirea sr&let, obtin gradul de sublocotenent tn reservit conform legit speciale a ofilerilorde reservii.

In casul and acestY elevY vor fi fost depIrtaff din scólN, et sunt o-bligatY sit fad. Intreg termenul Impus de lege pentru serviciul activ permanent.

Legea chiaml in serviciul armate permanente, in timpde pace, pentru un termen de servicin redus la un an, dupacare sunt trecup in congediii, urmând positiunile claseT cä-reia apartin :

a) pe tinerii carT an obtinut certificatul de absolvirealiceului complect sail al unei §colT speciale superióre, fiedin Oil, fie in strainItate echivalente ;

b) pe absolventii scólelor practice de agriculturI alestatuluT, §cólelor centrale de agriculturI 0 scaelor speciale deagriculturä din Oa oil din strninntate, recunoscute de stat ;

c) pe absolventiT §cólelor de comercin de gradul It dintérl sad din strlinItate ;

d) pe eleviT 0 absolventif §cólel normale de institutori§i de inv4gtorT;

e) pe absolventiT paelor superióre de arte 0 meseriTale statuluT san al §cólelor judetene si comunale de arte 0meseriT, carT an obtinut echivalenta cu §coalele superb:5re alestatuluT;

1) pe absolventiT scólelor de bele-arte 0 aT conserva-tOrelor de musicl si declamatiune diu tell ale statuluT saddin strgingtate, recunoscute de stat;

g) pe ab-iolventiT sectiuneT conductorilor §c6leT de podurT0 §osele;

h) pe absolventil §cóleT superióre de telegraffe §i po0.1din BucureFT.

TineriT carT se desting medicine, veterinariT sail farma-cieT 0 earl obtin anal:area pfinA la terininarea studiilor,fac anul de servicin, ca ajutorT de media, veterinarT sail far-maci01 militarT.

TotT tinerT de la lit, a), cum 0 cel de la lit. b) c) f)

22

absolvenp at F61et superióre in ramura inv6tgrnintu1ut ce arkurmat, precum 0 medicit, veterinarit ;,i farmaci0iT, pot fi ad-mi0 a candida la gradul de sublocotenent in reservg, in totearmele 0 servicile armatet, in conditiunile legit ofiterilor dereservg.

Mat sunt chTgmatt 'sg facg termenul redus de un an, inarmata permanentg, absolventit semlnarelor cart nu s'ati preo-tit pang la varstg de 27 anT, iar termenul intreg de servi-ciul activ, atat absolventif c(51elor normale de invètgtort sailinstitutorT, cart n'ati dobandit titlul de inv6tator sail institutor,cat 0 tinerit cart n'ati absolvit seminarul pang la varstg de27 de ant implinip.

Tot! tineriT scutitY de armata, dispensatir de serviciul activ, dispensatitconditional, amanatit admis'ff cu termen redus, cum si ceY exclug ca nedemref,platesc o taxa militard anuall.

ScutitiY, .dispensatiT de serviciul activ si exclusiY pldtesc taxa pe un limpegal cu durata serviciuluY activ, congedid st reservit.

Dispensatif conditional si aminatiT platesc taxa pe timpul dispenseY siaminiiret

Admisit cti termen rectos platesc taxa pe timpul reducerlY termenulade servicid activ, congediti g reserva.

Nu se platesce taxa pe anul In care tIndrul_ s'ar afla sub drapel matmult de doud hint

Meste taxe se compun din o taxa flirt si alta suplimentarit.Taxa fixit e de 6 let pe an si e plaiitä din averea sail produsul propriti

al tineritor off al pthintilor.Taxa suplimentard e de patru clecimf asupra principaluluY foncieret, pa-

tentelor si licentelor (socotit silt dreptut fix eit si cel proportional), 2010 dinretributiunea, solda sad salariul, sub off-ce form a. gi nume s'ar primf de func-tiOnart amploiarf public! sad privet!, de comig gi de ort-ce angajatt cu platdtn casii, In. atabilimente gi locating de ort-ce specula. Ea se stabilesce dupti.rolurile finantiare si de pe totalul net al retributiunilor de ort-ce fel sett alaltor xesurse ce are fiul, teal gi mama luY la un loc, tmpfirtindu-se cu treY,cladt parintig aunt In vista, cu. dot (tacit numaY unul traesce, 51 se aplica numaila partea fiulut Cand aunt maY multi copii de off-ce sex, totalul se Impartede o potrivd, g se aplica numag asupra partil ttndruld Inscris.

Sunt apitraff de plata taxeg ceY cart trliesc din asistenta publica si cc!carY s'ati eliberat din serviciul armateg pentru infirthitittY dobandite In timpulsi din causa serviciulut

23

Maximul taxeY suplirnentare este de 2000 leT pe an, iar minitnul pentlt;eel aminatT pentru studil, afari de cele eclesiastice, e de 200 leT pd an.

Nu pRItesc taxi suplimentari ceT carY dovedesc cu acte, ci ad un venitanual maY mic tie 5oo leT, adunindu-se la un loc Ole resursele.

Serviciul militar nu trebue considerat numaT ca o obli-gatiune impusa de lege, ci si ca o datorie morall de a neservl patria in momentele cele grele. Data legea exclude peuniT, scutesce pc alp si dispenséza pe citT va, morala reco-mancla tutulor sa servésca patria maT ales in timp de rs-boiii: ea spune celor declaratT nedemni, sa caute a se reabi-Jita pentru ca WO pOtel indeplinl datoria de soldat ; ea cerede la ceT infirmT, de la ceT trecutT de varsta soldataluT si chiarde la femel, sa caute prin tote mijlOcele a tontribul la apa-rarea patrieT pe care n'o pot servi ca soldati; ea impufte tu-tutor dispensatilor, sa examineze impartial data nu e de pre-ferit indeplinirea datorielor de patriot, in locul datoriilor defamine orT pr-ofesionale, carT justifica scutirea lor legald.

12. Obligatiunea fiscalá. Tot! locuitorii statuluT,fie RominT, fie strain!, afara de cel absolut saraci, sunt obli-gatT pria lege, ca sa dea anual o parte din avutul lor tesau-ruluT public, fisculuT, pentru cheltuelile statulta; comuneT, ju-detuluT: acOsta contributiune este obligatiunea fiscala. Eaeste motivata de servichle pe cart' statul le aduce fie-carullocuitor in parte si tutulor impreuna. Statul ne protege viata,proprietatea, libertatea si on6rea, ne inlesnesce traiul, prininstitutiunT -carT fac munca maT productiva, respandesce cuiturain t6te straturile sociale, resolva neintelegerile de interese intrelocuitorT, face si intretine ale de comunicatie, cum si marilelucrarT de utilitate publica. Pentru a'sT puté indeplini cat maTbine misiunea sa, Statul trebue pe de o parte sa aiba bineurganisate tOte serviciile administrative (armata, politie, jus-titie, Foil, etc.), iar pe de alta sä le p6ta intretine cat matmultumitor, platind regulat pe functionarT si materialul ne-cesar acestor serviciT. De unde are sa faca statul, represen-tantul nostru tutulor, aceste cheltuelT, data nu din pulga tutu-lor locuitorilor call se folosesc de deosebitele serviciT ale statului?

24

Partea de contributiune a fie-cgruia, cum pi fixarea chel-tuelilor anuale, se hothresce prin lege de cgtre puterea legis-lativg.

13. Irnpositele. Partea de contributiune a fie-cgrurlocuitor la cheltuielile statulut, apa cum e stabilitg de lege,se numesce imposit. La apedarea unul imposit, statul trebuesg se adreseze la veniturile mat upor de constatat, sg cautea scuti obiectele de prima necesitate, sg prefere contributiu-nile cart se percep cu mar puting cheltuialg, sg fixeze cat sepóte mat multumitor pentru contribuabil partea fie-cgruia,epoca pi forma plgtit.

La not existg cloud felurt de imposite: directe i indirecte.Se numesc directe, impositele stabilite nominal asupra fie-cgrut contribuabil, cart 11 ating d'a dreptul, cum e fonciera,patenta i altele. Se numesc indirecte, impositele pe cart leplgtim cu ocasiunea until serviciii saa unet consumatiunT, decart ne-am puté dispensa, cum e timbrul, accisul, vamaaltele.

I. Impositele directe din Romania sunt: Fonciera, pa-tenta, cgile de comunicatiune, licenta pi taxa de 5% asuprasalariilor.

Aci trebue sg deosebim principalul imposituha, careeste destinat pentru cheltuielile generale pi regulate ale sta-tulta, de flecimele adilionale, cart sunt un supliment la prin-cipal, stabilit pentru plata unor cheltuelt speciale sail ocasio-nale ale statulut, cum stint stecimele de perceptie i pentrudrumuri, oil in profitul judetelor, cbmunelor pi unor institu-tiunT, cum sunt decimele judetene, comunale, camerilor decomerciu, militare. Aceste decimt se percep sub forma contri-butiunilor directe.

a) Funciera este apedatg pe venitul net al imobilulutrural sail urban pi are caracterul proportionalitgtit : cu cat ye-nitul e mar mare cu atata proprietarul plAtepce mat mult. Ve-nitul net este cea ce remane proprietarulul, dupg ce se scadedin venitul brut, la clgdirT, suma necesarg pentru intretinere

reparatiT, la mopiT, cheltuelile de culturg, semintg, recoltg.si

25

$i intretinere. Venitul imposabil este venitul net mijlociii,calculat pe un numer de anT determinat. Recensgmintul seface de regulg la 5 anr. Clgdirile neinchiriate sunt scutite deimposit pe timpul nelocuirir lor.

b) Patenta atinge pe- comerciantr, industria$r $i pe uniiprofesionigf liberr, ca avocatul, rnedicul, inginerul, insg nu inmod egal, ci impartindu-r in maT multe clase. Unir patentarrplgtesc atat taxa fixg, dupg profesiune $i numErul locuitorilorunde profesézg, cat $i o taxg proportionalg, dupg valoarealocativg a incgperilor unde i$T exercitg profesiunea; altir plg-tesc numar una din aceste taxe; altir nicr una.

c) Clue de comunicaflune sunt un rest al vechir capita-tiunr, pe care le plgtesc egal tog locuitorir tErir. Acest impo-sit e de 6 ler pe an.

d) Licen/ele de beuturI spirtbse sunt dgrile impuse celorcarl fac comerciti numai cu bEuturr spirtdse (carciumarir $i ra-chieril) sail cad pe rang un alt comerciii vind $i astfel de beu-turr, ca blcanir, cofetarir, birta4ir. Fall brevetul de. licentg(permisiune), care e de ma! multe grade, nu se pcite exer-cita acest comercia. Licenta nu scute$ce de patentg.

e) Taxa asupra salarielor este un imposit de 5°/0 a-supra- orr-cgrur fel de retributiune (leafg, diurng, pensiune,salar), plgtitg lunar de stat, judet, comung, institutiunT priavte,case de comerciü, etc.

Cine se crede nedreptgtit in stabilirea impositelor di-recte, póte reclama la comisiunile de apel $i apor la Curteade Casatie.

II. Impositele indirecte din téra mistrg sunt : Vama, tim-brul, inregistrarea, taxa bEuturilor spirtóse, taxa de consumatiuneasupra zdhgrulur $i taxa asupra petroleultif , cum $i costulmgrfurilo monopolisate de stat, ca tutunul, sarea, ahibriturile,cgrtile de joc, hirtia de tigarete $i praful de pu$cg.

a) Varna, in inteles fiscal, e taxa ce se percepe asupramgrfurilor car! intrg sail Tes din terg, calculatg fie dupg greu-tate, mEsurg orr numEr, fie dupg valOre. Ea e stabilitg printariful vamal $i prin conventiunile comerciale.

26

b) Timbrul este taxa asupra hArtielor destinate la actepublice si private, la unele imprimate si la unele registre alecomerciantilor. Cuvintul timbru exprimg une-orl acéstg taxi,alte-orT marca sail pecetia'care se pune pe Mail. Actele des-tinate sg constate un drept sail sg fie presintate in justitie,contractele, efectele de comerciii, acOunile si obligatiunile nego-tiabile, borderourile agentilor de schimb si altele trebuescscrise pe hartie timbratg. Petitiunile, chitantele, recipisele,trebuesc sA porte timbrul cerut de lege.

c) Inregistrarea este formalitatea de a transcrie pe unregistru public, fie integral, fie ca extract, actele civile (uncontract), judiciare (apekil) sail extrajudiciare (consemnarea) sideclaratiile de mutatiune a uneT proprietAtT sail unul drept debucurare, pentru care se platesce o taxA in profitul statulul.Pe act se face mentiune de inregistrare si de plata taxer.

Taxele de inregistrare sunt fixe sail proportionale, tlupgnatura actelor si mutatiunilor, supuse la inregistrare.

Mal sunt supuse la taxa de inregistrare succesiunile sidonatiunile.

d) Taxa Iluturilor spirtbse, a zahdrulul 0 a petroleululeste un imposit de consumatiune, perceput, la esirea acestbrproducte din fabricA sail la intrarea lor in comung, in profituLstatuluT.

e) Ilionopolurile statute, in inteles fiscal, represintg lanoT dreptul exclusiv al statuluT de a vinde tutun, hartie detigarete, chibriturT, sarea, cArtile de joc si praful de puscl.Ele sunt usor acceptate ca.nd dail un venit mare, care scu-tesce pe stat de a in:Arca populatiunea cu imposite ce arapAsa prea tare pe contribuabilT, si dud ail ca obiect unproduct de lux de care ne-am puté priva.

Contribuabila nu plitesc numal impositele aci num&ate;el maT plAtesc comunel felurite imposite de consumatiune(accise) si taxe, iar statuluT diferite servicie, ca al postelor,telegrafelor si telef6nelor, ca al transporturilor pe uscat si peapg, ca taxe scolare, etc.

14. Budgetul. Budgetul este statul de prevedere al

27

treniturilor 0 cheltuelilor pe un timp determinat. BudgetulstatuluT determing pe fie-care an suma ce guvernul este au-torisat sg cell, contribuabililor (veniturile) i in ce mod vatrebul sg intrebuinteze acéità sumg (cheltuielile).

Sarcina de a preggti budgetul o are guvernul. Fiecareministru preggtepce, cu câte-va luta inainte de deschidereaanulur budgetar, darea de sémg a veniturilor 0 cheltuielilordepartamentulur sal 0, dupg ce le stabileFe in consiliul demin4triT, le inaintézg ministruluT de finante, care intocmqceapor budgetul general al vemturilor 0 cheltuielilor statulurpentru exercitiul viitor. Acéstg lucrare amgnuntitg se presintgapor Camerir deputatilor, cu expunerr de motive lgmuritOre,pentru a fi studiatg, discutatg 0 votatg. In urmg, bu 3getulse sanctionézg 0 se promulgg de Capul stat'llur, luAnd puterede lege, pe care totT sunt datorr sg o respecteze, contribua-bilir plgtind impositele statornicite de clin3a, guvernul fgcendcheltuieltle in conformitate cu cifrele stabilite in fiecare capitol0 paragraf.

Budgetele se impart, dupg -natura servicielor 0 a chel-tuielilor, in deosebite pgrtr, acestea in capitole, capitolele inparagrafe. Acéstg impärtire constitue specialitatea budgetarg,care inlesngce studiul budgetelor 0 infrânézg pornirea auto-ritgtilor spre cheltuiell mar marl.

Pentru ca sg pótg guvernele efectua cheltuielT, pentrucarT nu s'a prevNut o cifrg in budget sail pentru carT nu seajunge cif ra din budget, Camera le acorcig de regulg o sumgdisponibilg, sub numele de fond pentru deschidere de crediteextraordinare i suplimentare, pe earl ins g. trebue sg le legi-timeze la deschiderea Parlamentblur.

Budgetul %eniturilor cuprinde tote veniturile anuale alestatuluT, provenite din domeniul public (bunurile statuluT) 0din imposite. Evaluarea lor se face de obiceiU dupg mediacelor treT sail cincr anT din urmg. Un excedent de veniturre totdauna probg de o gestiune financing prudent.% carescute§ce pe contribuabil de nod imposite §i pe stat de im-prumuturT.

28

Budgetul veniturilor statulta roman pe exercitiul 1902-1903 este ur-miltorul :

ContributiunY directe 43.615.000Contributitnif indirecte 56.510.0430Monopolurile statutuY 50.906.000Veniturile ministerule domenielor 23.345 ono

a a lucrarilor publice . 22 520.000D D de interne 10.534 000D D D finante 3.356.000P D P resbel 983.000D a a externe 202.000

D , D culte .794.000a a i justitie 231.000

Diferite veniturY 5.510.000218.500.000

Budgetul cheltuelilor cuprinde tote sumele de carT arenevoe guvernul n ingrijirea anualA de interesele statuluT. A-ceste cheltuieli se pot imparti n tret grupe : cheltuielT de Rro-bitate (plata obligatiunilor !Angel ale statuluT), cheituielT deintretinere (plata servicielor i lucrArilor)-, cheltuiell de progres(cum Folile, lucrarile nouT, incurajarea industrieT, infrumuetareaorwlor).

Budgetul de cheltuielY al statulta roman pe exercitiul 1902-1903 esteunnatorul

Datorie publicti 86 441.902,36Ministerul de resbel ....... 37.720.000,--Ministerul de finance 34.823.000.Ministerul cultelor i instrucciunel publice . 24.924 000,Ministerul de interne 15.259.000,Ministerul de lucrlirY publiceMinistetul de justitie 3.230.000,

Ministerul de externeConsiliul de mini0rif

Ministerul de domeniT 4

215.975.492,36deschidere de credite suplimentare

D 2 524 507,64218.500 000,-

Fond pentruextraordinare

.

. . .

.

.... .. . 5.790.00o,. . .........

033.00,I 539.00,

56 400,

21

29

RESUMAT

I. Instrucgunea civica ne arata conslitutiunea fi or-ganisarea generald a fiatriel, tot ce 'atria are dreptulset apeepte de la noi ,si tot ce noi suntem datori sit fa-cem fientru parie.

2. Intr' o fird sunt cloud categorii de locuitori: stra ini,earl nu se bucurd de drepturile politice, ,ri cetateni,earl se bucura fi de drefiturile fiolitice. Este cinevacetatin firin nafcere ori prin naturalisare, la vdrstade 21 ani fi daca nu va .A fiierdut, firin vr"o condam-nave sag firin interdictie, drepturile poll/ice §i civile.

3. Drefiturile omului sun! naturale fi fiositive. Drep-turile naturale isvorisc de la naturd fi sunt cofirinsein condigunile necesarii existenlei nbstre fi imbund-tafirii vielii, intru-cdt nu se aduce vdtdmare altuia.A trdi, a munci, a economisi, a ne bucura de ródelemuncil nóstre, a disfiune de ele cum vrem, a ne asocia,a ne cultiva, etc., sunt .atdtea drefituri naturale, fie carele aii tofi ómenii.

4. Drefiturile fiositive sunt regulile statornicite de so-cietate, prin legi scrise, a cdror resfiectare este garan-laid fit-in forta fiublicd. In grufia acestora se gdsescdrepturile publice (facultalile acordate de lege fiersó-nelor, independent de raporturile lor cu alte fiersóneori cu guvernul, ca dreptul de intrunire, de asociare,de manifestarea cugeldrii, inviolabilitatea 15rofirietaiiifi domiciliului, liberlatea tnuncii, confainfti fi cea in-dividuald), drepturile civile (facultafile acordate de legeori-cdt:ei persóne in raporturile sale private cu ate

80

persone, ca drefitut de cdsdlorie, de a cumparâ fi vinde,de a contracta, de 4 face testament, de a primi o moptenire, etc ), fi drepturile politice (facultd file acordatede lege cad lenilor . fientru a participa la exercitareaputeril publice, ca drefitul de a vota, de a fi ales sail'numit in func/iuni pub/ice).

5. Omul insd 'nu are numai drepturi; el are fi da-torii. In mod general, datoria este respectarea dreptu-rilor sazi put-la-I-ea aslfd, ca sd nu aducem vdtemarenici unui drept. Datorille se impart in datoril cdtresine fi datorii cdtre semenii noftri sag clitree familie,cdtre societate fi c/itre slat.

6. Datoride cdtre noi it:fine se impart in negative,care ne spun sd nu facem acte earl ne aduc acum orimai ldrdizi dureri nefolositore, 4-i in positive, can nearatd cum sporim cantitatea de mullumire 4-i de 'Id-care sufletescri. Pruden/a, curajul si cumpearea suntdefirinderile de acliune earl ne feresc de durerile ne-folositbre. Cdutarea pldcerilor inlelectuale, estetice, re-ligiose 4-i morale, ca 4.i munca regulatd, fie intelectuald,fie corporald, sporesc cantitatea de mul/umire care facefericirea nostrd.

Ca datorie mai speciald nitre nol este ingrijireade corfiul nostru, ca sd aibd sdnitate, putere fi age-rime, ingrijirea de facultd/ile nbstre suflete,sci, ca sddevind pregose instrumente ale fericirii nbstre.

7. Datoriele cdtre semenii noftri se inchid in hurl-/citura evangelicd: .3d. nu facem niminui rizi (esen/adatorielor de justilie); sd facem tutulor bine (esen/adatoI-ielor de caritate). Nu facem rézi, cdnd ne .deprin-dem a fi drepti, recunosceori, leali firespectuo# care

81

adever. Facem bine thud desvoltdm iubirea aprbfieluifi firacticdm caritatea,

8. In familie avem datorii:cdtre fidrinfl, sci'l ascultdm fiiind la majoritate,

sdi resfieadm fi seri iutim toad viefa, sd'i ajuldmla nevoi;

cdtre frafi ,si surorr, stn. iubim, sd'i njutordm,sd ne purtdm cu blindefe;

cdfre sofie, cu care se pun temeliele und noulfamilii, sd o protegem, sii o iubim, _sd ingrijim de tre-buinfeie traiului;

cdtre copii, sd'i hrdnim, sd'i imbrdcdm, sdi add-postim, sd le ddm tble ingrijirile materiale, culturale .yimorale, car! pregdtesc pe teldfinul sdnitos fi cum se cade;

ea/re servitor!, sd fim cu bdgare de simd la ale-gerta bon' scrr priveghidm la implinirca servicielor, sd'ipdstrdm cdt sunt bun!, sci fim drep/i fi recunoscitoricdfre ei.

9. Datoriele cdtre slat se insumezd pentru toll lo-cuitorii statului, strdini ,si celdteni, in respectarea le-gilor.. Celcifenii insd mai sunt datori :

a se instrui cdt mai mud, pentru a cunofce in-stitufide gni! fi logile de cdpettnie cari regulesd ra-porturile intre dinfii ori cu statu!, cdnd sunt chemalia alege mandatari,--- firecum fi situafiunea fioliticd fieconomicd a ferii nbstre ci a altor fir!, cdnd e vorbade a stabili rafiorturi cu dinsele ori cdnd suntem ame-winfafi de confide ;

a se supine legilor, chiar ciind dr confine disfio-siguni ce nu le convin; aci intrd fi plata imfiositelor,serviciul militar, respeciarea functionarilor,-

32

iubi gra, tratand pe conceldleni ca frati cilucrand gilnic liz sporirea valorei el intelectuale ci mo-rale, la mdrirea patriel.

10. Obligatiunea oolarci seintinde asupra tululor co-fiiilor de cddieni, de la varsta de 7-14 aniintru-cal priveoe cultura Arimard,dar lasci pe pcirint1sce dua copiii in fcbla publicd, care e graluitd, oriim institute private, recunoscute de slat, ori seeiinvetein familie, sub condilia de a fi examinedi la slat. Legeapedepsefee fie eine nu tea cofiiilor cultura firimard.Cultura secundard, sufieriórd ori profesionistd nu esteobligatbre, dar slatul a areal fedi de deosebite calegorii,fientru respandirea cultural in nafiune.

1. Obligediunea militant se intinde asupra tutulorlocuitorilor feril, fie Romani, fie strdini nesupufl altuislat, ajunfi la majored: toft vent obligati- a face per-sonal serviciul militar, pand la 46 ani indeplinifl, indiferitele elemente ale armatei, afard de cei nedemni,incapabili i dispensati.Sunt nedemni cal cari zaipierdut onbrea, prin o condamnare criminald saü chiarcorectionald, and inchisbrea e mai mare de doui anici cu pierdere din drepturile civile fi de familie. Sunt

cei earl, din cauza vr'unei vent in-capabill de meseria soldatului, ca slutii i bolnavii.

Sunt dispensedi de serviciul armatel active trecutlin trufia cu schimbul o sumet de liner!, considerafi canecesarl pentru a ingriji de traiul pdringlor ori fra-tilor mai mid sazi carl azi avut fraji moll in activi-tate de servicia, etc., cum fi de ori-ce servicizi semina-r/slit de ori-ce rit, cari ai un angajament, acceptatde ministerul Cultelor, de a se preofi ,si se preolesc

a' fi

scutiti infirmildti,

fi

implinifi,

33

fidnd la vdrsta de 26 ani. Se reduce la un an terme-nul de servicia, in armata fiermanentd 4-i numai fielimp de pace, la o sumd de tined cari aie absolvi t .

fcble sfieciale, secundare fi sufieribre in gni se instrdinert ate. Se amand, pima la terminarea studielor,tinerii din fcble sufieribre dar numai in limp de pacefi fidnd la vdrsta de 27 ani. Teti tinerii scutill dearmatd, disfiensatii de serviciul activ, disfiensatii con-ditional, amdnatii, admifi(cu termen redus, eum .yi ceiexclufi ,si nedemni, fildlesc o taxd militard anuald,compusd din taxa ifxd de 6 lei ,ci din o taxa safili-mentard care se 'cite ridica fidnd la 2000 lei fie an.

Armata nbstrci cufirinde fiatru elemente deosebite :a) armata perrnanentd, compusei din infante?*

cavalerie, artilerie, genig, giandarmerie, fiotild, trVede administratie, fioynfiieri ;

6) armata teritoriald, comfiusd din regimente dedorobanti g de cdldrafi, unde fie ldngd elementul per-manent este ,ri lrufia cu schimbul ; aceste doue elementeconstituesc armata- activd;.termenul de serviciii inactivitate, fientru trufiele de uscat, e de 7 ani (sub arme,in congedig 4.i in reservd) fidnd la vdrsta de 30 aniimfiliniti, iar in 'bald de 8 ani (5 in activitate 4.i 3in reservci) ;

c) miliciele, compuse din bmenii cart fi-ca facutserviciul activ fi mai sunt finie/t sub ste'g 6 ani; de lavarsta de 30 fidnd la 36 ani;

d) glotele, compuse din bmenii cari 41-aii facutserviciul de militieni, 4.i mai sunt tinuti sub stég roani, de la nirsta de 36 panel la 46 ani.

Armata activa se formizei prin angajari volun-66984 8

34

tare, prin reangajdri i prin tragere la sorti. Prime lenumere ale tragerii la sortl, intruat satisfac conditiu-nile fisice tie aptitudine, sunt destinate serviciului per-manent, iar restul se trece in trupa- cu- schimbul.Pentru Atari tecrularea re face mai ales din locuiloriilitoralulul Duntirii ci Mdrii Negre: Pentru cdtdrafilcu schimbul recrutarea se face dintre cei avuti dincomunti. Tali tinedi, la insumarea lor in armatei,defiun jurdmint de credintit Regelui, de supunere la

indatorirele fie limp de pace ca ciIn risboia.

12. Obligatiunea fiscald se Mande asupra tututor.locuitoritor Is.latului, fie Români ori scutireacelor absolut sdraci. Ei sunt obligati prin lege set dea,in fiecare an, o parte din avutul tor tesaurului publicsag fiscul2d, pentru statului, judetului, co-munet. Parted de contributiune a fiectiruia se nume,sceimposit. La nol existd cloud' feluri de imposite: direcie,cari sunt stabilite prin roluri nominate fi ating de-a-drefitul pe contribuabil, i indirecle, cari se fildlesc cuocasiunea unui servicig orr unei consumatiuni 4.i decari ne-am pule dispensa.

13. Impositele directe din. Romeinia sunt:Eunciera, aociald pe venitul net al immobilaul

rural sag urban ,si are caracterul proportionaliteitil ;Patenta, fildlitei de comercianti, industriafi i de

unii profesioni4li liberl, ca avocatul, medicul, architectul,inginerul, 'inset' nu in mod egal. Legea .11 imparte Inmai multe clase, ci unii fildtes6 o taxa fixei, dufittprofesiune numerul locuitoritor unde profesizei, cum

o taxii proportionalti, dufid valórea locativd a in-

lee- 4.i la militare,

strdini, ..cu

chelluielile

siIi

35

cdperilor unde 41 exercild profesizinea pldlescnumai ?ma din aceste /axe ; ceiti.va nicl una;

Licenca, ftlãtit numa de cd ce fac comercig deheuturi spirthse ,ci e de mai malice grade ;

aile de comunic4e, fildlite de toll locuitoriiieril in mod egal : 6 lel pe an ;

Taxa asupra salarielor, un imposit de 5010 asupraoricdrut fel de reiributiune plettitd lunar de stat, ju-

comund, institutiuni private, case de comercig, etc.Pe /angel aceste impozite principale, destinate la

cheltuidile generale fi regulate ale statulul, mai avem4ecimile aditionale, car! sunt supliment Ia prhicifial,sta6ilzte pentru plata unor cheltuiell sfieciale ori ocasio-nali ale statului (cum decimde de perceptie fi de dru-mlin) ori In .favorea judelclor, comunelor lino?gnstituligni (cum decimde judelene, comunale,ale camerilor de comercig).

Impozitele indirede din Romdnia sunt:V am` a, perceputd asupra meirfurilor carl intrd

-sag ies din gra ;Timbrul sag taxa asupra heirtielor destinate liz

acte publice vi private, la unele imprimate fi la uneleregistre ale comerciangor, exprimatd prin marca sagpectlea pusd pe aceste hirtil ;

Inregistrarea sag taxa fixd ori propor/ionald /Vet-Wel cu ocasiunea transcrierit, In regislrul tri/unalului,a unor anumite acte civile, judiciare sag extrajudiciare ;

Taxele be'uturilor spirtOse, zahru1u i petroleuluifilettite, In firofilul statului, Ia efirea acistor pioductedin fabricei or/ liz intrarea kr In comund

Ad se adauget marfurile monopolisate de slat,

un

militare,

;

; arta

de?,

8 (3

fie cari le platim mai scumfi, tocmai fiindca e mono-fiol, i earl adue un insemnat venit statului Ifieste 5a

Aceste meirfuri sunt tutunul, harlia de tiga-rete, chibriturile, sarea, cartile de joc firaful de fiufcci.

Contribuabilii mai platesc statului diferitele ser-vicie ca po,s1a, tclegraful i telefonul, transfiortul fiecaile ferate ori fie vafibre, taxe oolare, etc., ier co-munei felurite imfiosite de consumatiune (accise) ci /axe..

14. Budgetul este staiul de finvidere al veniturilorcheltuielilor fie un timfi determinat. Budgetul sta-

tului determinci fie fie-care an suma ce guvernul esteautorisat de camera defiutatilor sã cent contribuabililor(veniturile) modul cum va trebui sa intrebuintezeacésta suma (cheltuielile). Fiecare defiartament arebudgetul ; fie-care budget se imfiarle, dufia naturaservicielor fi a cheltuielilor, in deosthite cafiitole,fiaragrafe.

Budgetul cheltuielilor cufirinde thle sumele de careare nevoe guvernul lit ingrijirea anualei de intereselestatului. Aceste chelluieli sunt : ori de firobitate (plataobligagunilor beine)cd ale statului), ori de intretinere(plata servicielor i lucrarilor), ori de firogres (platafcolilor, lucreirilor noui, incurajarea industriel, infru-muselarea ora§.elor).

Budgetul statului roman fie exercigul 1902 ,I9o3se incheie cu 218 .500.000 id liz veniAri fi Ia chel-

,ci

fiarti,

si

tuielt.

II

Organisarea statuluI

SUNLAR : 15. Comuna : organisarea i misiuuea eT. x6. Judetul: organisareamisiunea juT. 57. Statul. IS. Legea fundamentall a statute:

puterile statuluT. 19. Puterea legislativA. zo. Puterea executivA.21. Puterea judecittordscit.

15. Comuna. Ca $i familia, comuna e mar vechrldeck statul. Aglomeratia de familir intrunite, spre a se al:A-ain contra du,manului $i a se ajuta, exista când statul a re-cunoscut cornuna regulamentat functionarea.

Legea nOstrA declard tote satele, ora,elele si ora$ele,cotnune independente, cu fiintA juridicA, O. le deosebe$ce incomune urbane, in care intrd ora,ele, i cotnune rurale, incare intrd satele orr mar multe cdtune intrunite.

Comuna trebue sA aibA cel putin roo familir, afard decele de la inunte unde cdtunele sunt prea depArtate, i slpotá suporta tote sarcinile hotdrite de lege Aceste sarcinisunt :

ingrijirea de siguranta §i lini;tea populatiunir in contrarUt fdatorilor, de sanetatea publica, de prevenirea i comba-terea flagelelor (incendif, inundatir, epidemir, epizootif, etc.),de inldturarea intimplArilor nenorocite (ruinarea clAdirilor, sla,birea podurilor, etc.) ;

deschiderea i intretinerea cAilor de comunicatie, cu in-lesnirea circulatier, i asigurarea indestuldrer ob,ter cu obiectede prima necesitate, etc.

si

si Ta

38

ingrijirea de scóla primarg, de bisericg, de intretinereacopillor ggsitT, infirrnilor i ahenatilor, de inmorrnintarea sg-Tacilor, etc.

Autoritatea comunali. Comuna e represintath prin con-siliul comunal i primar cu ajutórele sale.

Consiliul comunal se compune dintr'un num& de membriproportional cu populatiunea comund (31 membri pentru maTmult de 200.000 locuitorT), alesT de caltenT, adunatT intern/singur colegitI, la comuna ruralg si la cea urbang neresedinthde judet, sag impgrtitf n done colegie, la comuna urbang.resedintg de judet, pentru o perhidg de 4 anT. Pdte fi insgdisolvat de puterea executivg.

Primarul si ajutórele (uncle este trebuintg de ajutóre),,sunt alesT de consiliii din sinul sea i confirmatf de ministruide interne care if póte revoca.

Consiliul comunal se adung de cite-orT este nevoe ; ceiurban in 4 sesiunT (hi Ianuarie 3 septemâni, in Maiü, Sep-tembrie i Noembrie eke 2 VpthmânT), carT se pot prelungicu 8 clile ; el póte fi convocat si extraordinar la nevol urgente.

Atributiuni. Consiliul comunal deliberia-asupra tuturorcestiunilor de interes special ale comuneT i controldth azteleadrninistratiunif comunale. Primarul, ca organ executiv al co-mune, aduce la indeplinire hotaririle consiliuluT i administréth,iar ca representant al guvernuluT central, indeplinesce unelesarcini generale, ca publicarea i executarea legilor, menti-nerea ordiner publice i aplicarea mesurilor de sigurantg pu-blica.

Mat Igniurit ca organ executiv al cbmuner, primarul ad-ministreth bunurile comunef, cautg veniturile eT, preggtescebudgetul i II aplicg dupg -ce e votat, supraveghézg bisericele

aseclamintele de bine-facere, este ofiterul stgrif civile, aplicgmesurile de igieng si de salubritate publicg, de edilitate si de po-litie comunalg, numesce in functiunile comuneT. Aceste sar-cinT le imparte, prin delegatiune, cu ajulórele sale.

Pentru a'sT indephni chfamarea sa, comuna are trebuintgde veniturT, pe cad le plgtesc cetateniT si in genere toti lo-

si

3

89

comunei. Une le din aceste venituri sunt ordinare : cadecimele percepute asupra impositelor directe, ca taxele asupraarticolelor de consumatiune stabilite prin legea maximuluT, cacele provenite din pgsunat pe islazurile comuneT, ca produsulproprietatilor comunale si ale concesiilor de apg, gutuiie, etc.altele sunt extraordinare : ca darurile i legatele, ca produsulcapitálului conservat orl imprumutat, ca costul bunurilor in-strginate, etc.

16. Judetul. MaT multe comune (20-30) sunt intrunite-sub administratia und subprefect sa5 revisor comunal i consti,tuesc o circumscriptie administrativg mai* mare, numitg plasgsa5 plaitl cateva plase sati. plaiuri constituesc judetul. Ro-mania este impIrtitg in 32 judete, pe carT legea le declargpersOne juridice, dandu-le nisce anumite drepturi i datoriT.

Autoritatea judeténa. Judetul e representat prin consiliuljudetén, delegatia judeténg si prefect, ca comisar al guvernulta.

Consiliul judeten se compune din 18 membri, alesT decetatenT, impgrtiti in 5 colegie, ca i pentru adunarea depu-tatilor ; fie-care colegiii alege ate 6 membri. Consiliul isT alegeun presedinte, care se. confirmg de guvern, si se adung odatgpe an la 15 Octovrie, dar póte fi convocat i extraordinar,cand se ivesc neVoi urgente.

Pentru intervajul sesiunilor, consiliul alege, ca sg-1 re-presinte, o delegaliune, compusg din 3 membri i 3 supleantT.

Atributiunr. Consiliul judeten deliberizel asupra tuturornevoilor de interes special ale judetuluT, cum sunt cgile de co-municatiune, localurile administratieT, justitieT, -casarme, spi-tale, prevenirea i combaterea flagelelor,

Delegatia judet&tg se pronunta asupra alegerilor din comu-nele rurale i control6zg gestiunea budgetarg a lor ; ea maTeste organul de consultatiune al prefectulul, in ce privescegospodgria judeténg, pentru cestiunile neresolvate de consditi.

Prefectul, ca organ executiv al consiliuluT judetén, aducela indeplinire voturile consiliuluT orT se opune raportand mi-nistruluT de interne,. preggtesce hicrgrile i budgetul pe carTle _supune consiliuluT, el Tea chiar mësurT, in cas de urgentg,

cuitorii

40

pe care le supune mat tarcliti aprobArit consiliulta ; lucrézA cudelegatiunea judeténg, supraveghézg stabilimentele judetulta,tine Jicitatif, incheie contracte i represintg judetul in kistitie ;

tar ca representant at guvernulta central, numit de ministrulde interne, el aduce la indeplinire ordinile minitrilor, pentrupolitia de sigurantg, recrutatie, privegherea strginilor, publi-carea i executarea legilor, etc. Intru acestea, prefectul esteajutat de subprefectr si revisorr, carr sunt pusr sub ordinele sale.

Budgetul judetén cuprhide la veniturr, ca ordinare: eci-mele judetene i produsul proprietgtilor judetulta, iar caextraordinare: daruri si legate.

17. Statul. Apgrarea impotriva dusmanulur (oin sailfiarg) i inlesnirea traiulta sunt causele naturale cart ail fAptuitinchieggrile sociale primitive. Aceste inchiegAti s'ati organisatcu incetul prin legT i institutiunr in scopul unet viete mai

.sigure, mar linistite, mar bune. Organisarea, cu tendentg de aasigura cat mai mult existenta i prop4irea grupgrii sociale,iea numele de stat. In acest sens, statul e un organism so-cial, un fel de persóng organicg.

Afarg de faptul asociera mat multor familit, cart' hacombing ngzuintele spre a trAi mat bine, idea de stat marcoprinde idea de teritor 0 de legt comune, la cart se supunlocuitorii teritoriulul.

Numat pe teritoriul sat, o societate pOte ridica fortgretespre a se apgra, póte organisi liber, cum o povgtuesc in-teresele, munca pgmintulta, industria, comerciul, cgile de comu-nicatiune, tote actele cart asigurg desvoltarea vieta comunesi dart fiintA statulta. Numat prin legi, cart se adresdzI inacelast mod la toff locuitorit, cu dreptate, este posibilg o viétásocialg trathicg i prosperg.

DecT statul este o persOng organicl, care represintd omare asociatiune de familir, ce trgesc impreung pe un teritorpropria si sunt calluzite de leg!' comune.

Unitatea nationall nu e o conditiune fundamentala deexistenta pentru un stat, ci numat o conditiune de propAsire maiusOrg. Sunt state constituite din diferite nationalitAtr, ca Austro-

tott

41

Ungaria si Elvetia, dup ri. cum exist g. nationalitatT, cart nuformézg stat, ca Polonezil, EvreiT, etc.

Statul roman are avantajul unitätiT nationale, cad num&ulsträinilor risipitl in targ e- n.ic si tinde la asimilare.

18. Legea fundamentalá a statulul. Legea caredeterming forma de guvernamint a unuT stat, care hotgresce pute,rile statuluT si marginele lor de actiune, care reguldza drepturilepolitice ale cetgtenilor, se numesce lege fundamentall a statuluf.Acéstä lege, la nor, este Constitutiunea pe care ne-am dat osingurl la 1866, dupg alegerea plebiscitarg a printulul Carolde Hohenzollern-Sigrnaringen, ca Domn al Orit, si pe caream revisuio in parte la 1879, pentru a ne conforna cu obliga-tiunile impuse de fractatul europén de la Berlin (modificgtoral tractatuluT ruso-turc de la San-Stefano), care ne recunosceaindependenta castigata prin arme, si 14 1884, din propriainitiativg, pentru a ne modifica sistemul electoral si a redact,'textul Constitutiunif in armonie cu Regalitatea proclamatgla 1881.

Forma de guvernamint a iegatuluT roman este monarchica.constitutionalg. Tóte puterile statulul Isvorësc de la natiune,care posedg intréga suveranitate (oreptul tutulor de a participala guvernarea statului). Cum insa cetatenil nu se pot adunamered spre a discuta si decide asirpra cestiunilor de interese,nici a executa cu too' aleste decisiuni, el delega altora partTdin suveranititea lor pe care nu le pot exercita : astfel unifsunt insarcinatl cu facerea legilor, earl regulézg raporturiledintre cetatenr si stat oil dintre cetatcni intre din0T, 0 cucontrolul guverirulul ; altora li sa- d6 direct oil indirect sarcinade a executa legile ; pe altiT IT delégg direct oil indirect casa impartg dreptatea .si sa pedepsésca pe ceT cart calcg legile.In acest chip, cetateniT constituesc cele treI marl puterT alestatulul : puterea legislativg, puterea executivg si pueereajudecgtoréscg.

In Constitutiune se ggsesc inscrise libertgtile publice sidrepturile politice ale cetatdnuluT.

19. Puterea legislativá. Acésta putere se exer-

42

citéza colectiv de Rege si de representatiunea nationalg (Ca-mera deputatilor si. Senat).

Regele propune proiectele de legT preggtite de rninistri,carT se discutg si se votézg de majoritatea fiecgrur corp le-giuitor, ape! le sanctioneaza si le promulgg. Initiativa legiloro are insg si fiecare corp legiuitor.

Representatiunea nationalg se compune din Cameradeputatilor si din Senat. Membrir acestor corpurT represintlOra, nu numar judetele or! orasele care r.ail ales. Er addreptul- de a face anchete, de a amenda legile, de ainterpela si cere explicatiuni guvernulur, de a blama si da injudecatg pe ministri.

Camera deputatilor. . Deputatir sunt alesT de cetAtenr,carT constituesc corpul electoral. Acest corp este impArtit pejudete, in treT colegiT, si dA 183 de deputatT.

Pentru a fi alegaor, trebue sa. fir cetAtén, sg al' 21 antimplinitr, sa posedezr un cens dovedit prin rolul de contribu-%lune. Sunt incapabili cersetoril, interclisii de justitie, falitirsi servitoriT cu simbrie. Sunt riedemnr cei condamnat1 pentrucrime si unele delicte, cum si cer call tin case de prostitutiesi de joc de noroc.

Pentru a fi ales, trebue sg fir cetaten care se bucura detote drepturile civile si politice, sg aibr vaxsta de 25 anT im-plinitT si sg domicilitzi in tar.g.

Din colegiul I fac parte cetatenir cu tin venit funciarrural sad utban de cel putin 1200 ler.

Din colegiul II fac parte cetAtenil cu domiciliul in orase,cart plAtesc un imposit direct de cel putin 20 ler pe an. Suntscutitr de cens : profesionistir liberT, ofiterir in retragere, pen-ionarii statulur si b bs oh/ ent il invetamintulur primar.

Din colegiul III face parte restul cetgtenilor, cu o darecat de mica cAtre stat. Dintre acestia unit (carT scid carte sadposedg un venit fonciar de la 300 ler, cum si arendasiT cuwoo ler arendA) voteza direct, iar cellaltr (fara carte 0 avere)votéza indirect : 50 aleg un delegat, care votéza in nuinelelor impreung cu alegëtorir direc11 pe deputatul colegiulta III.

43

Senatul. Pentra Senat, corpul electoral este impartitpe judete, in dou6 coIegir, earl daii II 1 senatorl. Sunt sena-torr de drept: Mostenitorul Tronulur, de la varsta de 18 anT,cum i Mitropolitil i Episcopir eparchioti.

Fac parte din colegiul I cetatenir cu un venit funciarrural sail urban de cel putin 2000 ler. Sunt dispensatT de'cens: inaltir dignitarr aT statule, doctorir 0 licentiatif carTsi.ail exercitat 6 anT profesiunea lor si inembriT AcademiaMina' ne.

y a c parte din colegiul H cetatenir cu un venit funciarrural saa urban de la 2b00 pAna la 800 ler, cum 0 corner-ciantil i industria0r -cu patenta de clasa I 0 II. Sunt dis-pensatT de cens : titratir universitatilot si ,colelor superióre,fo0ir si actualir magistratr cu 6 anT de servicia, pensionarircu woo ler minimul pensiuniT.

Universitatile din Iag i din Bucurescr aleg ate tur se- ,

nator din sinul lor.Pentru a fi ales, trebue sa fir cetatén care se bucura de

táte drepturile civile 0 politice, a aibr varsta de 40 anT, säfir domiciliat in Ora 0 sa posedezr un venit de 9400 la, do-vedit prin rolurile de contributiune. Sunt dispensatr de acestcens: fo0ir inaltr dignitarr aT statului 0 ómenil cu culturasuperióra.

Legea electorala stabilesce incompatibilitatr intre celemar multe functiuni administrative §i mandatul de legiuitor §icontrolator al guvernulur.

Operatiunl electorate. Camera se alege pentru 4 mu',Senatul pentru 8 anr, cu reinnoirea pe junt6tate prin tragerela sorti dupa 4 anT, dar pot sa fie disolvate de putereaexecutjva.

Alegerea se face dupa listele de aleg&orr alcatuite, infie-care an, de autoritatea comunall. Aceste liste -rma.n de-finitive, dupa ce organele judecatorqd (tribunalele i Curtea deCasatie) se pronunta asupra contestatillor §i reclamatiilor ridicatede cetatenr. Atuncr primarul libetéza fie-carut cetatén cartea

44

de alegiftar, cu argtarea numelul, profesiunit, locuintei 0 co-legiulta in care votézg.

Colegiele electorale sunt convocate prin decret regal.Primgriele ingrijesc de localurile unde se fac alegerile. Biu-rourile electorale sunt presidate de magistratit curtilor deapel 0, in lipsg, de at tribunalelor, prin tragere la sortl. Vo-tarea se face secret, cu buletine uninominale, de acela fd,tipgrite 0 inchise in plicurt, incredintate aleetoruluT de cAtrepre;iedintele biuroulut. Politia electorall este, in localul ale-gerii. lAsatA in mâna prqedintilor cart, dupg ce votéz1 totTalegëtorit presehtt, despdie scrutinul, num&I voturile i pro-clamg ca ales pe cine insuméza jumëtate plus unul din voturile valabil exprimate.

In cas cand nu se obtine acest num& de voturt, se-declarg balotaj, 0 alegerea se incepe din noil, peste o sep-teming, in colegiile I 0 II, a doua cli, in colegiul III.

Mecanismul parlamentar. Când un proiect de lege sepresintg, cu mesaj regal ort din initiativg parlamentarg, matintalti se tipgreKe 0 se distribue de biuroti representantilor.Acegia discutg proiectul in sectiunt sari in cornisiuni speciale ;sectiunile aleg câte un delegat, cart constituesc comitetul de-legatilor, unde proiectul se discutg din noir §i se alege unraportor, pentru a presenta plenulut Adungrir, printr'un ra-port explicativ, mersul 0 resultatul desbaterilor. Dupg 3 clilede la distribuirea raportulta tipgrit, se face o noug desbaterea proiectulut in §edintA publicg, desbatere generalg '0 pe ar-ticole, urmatg de voturt. Dupg terminarea desbaterilor 0 sta-bilirea modificgrilor admise, proiectul se votda in total. Dacglegea e primitg, ea e dusg de ministru, cu mesaj regal, lacelalt corp legiuitor, care o reia in cercetare dui:A aceleapnorme.

Dacl legert e primitg fgrg Schimbgri, min;strul o supunesanctiunit Regelut, care o promulo. Dacg insg e modificatgde al doilea corp legiuitor, ea este intOrsa din noir la primulcorp care, in comitetul delegatilor §i apor in discutiune publicg,adrnite ort respinge modificArile aduse: In casul dintAiii, lege&

45

e supusa sanctiuniT regale ; in pasul al doilea, ea e amanata,cacr constitutiunea cere concursul si acordul arnbelor corpurrlegiuitOre la facerea unel legr.

Islumal budgetul se discuta si se votéza de un singurcorp : camera deputatilor, care represinta totalitatea cetate-nilor.

20. Puterea executiva. Puterea executiva esteincredintata Regelut care o exercita prin ministrif set.

Atributiunile constitutionale ale Regelur, ca representantal suveranitatir nationale, in capul puterer executive sunt :

numirea si revocarea ministrilor ;nurnirea si confirmarea in tote functiuniie publice,comandarea armater 0 conferirea gradelor mihtare,facerea regulamentelor pentru aplicarea legilor ;di eptul de a bate moneta ;incheierea conventiunilor de comert, navigatiune si alte

cu statele straine, sub conditiunea aprobarir puterir legiui,óre ;disolvarea corpurilor leginitOre ;amnestiarea in materie politica si gratiarea orT micprarea

pedepser in crime si delicte de drept comun, cu restrictie pen-tru ministri ;-

conferirea decoratiilor nationale si autorisarea de a purtape cele straine.

Ministrif sunt servitord statulur, admisr in consilieleCoroner, pentru a colabora la guvernarea statulur. ET pregatescbudgetul si proiectele de leg, negotiéei tractatele, sustiadinaintea Camerilor politica guvernulur, jail mesurile cerutede imprejurarr,, contra-seinnéza decretele Regelur, Tail dedsiunipentru aplicarea legilor, redactéza regulamentele de a lminit,tratiepublica pentru complectarea si explicarea legilor, fac circularrpentru a lamuri pe functionarT asupra legilor.

Min4trir sunt luati in genere dintre membrir Parlamen-tulur. Regele chiarna pe barbatul, ce 'I pare indicat. de imprejurart si '1 insarcineza cu formarea cabinetufur. Ministrir,guvernand impreuna, sunt solidar responsabilr. Cand actele brsunt blamate de Parlament, er depun demisiunea in mana Re-

46

geluT, care avisézA dacA e mar bine sA schimbe cabinetul oriet disolve corpurile legiuitóre. C:ind ing un ministru orT ca-binetut e pus sub acusatiune, acesta trebue sA se retragA,cAcT Regele nu pOte sl impiedice mersul justitieT.

Mini0riT sunt justitiabilT dinaintea Ina her Curtl de jus-titie 0 de casatie. EI pot fi datf in judecatA de Rege ori deParlament, pentru cAlcare de lege, pentru orT-ce m6surl saildecret neconstitutional, pentru rea credinfA, pentru prejuditieaduse statuluT orT particularilor cAtre earl statul r6m5ine expusla despAgubirT. ET pot fi pedepsit1 cu inchisdre, cu degra-darea avicl, cu interdictia pe viétA de a maT ocupa functiunipublice, cu daune interese.

21. Puterea judecfitortscfi. AcéstA putere a sta-tuluT nu este o delegatiune directA a suveranitAtif, cum e pu-terra legiuitOre. ,i capul puteriT executive, ci este o delega-tiude indirectA. Regele, dupA propunerile ministruluT de jus-titie, numesce pe membrif puteriT judecAtorescT. AcéstA putere,insArcinatA ca sA decidA in contestatiile ce se ivesc intre OmenT,sl pedepsescX pe culpabilT 0 sl garanteze drepturile noastrepublice 0 private, este.exercitatA de judecAtorT de deosibiteinstante.

Instantele judecAtore§cT, cu competinte determinate de'lege, sunt : judeatoriele comunale, judecAtoriele de oeOle,tribunalele, curtile de apel §i Curtea de casatie. Pentru jude-carea crimelor 0 delictele politice §i ale unora de presA, cum0 a "erimelor ordinare, avem institutiunea juriuluT.

MembriT CurtiT de casatie, aT curtilor de apel 0 preK-dintif tribunalelor spilt inamovibilf. CeTlaltT functionarl al' pu-terii judecdtorescT -pot fi mutatT i inlocuiti prin decret regal,dupA raportul ministruluT de justitie.

Constitutiunea oprqce infiintarea de tribunate extra-ordi nare.

47

RESU MAT

15. Comuna este mai vechid decdt statul. Ag/omera-liunea de familii', intrunite spre a se Odra in contradufmanului fi a se ajuta intre dinsele, exista ccindstatul a recunoscut comuna fi I-a regulamentat func-lionarea.

The satele, ordfelele fi orafele sunt declarate co-mune independente, cu fiingi juridicci, fi sunt deosibitein comune rurale, in care intrci saute ori mai multecdtune intrunite, fi in comune urbane, in care- infra'orafele fi ordfelele.

0 comund este dalbre sci suporte urmdtbrele sdrcini :ingi ijirea de siguranfd fi liniftea populatiunei

in contra reiifdalorilor, de stinefatea publicd, de pre-venirea fi combaterea fiagelelbr (incendii, inunda/ii, efii-demii, epizooli de inlciturarea intimfildrilor nenoro-cite (ruinarea clddirior, sldbirea podurilor);

deschiderea fi intretinerea cdilor de cothuni cage,cu inlesnirea circulaliund, fi asigurarea indestuldriiobftei cu obiecte de prima necessitate, etc.;

ingrijirea de fcbla primard, de bisericd, de intre-linerea copiilor gdsig, infirmilor fi alienafilor, deinmormintarea scitycilor.

Autoritatea comunald o are consiliul comunal fifirimarul cu ajutorele sale. Consiliul este ales de cetd-Anil comunei, lar primarul de consiliul - comunal ficonfirmat de ministrul de interne, care il pôte revoca,cum fi disolva consiliul.

Consiliul are atribuguni deliberative fi de control ;

,

48

el disculd qi votizti In tole cestiunile de interes comu-nal fi controlizei actele primarului. Primarul are atri-butiiini administrative: el aduce la indeplinire holiirI-rile ci ingrijefce de ate interesele comunale,nume,sce In functiunile comunale fi este ofilerul stdrii

Aceste atribuliuni le /We' impdrti la nevoe ciajutOrele sele. Primarul insd mai este fi refiresentantal guvernului central, fientru indeplinirea unor sarcinide interes general, ca publicarea i executareaaplicarea mesurilor de siguran/ti publicd, etc.

Fiecare comma are budgetul shi, care cuprindedoug feluri de venituri, unele ordinare: ca clecimelecomunale percepute asupra impositelor directe, ca taxeledin legea maximului, ca tele provenite din pdfunatpe islazurile comund, ca produsul profirieldlilor comu-nale i al serviciului de apd, gunO:e, etc.,extraordinare: ca darurile keel/de, ca dobeinda

conservat ori dat imprumut, ca costul bunu-.

rilor instrdinate, etc.6. -,udelul este o circumscripliiine administrativd,

declaratd de lege ca fiersOnd juridicti, care cuprindemai multe plew sazi ftlaiuri, un mare numir de eo-mune. Romdnia este impdr/itti in 32 de judete.

Autoritatea jude/ind o are consiliul judején, delega-liunea judetend 'ref ectul. compus din .t8membrii, este ales de cetti/enii judefului ; delegaguneajudefend, compusd din 3 membril ci 3 supleanii, este

alisd de consilig ; prefectul este numit de ministrul tieinterne.

Consiliul are atribufluni deliberative; el discutdlioldreife M ate cestiunile de interes special ale ju-

civile.

fi

consilialut

ca.pialaut

i

49

defului, cum sunt Mile de comunicatiune, localurile ad-Ininistratiel, justifier, cazarme, sfiitale, firevenirea ficombaterea flagelelor. Delegatiunea se 15ronuntd asu-pra alegerilor din comunele rurale, controlézd gestiunealor budgetard, este organul consultativ al firefectului,in cestiunile de gosfioddrie judefind, neresolvite de con-siliii. Prefectul, ca organ executor al consiliului ju-detin, administrad interesele locale, conform voturilorcohsiliului fi aviielor delegatiunei, pregdtwe tbte lu-crdrile fi refiresintd judetue in justitie; iar ca refire-sentant al guvernului central, executd ordinele minif-.

trilor, fientru fiolitia de sigurantd, recrutalie, firive:gherea streinilor, fiublicarea fi executarea legilor, etc.Intru acesta firefectul este ajutat de subfirefecti fi derevisori comunali.

Fie-care judet are budgetul sea, cu venituri ordi-nare, ca clecimele judetene fi firodusul firoprieldtilorjudetului, fi cu venituri extraordinare, ca darurile filegatele.

1 7 . Organisarea grufidrilorsociale, fie un teritoriiifirofirizi fi cu legr comune, In scofi de a fi asigura catmai bine axis/en/a in contra dufmanului fi firofidfireainteribrd este statul. Legea fundamentald a unui slat,care determind forma guvermirel, care holdrefce pule-rile statului fi marginile lor de actiune, care regulézddrefiturile fiolitice ale ceteitenilor, este constitufiunea.

18. Forma de guverndmint a regatului roman estemonarhicci constitutionald. The fiuterile statului isvorescde la natiune care _fiosedd intriga suveranitate fi oexercitézd firin delegatiune. Astiel nagunea delégd fieunit membrii ai sa la facerea legilor fi controlul gu-

66984 4

-

50

vernului; altora le dd direct ori indirect sarcina de aexecuta legile; pe altii ii delégei direct ori indirect caset fiedefisisat pe cei cari calcd legile si set' imparteidrefitatea. .1-n acest chip celdtenil constiluesc cele treimztri puteri ale statului: puterea legislativd, cea exe-

cutivd fi cea judecdtoréscd.19. Puterea legislativd se exercitia colectiv de Rege,

si de representatiunea nationald (Camera deputatilor siSenatul). Initiativa legilor o azi amêndol acesti factorl,discutiunea fi votarea lor numai representaliunea na-/ionalti, sanc/ionarea si promulgarea lor numai Regele,Representatiunea nationald se compune din Camera de-putatilor ,Fi Senat, cari se ales de natiune, dupd dis-tinctiunile legei eleciorale. Camera are 183 de deputatf,Senatul IiI membril alesi si 9 de drefit : MostenitorulTronului, Mitropolitii si Episcopii eparchioti.

Corpul electoral pentru Camera e impdrfit in 3tolegie fie judet, iar fientru Senat in 2 colegie. Sun!alegetori lop celcifenii cu 2! ant implinill, earl posedun cens dovedit prin rolurile de contributiune si misunt condamnati la degradare civicd ort interfii,d dejustitie. Pot fi alesi ori-ce alegitori, cari azi varsta de25 ani fientru mandatul de deputat ,ci 40 ani pentrucel de senator, domiciliad in térd, si nu ail- o func-tiune incompatibild cu mandatul.

Alegerea se face dufici listele de alegetori, alai-tuite la inceputul fie-cdrui an de autoritatea comunald.Colegiile electorale sunt convocate firin decret regal.Biurourile uude se efectuizd alegerea sun! presidate demagistratit Curtilor de apel si al Tribunalelor, earlaii politia electorald in localul alegerii. Votarea se face

5

secret, cu buletine uninominale, de acelafi TeA tiprite4.1. Menlo in filicuri.

Este ales tine insumizci cel putin jumetate plusunul din voturile valabil exprimate. Ceind nu se ob-

acest uumer de Voturi, se declard balotaj fi ale-gerea se face fieste o septemilnd in colegiele I fi II, adoua cli in colegiul

20. Puterea exr cutivd este incredinlatd Regelui, careo exercitd prin miniftrii set. Atributiunile constitutio-nale ale Regelui, ca of al puterei executive, sunt :

numirea .yi revocarea miniftrilor ;numirea confirmarea In tide functiunile fizdlice;comandarea armatel .yi conferirea gradelor militare ;facerea regulamentelor pentru afilicarea legilor;dreptul de a bate monetd ;incheierea conventiunilor de comer', navigagune

alte cu statele strdine, sub condigunea aprobdrii fiu-/era legiuiteire ;

disolvarea corpurilor legiudôre ;amnestiarea in materie grafiarea ori

micforarea pedepsei in crime fi delicte de drept comun,cu restric/ie pentru miniftri;

conferirea decoragilor na/ionale ,ci autorisarea dea purta e cele strdine.

Minif &it sun/ servitorii statulut, admifi in con-Corbnet, plane a colabora cu Regele la guver-

narea statului. Tote actele administrative sunt firegd-lite de mini ftrii ; decretele semnate de Rege sunt contra-semnate de ministrit respectivi ; numal mini4.trii pot ji/raft Ia respundere sunt dinainteaCurft de 'usage.

fine

politicel ci

4.i Ina/el

jj

siliela

52

2 1 . Fuieereajudecdloréscd este exercitald de judecdtori,numill de Rege, dupd propunerea ministrului de jus-

Acistd putere judecei contestatille ce se ivesc intre&nee, pedej5seoe pe culj5abilI i garanazd drefiturilenóstre publice firivate. Instaktele judecdtorefci cucomplenfe determinate de lege sunt: judeatoriile co-munale, judecdloriile de ocOle, tribunalele, curge deapel qi curtea de casafic Pentru judecarea crimelordelictelor politice, a crimelor ordinare i a unora dej)resd, existd insiituga juriului.

.si

si

PARTEA II

NOTIUNI DE DREPT USUAL

I.

Notiuni de drept civil')

A. Persimele

SUMAR : 22. Pers6nele. 23. DrepturY civile si politice. 24. Pierderea drep-turilor. 25. Conditiunea strainilor In Romania. 26. Statul civil :actele stilriT civile. 27. Minoritatea. 28. Tutela. 26. Emanciparea.3o. Interdictia.

22. Persemele. Morala considera ca persona pe fiintaresponsabila de faptele see, capabill de a face binele i rëul.Codicele civil considera persOna pe orT-cine pOte sa ajungaproptietarul und camp sad uneT case, sa vin4A orT sa in-chirieze, sa imprumute cu bani oil sa se imprumute, sa fiecreditor sad debitor, cu alte cuvinte pe orT-cine are drepturfde exercitat 0 obligatiunT de indeplinit. In acest sens, nunumaT OmeniT, dar 0 statul, judetul, comuna, stabilimentele debinefacere, universitatile, bisericele, diferite asociapunT comer-ciale, etc., sunt perscine juridice sail morale.

1) Codtcele civil, promulgat la 4 Decembre 1864 si pus In aplicare lai Decembre 1865, cuprinde In 1914 articole regulele principale ale dreptultausual sail privat ;i e Impitrtit In tre! can't : I. Despre perm:me : -,- II. Desprebitting si osebitele modificarl ale proprietatiT ; III. Despre deosebitele mo-due In ase se dobandesce proprietatea.

54

Din punctul de privire al nationalitatit, persOnele dinRomania sunt romant i straint.

Este cine-va roman :and s'a nascut in Romania sail in strainatate din parintt

românt;cand s'a .näscut in Romania din parintt necunoscutt ;cand s'a nascut, afara din casatorie, din mama românca.Devine cine-va roman prin naturali3are sail impamintenire.

Naturalisarea se acorda de Corpurile legiuitóre prin lege in-dividualä. Strainul trebue sa se adreseze guvernulut, ail-find capitalul ce poseda, profesiunea i meseria ce exercita,vointa de a se stabili in Ora , apoT sa locuidsca aci to antsi sa dovedésca a este folositor Orit. Sunt scutitI de aceststagiil strainiT, cart ail adus in Ora industrit, inventiunt utile0 talente distinse saii ail fondat stabilimente mart de comertsail de industrie, 0 aceia cart fiind nascutT in Romania, dinparintt stabilitt aci, nu s'ai1 bucurat nict unit nict alOT veo-data de protectiune straina. Romanul din alte state, dacase lépada de protectiunea straina, póte dobandi fall stagillcalitatea de cent& prin un vot al corpurilor legiuitóre.

Straina care se cdsatoreKe cu un roman devine ro-mina.

23. Dreptud civile §i politice. Drepturile civilesunt facultatile pe cart le acorda legea fie-caret persdne inraporturile séle private cu alte persdne, cum sunt acelea cartresulta din puterea parintesca si maritala, din tutela, dreptulde a dobandi bunurt 0 de a le transmite prin succesiune 0donatiune. De aceste drepturt se bucura totl romanit, cum

, 0 strainit domiciliatt jn Ora, afara de casurile cand legea ho-tare§ce alt-fel (strainul nu pOte dobandi immobile rurale).

Nu trebue sa se confunde bucurarea de un drept cuexercitiul acelut drept: minorit se bucura de drepturT civile,dar nu le exerciteza ; tatal, muma ort tutorul le exercitézapentru et.

Drepturile politice sunt acelea cart decurg din calitateade cal* roman 0 cart ne dati facultatea de a participa la

55

exercitiul puteriT publice, cum sunt drepturile de a vote, dea fi ales, de a fi jurat, de a fi martur in actele de notariat,de a fi chTamat in tote functiunile publice. Inainte de a avdexercitiul acestor drepturT politice, totT romanif se bUcura deuncle drepturT legate de calitatea de cetatén, cum e dreptulde a fi primit in c.c5lele statuluT, de a obtine o bursa §ialtele.

Cine-va se 'Ate bucura de drepturile civile, fall a sebucura de cele politice, dar nu se pOte bucura de cele poli-tice, daca nu are exercitiul celor civile.

24. Pierderea drepturilor. Drepturile se pierd prinpierderea calitatil de roman si prin condamnarT judecatoreFT,

Calitatea de roman se pierde :prin naturalisarea dobandita *in tera straina ;prin primirea veuneT functiunT publice de la un guvern

strain san intrarea in serviciul militar la strainT oni alaturarea lavr'o corporatiune militara straina, fail autorisarea guvernultii

-roman ;

prin supunerea pentru orT-cat timp la o protectiunestraina ;

prin casatorie (românca casatoritä cu tin strain pierdenationalitatea sa);

prin incorporarea unuT teritorin roman la un stat strain.Calitatea de roman ast-fel pierduta se pabte redobandi,

daca romanul s'a reintors in tett, cu autorisarea guvernuluT,§i a declarat ca dorqce a se a§esla ad §i a renunta la totedistinctiunile contrarii legiT nOstre. Nu se scuteFe insa deosanda pronuntata de legea criminala in contra romanilor,earl an purtat sail vor purta arme contra patrieT bor.

Romanca, casatorita cu un strain, ig redobande§ce ca-litatea de romancl, and devine vaduva.

Copilul nascut in .téra straina. dintr'un roman, care arfi pierdut calitatea de roman, redobandeFe acésta calitate,daca se intdrce in Ora §i se stabile§ce aci cu autorisarea gu-vernuluT.

25. Conditiunea strainilor In Romania. StrainiT

56

nu se bucura de drepturile politice, dar se bucurA de totedrepturile publice, earl' garntézA pe cineva in persona si inaverea sa, 0 de tOte drepturile civile, afarl de casurile candlegea hoilr4ce alt-fel. Care sunt aceste casuri ?

Unul e privitor la 'competenta tribunalelor: Cand unstrAin a contractat in térg sail in strAinetate cu un roman,pOte fi chiAmat inaintea tribunalelor romane chiar dacl nu araye re§edinta in Romania. Acésta este o abatere de la re-gula generalA, cl actiunea trebue intentatA inaintea tribunalluluT damiciliuluT paritulur.

Altul, maT important, e privitor la dobandirea de immo-bile rurale: StrAinul nu pOte dobandi ast-fel de immobile inRomania.

Acéstl dispositiune presing in practicl multe dificultiff, , cliff fac nece-sari{ o lege care sX le lainuresctt. Care e nmionalitatea und perg6ne juridice,bunhora a uneY societdtY comerciale pe acttunT ? Strianul pote primi ca dotKun immobil rural ? Se p6te conceda exploatarea unel mine la comrana straine ?Proltibitiunea se aplicli 6re si la dobindirea immobilultif rural pan succesiunetestamentara, prin succesiune legnima orY prin lege ? Daclt straibul nu p6tedobindi immobile rurale In natura, n'are 6re dreptul la val6rea lor? Cum pOtedinsul ajunge in posesiunea aceste valor!? Iata clIteva intrebliff car! re-claml facerea und legY, care sit Itmpeclescit confusiunea.

26. Statul civil: aCtele stfiril civile. Prin statulcivil al uneT persOne se intelege positiunea ocupatA juridicde acea persOnA in familie sail in societate. Cine-va este fiulcuTva, pOte fi sotul off pArintele cuiva. AcdstA positiune, de caresunt legate drepturT i datoril, se stabileFe prin actele stäritcivile.

Redactarea i conservarea actelor stAriT civile sunt in-credmtate, in fie-care comung, primaruluT care iea, in exer-citiul acesteT functiunT, numele de ofiter al stIriT civile. (Aju-tOrele i consilieriT comunali pot fi chiAmatT la indeplinireaacestef functiunI). Actele stAriT civile cuprind anul, dioa i oracand s'ati fAcut, prenumele, numele, varsta, profesiuneadomiciliul tutulor persOnelor (pArti, procuratorT, decIarantT,martorT) inscrise in ele, i cea ce trebue declaratk Inscrierealor se face in nisce anumite registre, numerotate, ,nuruite si

pi

57

parafate la fie-care pagine de presedintele tribunalului Sag dejudecatorul loctiitor; ea se face in sir, fgra kc alb, farg pre-scurtarl, cu datele in litere ; ragturile si indicatiunile, notitele,trebuesc aprobate si subscrise in acelas mod ca si textul ac-tulur. OfiteriT civil!' citesc actele in audul tutulor celor inte-resatT, fac mentiune despre indeplinirea acesteT formalitaT sile sub-semnézg impreung cu persOnele infaisate si cu martoriTsad mentionézg causa care a oprit pe uniT de a subscrie. Dacgcu ocasiunea redactariT -tinui act s'a comis vr'o erOre, legeapermite rectificarea, insa prin tribunal si cu drept de apel.

Registrele stAriT civile se incheig la sfirsitul anului,si unul din cele dotA exemplare se depune la archiva co-munel, iar celalt se inaintéza la grefa tribunaluluT. Orl-cineare dreptul sa cérg extracte de pe aceste registre; ele atiputere probantg pana nu sunt atacate in fals.

Depositarul registrelor are respundere civilg pentru orT-cealteratiune facuta in ele.

Ori-ce act al staiT civile privitor la roman! sag lastrain!, fgcut fiind el in téra straing, e vrednic de credintg, dacase va fi facut dupg formele pazite in acea Terg. Capii lega-tiunilor roMine din strginaate sunt ofiteri aT -stair civilepentru actele relative la romaniT din localitate.

a) Actele de nascere. Nascerea until copil trebuesg fie declaratg la ofiterul staiT civile al loculuT nasceriT, intermin de treT clile,, de care tata sail, in lipsa acestuia, decare medic! orT de care alte persdne carT ag fost fata lanascere sail, dacg mama n'a .ngscut la domiciliul eT, de cAtrepersona la locuinta cgreia a nAscut. Persónele obligate de legesg facg acesta declaratiune sunt pedepsite dacg n'art fAcut-o.Dacg termenul a trecut, actul de nascere se face pe cafe derectificare de L gtre tribunal.

Acest act, redactat ratg cu clod martorT, va arata de-slusit slioa, ora, locul na;ceriT, sexul copiluluT, prenumele cei se va da la botez si numele de familie, profesumea si do-miciliul tatAluT, mameT si martorilor.

Persona care gasesce un copil nog ngscut, e datbre,

58

sub pedépsg, sg'l incredinteze ofiteruluT sthriT civile, impreungcu tote hainele si obiectele ggsite la copil si sg declare tOteimprejurgrile timpuluT si loculta unde l'a ggsit. Aceste mesurTsunt luate pentru a inlesni descoperirea pgrintilor copiluluTggsit. Ofiterul stariT civile intocmesce indatg procesul-verbal,cu argtarea tutulor imprejurgrilor, in care se vor trece virstacopiluluT dupg aparentg, sexul si numele ce i se va da si auto-ritatea civilg la care se va fi incredintat. Acest proces-verbalse trece in registre,

Cand un copil se nasce pe un ./.s roman, calthorind pe mare, actulde nascere se face, In 24 de ore, In presents tatald, dad{ se atilt de fa,si douY martorT, luatY dintre ofiterif vasulta, sad, In lipsl, dintre dmenil echi-pajulul. Acest act se redacteza de capitanul, stilpanul sail patronul vasulta,si se trece 'In lista oficiala a persônelor ce se afilt pe vas.

La cel dintaid port unde se opresce vasul, de va fi un port roman,cine a redactat actul e dator a depune doua copie autentice de pe act laautoritatea portuluL Acesta opresce o copie In cancelaria sa si trimite pecealalta neintariliat ministeruluf de interne, care o transmite autoritatiY comu-nale a domiciliuluY tatalui copilulul nascut sad, de nu s'ar cunósce mail, almameY. Autoritatea comunall trece Indata actul In registrul stariY civile. Dacavasul abordéza Intr'un port strain, cine a redacte actul e dator sl trimita,prin posta loculuY, la Ministerul de interne al Romania, o copie legalisata depe actul de nascere, care va face cum se prescrie maY sus.

6. Actele de cAsAtorie. CAsAtoria este un contractcivil, supus la anumite conditiunT. Bgiatul inainte de 18 anT,fata inainte de 15 anT, nu se pot cgsgtori deck cu dispensategalg. Se cere pentru bgiat, ping la virsta de 25 anT, iar pentrufatg, ping la virsta de 21 anT, consimtimintul ascendentilor :

a) al pgrintilor sail numal al tatglul, dacd e neintelegereintre pgrintl ;

b) al bunuluT si buneT despre tath sag al bunuluT si buneTdespre mamg, dacg primit lipsesc si dacg pgrintiT sunt mortTsail in neputintg de a'sT manifesta vointa ; desbinarea intrebunT e consideratg ca consimtimint.

Dacg pgrintil si bunif sunt mortT sail in neputintg dea'sT manifesta vointa, e necesar consimtimintul consiliuluT defamilie. Penttu copiif naturali, a cgror mamg e mOrth sag in

59

neputintg de a'0' manifesta vointa, se cere, pang la varsta de25 ant, consimtimintul tutorulut.

Dad{ se refusit consimtimtntul, bitiatul de la 25-30 anY, fata de lait 30 anT, sunt datorT a cere, prin treY acte respectu6se, la interval de citeo lund, consiliul ascendentilor pentru a se citsittori. Dulid virsta de 30 an;e de ajuns un singur act respectuos. Dad nu prime= nicT un rdspuns orTun rëspuns negativ, eY se pot cästori. Aceste acte se comunicd, prin organuiprimarulut comuneT, persinelor cuvenite sad, tn lipsa lor, la domicilitt. In casde absent/ a pers6neY, clue care se cuvine a se face actul respectuos, cdsd-wrist' se pite face si farit acest act, cu conditiune de a se Infillisa hotitrlreatribunaluliii de tittiia instant& prin care s'a declarat absents salt cel putincopie dupi hordrlrea tribunalulta de a se face cercetare despre absentd.

Este opritg cgsgtoria :a) in linie directg, cu desgvar0re, intre ascendentt

descendentt i intre afinif de aceiag linie, fga deosebirea in-rudirei de legiuitg ort nelegiuitg cgsgtorie ;

linie colateralg, rang la a patra spitg inclusiv, fgrgdeosebirea inrudirit de legiuitg ori nelegiuitg cgsgtorie, i intreafinil de aceia§T spitg ;

c) la rudenia .din botez, intre na i fing saU intre na,g0 fin.

Regele póte acorda, pentru motive grave, dispensg pentrucgsgtoria dintre cumnatT i cumnate, dintre vent i vere.

Rudenia este legItura natural/ dintre persOnele carY descind una dinalta, ca copilul din pdrintY, on descind dintr'un autor comun, ca fratiT, su-rorile, etc.

Afinitatea salt alainta este leglitura civill dintre un sos i rudele celultlalt so/ ; prin urmare Imre rudele calor doer sotT, dad. existd In limbagiul co-mun cuscrenie, nu exist/ afinitate sail alianSit.

Atit rudenia ct j afinitatea se presintä In linie direct/ i In linitcolaterale.

Linia direct/ este descendent/ si ascendentd. In linia directd descendent/aunt fiul, nepotul, stritnepotul, etc., iar ca aliat ginerele. In linie directi as-cendentd sunt [ROI, bunul, stribunul, etc., iard ca aliat socrul.

In linie colateralit sunt fratele i sora, unchiul, v&ul, etc., iar ca aliatcumnatul.

In rudenie se maT calla i gradul.In linia directd, gradele se numdri prin generatiT ; astfel tatitl i fiul

sunt rude tn gradul I, bunul i nepotul In gradul II, bunul i strinepotul ingradul III.

si

b) in

V4511e

60

In linif coIaterale, gradul se calculézit nunsdrind generatiile de la per-stona de care este vorba, suindu.ne pe linie pdnii la autorul cornun si scobo-rIndu-ne pe cealalti lithe pAnd la pers6na a cdrel rudenie se cercetal; ast-fel, fratit sunt rude colaterale de gradul II, unchiul si nepotul de gradul III,veriT primarY de gradul IV.

Asa se numerii gradele si In privinM aliatilor sail afinilor.0 schitit genealogicit Inlesnesce Intelegerea acestdr distinctiunt

Anton

Pelee loan

Stefan Maria

Take George

Paul Alecu

JONicu Lana

Legea mistra maT opresce, in adoptiune, casatoria :a) dintre tatal adoptiv si adoptata sa ori fica acesteia

orT femeia fiulul adoptiv ;b) (Atm adoptat si femeia tathluT adoptiv orT mama fuT

orT sora mameT luT sail a tataluT luT;c) dintre fiii si sora adoptath a tataluT sea, a mameT

séle orT a buneT séle.De asemenea e oprita casatoria tutoruluT sail a curatoruluT

cu nevArstnica de sub tutela sa. NicT tatal tutoruluT nicTfratele acestuia, care se afla inca sub puterea parintésca, nicTfiul tutoruluT, nu póte lua in casatorie pe pupila, lath primirea

Emil

61

adeverinta inscris g. a tribunalulul cuprinclOdre, a acesttutor a dat pentru tótg administratia sa socotéll Igmuritga insotirea minciref cu el sail cu alta din numitele persôneeste spre folosul eL

Legea mar opresce cgsgtoria intre sotii divortatr i intreculpabilir 'de adulter.

Vgduva nu se póte cgsgtori deal dup IC lunr, de lamórtea sottilur orr de la divort.

Peneru ca ofiterul sttriT civile sl fie informat de pedicele legale earlse opun la celebrarea dislitorieY, legea 11 obligli at fact clout publicatiunr, laun interval de 8 dile, In di de Duminict, Inaintea useT bisericeT enorier gi laOa case! comunale. Aceste publicatiun! cuprind prenumele, numele, profesiunea

dorniciliul viitorilor sot!, cum si calitatea lor de major! salt minor!,numele, profesiunea si domiciliul perintilor, dilele, locul i ora mind s'at%cut: ele stint un extract din actul Inscris In registrul special al primirieT,care e numerotat 5i parafat ca i celelalte, ce se depun la finele anuluT lagrefa tribunaluluT.

astItoria p6te fi celebrate., dupt treT dile libere de la a doua publicatie,dac e. nu se va fi ridicat nicT o opositiune. Oposititmea se p6te face:

a) de partea legatii prin cesittorie cu una din ptrtile contractante ;6) de ascendent! (tattl, In lipsa luT mama, In lipsa si a eY bunul si buna

feet arätare de motive;c) de colaterali major! (Trate, sort, unchl, mttuse, verT primarT) tn

lipst de ascendentT, pentru lipsa de consimtimint din partea consiliuluT de familieorT pentru smintenia unuTa din viitoriT soft. In acest cas, tribunalul, dactprimesce oposiliunea, dt un termen pentru provocarea si obtinerea interdictiuniTaceluia' contra cliruia s'a tient opositiune ;

d) de tutor, cu autorisatia consiliuluT de familie si pentru casurile Incar! pot face opositie colateraliT.

In cas de opositie, ofiterul sttrif civile nu pâte celebra Usttoria, pentcAnd nu i at face formal cunoscutt anularea opositiuniT, prin retragerea opo-santulul orT prin boa/ire judecatoracti.

Cgsgtoria se celebrdzg de ofiterul stgrir civile al comuner,unde unul din viitorir sotT locuesce de cel putin sdse luntPArtile sunt datóre sg depung urmgt6re1e acte

1. Actul de nascere sad, in lipsg, o declaratie facutgfr prestare de jurgmint de dna manor! dinaintea ofiterulurstarir civile i legalisatg de judecgtoria de ocol ;

2. Actele de consimtimint cerute de lege, and persó.

si

pi

:

62

nele care dart consimtimintul nu asistd la celebrarea cAsdtorier,sail doveclile de indeplinirea formalitatir actelor respectuOse,dacd a trebuit sd se facd ;

3. Actele de m6rte ale ascendentilor mar apropiati, alcdror consimtimint sail consiliii s'ar cere clacd ar trdi, sail deimposibilitatea in care se gdsesc de a's1 manifesta vointa. Nue nevoe de presentarea actelor de mórte ale pArintilor viito-rilor sot]; când bunir sail bunele respective atestd mOrtea lor ;

4. Autorisatia de a contracta cdsltoria data de autori-tatea militard, când viitorul sot apartine armater in activitatesail disponibilitate;

5. Actul autentic al dispenselor ce ail putut fi acordate(dispensd de varstd, de rudenie, de aliantd) ;

6. Actul de mórte al primulur sot sail primer sotir, cândse cdsAtoresce o vdcluvd orl un vAduv, sail dovadd a hotd-rirea definitivd a divortulur e transcrisd in registrele starircivile, daca cine se casatoresce este divortat ori divortata ;

7. Certificate de publicArile prescrise in alte comunedeck unde se face cdsAtoria ;

8. InlAturarea opositiunilor ce se vor fi formulat regulat.In clioa alésd de part!, ofiterul stdrir civile, in casa co-

munall, fatd fiind patru martorl, rude sail strainr, citesce pAr-tilor.actele relative la starea lor civild si la formalitAtile cd-sAtorier, cum 0 articolele din codicele civil, carr regulezadrepturile si datoriele respective ale sotilor. El interpelézd peviitorir sotT cum si pe persónele earl* autorisd casAtoria, dacdsunt de fata, ca sd declare, dacd s'a fAcut vr'un contract(bAnesc) de cAsatorie si, in cas afirmativ, data acestur contract,cum si numele si resedinta autoritAtir care l'a legalisat. Elprimesce apoi declaratia fie-cirer WV, una dupd alta, cdvoesce a se cltsAtori si in urmd pronuntd, in, numele legir, cdpArtile sunt unite prin cdsAtorie si redactézd indatd actul peregistrele stArii civile.

Actul de citsittorie cuprinde:i. Prenumele, numele, profesiunea, etatea, locul de nwere $i domi-

ciliul tie-cifruia din sot!:

63

2. Ca Mates de majorY sad minort ;3. Prenumele, numele, profesiunea dozniciliul tatilor i mamelor lor;4. Consirntimlntul tatilor si al mamelor, bunilor sad a bunelor, sad al

familieY, in casurile cerute de lege ;5. Actele respectu6se clacil acestea s'ar fi fscut ;6, Publicaliunile In diferite doiniciliurY ;7 . Opositiunile deed existä, revocarea lor sad mentiunea a MI s'ati

ardtat;8. Declaratiunea plirtilor contractante, cif se lad de sof( i pronuntarea

unirlf lor de ofiterul public ;9 Prenumele, numele, emtea, profesiunea i domiciliuf fie-cdruia din

martorY, precurn si declaratiunea de sunt rude sad afinY al sotilor, de ce anumesi grad ;

Declaratiunea ot a urinal sad nu contract (bInesc) de cdslitoriepe cit se va pule data contractuluY ce existd, precum i numele i locul auto-ritittir care l'a legalisat.

Cgsgtoria sgvarsitg in tea sträing, intre roman! sailintre român i strginT, este puternica si in Romania, dacgs'a celebrat dupa formele usitate in tara sträin i dacg ro-manul nu va fi contravenit la dispositiunile legiT nóstre.CapiT legatiunilor nóstre din strginètate pot oficia cgsgtoriaintre roman!.

c) Actele de ineetare din vieta. Nici o inmor-mintare nu se p6te face fgra autorisarea ofiterulur sari! ci-vile, care se eliberkg dupg constatarea morpi de cgtre acestaorT de cgtre medicif comunel, $1 dupg 36 ore de la mOrte,afarg de casurile epidemice preveclute in regulamentele poll-tienescI.

Actul incetäriT din vietg se redactézg dg ofiterul stgriTcivile, dupg declaratiunea a douT martorT, rude sail vecinT; elcuprinde prenumele, numele, virsta, profesiunea i dorniciliulmortuluT, ale martorilor, cu indicatia graduluT de rudenie ciacgsunt rude, si pe cat se pdte ale pgrintilor mortuluT, i loculnasceriT sale, precum i prenumele celublalt sot, dacg mortutera cgsgtorit sail* vgduv.

Dacit tncetarea din viéti a unef pers6ne s'a inttmplat in spitale milltare, civile sad In ort.ce alte stabilimente publice .ori particular& superiorib,directoriY, administratorif i stltpânil acelor case aunt datorY a da de scire, tn

i

to. si

64

24 ore, ofiterulur stariY civile, care va merge tndata sa se 1ncredinteze demórtea aceleT persdne, dupa Zeclaratinnile ce 1 se vor fi facut 0 dupi sciinlelece va fi luat. Spitalele si stabilimentele trebue a aibl registre pentru 1nscriereaacelor declarmiunT si sciinte.

Ofiterul stiliff civile 1nscrie actul IncetariT din viéta si 11 trimite lalocul unde 1ncetatul din viéta a avut uhimul domicilia, pentru a se Inscrie Inregistre.

In cas de mórte In InchisOre, se va procede tot ast fd, dar nu se vaface In registre nic't o mentiune de Inchisdre.

In caz de mórte pe un vas roman, calatorind pe mare, mórtea se vaconstata panit In 24 ore, cu formalitatile aratate la actele de nwete pe vas.

Când sunt semne sail indice de mOrte violentä sail alteimprejurArl bAnuitOre, mortul nu se va ingropa decAt dupAincheierea until proces-verbal de catre un functionar politie-nese, fatg cu tin medic sail chirurg spre a se constata stareacadavrulur ai a oricgrer alte imprejurArr relative la acésta,precum ai orree informatiunT se vor putea lua despre prenu-mele, numele, varsta, profesiunea, locul napcerir ai domiciliulacestur mort.

Tote ciintele din procesul-verbal se trimit de functio-narul politienesc ofiterulur sarir civile al loculur, unde a muritacea persOnd, pentru a i se redacta actul inceariT din viétl.0 copie dupl acea comunicatie se expedieza de functionarulstArir civile la domiciliul mortulur, de va fi cunoscut acestdomicilia, iar expedierea se va aerie in registre:

27. Minoritatea. Minoritatea este situatiunea indivi-dulur, care nu are 21 de an!' implinitT. Minoru) are bucurareade drepturile civile (sä fte proprietar, sä devie creditor oridebitor, etc.), dar nu are exercitiul acestor drepturr. Altäpersón1 il represintA in exercitiul drepturilor see ai lucrézgin numele sal in diferitele acte ale vietir civile. Mace pro-tector!' designatr de lege guvernéz1 persona sa 0 administréabunurile see.

PArintir aunt protectorir naturalr ar copiilor lor ; el' ailautoritate asupra persdner acestora, 0 acésta autoritate seexercitI eu deosebire in timpul minorithtir. Copiir sunt obli-gatT sä locuiésa cu plrintir lor 0 nu pot OrNsi casa Orin-

65

tésca fgrg invoirea acestora, sunt obligatT sg'T onoreze 0 salrespecteze Vita viata lot. In , timpul casatorief, tatal exerci-tag puterea parintésca 0 administréza bunurile copiluluTminor. Dupg desfacerea casatorieT, prin mórte, sotul supra-vietuitor, iar prin despgrtenie, acela irk favórea cur s'a pro-nuntat divortul, are in ggnere administratiunea acestor bunurT.

Acéstg ad ministratiune nu se intinde asupra averiT castigate-de copil. prin munca luT, printr'un Zar orT legat, in care do-natorul sad testatorul a pus conditiunea expresg, ca pgrintiTsg nu se folosésca de ea.

Dreptul de folosintg al parintilor le impune insa urma-tórele sarcini :

sa indeplinesca tote obligatiunile usufructuaruld, adica safacg reparatiunl de intretinere, sg platésca impositele ;

sa hrgnéscg, sg intreting 0 sa crésca pe copii, in pro.portie cu averea lor ; r

sa platésca rentele sail dobinclile capitalurilor ce dato-resc copill ;

sa faca cheltuielile de inmormintare 0 ale bóleT dinurma a persOnelor, carT 'ail donat sail ail testat pentru copiT.

La mOrtea tataluT sail a mameT, puterea parintéscd setransformg 0 iea numele de tutelg.

28. Tutela. Tutela este un mandat impus de legesail de vointa omuluT, in puterea cgruia o persOna capabillse gasp,ce obligati de a ingriji de un minor neemancipatsari de un interclis, de a-T administra bunurile 0 de a-1 repre-senta in actele civile.

.Dupg mdrtea unuia din sotT tutela asupra minorilorcopiT o are de drept sotul remas in viétg..

Este aci o deosebire Intre tatä 0 meta. Taal nu pote refusa tutela,mama Tete s'o refuse, Insil. trebue A facd declaratiune la tribunal, in 40 dedile de la mdrtea sotulul, si sit indeplinéset datoriele de tut6re, pint la numi-rea muff tutor legal. Tata murind p6te A oblige, prin testament, pe sotie,ea sit aibit tn administratia tuteleY un consilier, Mitt Invoiced clrula stt nu p6til.face nicT un act ating6tor de tutelit. Muma nu are acest drept. Tata, intrindin a doua citsgtorte, nu pierde dreptul de tutor, muma 11 pierde, clacit nu i1

66984 5

66

rdstrézit consiliul de familie ; tn cas afirmativ, al doilea sc4 devine cotutorresponsabil.

Parintele remas in viéta pate designa un tutor copiilor,prin testament sail prin alt act autentic.

Dna tutorul n'a fost designat, tutela vine de dreptbunuluT despre tata si in lipsa bunuluT despre mama. Ascen-dentul despre tata e totdauna preterit celuT despre mamadin aceiasT trépta.

Când nu este tutor de drept, consiliul de familie nu-mesce pe tutor. Consiliul se coinpune din cel putin cincT rude,trel despre partea tataluT 0 doue despre partea mameT, si seconvdca de presedintele tribunaluluT sail de tutor.

Tutorul represinta pe minor in tote actele civile. El in:grijesce de persona minoruluT si IT administréza averea ca unbun tata de familie.

Tote convenpunile, tate invoielile pe care minorul patefi chilmat sa le faca, sunt incheiate de tutor, afara de casulcasatorier sari de angajament militar : atuncT minorul tratezain numele seri personal.

Ingrijirile relative la persona se pot imparP in ingrijirTfisice si in ingrijirT morale. Tutorul e dator sa ingrijesca deintrepnerea minoruluT si de educaPunea luf, dupa averea sipositiunea sociala a acestuia. Ca consecinta, el are si dreptulde corecpune, pe care de altfel nu'l pate exercita decat cuautorisarea consiliuluT de familie.

Tutela fiind o sarcina destul de grea, tutorul e obligat,pe langa administrarea averiT minoruluT ca un bun tad defamiIie, fara sä astepte despagubire orT sa traga vr'un profitpersonal, sa dea tribunaluluT socotela de gestiunea sa anuala,cum si de gestiunea totala, insotita de acte justificative. Nu-maT dupa predarea socotelilor obstescT si dupa Incuviintareakr de catre tribunal, tutorul se considera desfacut de tutelasa, fail jicnirea ilreptuluT reservat pupiluluT devenit major,de a cere séma tutoruluT de administrarea tuteleT.

29. Emanciparea. Emanciparea este actul juridicprin care un copil trece de sub puterea parintésca si de sub

67

tuteld pentrii a intra in curatela si a deveni capabil sa facaunele acte privitire la administrarea avereT si pers6neT sale.

Minorul este emancipat de drept prin casatorie, dar 'Atefi emancipat, la 18 anT, prin o declaratiune a tatalut sni, siin lipsa, a mamieT, la tribunal, si la 20 anT prin o declaratiunea consiliuluT di familie. Minorul emancipat are un curator,numit de consiliul de familie, pang la majoritate.

El pOte sa'sT administreze singur persona, alegendu-sTdomiciliul, angajandu-sT singur munca, intrand in armata, cumsi averea, stringendulT veniturile, inchiriand, obligandu-se, darnu pOte face imprumut.

El e asistaf de curator, la primirea socotelilor tuteleT,de cate-orT are de ridicat un capital, la facerea und impartelTde avere, la primirea uneT donatiunT, la intentarea unel actiunTimmobiliare.

Este incapabil, ca 0 mitthrul neemancipat, cand e vorbade imprumut, de prinlirea unel succesiunT, de instrainarea immo-bilelor, de transactiunT.

El p6te face comerciii, claca are autorisatie scrisa dinpartea tataluT saa, in cas de m6rte, interdictie ori absentaa acestuia, din partea mamel, sari, in lipsa de parintT, dinpartea tutoruluT cu avisul consiliuluT de familie, omologat detribunalul civil. In tOte actele de comercia, el e considerat camajor.

Emaniciparea pOte fi revocata, cu aceleasT forme cucare s'a dat, and minorul isT risipesce averea, si atuncT elreintra sub tutela.

30. Interdictiunea. Se p6te intimpla ca o persOna,de si este majora, sa nu'sT p6M administra persona si averea,cum sunt smintitif. Legea a luat mësura interdictiunil in fa-vOrea acestor nenorocitT. Este insa deosebire intre interdic-tiunea judecatorésca, care e o mesura de protectiune a unornenorocitT, si interdictiunea legala, resultata din o pedépsa,care e o mësuM de rigOre in contra unuT condamnat.

Se interstice judecatoresce majorul care e intr'o stare

68

bisnuitg de imbecilitate, de smintéla sad de neburiie cu furie,chiar cand are intervale luoide.

Pdte cere tribunaluluT interdictiunea suferinduluT orT-cerudg, cum si procurorul cand e nebunie furidsd orT dudsuferindul n'are sot, nic! rude cunoscute. , Faptele, carT mo-dyad cererea de interdictiune, trebuesc at-gate in scris. Tri-bunalul oranduesce atund un consilid de familie, cere opiniu-nea medicilor competenp si supune pe parit la interogatorin presenta procurorulut Dupd primul interogator si ping lahotärirea definitivd, tribunalul póte orindui tin administratorprovisor spre a ingriji de persdna si averea parituluT. Dacdcererea de interdictiune e respinsd, tribunalul pdte sl punksub consilid juditiar pe parit pentru nisce anumite acte, cumpledarea, invoirea, inprumutarea, pritnirea unuT capital, dareachitanteT de primire, instrginarea orT ipotecarea averiT sale.

Hotdrirea tribunaluluT este supusg apeluluT.Cand interdictiunea e definitiv pronuntatd, se procede la

alegerea unuT tutur, conform regulilor de la tuteld. Bdrbatule de drept tutorul sdteT interslise, femeia este tutórea sotuluTinterslis, administrand 'hug dupg cum determind consiliul defamilie, cu apel la tribunal. Nimeni, afard de sotT, ascendentisi descendent!, nu e obligat a tine acesta tutelg ma! mult de5 an!.

Interslisul se asenAnd cu minortif, din slim dud s'a publicathotdrirea, in cea ce privesce persona si averea sa. VeniturileluT trebuesc cu deosebire intrebuintate, spre a'T inibunatätisOrta si a'f grabi vindecarea. Inzestrarea copiluluT unuT interslisse face din averea luT de consiliul de familie cu incuviintareatribunalula

Interdictiunea incetezd de odatd cu causele carT ad de-terminat-o si cu indeplinirea formalintilor cu care s'a stabilit

RisipitoriT se pot pune sub consilid judiciar, pentru oprireade la unele acte, cu aceleasT forme cu care se face si interdic-tiunea.

69

RESUMAT

22. Persona' este ort-cine are drepturl a'e exercitatfi obligatiuni' de Nu numaY 6mena, dur fistedul, comuna, judeful, stabilimentele de binefacere,bisericele,universittigle, diferite asociagunl comerciale,eic., stint persone juridia sail morale.

Din pence de vedere al nagonalildgi, fiersoneledin gra nostril sunt roman& fi stranii.

Este cine-va roman, dacd s' a narcut din p tiringromanl, dacd s' a ndscut in Romania din 'tiring ne-cunoscuA sail dacd s' a ndscut, af aril din- cdsdiorie,din mamd româncd. Devine cine-va roman firin na-Iuralisare safi impdmintenire, care se acordd de cor-purile legiuitbre firin lege individuald. Strdina cdsd-torild cu un roman devine romancd.

23-24. Roman& se buberd fi de drepturile poll-lice, earl nu se pierd decal prin pierderea calltd/ei deroman ,cifrmn condamndrt judecdtorefcl. Calitatea deroman se pio-de, firin naturalis are in tird strdind, prinprimirea tenet funcgunt publice sail militare in strdi-ndtate, fdrd autotharea guvernulut roman, grin su-punere la o protecgune strand, prin cdatorie fientrufemet, prin incorporarea unul' teritor roman la unslat strdin.

25. Strdinit nu se bucurd tie drepturX darse bucurd tz:)e tble drepturile publice civile, afar&de tioue casurY unul privitor la competenta tribu-nalelor (and un strain a contractat in fird orr instraindtate cu un roman, pole fi chidmat la judecatd

fi:

70

inaintea tribunalelor române, chiar tided' nu ar averefedinla in Romania) ; altul firivitor /a dobandireade immobile rurale (strdinul nu pole dobandi ast-fel deimmobile in Romania).

26. Ori-ce persOnd ocupd o posifiune ore-care in f a-milie (este fiul cut-va, pole fi soful ori fidrintele cut-va ). Acistd posigune, de care sunt legate drepturr fidatoriY, se stabilefce prin actele stare civile..Redac-larea fi fidstrarea acestor acte este Mcredintald pri-marilor, numitt fi oficert at stdrd civile. Ele cuprindanul, cliva fi ora cand s' aii facut, prenumele,numele,varsta, profesiunea fi domiciliul lutulor personelor(p&p', procuratort, declarang, martort) inscrise inele fi cea ce trebue declarat. Ele se tree in nifce anu-mite registre, numerotate, ,rnuruite fi paraf ate la fie-care fiagind de firefedintele tribunalulla sad de Jude-cdtorul locliitor. Registrele se incheie la sfarfitul anu-lut fi unul din cele dou'd exemplare se dePune la an-chiva comunet iar cel-alt se inaintizet la gref a tribal-nalulul' . Ori-cine pOte sd drib' extracte de fie acesteregistre. Adele civile f acute in fert strifine sunt vred-nice de credinid dacd s' aii fdcut dupd formele pdzitein acea lerd'. Cafiit Nrafiunilor nostre din strdindtatesunt ofifert 4 stdret civile pentru actele relative laRoman& din localitate.

Adele de nafcere, redactate fatd cu dot Inartort,in primele tret lile de la nafcerea unlit copil, aratddeslufit tote indicaliunile relative. Dacd a trecut cele3 clile, actul de nafcere se face fie cale de rectificarela tribunal, iar persbnele, earl' n' ail fdcut declaratiala limp, sunt fiedepsite.

71

Persona, care gdsefce un copil nozY ndscut, e datOre, sub fiedipsii, sit l &credit:02e ofiterula starercivile.

Adele de cdsdlorie constatd, cd pdrfile s' azi unitfirin cdsd torie, in conformitate cu legea, adith 1- flirdnici* o piedicd legald fi cu tOte jormalitdfile de fiublicaiune, de consimlimint, de martor i'.

Adele de incetare din viifd se redactia, &Oadeclaraiunea a dour martue, cu indicaiunile nece-sari?: Ofilerulstdret civile autorisézd inmormintarea,dufia' constatarea moll& fi dufid trecere de 36 ore dela mOrte, afard de casurile epidemice.

.este2 7. Minoritatea sztuaiunea individulza care

nu are 21 de anrimplinitY. Minorul se bucurd de .drep-turile civile (pOle sd lie proprietar, creditor, debitor,etc.) dar nu are exercigul acestor dreptife. Alte per:-sOne, pdrinfit (tatill in timpul cdsdlorie7, soful supra-vie(uitor, in cas de morte, ori cela in favorea cdruias' a pronunfat divorlul, in cas de despdrfenie) ori tu-torul, in cas de viol-tea pdrintilor, exercitézd acestedrepturr, administria bunurile minorului' fi ingri-jefce de persOna sa.

28. Tutela este un mandat impus de lege orr devoinfa omulut, in puterea cdruia o persona' capabildse g-dsefce obligati' de a ingrzyi de un minor neeman-cipat .sall de un interlis, de dr administra bunurilefi de d l refiresinta in actele civile. Taal nu pilerefusa Waltz. Tutoruk e dator sti dea tribunalulzdsocotéld de administraia averir, atlit anual cat fi lelsflirfitul gestiunit sale.

29; Emanciparea este actul juridic prin care un

72

minor ese de sub puterea plirintiscd oi de sub tuielii,pentru a intra sub curateki fi a deveni capabil stifacd unele acte privitore la' administratia aver& )rifiers6net sale, afarii de facere de imprumut, de pri-mirea und succesiunt, de instreinarea immobilelor fide transactiunt. La asemenea aete, el este asistat decuratorul, pe care i l' a dat,consiliul de familie.Minorul e emancipate de drept prin cdstitorie, darpale fl emancifiat )ri la ,r8 ant, de paring prin de-claratie la tribunal, ori la 20 de ant de consiliul de

Amaze iareifY p-in o astfel de declaratiune.30. lnterdictiunea judecti:toriscel este o nasurti de

protectiune a personelor majore care se geisesc in stareobiptuitd de imbecilitate, de smintilii sall de nebuniecu furie, chiar c.ind all intervale lucide. Tribunalulpronugg interdicfiunea. Sotul e tutorul de drept alinterclisulut ii administrizii, in infelegere cu consiliulde familie, averea lid. In lipth de sot, tribunalul polenumi tutor fie o persona' strdind.

B. Proprietatea

SUMAR : 31. Proprietatea : bunurY mobile si immobile. 32. Usufruct.33. Servitute. 34. Ipotece. 35. Dobindirea proprietItiY prin succe-siune, prin testament, prin donaliune.

31. Proprietatea: bunuri mobile ci immobile.Proprietatea este dreptul cuivg de a se bu.9ura si dispune de unlucru in mod exclusiv si absolut, insg in limitele determinatede lege. Proprietarul unuT camp pdte sal cultive, aT culéggrOdele, al inahireze, al vinclg, sal transmitg prin succesiune,donatiune, testament. Proprietarul und case pdte s'o locuiéscl,s'o inchirieze si sg'T priméscl chiria, s'o derime, s'o vinslg,s'o transmitg prin succesiune, donatiune, testament.' Dreptulde proprietate e declarat inviolabil de constitutiune. Nimeninu póte fi silit sg cedeze proprietatea sa, afarg numaT cand ecausg de utilitate publica, bine constatatg, si primind o dréptgsi prealabilg despggubire. Utilitatea publica se invOcg numgpentru cgile de comunicatiune, lucrgrile de salubritate si celepentru apgrarea VriT. Legea maT limitézg, in vederea drep-turilor copiilor, liberalitgtile prin acte ?titre viT orT printestament, obligg pe rivereniT unuT curs de apg navigabilgsä lase pe pgmintul lor drum trebuitor la conducer6a vaselorsi opresce constructiunile pe o raclg determinatg in jurul in-tgriturilor militare.

Proprietatea until lucru mobil sag immobil ci drept asupratot ce produce lucrul (fructele naturale sari industriale al parnin-tuluT, fructele civile, sporul animalelor) si asupra tot ce seunesce, ca accesor, cu lucrul in mod natural sag artificial

74

(constructiunT, plantatiunile, lucrgrile fgcute in pgmint sailasupra pgmintuluT, aluviunile fluvielor i riurilor, insulile

prunturile formate de riurile nenavigabile i neplutitdre,animalele i pgserile selbatice crescute pe coprinsul nostru, etc.).

Bunurile. Bunul este un lucru ce póte deveni pro-

prietatea n6strg. Bunurile se deosibesc in mobile 0 in im-mobile.

Sunt mobile saii mobiliare bunurile carl se pot trans-porta de la un loc la altul, cum un scaun, o =Ong, baniT,etc. Sunt immobile sad immobiliare bunurile carT, prin natura lor,nu se pot muta din loc, ca un teren, o casg, etc. Acéstgdistinctiune nu este insg totdauna riguros urmatg de lege.

Sunt treT felurT de immobile :a) Immobile prin natura lor. Acéstg grupg cuprinde mai

intaiti pAminturile, cu suprafata i subfata lor, cu clddirile depe dinsele i materialurile din interiorul lor ; apoT con-structiunile, morile de vint 0 de apg wslate pc!, stalpT, re-coltele nesecerate, fructele neculese, copacil, netgiatT.

b) Immobile prin destinatiune. In acéstA grupg intrg obiec-tele mobiliare, afectate la un fond de pAmint, in interesul luT,ca accesoriT indispensabile, fAcend óre.cum un tot cu din3elecum bunibrA :

animalele pe carT proprietarul fonduluT le incredintéz 1chiria§uluT pentru culturg ;

obiectele menite pentru servirea i exploatarea fonduluT,ca ma0nele i uneltele agricole ;

semintele date arenda0lor i sgtenilor muncitorT ;porumbieiT din porumblrie, iepuril de cas1 din préj ma

locuinteT, pe§cil din iaz ;stupil cu ;

téscurile, cAldArile, alambicurile, Igclile i vasele ;instrumentele necesare pentru exploatarea fergrielor, fa -

bricelor de hartie i altor uzine;paiele i gunbiele ;efectele mobiliare ce proprietarul a a§eclat cAtre fond

in perpetuil, ca ornamentele din zid ale caseT, statuele

si

roil

si

75

oglindile fixate in clgdire, conductele de apg ale until fondde pgmint orT ale uneT case.

c) Immobile prin obiectul la care se aplica. Aci intrgnisce bunurT carT, prin natura lor, nu sunt nici mobiliare, niciimmobiliare, ci sunt n4ce drepturi incorporale asupra immobi-lelor, cum e dreptul de usufruct asupra lucrurilor immobilf, ser-vitutile, actiunile earl tind la revendicarea until immobil, ipoteca.

Bunurile mobiliare se impart in doug grupe :a) Mobile prin natura lor. Aci intrg corpurile carT se

pot transporta de la un loc la altul, fie cg se mi§cg singure,ca animalele, fie cg se m4cg de o putere externA, ca lucru -rile neinsufletite.

Recoltelte, fructele de orT-ce fel, devin mobile indatg ceail fost desfAcute de rgdgcina lor, fie sail nu ridicate.

Morile 0 bane de pe batelurT sunt mobile, cAnd nu suntfixate pe stAlpT ; materialele din derimarea uneT case, cum 0cele destinate la o constructiune, sunt mobile cat timp nusunt intrebuintate.

b) Mobile prin determinatiunea legil. i aci e vorbaiarg0 de n4ce drepturi incorporali dar asupra mobilelor, cum

obliggiunile 0 actiunilec arT ail de obiect efecte mobiliare(datoria ca 0 creanta uneT sume de bani onT a unuT obiectmobiliar anumit int% in pasivul mobiliar al debitorului orT inactivul mobiliar al creditoruluT);

actiunile sail interesele in companiele de finante, de co-mert sail de industrie (acfiunea e titlul care represina parteaunuT asociat in companie 0 care póte fi transmis orT-cuT; in-teresul e dreptul asociatului de a reclama o parte; fie din be-neficiT, fie din capitalul social la disolvart);

rentele perpetue sail viagere asupra statuluT saii asupraparticularilor (renta e dreptul cuiva de a i se plgti o rede-yenta in barn orT in producte ; dacg aces t drept trebue sgtrécg la mo0enitorie proprietarului ei, renta e perpetug; dacgtrebue sg se sting la mdrtea lui, renta e viagerg; dacg nutrebue sg se plgtéscl cleat pe un num& determinat de anT,renta e temporalg).

76

32. Usufructul. Proprietarul unuT camp ced6z1 cuivadreptul de a culege fructele campuluT; el pgstrézg "pentrudinsul numaT proprietatea fgrg fructe (nuda proprietate). Per-sana care are dreptul sg culégg fructele se numesce usufruc-tuar. Legea definesce usufructul : dreptul de a se bucura ci-neva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia intocmaT ca In-susT proprietarul lor, insg cu indatorire de a le conserva sub-stanta. (SI nu transformI o pgdure in camp de argturg, etc.).

Usufructul e stabilit prin lege orT prin vointa omulul.Sunt stabilite prin lege : T) usufructul pgrintilor asupra

jumgatiT bunurilor ce devin proprietatea copiilor esitT dincgsgtorie, and are loc divortul prin consimtimint mutual, pangla a lor majoritate ; 2) Usufructul tatglur si, in lipsg, al mumeTasupra averiT personale a copiluluT maT mic de 20 anT ; 3)

usufructul femeiT fgrg avere asupra uneT cote-parte din suc-cesiunea bgrbatuluT, cand sunt mostenitorT descendentT : 4)usufructul bgrbatuluT asupra averiT dotale a femeii.

Vointa omuluT pate stabili usufruct : prin conventiune,prin testament, prin clonatiune, prin prescriptiune.

Usufructul se pate stabili pur si simplu ori cu termensi cu conditiunT, asupra a tot felul de bunurT mobile si im-mobile.

Drepturile usufructuarului sunt : i) a lua in primire lucrulpe care este constituit usufructul ; 2) a se bucura de tot felulde fructe ce pate produce obiectul asupra cgruia are usufruct,fie naturale, fie industriale, fie civile.

Fructele naturale sunt produsul spontaneti al pllmtntuluT, ca iarba live-Odor, prIsila turmelor4 etc. ; cele industriale sunt produsele obtinute prin mil-turn : cerealele, etc.

P`ructele civile aunt chiriele, arenclile, dobilnslile sumelor exigibile, res-tantele din rente.

Primele se dobindesc prin perceptitMe, adictl and le culegern, fie ele undidmunciT nostre orT nu. Secundele se dolAndesc cli cu yli, In propork cu duratausufructultd.

Usufructuarul pate sg cedeze exercitiul dreptuluT sal.Duel usufructul privegce lucrurT de care ati se pote cine-va servi fig a

le consuma, .ca baniT, grinele, bhturile, usufructuarul are dreptul de a dispune

77

de ele, halt cu Indatorire de a le Inapoia In aceeasT cantitate, calitate i va-Uwe salt de a rapunde pretul lor la sfArsitul usufructulut Daa usufructul cu-prinde lucrurY care, fArli a se consume Indat311, se stria cu Incetul prin us, carufele, mobilele caseY, usufructuartd are dreptul de a se servi u ele pentruIntrebuintarea la care sunt destinate si nu este obligat a le tnapoia, la sfArsitulusufructuluY, cleat In starea In care se gAsesc, nestricate prin dol salt culpä. (Edol and e rea credintl pentru a se linbogliti In paguba proprietarulut ; e cultkAclad e negligentli).

Obligatiunile usufructuaruluT incep inainte de exercitiuldreptuluT sal si continua in timpul exercipuluT acestuT drept

dupa termenul usufructuluf.t. Inainte de a intra n exercitiul dreptuluT usufruc-

tuarul e obligat :a) sa faca inventariul lucrurilor miscatóre i constatarea

stariT in care se afla cele nemiscatdre supuse usufructuluT, inpresenta proprietaruluT sad dupa ce'l va chfama formal ;

b) sg dea cautiune (adica, sä presinte o persdna solva-bill care se obliga a despagubi pe nudul proprietar in casco.nd lucrul ar fi lasat sa se strice sad sa pTérA), a se va fo-losi ca un bun parinte de familie, daca nu va fi scutit prinactul constitutiv al usufructuluT ; totusT tatiT, mamele ce ailusufructul legal al averit copiilor, vindaorul sad donatorul careIT-a reservat usufructul, nu sunt datorT sä dea cautiune.

2. In timpul exercitariT dreptuluT sëü, usufructuarul eobligat :

a) sa conserve substanta lucruluT;b) sa ingrijésca de el ca un bun proprietar;c) pazésca de usurpare si de stricaciune ;d) sg faca reparatiunile de intretinere ;e) sa platésca unele sarcinT, ca impositele, ca cheltuTelile

procesuluT privitor la lucrul constituit ca usufruct, ca parteaferenta la ipoteca, etc.

3. La sfirsitul usufructuluT, usufructuarul e obligat sa res-tituessca lucrul mr,duluT proprietar, afara numaT daca lucruln'a plerit prin infamplare fr vina sa : daca lucrul s'a stricatde dinsul on din gresala luT, usufructuarul e obligat sa des-pagubdsca pe proprietar.

sisa,

sal

78

Dacg usufructul are de obiect o turrna 0 turma a preritcu totul din intamplare sail din Mg, farx vina usufructuarului,acesta nu este obligat atm proprietar sg'r dea sema de piersail de val6rea lor. Dacg turma n'a prerit cu totul, usufruc-tuarul e dator sg inlocuréscg num6rul vitelor prerite prin vi-tele ce da sporul.

In mod general usufructuarul nu pOte la incetarea usu-fructulur, sg reclame nicr o indemnitate pentru imhungtAtirilece le-ar fi fgcut, chiar dacg s'a mgrit valOrea lucrulur. Numarla mobile, p6te ridica oglinslile, tablourile 0 alte ornamente,dar cu indatorire de a pune lucrul in starea de la inceput.

Usufructul se stinge :prin mórtea usufructuarulur ; persOnele morale nu pot

aye un usufruct mar mult de 30 anr ;prin expirarea termenuluJ pentru care s'a constituit ;prin consolidare, adicg prin intrunirea asupra aceleia0 per

s6ne a ambelor calit4T de proprietar 0 de usufructuar ;prin neus in timp .de 30 anT ;prin perderea totall a lucrulur ;prin abusul usufructuarulur, curn e casul stricaciunilor

comise oil degradgrile din lipsa de intretinere ;prin renuntarea usufructuarulul ;prin usucapiune1).33. Servitutile. In unele imprejurgrr, proprietarul unur

fond este obligat, sa. lase pe vecini a trece cu vitele orT cuproductelc pe proprietatea sa sail a veni la fantana sa 0 alua apg ; atuncr fondul seil este intru-cit-va robit, are o sar-cing de care se folosesc altir: sarcina impusà unur immobilpentru usul 0 folosul altur immobil se numqce servitute.

Servitutile isvoresc sail din situatiunea naturalg a locu-rilor sari din obligatiunea legit sail din conventiunea dintreproprietarr.

1) Posesiunea de buni credinti a unuT bun pe care existl usufruct deatm 0 tertl pers6nti, care l'a cump6rat.

79

t. Servitutile isvorite din situatiunea loculut sunt celeprivit6re la ape 0 la unlit-Like.

a) Locurile inferiOre sunt supuse a primi apele ce curgin mod-firesc din locurile superi6re, WI ca mâna omulut sgfi contribuit la acésta. Proprietarul inferior nu p6te ridica sta-vile cart sA oprésca acéstg scurgere, nict cel superior nu póteface lucrArt cart ar agrava servitutea fondulut inferior.

Cine are un igvor pe proprietatea sa, p6te sg facg orT-ceintrebuintare cu dinsul, fArg insg a vAthma dreptul ce pro-prietarul fondulut inferior are dolAndit, prin vr'un titlu ortprin prescriptiune (folosintg de 30 ani) asupra acelut is-vor, 0 fgrg a'T schimba cursul, cand isvorul dg apa trebuin-ci6sg locuitorilor unel comune, unut sat, unut cAtun.

Proprietarul de pe marginea unet ape curetore, nede-claratA dependentA de domeniul public, p6te lua apg pentruirigatiunea proprietAtilor sale, WA insg sA o abatg de tot.and apa trece prin fondul s6ii, el p6te s'o intrebuintezein t6tg intinderea prin care apa are curgere, cu indatorireinsg de a'T lAsa cursul firesc la e0rea din proprietatea sa.

b) Ort-ce proprietar p6te indatora pe vecin la grAnitui-rea proprietAtit lipite cu a sa ; cheltuielile grAnituiret se facpe jumëtate. Un regulament al hotArnicielor, de la 1868, sta-bileFe normele fixgret hotarelor.

2. Servitutile stabilite de lege at in vedere utilitateapublicA, a statulut sati a comunei, ort utilitatea privatA a par-ticularilor.

Sunt servitutt legal! de utilitate publicg :Oprirea de a se face clAdirt in racia unut fort sail chiar

dgrimarea unor clgdirl pentru a lAsa liberg operatiunea deap6rare. Poteca sail al-area de pe marginea riurilor naviga-bile oil flotabile, pentru tragerea vaselor. Cedarea terenuluTpentru constructiunea 0 repararea drumurilor, cum 0 a pe-triplut 0 nisipulut ce se pot extrage in acest scop de pe pro-prietatea cut-va.

Sunt servitutt legal! de utilitate privatg :a) Zidul de despgrtire intre clgdirt, intre curte 0 grg.

80

clink, intre ograde la terk, se socotesce comun, dack nu existktitlu sail semn care ar proba contrariul. Asa e si cu santuriledintre douë proprietAti.

b) Nu se pot face, lipit cu zidul case vecinulur, skpkturrorr lucrkri car/ lar vAtëma casa.

c) Nu se pot face, de cat la 6re-care distantA, ferestreorr balcOne asupra proprietktir vecinulta.

d) Ape le de plóie de pe casa cur-va nu se pot scurgepe locul vecinuluT; strasina si sghiaburile trebuesc fkcute sprea'l ap&a.

e) Proprietarul unur loc infundat are dreptul de trecereprin locul vecinulur pentru a puté esi la calea publick.

3. Sunt servitutr call isvorsc din conventiunT intre pro,prietarr. Acestia ail dreptul sk stabilésck pe proprietktile lorsail in folosul acestor propriethtT ori-ce servitute, numar sk.nu aibk caracterul unix/ fapt personal si sk. nu fie in contraordiner publice. Asa sunt : dreptul de vedere, de pickturk, deconduct, de. a sc6te nisip, etc.

Servitutile se deosibesc in urbane (in folosul clAdirilor)0 rurale (in folosul pkmintuluI); in continue (independente defaptul actual al omulur : dreptul de feréstrk), si necontinue(dependente de fapt : dreptul de trecere) ; in aparente (mani-(estate prin semne exterióre: dreptul de feréstra) si neapa-rente (fgrA ast-fel de semne : prohibitiunea de a zidi pe un fond).

Servitutile se stabilesc :a) prin titlu, adick prin act juridic transcris, daca vrem

sk fie oposabil unur al treilea ;b) prin prescriptiune, adick prin us de bunk credintä in

timp de 30 an/. Nurnal servitutile continue si aparente sestabilesc ast-fel;

c) prin destinatiunea proprietarulur. Cand proprietaruluntil immobil gksesce kin isvor si face un canal aduator de apäpank la casa sa situatä la o depArtare tot pe acelasr immobil,clack vinde o parte din immobil, unde se gksesce isvorul orrcasa, proprietarul case are drept asupra canalultd, ad asa afost destinata bur ca sk servésck casa.

81

Servitutile se sting :prin imposibilitate de a se exercita, cum in casul când

isvorul de apg a secat ; dacg isvorul revine, servitutea reincepe;,prin confusiune, când ambele proprietätT (fondul dominant

robit) se contopesc in proprietatea aceleiapT pers6ne ;prin neus in timp de 30 anT, inceput, pentru servitutile

necontinue, din cliva când a incetat folosinta de ele, iar pen.tru cele continue, din cliva and s'a fgcut un act contraridservitutiT ;

prin renuntarea proprietaruluT fonduluT dominant ;prin expropriere pentru causg de utilitate publica ;prin expirarea termenuluT.34. Ipoteca. Un proprietar, ca sg realiseze un im-

prumut, p6te garanta plata lul in casa sail in pgmintul pecare nu vrea sail nu p6te vinda in acel moment ; el dgast-fel creditoruluT un drept asupra immobiluluT afectat pentruplata datorieT contractate : acest drept se nume§ce ipotecgpermite creditoruluT ipotecar sg immobilul la scadentacreantel sae i sg facg a fi 'Ala din pretul luT, dupI rangulinscriptiuniT séle.

Ipoteca este legal d. sad conventionalg, dupg cum se naFedin lege oil din conventiunea pgrtilor. Ea se póte stabili a-supra imrnobilelor din cOmerciti pi accesorielor considerate caimmobile, cum 0 asupra usufructuluT acestor immobile i acceso-riT. Prin exceptiune pot fi ipotecate i navele dar numaT conven-tional.

Ipoteca legalg este acordatg de lege :a) femeilor mgritate asupra bunurilor bgrbatuluT, in scop

de a asigura pe femee de plata zestriT see i despggubirilorce p6te reclama de la bgrbat;

b) minorilor i intirçIiilor asupra bunurilor tutorului, sprea'i asigura de plata sumelor ce tutorul póte sg li le da-toréscg ;

statuluT, comunelor i stabilimentelor publice asuprabunurilor perceptorilor i administratorilor, spre a'T asigura deplata sumelor ce acgtia le-ar datori.

66984 6

si fondul

sivinda

c)

sg'l

82

Ipoteca conventionall nu pate fi constituitä decat prinact autentic i nu e valabilä decal cand suma e determinatlprin act.

Intre creditori, ipoteca nu are rang decat in cliva in-scriptiunir séle in registre.

Inscrimiunile se fac la greta tribunalule cbstrictule, uncle sunt situatehunurile ipotecate. Creditorul 5i debitorul, In pers6ria sail prin mandatarl cuprocure autentic; presintI presedintelui tribunaluluT actut autentic I) al con-ventiunff prin care se constitue ipoleca, iar acesta, dupl ce examinézfl clans'a Indeplinit t6te formele cerute de lege, ordone inscriptiunea sa. InscriptinneaconserA dreptul de ipotecit In curs de 15 alit din 4lua In care s'a fecut. Efec-tul eT Incetézd, daA inscriptiunea nu se renoesce inainte de expirarea acestetermin. Se exceptezil inscriptiunile asupra ipotecelor legale carY se pot renoi,dupK un an de la Incetarea tuteleY, de la chsolutia clisiftorte off de la Ince-tares din functiune a functionarultif.

Debitorul care 10 plätqce datoria obcine §tergerea ipo-tecei : creditorul ipotecar este plata inaintea celorialti creditori.0 in ordinea inscriptiunir.

CreditoriT ipotecaff pot face vInslarea immobilulul ipotecat chiar deed atrecut In rodinile unel a treia pers6ne. Acestl pers6a, numita detentor, p6te plistraimobilul, dad{ pldtesce t6te interesele i capitalurile exigibile, sail p6te sli'llase, daA pretul stipulat prin actul de instAinare, este inferior sarcinelor ipo-tecare ; In acest esti, se nutnesce un curator pentru immobilul blast, ca A peoteprocede la expropriarea sihith. Detentorul care a plItit datoria ipotecard, cumsi acela care a lesat immobilul ory a suferit exproprierea are recurs In contradebitoruluY personal. Pentru a fi garantat de efectul urnOririlor, detentoruleste tinut sli notifice In termen de o lurid creditorilor contractul de dobindirea

un certificat de transcripliunea WY, o tabelii In treY coldne In carYse Va cuprinde data ipotecelor si a inscriptiunilor, numele creditorilor si sumelecreantelor Inscrise, g A declare A este gata a plAti Indate datoriele st sat-cinele ipotecare numat peril la concurenta pretulul stipulat prin actul de In-stainare sail pang la val6rea care va pretui ,immobilul, dactI este ddruit feeldistinctiune Intre datoriele exigibile l neexigibtle. Dacti creditoril nu cer pu-nerea immobilulut In vinslare prin licitatiune publicK, In termenul i Ft, formele

1) Actul autentic este actul facia cu solemniatile cerute de lege deun functionar public care are dreptul de a fundtiona In locul unde actul s'a fecut.El are deplind credintd In primes orT-cdre pers6ne despre dispositiumleconventiunile ce constatl.

$i

imobilultd,

63

legate, detentorul It pastred, purgat laberat de ort-ce ipoted, platind pretul stipulat pran contract sail declarat de dinsul tn cas de donatiune.

35. Dohandirea proprietatil prin succesiune, tes-tament, donatiune. Legea mistra ne spune c proprie-tatea bunurilor se dobande§ce 0 se transmite prin succesiune,Orin legate, prin conventiune i prin traditiune; ea se mardobinclesce prin accesiune sail incorporare, prin prescriptiune,prin lege 0 prin ocupatiune.

Pe öre-ce nu Ilimurim maY la vale deck dobindirea proprietatif prinsuccesiune, testdment, legat i donatiune, cum si prin conventiunT, este uecesarsli dam o scurtl explicatiune asupra celorlalte mudual de dobandire a pro-prietatd.

Prin tradifiune se tntelege transferarea sad predarea proprietlitiT unlitlucru la ald persona, ca executare a turd convendunl, Dup l. prancipiele drepitulut civil, este de ajuns proprietarul unuY lucru all declare cA transfersproprietatea Id la alai persOnl, cu consimtimtntul acesteia, pentru ca :weirdproprietate al apartina imediat acesteia. Cu-tdte-astea, dobinditorul nu esteproprietar fa ta. de un al ireilea, care ar fi dobindit si el acelasl lucru de laInstrainator, cleat sub condititmea, de a fi lndeplinit, Inainte de :.el d'al treilea,o formalitate care varied duptt oatura lucrurilor, i anume transcrierea

In registrul ipotecelor, dacl e vorba de dobandirea unlit immobil, ob-tinerea pi eclarit lucrultif, daca e vorba de un mobil corporal, cornunicareaactulut de cesiune debitoruluT sad obtinerea de la dInsul a uneT accepdta acesiunit prin act autentic, (tacit e vorba de o creanta.

Pentru acnsiune sad incorporate, veclY 31.Preseriptiunea e mijlocul tie a dobandi proprietatea mitt de a se libertt

de o obligatiune, dupli trecerfa unlit timp 6re-care si sub anumite conditiunt.Cine e posedat, In timp de 30 ant, un imrnobil in mod continud, flea Intreru-pere, netulburat, public si sub nume de proprietar, este scutit de a producevre-un alt titlu pentru a fi considerat ca proprietarul acestuT immobil. Dacli uncreditor nu recta:nil, In timp de 30 ant, debitorultif capetele i interesele ce'tstint damorite, se expune a le pierde prin prescriptiune. In unele casurT pre-acripttvnea se face in mat putin limp, tn 20 anT, In to anY, in 5 ant, In I anyi chlar In 6 lunt.

legea d posesoruluT de bind credinta al uriul immobil fructele acestutimmobil, coeretlilur until succesor nedemn drepturile acestuia la succesiune, coe-reclilor unuT succesor, care a ascuns din obiectele succesiund, drepturile aces-

- tuia In obaectele ascunse.Ocupa /Uinta este dobandirea unlit lucru prin luarea In posesiune

acestuT lucru, cu intentiunea de a devent proprietar. Acest mod de dobandirenu se aplict decal la bunurile fark stpâu, t anume 19. aer, la lumina., la apa

va

au-

tulut

a

,

81

curetdre si a mliriY, la pescuit, la lariat, la elsirea tesaurelor si obiectelorabandonate de still:An.

I. Prin succesiune, and cinbva mire, averea satrece, prin lege sad prin testament, in mana altor pet-4one inviseta. Personele care ad drept la mostenirea uneT averT se potdivide in treT grupe : mostenitorT legitinaT, moAenitorT natu-rail, mostenitorT neregulatT. Sunt exclusT de la motenire, cadedemra a) condamnatul ca a omorit sad a tentat sa onuirepe defunct ; b) cel care a purtat in contra defunctuluT o acu-satiune capitalL judecatg ca find calomni6s1 ; c) mostenitorulmajor, care sciind de omorul defunctuluT nu l'a denuntat justitiei.

1. MostenitoriT legtirnl sunt descendentiT, ascendentilcoldterafii,

a) CopiiT i descendentii lor succed tatgluT, mameTorT.cgruf ascendent in mod egal, cind se esesc in gradul Isi sunt chigmatT dupa propriul lor drept, dupg tulpina candtop' sari unul sunt chigmatf prin representatiune.

Representatiunea e o fictiune a lee( care pune representantT Inloeul, grade], si in drepturile representatulut De exemplu: Z a svut treY copa:A, B, C. B more Wind dour copiT: a 0 b. La mOrtea lut Z vim la mop-kenire i copiT a, 45-,, lust nu dupl propriul lor drept, ci ca representanfi ItY

cirepturilor luY B i pentru partea care se cuvinea acestuia clacti

b) In lipsg de copiT i descendentT aT acestora, su.:cesiunea trece la pgrintiT, la &apt orl surorile defunctuluT satila urmasii lor, impgrtindu se pe din douë: jum&ate pgrintilordefunctuluT, jumetate acestor colaterali. Dacg numaT unul dinparintT trgesce, succesiunea se imparte cu patru o pgtrimepentru pgrintele supravietuitor i treT patrimI pentru

Daca lipsesc fratiT, surorile orT urmasif acestora, suc-cesiunea trece la ascendentiT ceT maT de aprópe, in pArtT egalepentru eel' de acelasT grad.

d) 'and lipsesc descendentiT i ascendentiT, intréga suc-cesiune o aü fratiT i surorile defunctuluT, dupg propriul dreptsad prin representatiune.

Daca lipsesc i acestia, succesiunea trece la rudelecolaterale de gradul cel maT apropiat, impartindu-se egal intre

si

pe

ceila10.

pi

c)

a)

85

cele de acelasT grad. R.udele succed ping la al 12-lea gradtnclusiv.

2. Mostenitorl naturall sunt :a) copiii natural?, car? yin la succesiunea mama, ascerr

dentilor si colateralilor eT, ca si copilT legitimi ;b) muma cu rudele el ma? de aprópe ad dreptul la suc-

cesiunea copilulul natural farg posteritate.3. Mostenitori neregulatT sunt sotul supravietuitor si statul.a) Sotul nedespartit mostenesce pe sotie, cand acesta

n'are rude in gradul succesiuniT, nicT copif naturalf. El eobligat g facg a se pune pecetT pe averea rernasg, a se in-ventaria, a transforma in .numerar bunurile ntiscatore sad ada cautiune solvabilg pentru restituirea succesiuniT, in cascand s'ar presinta, in timp de 3 anT, motenitorT al defuncteT.

Sotia nedespgrtitg, clacg n'are avere, lea din succesiuneabgrbatulul o portiune virilg in usufruct, care e de o treimecand bgrbatul lag un descendent. Ea succede la o pgtrimein plink proprietate din averea mortului, dad bgrbatul lasgnumal ascendentf sad colaterall.

b) Cand cineva mdre fail nic? un succesor, averea satrece la stat.

NimenT nu este silit sg priméscg o succegiune. Cine oacceptég pur si simplu, remane obligat sk platésg datorieledefunctuluT, nu numaT cu bunurile succesiunif dar chiar dinaverea sa, dacg succesiunea nu e de ajuns. Acceptarea esteexpreg, cind se insusesce titlul si calitatea de erede intr'unact b.utentic sad privat; este tacitg, and se face un act, pecare nu l'ar puté face deck in calitate de erede si carelag a se presupune newgrat intenOunea sa de acceptare, cumbuniórg vinderea irnmobilelor sad a obiectelor mobiliare pro-venite din succesiune. Eredele ing pOte sg declare, lagrefa tribunalulul de prima instantg a districtuluf in care s'adeschis succesiunea, ca primesce succesiunea sub beneficid deinvcntar ; in acest cas, el face g se inventarieze tote bunurilesuccesiuniT, earl se vind dupg regulele prescrise de lege, 0plktesce datoriele cu ce a esit din aceste bunurl, dar nu este

86

obligat sa platesca nimic din averea sa personalg. Eredemal póte declara la grefa aceluiast tribunal, ca renunta de lasuccesiune. Partea cuvenitg renuntatorulut trece la coereslit sëfort, clac a. e singut, la gradul urmatol'.

Imparteia succesiuna. Impartéla se 'Dote face prin bungintelegere intre ereclt, claca acestia sunt presentl i majorf.Daca unit' nu sunt presenp sad clack intre ei sunt minor! sadinter4is1 ort dac a. nu e intelegere, impartéla se face prin, tri-bunal, dupg punerea pecetilor, facerea inventarulut i numireaexpertilor carl pretuesc averea, De si fie-care erede póte sg c61-1partea sa din mobile si din immobile in natura, cu toteastea, daca sunt creditor! secuestrantl saü oponentt orr dacamajoritatea coereclilor socotqce necesara vinderea mobilelor,pentru plata datorielor, si a immobilelor pentru o multurnitóreimpartélti, se procede la vinclare prin licitatiune. In urma ju-decatorul, claca este trebuinta tramite pe Oro' la uu arbitru,dinaintea cgruia se fac socotelile ce copartitorit pot fi datorla'si da unit altora, se forméza activul i pasivul ereditatit, secompun partile si se fac restituirile la masa succesiunir. (Laformarea compunerea partilor trebue sa. se dea, in fie-careparte, pe cat se póte aceeafT cantitate de mobile, de drepturtsad de creante de aceeast naturg i valóre; 0 se va evita imbucatirea peste mesurà a eritajelor i divisiunea exploata0u-nilor). Partile se trag la sorri pentru fie-ca,re si apot li se remittitlurile de proprietatea partit.

Pentru stabilirea egalitatit intre ereclir unet succesiunt,ort-ce erede e dator sa aduca la masa succesiunil tot ce aprimit de la defunct, c3 dar, atat direct cat 0 indirect, afarade casul cand donatorul a dispus Acésta se chiamgreport. Se reportéza de asemenea cea ce parintele a cheltuitcu eredele, dotandu-1,. procurandu-t vr'o carierg sail platinda-Tdatorit. Reportul se face sad in naturg (immobilele cand nu suntinstrainate).. sad scaclendu-se valórea sa pentru partea ceitaobligat a face report.

Daca eredele renunta la succesiune póte popri darul sadlegatul ce i s'a lama, in limitele partif disponibile.

alt-fel.

87

II. Prin testament. Testamentul este un act princare o 'persOna dispune, pentru timpul cand nu va maT trAl,de tOtA sail de o parte din averea si, i pe care il pate re-voca. El pate fi sail olograf,, când e scris in tot, datatsubsemnat de mina testatoruluf, saü autentic. când e adeveritde judecAtoria competinte, dupa cetirea luT in auclul testato-ruluT §i dupa luarea declaratiunii el testamerrul este al sdii,sail mistic oil secret, cand e depus de testator la tribunalstrins §i pecetluit de dinsul, cu declaratia cA cel putin e sub-semnat de testator. Cand un testator e in imposibilitate de ase presilita la tribunal, un judecAtor se iransporta la casaacestuia i face formalitatile cerute pentru testamentul auten-tic ori mistic.

Orf-ce dispositiune testamentara, in orT-ce termenT ar ficonceputl, parta numele de legat.

Sunt treT felurl de legate : legatul universal, când selail uneT sail mai multor persOne universalitatea bunurilor ;legatul cu titlui universal, când se lasA cuT-va jumètate, atreia parte, tote immobilele orT tate mobilele, o fractiune dinimmobile sa0 mobile, 0 legatul singular, când se lasA acasA, o suml de banT, un obiect, etc. Daca testatorul areeredi reservatari (descendentT sad ascendenti); legatarul uni-versal cere de la ace§tia punerea in posesiunea bunurilorcuprinse in testament ; dacA nu are astfel de eredT, el o cerede la justitie. Legatarul cu titlu universal cere punerea in po-sesiune de la erediT reservatarT, de la legatarul universal sail,in lipsa acestora, de la ceflalti eredf. AcqtT legatarT suntdatori a plAti proportional datoriele testatorulul. Legatarulsingular nu e obligat la acésta.

Testatorul pate numi unul saü maT mult1 executorT tes-tamentarT, care fac a se pune pecetile, dacl sunt mo$enitorTminorT, interdig sail absentT, si a se inventaria averea, provaclvindarea mobilelor, dacd e necesarl pentru plata_ legatelor,veghieza la executarea testamentuluT, intervin in cas de con-testatiune pentru a'f sustine validitatea §i dart sémA de ges-tiunea lot un an dupl martea testatoruluT. Femeia mAritatl

si

88

nu póte fi executurie fgrg consinttimintul bgrbatulur, minorulnu pote fi in nicr un chip.

Legea reservg descendentilor i ascendentilor o partedin succesiune. Cine are un copil in momentul mortir sélenu póte dispune deal de jumgtatea averir, cine are dourcopir numar de o treime, cine are mar multi' numar de opatrime. De acéstg reservg beneficiézg 0 descendentir copiilor.Dacg, in lipsg de copir sail de descendentr al' acestora, defunc-tul are pgrintr sail numar pe unul dintein0T, nu pcite dispunecleat de jumgtate de avere.

Un testament se póte revoca, in tot sari in parte, prinun act legalisat de tribunal, care va cuprinde schimbareavointer testatorulur, oil prin un testament posterior. Instrgi-narea obiectuluf legat revdcg legatul pentru tot ce s'a instrgi-nat, chiar cand obiectul a reintrat in averea testatorulur.On ce dispositiune testamentarg cade, eand acela in favóreacuf era facutg a murit inaintea testatorulta.

III. Prin donatiune. Donatiunea este un act deliberalitate, prin care donatorul da irevocabil un lucru dona-tarulur care il primeFe. Donapunea se face prin act autentic0 e obligatóre din chua in care se accptézg de cgtre dona-tarr orr de cgtre representantir lor legalr.

Donatiunea- intre vif este revocabilg, eand nu se inde-plinesc condipunile cu care s'a facut (neplata datorielor pusein sarcina el, neseivirea pensiunir reservate), pentru causg deingratitudine (and donatarul se face culpabil de atentat laviata donatorulur, de delicte, cruclimr 0 injurif grave la adresabur, de refus de alimente), i pentru na,cere de copir in urmadonatiunir.

89

RESU MAT

30. ProArietalea e dreptul cui-va de a se bucuradapune de un lucru in mod exclusiv aosolut, insetin limitele determinate de lege. Proprietarul unui campAble cultive, sd'i cule:ed rade, sea inchiriezP,Dina% sa'l transmitoi firin succesiune, donagune. testa-ment. .Nimeni nu pole fi suit sd cedeze proprielatea sa,afard numhi cand e causd de utilitate publicd, bineconstatald, cam/ firimefce o despagubire driptd ,si

firealabild. Utilitatea publicd se 'cite invoca numai pen-tru cdik de comunicafiune, lucrdrile de salubritatecele fientru aperarea grii% Legea mai limitézd, invederea drepturilor cofiiikr, firin ache in-Ire vii ori prin testament, silefce fie riveranii unuicurs de apd navigabild sd lase, fie fidmintul kr, dru-mul trebuilor la conducerea vaselor oprefce, pe omacid delerminatd, constructiunile In jurul intdriturilor

31. Bunurile sunt lucrurile ce pot deveni firoprie-tatea nostril Ele sunt mobile sail mobiliare,cand se pottranspOta de la un lot la altul, fi immobile sag

cdnd nu se pot transporta.Immobikle sunt de trei feluri :a) immobile firin natura kr. ea fidminturile, .ca

sufirafata subfa/a lor, clddirile de fie dinsele fi ma-terialurile din interiorul kr, recoltele nesecerate, fruc-tele neculese, copacii netdiati'.

b) immobile prin destinaliune sunt obiectele mobi-

fifi

al sef l

fi

fi

liberalitd tile

fi

militare.

im-mobiliare,

fi

90

afectate la un fond de pcimint in interesulca accesoril indispensabile, flicend bre-cum un tot cu

ca animalele pentru culturd; mefinele i unelteleagricole,,seminlele, porumbeil, iepuril de cascl, ftecciidin iaz, stufiii cu rag, unellele de la velni/e, din ate-Here i faorice, paele i puede, orniimentele din zid,conduaele de apd.

c) immobile pin obiectul la care se aplicd, cadrepturile incorporale asufira .cum e usu-fructul unu immobil servitufile. actiuniie de revendi-carea unul linmobil, ipteca.

Mobilele sunt de doula) mobile prim natura br, ca animalele ft* lucru-

rile recoltele fructele desfdcute de rei-ddcina lor, monde ci bdile de pe bateluri, materialuldin ddrimarea unel case fi cele destinate la clddiri

b) mobile firin delerminaliunea legel,ca drepturileincorporale asupra mobilelor cum sunt obligaflunileagiunile earl ag de object efecte mobihiare, aqiunile

interesele in canpaniele de finan/e, de comercig sagde industrie, rentele perpetue sag viagere asupra sta-tului sag asufira particnlarilor.

32. Usufructul este dreptul cul-va dease bucura delucrurile ce sun! poprietatea altuia intocmal citpropielarul insd cu indatorire de a le conservasubstanta. (Sri nu transforml o pddure in cdmp dearaturcV. Persona care are acest drept de bucurare senume,sce usufructuar.

Usufruaul se stabilefce pin lege fi pin vointa

Legea d drept de usufruct : 1.) pdrinfilor asupra

hare,

dInsul

feluri:

si

insusilor,

tut,

immobilelor,

transportabile, i

omulut.

91

jun:Mitzi bunurilor ce devin progrielatea cogiilordin cdsdforie, (and divortul e facut grin consim/imintmutual) pita la majorilate; 2) latalui si, In lipsamumei, asufira averei fiersonale a cogilului mai micde 20 On ; femed feint avere asugra unel cdte fiiirtidin succesiunea barbalului, I:and sunt mostenitori des-cendentl; barbatulut asugra awrii &date a femeei.

Vointa omulid pbte stabili usufruct : grin eonven-liune, rin testament, grin donatiune, grin firescrifitiune.

Afarci de dreplul de a lua in grimire lucrul gecare este constituit usufructul si de a se bucura de tblefructele naturale, industriale civile ale lucrului, un-fructuarul are fi r4atorii, cal i inceg inainte de a in-fra in exercitiul dreptului' sig (ca facerea inventarului.yi darea cautiunei), se continua in exercifiul dreptului(ca conservarea subslantei, ingrirea de el ca un bungrogrielar, gazirea de usurgare i de stricaciune, fa-area regaratielor de intretinere, filcitz'rea im)ositelorpi si urmizei clupa terminarea usufructului, carestituirea lucrului.

33. Servitutea este sarcina irn5uth unui immobil gen-tru usul i folosul immobil, ca obligarea de aUfa 15e vecini Sa freed cu vitele ori cu groduclele fieprogrielatea mea.

Servitutile zsuorisc din situatia naturala a locu-rilor, cum cele grivitore la age si Ia granituire, ori dinobligatiunea legit', cum cele privildre la utilitatea pu-blica ort la Utilitatea grivata a vecinului, ori din con-ventiunile dintre grogrielari, Ca dreglul de vedere, degicaturd, de conduct, de a sate nisi', etc.

34. Ipoteca este dreglul creditorului asupra immobi-

qili

3)

4.i

altui

92

lului afectat fientru plata dakriei contractate. Acestdrept permite creditorului zPotecar sil vinfld, La sca-

denta creantel sale, immobilul ci sd lath a ifdin firetul lui, dupd rang-ul inscriptiunil sale.

Ipoteca este acordatd de lege: I) femeitor Mdritateasupra bunurilor hdrbatului, in scop de a le garantazestrea despdgubirile ce pot reclama de la beirbat;2) rninorilor ci interçlicilor asupra bunurikr tutorilor,spre a le asigura avutul ; siatului, comundor, sta-bilimentelor pub/ice asupra bunurilor perceptoriloradministratorilor,

Ipoteca conventionald se consti/ue prin act autentice valabild pentru suma determinald prin act.

35. Proprietatea bunurilor se dobdndefce,intr'prin succesiune, testament 4-i donatiune.

Succesiunea este moftenirea firin legv a bunurilorunei persbne nzônle. Persónele cii drept la rn' ofteniresunt:

a) mostenitorii legitimi, adicd copiii ci descendentiikr, apoi pdrintii, fratil ort surorile rnartului ci un-mafii Ion, dufid aceea ,iscendentii ea' mai de afirofie,in fine rudele colaterale pdnd la al 12-lea grad inc/us/v;

6) mostenitorii naturali, adicd copiii naturali, cariyin succesiunea mumet, ascendentilor colateralilorei, intocmai ca ,si copal' legitimi, i muma cu rudeleei mai de aprope, la succesiunea copilului natured fdrdposteritate;

mostenitorii neregulati, adicd sotul supravietuikr,and mortul n 'dre rude in gradul succesiunei, i statulciind nu e ?del in rnoftenitor.

Impartila succesiunei se 'Re face firin bind in..

',Mat

ci

la

qi

i

c)

93

felegere, data top ereflii sunt firesenti ,ci majori; alt..fel se face prin tribunal, dufiel o procedurd speciald,in scot de a multumi drefitatea fidrtilor.

Testamentul este un act prin care o per.6td dis-pune, fientru timpul cdnd nu va mai trcii, de ladsag de o parte din averea sa, f i pe care il pae re-voca. El pole A olograf (and e tot scris, data fi sem-nal de testator), autentic (ccind e adiverit de judecdlo-ria comfietinte, dupci lectura lui in augul testatorululsi luarea declarafiunei acestuia ca' testamentul e al sea)sag mistic (cdnd e depus de testator la tribunal, strinsfi pecetluit, cu cteclaratia a e cel pufin semnat dedinsul).

Dispositiunile testamentare se numesc legaturi. Le-gaturile sunt de strei feluri: legatul universal, ccind seold uneia sag mai multor persbne universalitalea bu-nurilor ; legatul cu tillul universal, and se dd ocold-parte din bunuri, de care legea ii termite testa-torului sa disfiund, cum jumitate, o treime, etc., sagtole immobilele sae ori tot mobilierul ség, orr o frac-fiune din immobile sag' din mobilele sile; legatutsingular, and se cid o casd, o sumci de bani, un o-biect, etc.

Testatorul pOte numi unul sag mar multi execu-tori lestameniari, cari sci'i aducd la indefilinire, dupdformele legale, dispositiunile sae. Legea reserve i. des-cendenfilor f i ascendenfilor o parte din succesiune, decare nu pOte dispune lestatorul.

Donatiunea este un act de liberalitate, firin caredonatorul dd irevocabil un lucru donatarului care il

94

primefce. Ea se face firin act autentic 4.i e obligalbredin giva ccind 'se acceptizá. Donatiunile intre vii suntrevocabile, cand nu se indefilinesc conditiunile cu cares'azg Pcut, fientru causci de ingratiludine ci fientrunagere de cofiii in urma donaliund.

C. Obligatiuni

SUMAR.: 36. Obligatiunt 37. Diferite cnntracte : contractul de Oisdtorie,vIndarea, schimbul, localiunea, contractul de societate, Imprumutul, etc.38, Mandat. 39, Cautiune.

36. Obligatiutil. Obligatiunea e o legatura de dreptin puterea areia o persóna este datóre sa dea un lucru, saindeplinésca un fapt sati sit nu'l indeplinésca in favOrea altepersóne.

Obligatiunile sunt condifionale, and indeplinirea atarnade un eveniment viitor i nesigur, cu termen, and indepli-nirea este amanata pentru un anumit timp, alternative, anddebitorul se póte Jibera prin predarea unuia din dou6 lucrurr,solidare, din partea creditorilor sail din partea debitorilor,and fiecare creditor peote reclama totul i fiecare debitorpóte fi actionat pentru tot, cu clausd penald, and debitorulse angajeza la anumite despagubiri daa nu 0-ar puté inde-plini obligatiunea.

Obligatiunile nasc din contracte saü conventiunr i dinvointa legil and, in unele imprejurari si in urma unor fapte,legea declara pe cutare pers6na ca obligata catre cutarealta. Aa sunt obligatiunile cart deriva din vecinatate si dindelicte.

Ele se sting prin plata, prin novatiune (and se re-no4ce datoria i and se substitue debitorul orl creditorul),prin remitere voluntara (and creditorul remite debitorulultitlul original sail copie legalisata a titlulur orr amanetul),prin compensatiune (and douè persdne I§T datoresc de 0 po-

96

trivk o swill de banf, o cantitate de lucrurf fungibile 1) deaceasT spetk), prin confusiune (când calitatea de creditor sidebitor se intalnesce in aceasT persdnk), prin perderea lucrului,(and corpul cert si determinat al obligatiuniT piere, se scOtedin comerciii, se pierde), prin anulare sail rescisiune (când seaduce vkamare minorului neemancipat), prin efectul condiOuniTresolutoriT (and obligatiunea se desfiintézk la un eveni mentviitor si necert) si prin prescriptiune.

37. Diferite contracte. Contract sari conventiuneeste o invoiélk intre douë sad mai multe persdne spre a con-stitui sail a stinge intre dinsele un raport juridic.

Contractul pote fi:bilateral sail sinalagmatie, and cele do0 plrff se obligI reciproc una

atre she, ca tp vinylare ;unilateral, and obligatiunea existii numaY de o parte, ca In lmprumut ;oneros, and fiecare parte voesce a'sI procure un avantaj ;

gratuit sail de binefacere, and o parte voesce a procure un avantajcelerlalte ;

cornutativ, and obligatiunea uneY pIrtl este echivalentl cu obligaliuneacelellalte, ca la Inchiriare ;

aleatoriti, and erhivalentul depinde de un eveniment incert, ca Inasigurlief.

Conditiunile esentiale pentru validitatea contractuluT sunt :a) capacitatea de a contracta ; minorif, interclisi(,

femeile mkritate in unele cazurf, cel anume opritT de legede la unele conventiunT, nu pot contracta ;

b) (onsimOmintul valabil al pArtil ce se obligl ; cândconsimtimintul e dat prin ercire, smuls prin violentl sailsurprins prin dol, contractul e nul ;

c) un obiect determinat ;d) o causk licita, adick neprohibitk de lege, necontrarie

bunelor moravuri si ordineT publice, cum ar fi promisiuneade a indeplini un fapt delictos.

Contractele legal fAcute ail putere de lege intre pkrtilecontractante si trebuesc executate cu bunk credintl.

1) Care se pot Inlocui prin allele.

97

1. Contractul de clisãtorie. Nu trebue confundat acestcontract cu actul cAsatoriei. Actul cAsItorief, redactat deofiterul stArii civile, probezl cI un bArbat pi a femee suntunitT prin legAturele cAsItoriel.-Contractul de asAtorie, redactatde cAtre tribunal, inainte de facerea cAsAtorieT, constatA ceace aduc sotiT in cAsAtorie i 6te conventiunile relative lafolosinta i administrarea bunurilor. Acest contract pdte stabilireginaul contunitdfil, care conservl pentru fiecare din sotiproprietatea immobilelor ce le aveall inainte de cAsAtorie i aacelora pe earl Ic vor dobandi -prin Succesiune saA prin dona-tiune ; insA veniturile acestor bunuri sunk comune, cum siachisitiunile acute . iti timpul cAsAtorieT; datoriele sunt comune ;bArbatul are singur administratiunea bunurilor comunitAtiT ;

orT regimul dotal, in care fiece sot pAstrézA proprietateaimmobilelor mobilelor aduse sari care ii vor maT yea; bu-.nurile dotale ale femeiT nu pot fi Vindtite nicT cu consimti-mintul ei, afarA numaT dacl nu s'a Stipulat cantrariul subconditiune de a inlocui lucrul vindut pentr'un altul de aceapTval6re ; bArbatul administrézA burturile -dofale pi le stringeveniturile, cu conditiune de a participa la sarcinele menaju-lui. In fine tontractul p6te sA stabiléscl Separarea bunurilor,lAsind pe fiecare sot a 'Astra proprietatea immobilelor si mobile-lor, a le administra i stringe veniturile. CAnd nu este contract,sotiT se gAsesc legal sub regimul cOmunitgit

2. VinOarea. Vinglarea este- o conventiune prin caredoue pArti Se obligA intre sine, una de a transmite celeilalteproprietatea tmui lucru, i acésta de a plAti celei d'inthe pretulla Ea se p6te face prin act autentic orT sub semnAturl pH-vatA (pc hartie timbratA i inregistrat) pi chiar verbal. Ea eperfectA, când pArtile s'ati invoit asupra lucrului i asuprapretuluT, chiar dacX lucru nu s'd predat Ina si pretul nu s'anumerat.

Pot cumpera i vinde tott carT nu sunt opritt de lege.

SOT nu'sY pot vinde cleat, In cas de separatiunea bunurilor, pentruplata uneY datoril, iar cind nu e separatiune pentru cumpdrarea uniff immobil

66984 7

i

98

din biota dotarf sail pentru plata sumeY ?laterite de yirbat orY pentru Impli-nirea suite promise ca clod.

Sub pedCps ii. de nulitate nu se pot face adjudecatarT Did direct nicTprin persene interpuse ; tutoriT penal% aver! puse sub a lor tuteal ; man-datariT pentre &veil lnsilitinall s vin administratora pentru aved co-munale erY ale stabilimentelor lucredintate lor ; oficiantiT public!pentru aver! ale Statuful a chror vinditrY se fac prin &WA',

JudeciitoriT f supleantil, membriY ministeruluY public gi avocatiT nu sepot face cesionarY de drepturY 1itig6se, carT -sunt de competent& curtiT de apelin a etre circumscriptiune tst exercitizil functiunile bon

Vincletorul e dator s predea lucrul, in timpul 0 la loculconvenity. i sä .r6spund1 de dinsul.

Predarea este strAmutarea lucrul'uT vindut in putereaposesienea cumpërAtorului. Ea se face, pentru immobile, prinremiterea cheilor sari a titluluT de proprietate ; pentru mobile,prin traditiune reall, adia prin remiterea lucruluT cAtre cum-perAtor sail prin remiterea cheilor clIdiriT unde se afia puse,orT prin consimtimint al partilor, dacl strAmutarea nuse póte face in momentul vinclara sail clacl cump&Atorul leavea deja in posesiunea sa- cu vr'un titlu ; pentru drepturilenecorporale, prin remiterea titlurilor sail prin intrebuintarea cecurnp6rAtoru1 face de lucrul vindut cu consimtimintul vincle-toruluT, cum ar fi exercitarea unuT drept de servitute. Pre-darea nu e obligatóre, dacA cumperAtorul n'a plAtit pretulnu a obtinut un termen de platA, sail dacA, chiar in inter-valul acestuT tenpin, -el a cArlut in faliment ori ,in deconfiturl,incat vinslaorul sI fie in pericul de a pierde pretul.

R6spunderek vinOtoruluT are in vedere linigita pose-siune a lucruluT vIndu i lipsa de vita ascunse carT pot sAlfact neutilisabil. In privinta Iinitite1 posesiunT, vinslètorulr-spunde de orT-ce evictiune, adica de orT-ce desposedare totalAorT partiall a lucruluT vindut sail de sarcinile la care s'ar pre-tinde supus i n'ail fost declarate la facèrea contractului.De aseminea e respunsletor 0 de vitiele ascunse cari fac lucrulvindut impropriu pentru intrebuintarea la care e destinat sailcarT mic,orézA intrebuintarea luT, aa inat cumpdratorul nu

IngrijiriT

pi

pi

99

l'ar fi cumpërat sag n'ar fi dat pe dinsul ceea ce a dat, dei-ar fi cunoscut vitiul.

Cumpërgtorul e dator sä plgtéscg pretul in cliva sr lalocul determinat prin contract sad, dacg lipsesce acéstg deter-minare, la locul si in timpul predgrir.

3. Schimbul. Schimbul e un contract prin care pgrtileig dag respectiv un lucru pentru altul ; el se face prin con-simtimint ca si vinclarea.

Schimbgtorir stint datorT WO garanteze reciproc linistitaposesiune si folosintg a immobilelor schirnbate. Prin urmare,schimbul lucrulur altuia e nul. De aceea copermutantul, caregig a immobilul primit nu este al aceluia care l'a predat, potesal inapoieze si sl refuze de a preda pe al sM, sg céra dauneinterese orr intórcerea lucrulut seii, claca schimbul a lostsavirsit.' 4. Contractul de locatiune. Locatiunea e un contractprin care una din partr se obligg de a asigura celerlalte fo-losinta unul lucru sari a'r da serviciele séle, in schimbul unurpret determinat.

Se deosibesc patru felurT de locatiunT;r. Inchiriarea sag locatiunea edificielor si a lucrurilor

miscatóre.2. Arendarea sag locatiunea fondurilor rurale.3. Prestatiunea lucrgrilor sail locatiunea muncir si a ser-

viciulur.4. Antreprisa sag locatiunea pentru sgvirsirea uner lu-

crgrr cu materialul aceluia pentru care se executg lucrarea.Locatorul e dator sl dea locatarulur lucrul inchiriat sail

arendat in stare de a puté fi intrebuintat, de a'l mentinéin ocestg stare si de a face ca locatarul sg. se pótg folosi dedinsul neimpedicat in tot timpul locatiuner.

Locatarul e dator slt intrebuinteze lucrul inchiriat sagarenclat ca un bun proprietar si numaT la destinatiunea detei-minatg prin contract sag, in lipsg de stipulatiune specialg, ladestinatiunea presumata dupg trnprejurgrr, si sl plgtésca pretullocatiunir la terrnenele statornicite.

100

Afark de aceste obligatiunT principale, legea maT hotk-resce:

a) Chiriasul trebue sk faca micile reparatiunT locative(la sobe, la tencuiell pink la inkltimea de "un metru, la par-chete, la giamurT, usT, ferestre, etc., (clack strickciunile n'aafost causate prin vechime orT prin fortk majork), s cureteputurile i latrineie i respunde de incendia, clack nu s'a intim-plat prin cas fortuit, prin fortk majork, prin defect de con-strucpune sail prin comunicare de la o cask vecink.

Contractul de inchiriare se face pe un timp determinatincetézk cu trecerea termenuluT, sad pe timp nedeterminat,atuncT congediul trebue notificat de la o parte la alta, in

termenele obisnuite in localitate. Contractul nu se desfiintézIprin m6rtea uneia din pkrtl, nicT clack proprietarul a vindut casa.

b) La arendärile pe bani, cand recolta Intreg sail ju-mktate a unuT an e perdutk prin cas fortuit inainte de culegereafructelor, se face arendasuluT un saddmint proportional cuarenda, dack contractul e pe un .an, sail un sademint pro-visoria, pank la sfarsitul contractuluf când se face compen-aatiunea cu recoltele cele bune, clack contractuke pe maT muttTanT. La arendile pe fructe, perderea cade asupra ambelor pkrtT.

Contractele -de arendare färä termen se considerk acutepentru tot timpul necesar ca arendasul s culega tote fructelemosid. Cind ese din arendAsie, el trebue s dea celuT carevine inckperile cuviinci6se i alteinlesnirT pentru muncile anuluTurmktor4 si vice-versa arendasul ce vine trebue sk lase celuT

ce ese incaperile cuviincióse i alte inlesnirT pentru consumareafurajelor i pentru stringerea recoltelor ce ar fi maT rémas ase face.

c) In locatiunea munciT' si a servicielor se distMg treTfelurT de contracte : al pers6nelor carT se obligk a lucra inserviciul altora, al arausilor §i ckpitanilor de corabil carT seinarcinézk cu transportul persOnelor si al matfurilor, al intre-prindaorilor carT executä mart lucrkti. Aceste contracte sefac pentru o lucrare determinatk timp märginit.

Ckrätt0T i apitani1 de corabiT sunt rëspundaorT de per.pe, n

101

derea 0 striciciunea lacrurilor incredintate lor, afarg de causgde fortg majorg 0 de casurile fortuite.

ArchitectiT si intreprindetoriT sunt respundëtori in timpde To anT pentru soliditatea si durabilitatea clgdiriT sag lu-crgrilor lor.

5. Contractul de societate. Contractul de societate e oconventiune, prin care douë sag maT multepersOne se invoesca pung ceva in comun, cu scop de a impgrti folósele ce atderiva din acéstg \asociatiune.

Societiltile sunt universale, and membrff lor pun in comun tote bunu-rile si t6te astigurile resultate din ele oil num! cilstigurile derivate din in-dustria lor, sunt particulare, and ail de obiect dre-care lucrilef determinate,satt usul lor orY fructele lor, cum si cele formate pentru ointreprindere deter-minatil sail pentru exercitiul uneY meseril off und profesiunt

AsociatiT sunt datorT a aduce societgtiT baniT, mobilele sagimmobilete, capacitatea oil munca lor, dupg cum s'ail obligat.Fol6sele ca si pagubele se impart in proportiunta pgrtir adusede fie-care, cand nu s'aii hotgrit alt-fel. Cel care n'a adus decat industria sa are o parte egala, din castig sag din pier-dere, cu a asociatuluT care a adus valOrea cea maT mica.

E nul contractul care ar stipula in favdrea until asociattotalitatea castiguluT, cum si acela care ar scuti pe imul sagmaT multT asociatT de contributie la pierdere. 0 ast-fel de soLcietate s'ar numi leoning.

In societgtile civile, asociatiT nu sunt solidarT r6spund6torTpentru debitele sociale si 'lid* nu p6te sa oblige unul pe cer-laltl, dacg a'cestia au T-ar fi dat imputernicird.

6. Imprumutul. Imprumutul e un contract prin care unadin partT &A celeilalte 6re-care catgtime de lucrurT, cu indatorire pentru acesta de a restitui tot atatea,lucrurT de aceeasTspetg si calitate.

Imprumutgtorul A respundetor de daune, dad a impru-mutat ceva defectos si n'a prevenit pe imprumutat. El nup6te cere inainte de termen lucrul imprumutat ; cand lipsescedin contract termenul, judecgtorul 11' hotgr4ce.

Dacg imprumutatul nu intOrce la timpul stipulat lucru-

102

rile imprumutatt sail valOrea lor, trebue sä plgtéscg i dobandi,din diva cereriT imprumutuluT prin judecatg. Dobandile le-gale sunt de cincT la suth pe an pentru afacerile civile 0 de§ése la sutà pe an pentru afacerile comerciale, thud nu s'afixat de partf cuantumul lor.

7. Comodatul. Comodatul este un contract prin carecineva imprumutg gratuit altuia un lucru spre a se servi dedinsul, cu indatorire de a'l inapoia.

Comodatarul e dator sg ingrijéscg, ca un bun proprie-tar, de conservarea lucruluT imprumutat, §i sa se slujéscg deel numaT la trebuirqa determinatg prin natura luT orT princonventiune, sub peclépsä de a plgti daune-interese si de a.respunde de pierderea casunatg chiar prin cas fortuit. El er6spund6tor in genere chiar de peirea fortuitg, dacg l'ar fi

putut scgpa. Sunt solidar obligate tote persdnele carl ail im-prumutat impreung acela0 lucru.

Comodatarul póte sg recia lucrul sub cuvint de corn-pensatiune pentru creanla ce are asupra corriodanteluT.

Comodantele nu póte lua indArgt lucrul inainte de ter-men sail, dacg termenul lipsesce, inainte de a se fi servit im-prumutatul, afarit de casul cand insusT comodantele are tre-buinp mare si neprev6dutg de dinsul 0 judecgtorul obligg pecomodatar la restituire. Comodantele r6mane rèspund6tor dedaune, dacg lucrul imprumutat are a.a defect incit sg pOthdauna pe cine se servesce de el, fgrg sl'l fi prevenit. El edator sg inapoieze cheltuielile extraordinar tgcute pentru pgs-trarea lucruluT, dacg erail necesare 0 urgente hick sg nu fiputut preveni pe comodante.

8 Depositul. Depositul este un act prin care se pri-mesce lucrul altuia spre a'l 'Astra si a'l restitui in naturg.Sunt dou6 felurT de deposite : deposit proprill dis si secuestru.

a) Depositul e un contract gratuit, care are de obiectnumaT lucrurT mobile, pi pdte fi voluntar sail necesar.

E voluntar, and ambele 0111 consimt 0 se face prininscris cgtre o persOng capabilg. Cand persona e necapabilg,deponentele are numaT actiune de revendicare, cat timp lucrul

103

se aflg in mina depositarulur, orr actiune de restituire, clacadepositarul s'a folosit de dinsul, Depositarul e dator sa in-grijescd ca de paza lucrulur sal 0 &II inapoieze, fait a t-s-punde de stricaciunile intimplate fdra faptul sal, oil, cind is'a luat prin forta majora, sa inapoieze lucrul primit in schimb;el e dator &I inapoieze si fructele produse de lucrul depositatsi culese de dinsul. Eredele acestuia, dacg a vindut cu bungcredinta lucrul, e dator sg restituiesca pretul priMit. Restitui-rea se face cgtre deponent, sad catre persOna aratata sprea'l primi, sad care ereclr, sad cgtre persona insgrcinata cuadministrarea averer deponentelur, sad cgtre persona repre-sintatd.

E necesar, cind se face sub sila unef intimplarT, ca fo-cul, ruina, predarea, naufragiul sad alt eveniment neprevtclutde fortg majord Ospatatorir ort-hangiir respund cd deposi-tail', pentru tOte lucrurile aduse in localul lot- de un cal6tor,afarg de casul furtulur comis cu mina at:Mal sad in alt modcu forta majora.

b) Secuestrul este depositul until lucru in litigin, fie.mobil orr immobil, facut in miinile until al treilea cu invoireapgrtilor sad ordonat de justitie ; el pOte sa nu fie gratuit.

Secuestrul e conventional, cind lucrul in Rigid se libe-rézg, dup a. terminarea procesulur, cur va declara judecatorulca se cuvide, sad cand partile interesante vor consimtl.

Secuestrul e judiciar, cfind e ordonat de judecator ; elda napcere la obligatiunr reciproce intre secuestrantr 0 depo-sitar'''. Depositarul trebue sa ingrijéscd de lucrui secuestrat cade al s65, al testitue partii de la care s'a secuestrat cindse revOcg secuestrul, sad sal presinte la vinclare pentru in-destularea .secuestrantnia Secuestrantul e dator sa platéscddepositarulur salariul statornicit de lege sad cel hotgrit dejudecgtor.

9. Contractele aleatorii. Contractul aleator este o con-ventiune reciprocg -ale carer efecte, in privinta beneficiplor 0a perderilor pentru tOte pgrtile, sad pentru una oil mar multedin ele, depind de un evenithent necert. Ast-fel sunt : con-

104

tractul tie asigurare i imprumutul nautic, regulate de legilecomertulur maritim, jocul i prins6rea i contractul de renditlpe viéL

Legea nu cll nicr o actiune pentru plata datorielor dinjoc orr din prins6re, dar cea ce s'a plait de bunl voie nuse pOte reclama, afarä de canl de inselYciune. Se exceptézajocurile ce contribuesc la exercitiul corporal, cum jocul cuarmelea cursele cu piciorul, alare sad cu carul i alte ase-menea, dar i atuncr, cfind suma este excesivX, judecgtorulp6te s. respingy dererea.

Rendita pe viéta este un contract prin care cine-va pla-tesce cur-va o sumA de banr, in schimbul uner rendite plti-bile cat timp trAesce cel care a dat suma i cu condiOune cala mOrtea sa capitalul slt Arnaie celul care servesce ren-dita, Este null conventiunea, dacI cel care plItesce suma ebolnav la facerea contractulur si more de acestl b61Y in in-terval de 20 de clire de la facerea contractulur.

Rendita .p6te fi constituitY in fav6rea uneia sail marxnultor pers6ne chiar in fav6rea alter persone cleat aceeacare a plAtit pretul.

38. Mandatul. Mandatul este un contract, in putereacaruia o persona se obligY, fYrY platg, cand nu s'a stipulatcontrariul, de a face ceva pe séma altei pers6ne de la carea primit inarcinarea.,El trebue sti. fie acceptat de mandatar.

Mandatul este special, pentru o afacere sad pentru ore-carr afaceff, si general, pentru t6te afacerile mandantelut Inacest cas el cuprinde numar actele de administratiune. Cande vorba, de o finsträinare ipotecarl ori de vr'un act care trecepeste a.dministratiunea ordinary, mandatul trebue sI fie special.

Orr-ce pers6nä care se buculA de drepturr .civile p4te finumitä mandatar se pOte da procurg chiar minotil i fe-meilor mAritate, dar atuncr mandantele n'are actiune in contramandataruluT minor sad in contra femeir mYritate cleciat con-form cu regulele generale ale obligatiunilor, i rëmane expusalsr pierde creanta asupra mandatarulur incapabil.

Mandatarul e dator sI ,indeplindsa exact mandatul sed

i

;

105

si respunde de daunele interese ce ar deriva din neglijentd.sail din necapacitatea luT ; el trebue sd dea senth de Inandatulsell pi sl remitd tot ce a primit mandanteluT, orIcand j seva cere. Mandatarul se pate totdauna substitui prin altd per-sand in gestiunea sa, dar e respund6tor pentru dinsa. El edator sä plItéscd dobincif pentru sumele intrebuintate in fo-losul sal, din diva intrebuintaiT lor, iar pentru cele remasela 'dinsul, din diva in care i s'ail cerut.

Mandatarul nu trebue sit facd nimic peste marginilemandatulta seii. Cand trece peste aceste marginT, trebue sldea patiT cu care tratézd notith de_ puterile primite ; altfelremine singur obligat.

Mandantul este indatorat sä indeplinésa obligatiunilecontractate de care mandatar in limitele Tuterilor date Sichiar and a trecut peste aceste limite, claci a ratificat expressail tacit. El trebue sd desdauneze pe mandatar de anticipa-tiunile si spesele acute pentru indeplinirea mandatulul si al'pladsca onorarul promis.

Mandatul sfirsesce in mod natural, cfind mandatarul a, fdcut cea ce era dator sa facd si a dat séma de gestiunea

sa. El se maT stinge prin revocare, prin renuntarea manda-taruluT la mandat si prin martea, interdictiunea, nesolvabili-tatea pi falimentul, orT al mandantuluT orT al mandataruluT.

39. Cautiunea. Cautiunea, numith si fidejusiune estegarantarea indepliniriT uneT obligatiunT ; ea MO pe cel carea dat-o care creditor de a indeplini insusT obligatiunea pecare debitorul nu o indeplinesce.

OrTcine este capabil de a contracta pate garanta, cuaverea sa, indeplinirea uner obligatiunT, pate fi fidejusor, maordinul pi chiar fad sciinta celuia pentru care se obligd, sinu numaT pentru debitorul principal ci si pentru fidejusoreleacestura. Cautiunea trebue sd fie expresd si nu se pate in-tinde peste marginile in care s'a contractat.

Fidejusorele nu este tinut a plati dreditoruluT decal candacesta nu se pate indestula de la debitorul principal, asupraaveriT cdruia trebue mar intaid sd se faci discutiune (urmaire),

106

afarg .numal cand insusT a renuntat la acest beneficiil sail s'aobligat solidar cu datornicul.

and maT multe persOne ail garantat, renuntind de labeneficiul divisiuniT, pe un creditor pentru aceeasT datorie,fiecare Mniâne obligatg pentru datoiia intregg

Fidejusorele care a plgtit datoria intrg in drepturilecreditorului contra datorniculur si, când sunt maT multI fide-jusorT pentru acea datorie, are regres contra tutulor pentruportiunea ce privesce pe fiecare.

Cand cineva e obligat de lege sail de judecgtor a de-pune o cautiune, trebue sä fie solvabil, adicg sg posédgavere nemiscgtóre ce se pOte ipoteca. El e liber sg dea ga-rantie intr'un amanet (lucru mobil) sail in altg asigurare caresá fie suficientg pentru siguranta creanteT.

RESU MAT

36. Obligatiunea e o legyiturd de dreAt in fiutereacdreia o fiersimd este datóre sd dea un lucru, sd in-defiliniscd un f apt sad sd nus l indefilindscd in favóreaaltd ters(me.

Oblig-aflunile sunt conditionale, cu termen, alter-native, solidare, cu clausd fienald. Ele nasc din con-trade orY din vointa legd fi se sling prin filatd, no-variune, remitere voluntard, compensaliune, confusiune,pierdere, anulare, efectul condifiund resolutord si firinfirescrififiune.

37. Contractul este o invoiald intre doul sad mal"multe fiersone sfire a constitui sad a stinge intre din-sele un raport juridic. Pentru a fi valabil fi deci

-

107

a aye putere de lege intre "dr11, contractul trebuYsit indeplinisa urmdlOrele cond4iunt: a) persimelea aibd capacitate de a contracta; b) consimgmintulfidrfit care se obligd a fie dat in deplind cunofcinfdde lucru; c) obiectul a fie determinat; d) causa safle Hata.

1. Contractul de cas5.torie, redact& de tribunateinainte de facerea cdatoriet, constatel cea ce aducsofit in cdalorie fi tOte convenfiunile relative la fo-losinfa fi administrarea bunurilor. El kite stabiliregimul comunillifit (veniturile, achisifiunile din tim-put asdloriet fi datoriele- sunt comune; bdrbatul ad-ministrizig bunurile comunialit), regimul dotal (bdr-batul administrezd bunurile dotale )ci le stringe veni-turile cu condifiune de a participa la sarcinile me-najulut), sag .separagunea bunurilor (fie-care ift ad-ministrizd bunurile stringe veniturile).

2. Vinclarea e o convengune prin care doue pdrftse obligd intre sine, firin act autentic, .prin inscrisort verbal, una' de a transmite celellalte firoprietateaunlit lucru fi acesta de a fildli celet d'intaia :prefulVineletorul e dator saJredea lucrul, in timpul Id la lo-cul cuvenit, fi sa res.pundd de liniftita .posesiune alucrulul fi de lipsa de vifit ascunse carl' pot sd' faa

Cumperdtorul e dator a Alava firefulin cliva fi la locul determinat prin convenfiune sazi, inlipsd de acistd determinare, itz locul fi In timpulfireildrit.

3. Schimbul e un contract firin eye fidrfiledazi respectiv un lucru fientru garantand

posesiune 3c1 folosinfd a immobilelor sclzimbate.

si

niftita

Art

bd.

ist

108

4. Locatiunea e un contract firin care una dinparr% se obligd a asigura celei-l-alte folosinfa unul'lacru sait a't da serviciile sale, in schimbul unzafire( determinat. Afa avem : inchiriarea sad locafiuneaedificielor fi a luerurilor mifceitore, arendarea sag'locafiunea fondurilor rurale, firestafiunea lucreirilorsag' locafiunea mune& fi a serviciulld, antrefirisa saillocafiunea pentru sdvirfirea und lucriirr cu materialulaceluia fientru care se executei lucrarea.

Obligaliunile de cdpetenie in acest contractsunt:

pentru locator set' dea locatarulla lucrul inchi-riat sag' arendat in stare de a puté fi intrebuinfat,de a' I menfine in acistd stare fi de a face ca loca-tarul sd se fitva- folosi de dinsul neimpiedicat in tottimpul locafiunir ;

pentru .locatar sd intrebuinfeze lucrul ca un bunfiroprietar fi numal la destinafiunea determinatii princontract sail, in Upset', la cea presumatii dufiii impre-jurtirt, fi sd fildtiscd preful localiunii' la termenilestatornicite.

5. Contractul de societate e o convenfiune firincare doza sail med multe persime se invoesc sii p undceva in comun, in scop de a imparfi folosele ce arderive din asociafiune. Natural ea' a. fiagubele seimpart in proporciunea Fart& aduse de fle-care, cilndnu s' a hotarit alt-fel. Sunt nule contractele leonine,car ar stipula fientru unul totdlitatea cdo-tigulut oriar scuti fie uvit de contribufie la pierdere.

6. Imprumutul e un contract prin care una dintarp da- celetlalte bre-care celtdfime de lucrurt, cu in-

109

datorire pentru acista de a restitui tot atalea lucrurtde aceeafY sfiefd calitate.

lmfirumutdtorul e respuncgtor de daune, dacdimprumulat ceva defectuos fi n' a prevenit pe impru-,mutat. Imprumutatul e dator sa" intorcd la tet'smenlucrurile sad valbrea lor ; all-fel platefce dobtint,itdin eflua cererer imprumutului prin judecatd.

7. Comodatul e un contract prin care cine-vaim-prumutd gratuit altuia un lucru Ore a se servi dedinsul, cu indatorire de a' l Comodatarule dater sd ingrijiscd ca un bun proprietar de lucrulimprumutat fi e resfiunclitor chiar de pierderea for-,tuitd. Comodantul nu pole lua lucrul inddrdt Intintede termen, decal cu intervenirea ft-esti/id. El e reYs .

puncletor de daune, demi' lucrul are afa defecte incata pricinuit pagube cut s' a servit de dinsul, fdrd afi fost prevenit.

8. Depositul e un act prin care se firimefce 120crul alluia spre a'l restitui in naturd. Se dislingedepositul proprii çlis i secuestrul,

Depositul propriii clis e un contract gratuit, careare de object numat lucrurt mobile. Cel care depunede voe bund ori sub sila und inlâmfildri* e deponent,cel care il fidstrizd spre a' l restitui e depositar.

Secuestrul este depositul unza lucru infle mobil oe immobil, fdcut in midinileunui' al treileacu invoirea peirtilor sad ordonat de justifie el p6tesd nu fie gratuit.

9. Contractul aleatoriii e o conventiune recifirocciale caret efecte, in privinta beneficielor fi a pierde-

depind de un eveniment necert.

fia

fi

height,

,..

ri I or,

.110

38. Mandatul este un contract prin care cine-vase obligd a face ceva fie séma alta fiersone a'e la carea primit inscircinarea. El trebue a fie acceptat demandatar. Mandatul pôte fl special, pentru o anumitdafacere pentru ore-carl af aceri, sca general, pentrutOte afacerile, insd numaY de administratie, ale man-dantelut.

Mandatarul e dator sd indeplinisa exact man-datul sea fi respunde de daunele Oricinuite prin ne-gligenld ori necapacitate.

Mandantul e dator a indeplinisa ebligatiunilecontractate de mandatar in limitele mandatule dat

chiar peste aceste limite, (lath- le-a incuviintat ex-pres ort tacit, sà'l despikubisa de tOte f a-cute in interesul lui fi sea "lathed onorarul promis.

39. Cautiunea, numia fi fidejusiune, este garan-tarea unei obligatiura ; ea legd pe cel careo cid, ca sd indepliniscd atre creditor obligaliuneape care debitorul n' o indeplinefce.

.Orr-ce persOnd capabild de a contracta pOte ga-ranta, cu averea sa, indeplinirea unel obligaciunr,fdrd ordinul fi chiar fdrd fciinfa celuia pentru carese obligd, fi nu =mai' pentru debitorul dar chiar fipentru fia'ejusorul acesteia. Cautiunea traue afie ex-prea fi nu se pole intinde 'este marginile in cares' a contractal.

sal

implininil

licheltuielile

II

NotiunI de procedura civili

Sumar : 40. Procedura civiln. 41. JudecItoria comunall. 42. Jude-atone de ocol. 43. Tribunalul. 44. Curtea de Apel. 45.Arbitragiul. 46. Curtea de Casatie. 47. Executiunea silitl.48. Deschiderea tine succesiunt

40. Procedura civili. Intre OmenT se ivesc miteneintelegeti, pretentir, contestatiuni, care fac necgsarg jude-cata. Impgrtirea dreptgter este incredintatg puteriT judecgtorescr.Acéstg putere este organisatg in scop de a da satisfactiunetutulor reclamatiunilor drepte. La cine sl ne adresgm si cumsä ne adresgm, pentru a dobindi dreptate in afacerile civile ?

ne lgmuresce codicele de procedurg civilg. El coprinde regu-lile carr determing cornpetinta deosebitelor judecatoriT civile,formele in care afacerile sunt instruite si judecate, rnodul cumse executg si se reformézg judec4ile.

Autoritatile judecgtore;cr, pentru judecarea proceselorcivile, in Romania, sunt judecgtoriele comunale, judecgtorielede ocol, tribunalele, curtile de apel si curtea de casatiune.

41. Judecitoria comunali. In comunele rurale,unde nu este judecgtorie de ocol, trebue sg fie o judecgtoriecomunalg, compusg din primar, ca presedinte, si din dour ju-ratT alesT pe un an de obstea satulur si carT nu sunt consilierTcomunalT ; notarul functionézg ca grefier.

Acéstg autoritate are insgrcinarea de a impgca si de a

112

judeca, fArg apel, orr-ce afacere pang la valórea de 5 ler in-clusiv, Tar cu apel la judecgtoria de ocol :

a) toate afacerile r;ânä la valOre de 50 ler, capete sidob An clr ;

6) tOte contestatiunile privit6re la stApinirea bunurilornemiscAtOre, mgrginindu-se insg la a pune si a tiné in stg-pânire pe cine i se pare a are mar mult drept asupra hicru-la, ping ce pgrtile se judecg la instantele competinte ;

c) tOte prigonirile pentru pacrnica folcsintg a vr'unurdrept de robire si pentru strAmutare de hotare, cu mgrginireade mar sus;

d) t6te prigonirile privitOre la desfiintarea until' contractde inchiriere sad de arendare si la saiterea afarg a chiriasulursad a arendasulur, dacti valOrea chide! sad arender nu trecepeste 50 lei;

e) tOte contestapunile isvorite din tocmelT agricole.Aceste judecgtorir legalisag unele acte argtate in lege&

pentru autentificarea acteloi I).Cererea in judecatg se face in scris sad prin grail atm

primarul comuner, cu arAtarea deslusit g. a ce se cere si pe cetemeil. Acdstg cerere, cu argtarea cliler de judecatg, se co-munia paritulur.

Pgrtile se infAtisag spre a'sr sprijini drepturile in per-&Sill sad prin tatg, fir, sop, frate, unchil oil nepot. Numarproprietarir si arendasii se pot presinta prin insgrcinatir lorde afacerr.

Mal intAil se incérca impgciuirea pgrtilor. Dacg se isbu-

1) Judeaturia comunall legalisévi sati autentifi:1, dad cel putin unadin p541 ts'( are domiciliti sad resedinta In comunt :

a) T6te actele locuitorilor sated, prevëdute In legile speciale ;b) OrT-ce alte acte constaand obligatiunY perSonale din conventil asupra

lucrurilor mobiliare pita la val6re de lel 300 ;c) Procurele pentru a se trifItisa si sta In judecaa, and partea care

di procura 41 are domicilid sad resedinia In avra comund ;d) Tocmelile sad contractele Incheiate In targurY si bitIciurY, dad va-

l6rea nu trece peste leY 300.

II8

tesce, se incheie un proces verbal, numit carte de impiciuire;dacg nu, pricina se judec i hotgrirea, numitg carte de ju-decattl, se dg chiar in acea di.

Nu existg opositie in contra acesteT cArtT, ci numal apella judecgtoria de ocol, in termen de o lung. Dacg nu s'a fgcutapel in termen sail dug hotgrirea apelatg a fost intgritgprin hotgrirea judecAtorieT de ocol, cartea de judccatg sesocotesce definitivg i executorie. Formula executorie se punede judecAtoria de ocol, iar executarea se face de primarulcomuner respective.

42. Judecatoria de ()col. Acestg autoritate, com-pusg din un judecAtOr i ajutor, are sarcina de a impgcajudeca, in prima saii ultima instantg, precunr, i ca tribunal deapel :

a) tote afacerile de competinta judecgtorieT comunale ;b) tOte apelurile primite in contra artilor de judecatg

comunall;c) tote prigonirile de orT-ce naturg si din orT-ce causg

ar isvori in ultimg instantg, dacg valOrea e de la 50 leTcapete i dobandI pang la 200 leT capete i dobAndl ; cuapel la tribunal, pang 4a valóre de 1500 ler, capete si do-bAndT, sail ping la 150 leT venit, si in unele casuri pang laorT-ce valóre ;

d) tOte prigonirile privitOre la sapânirea bunurilor ne-miscgtóre (dacg n'a trecut un an de la tulburare sail depose-dare si dacg se dovedesce a reclamantul a stgpknit cel putinun an inainte de acestl epocg linistit i ca proprietar), lastrImutare de hotare, la lucrArT fgcute pe ape curetOre, pentru

morT, fabrice, etc., la exercitiul servitutilor.tOte cererile de mostenire, de punere in stgpanire si

de regulare a succesiunilor, de esire din indivisiune si de im-pggéla succesiunilor, chiar immobiliare, ping la suma de 300 leT.

JndecItoria de ocol statue:1 asupra actelor de aaoptiune ale Oranilor(tribunalul confirmit cartes de judecat1), reguldzh tutelele pita la 5000 let,femeilor autorisatia de a sta tn judecatit tn procesele de competenta sa, lega-lis6z1 actele pentru constatarea virsteT, ce servesc la adopliune i chsh.toriT,

66984 8

--

irigmiunT,

si

ai

e)

dd

114

cum 0 pe cde previlclute In art. 3 din legea autentificlriT 1) actelor 0 a auten-debate legall Invoielilor de judecatil prin arbitri.

Cererea in judecatg se face in scris cgtre judecgtor cuargtarea desluOtg a ce se cere 0 pe ce temeiil. Acéstg cerete,cu argtarea clileT de judecatg, se comunicg pAritului.

Partile se infatiOzA spre a'g sprijini drepturile lor inpersOng, prin avocat sail prin orl-ce rudg ping la gradul IIIinclusiv. NicT o persOng, sub titlu de vechil sau cumpërgtorde drepturT, nu va putea figura in numele vre-unuia din pgrtT.

Mai intAiii se incércg impAciuirea pgrtilor. Dacg nu se/Ate, pricina se judecg i se dg cartea de judecatg, cu formulaexecutorie, dacg judecata e WA apel, sail cu mentiunea drep-tuluT de apel, in termen de o lung, clacg osanditul nu lipse§cede la domiciliii, in termen de douë luni, clacg el lipse§ce.

Cine a fost judecat in lipsg pOte face opositiune in ter-men de 5 dile de la primirea arta de judecatg sail de lalgsarea eT la domiciliii.

Cartea de judecatg, nesupusg apeluluT, se póte executade a doua 4i dupg comunicarea el osanditulul ; cea supusga-pelulul, dupg trecerea termenului de apel. Cu tote acestea ju-decAtorul póte ordona executarea provsorie, chiar cAnd carteae supusg apeluluT, clacg este urgentg orT primejdie in intar-cliere, cu indatorire pentru cel ce cere executarea ca sg. dea,in cele maT multe casurT, cautiune.

43. Tribunalul. In fie-care judet existg un tribunal,cu una sail maT multe sectiunT, 'care judecg:

3) Mid cel putin una din pilrtT to are domiciliul salt rgedinta In cu-prinsul judeciltorieY de ocol, ea legalisezil sad autentificti*:

a) Actele deferite prin legea lor organicil sail prin o lege specialit ;b) Contractele constatand obligatiutif personale sail conventiunY asupra

bunurilor mobiliare pia la valfirea de Id 3000 ;c) OrT-ce acte de asemenea naturil a en-or valóre ea determinat de plirtY,

sad al cilror obiect Intril In competinta judecfitorid de ocol spre a fi ju-decate ;

d) Procurele pentru a representa sad a sta Irr justitie, and panes caredil procura locuwe In cuprinsul aceluT ocol ;

e) Tocmelile sail contractele Incheiate In tfirgurT 0 In bticiurT.

115

a) ca instanta de apel, apelurile in contra chrtilor dejudecata ale judecatorielor de ocol, in cdntra hotaririlor datede arbitri in materiT, cati ad fost de competenta judecato-rielor de occile a le judeca in prima instanta, in contra In-cheierilor consilielor de revisie ale arinatet, earl se ating destarea civila a persdnelor si dc etatea lot.

b) ca prima initanta, tdte afacerile cu o valore maT marede 1500 leT.

Cererea de judecata se face inscris catre presedintele tri-bunaluluT compepnt, cu aratarea deslusita a obiectultd 0 atemeiurilor de fapt si de drept pe care se sprijina, alaturandin copie actele de carT se slujesce. (In materit personate simobiliare cererea se adreséza la tribunalul judetuluT unde do-micilidza paritul sad unde e garnisdna 'pentru militariT din ar-mat( permanenta cat smit in activitate; in materiT immbbiliare,la tribunalul unde se aflt immobilul; in materit de mostenire,la tribunalul loculuT unde s'a deschis mostenirea). Presedintelefixéza indata dida judecatiT si chiarna pe parIT la infatisare cucitatie in regull. Paiitul e dator ca sa- depue, cu 15 dile in-ainte de infatisare, la dosarul causer, copit de pe actele decarT se slujesce.

Partite se infatiséza spre a'sT sprijini drepturile in per-sóna sad prin avocatT, declaratT in audienta orl avend pro-curl legalisata, sad prin persOnele sub a caror putere orT au-toritate se afla.

Daeä partite lipsesc, judecata se suspencla 0 nu se re-deschide deck dupa o noua cerere.

Judecata e publica, afara de causele de divort, de celedintre soy, ascendentT si descendentl, dupa cererea uneT parti,cum si de cele car( intereseza ordinea sad moralitatea pu-blica, dupa cererea uneT parr( sad a procuroruluT sad dinoficiii.

Inainte de a se presinta cestiunea in fond, se pot ridicaexceptiunile de nulitatea actelor de procedura, orT de ne:om->peten4 orT de litispendenta, oil de conexitate. and se intrain fond, vorbesce maT intaiii partea reclamanta ; paritul are

n6

cel din urmg. cuvintul. Prqedintele conduce desbaterile catcrede necesar pentru lgmurirea afaceriT.

Hotärirea sad sentinta se pronunta in pedintd publicd,arAtand termeniT opositlunir, apeluluT, revisuiril sad al recur.suluT in casatiune.

Partea condamnata in lipsd are dreptul la opositiune, intermen de. 8 9lile de la primirea hotdrireT in persOng sad ladomiciliti, in termen de 15 (-Jule dacd lipsqce de la domicilid0 hotdrirea. e WI drept de apel. In cerere se aratd temeiu-rile opositiuniT.

In casurile cand fondul unuT proces nu se pOte judecaindatd, tribunalul p6te ordona, intr'un mod preparator 0 pro-bator, verificarea scriptelor, cercetArile grin marturT, mergerila fata loculuT, raporturf de expertT, interogatorul pgrtilor 0orT-ce alte operatiuni preliminare, dacd tote acestea sunt folo-sitOre pentru descoperirea adevdruluT 0 permise de lege.

0 .causd se 'Ate strämuta la alt tribunal, dad una dinpgrtT are doud rude sad afinT pang la gradul. V inclusiv intrejudecgtorit tribunaluluT. Cererea de strgmutare se desbateinainte de judecarea fonduluT, cu apel 0 cu recurs.

Un judecdtor se pote recusa pentru casurile ardtate incodicele de procedura civild, la art. 274, 275 0 276.

Hotdrirea tribunaluluT p6te sl fie revisuitg :

1. (lac% cuprinde dispositive contrarif unul altuia sail asa !mat nu sepot atluce la indeplinire ;

2. dacd se pronuntit asupra unor lucrurT earl nu s'ati cerut ;3. dacti judecata a dat maT mult cleat s'a cerut ;4. dacli s'a uitat a se pronunta asuprti until punct cerut ;5 dacrt obiectul procesuluT nu se afli In fiintit sail nu se pote pretui ;6. clacI este contrarietare de sentinte definitive, date intre aceleasT plirtl,

asupra aceluiasT obiect si cu aceleasT mijlOc e. de clue aceleasT tribunale ;2, dacti, de la pronuntarea hotlririT, s'a descoperit acte dovedit6re, carT

s'all retinut p4tnit atund sad de acre chiar partea in folosul citreia s'a pro-nuntat judecata sad prin o fortit majorl ;

8. Dacit judecata s'a pronuntat Intemeindu.se pe nisce acte cart eraiideja declarate false, pe -and plrtile se judecall, salt carT s'ali recunoscut sideclarat false in urma judecitteT ;

9. Dad{ martoriT, carY Mt depus in acea judecattl, sad partea care a

117

jurat, s'ati descoperit maY In ui1n c. ace martod a rost mineinog sad diacea parte a jurat pe nedrept.

Statul, judewl, comunele, stabilimentele publice sad deutilitate publicg, nevArstnicir, interdisir i cer pusi sub consilidjudiciar, pot cere revisuirea, dad cer insgrcinatr a-I apdra r-adapdrat, cu viclenie, sad .nu r-ad apdrat de loc asupra capdtulursail capetelor de cerere aduse in judecatA.

Cererea de revisuire se adreséd, in termen de o lungsat cloud dupg distinctiunea legir, tribunalulur care a pronuntatin ultima instantg acea hotArire ; ea se instruesce si se judecgca si orr-ce altg cerere principalg, ,cu ascultarea ministerulurpublic.

Acéstä cerere nu opresce executarea, Ind tribunalul póte,dupg imprejurgrl, s'o opréscg, indatorAnd pe partea care cererevisuirea a da cautiune, sail sg o incuviinteze, supunénd la ocautiune pe partea care voesce a executa.

44. Curtea de apel. Acéstg autoritate (o sectiunea Curtir de apel are un presedinte i cincr consilier9 judecgcausele venite in apel de la jurisdictiunile immediat inferidre

anume:apelul contra hotgririlor tribunalelor ;

b) contra ordonantelor date de presidentul tribunalului ;c) contra hotaririlor date de arbitri in afacerile de com-

petinta tribunalelor, dacg nu s'#, fgcut compromis1);d) asupra insu0rii sad declingrir de cornpetintg a tribu-

nalelor.Apelul se forméd in termen de dode luta, prin peti-

tiune adresatI Curtir, la care se algtud copie de pe hothrireasad dispositivul hotgririr apelate, argtindu-se mijlOcele de apel.Dad apelantul voesce a se sluji si de' alte acte afarä de celedepuse in dosarul tribunalulur, va Arebui sa, le depue a greflodatg cu apelul, Asetnenea este indatorat i ntimatul a de-

1) Compromisul este actul prin care pltrtile, Carl tf regulezd prin arbitrijudecata contestatiunilor, numesc arbitriY, arati obiectul contestatiunlY, hottreserenuntarea orT nu de la apel, etc.

a)*

si

11§

pune, in termen de 15 slile, actele nouT de care vrea sg se(oloséscg in apel. Nu se pOte face in apel 'lid o noun cerere,care nu s'a fgcut la prima instantg, afarg numaT de compen-.satie I) sad cererT carT servesc ca mijl6ce de aOrare la ac-tiunea, principalg. Se pot cere inSg, doban4T, veniturT de orT-cefel §i ori-ce alte despggubiri intimplate dupg judecata de laprima instantg sad din. causa judeatiT in apel. Prgedintelefixézg diva judecItiT si chYamg pi pgrti la infgtipre cu cita-

IiunTin regulg.Curtea !Dote confirma sail sChimba, in tot sad in parte,

hotgrirea apelatg.rind apelul e asupra hotgririT prin care prima instantg

s'a declarat necompetinte, dacg Curtea ggsesce apelul inte-melat, schimbg hodrirea 0 judecg pricina in fond, iar dacgprima instantg s'a declarat competinte 0 Curtea ggsesce cgera necompetinte, ea reformând hotgrirea apelatg ararg in-stanta competinte cgreia se trimite pricina spre cercetare.

Pgrtile pot obtine, inainte de judecarea apeluluT, sus-pendarea in tot sad in parte, dupg imprejurgrT, a executiuniTprovisoriT sad supunerea pgrtiT adverse la dare de cautiune, cândea fusese scutitg de cautiund, cum 0 incuviintarea acestel exe-cutiunT, respinse de prima instantg. Acéstg decisiune se clg cudrept de recurs in casatiune, in termen de t5 dile de la pro-nuntarea er.

0 causg se ixite strämuta la alt1 curte,. clacg una dinpart! are trer rude sad afinr de acelag grad intre judecgtoriTCurti!. Cererea de strgmutare se desbate inainte de judecareafonduluie

In acelag mod si pentru aceleasT motive, ca 0 la tribunal, se pot recusajudecItoriY de Carte pi reviLl decisionile Curtilor.

45. Arbitrajul. Pers6nele carT ad liberul exercitid aldrepturilor pot a Teguleze, prin arbitri, judecata pricinelor

1) Compensacia e Acoperirea unet datoril prin alta reciprod, r6mAnendobligati( mune la plata restuluT partea definitiv datornia

119

lor, afard de cestiunile de stare civild,. de divorturT si de drep-turile asupra cArora legea nu permite a se face transactiunel).

ArbitriT se numesc de pdrtr prin act inscris,.autentificatde tribunal, in care se arath numele arbitrilor, contestatiunilendscute sad care s'ar pute nasce si pe care arbitriT ad a lejudeca, cum si dna pdrtile renunth la apel. Acest act se nu-mesce compronnis.

Hotdrirea arbitrilor, intemeiatA pe lege sad dictatä decugetul si chibzuirea lor, dacd pdrtile s'ad invoit ast-fely devineexecutorie in virtutea ordonanteT 'date de presedintele tribu-naluluT, la care s'a depus hothrirea, sail de presedintele Curti!,dacd contestatiunea judecatd de arbitri fusese pendinte laCurte.

Acéstd hotarire este supusA la apel si revizuire in casurilesi modurile prevedute de lege.

46. Curtea de casatiune. Acesth inalth instanth ju-decItorescd functionézd ca Curte de casatiune, in cause dedrept privat, si ca Inalth Curte de justitie, in cause politicesi disciplinare.

Curtea de casatiune nu judecd o causd in fond, ci exa-minézd dacd legea a fost bine sad red aplicatA, dacd jurisdic-tiunea care s'a pronuntat era competentd.

Cererea de casare a uneT hotärirT judecatoresci se nu-mesce recurs. Recursul se face prin spetitiune la grefa CurtiT,in termen de treT luni de la primirea hothriril atacate, cuardtarea motivelor de casare si aldturând copie dupd aceahothrire. .

Curtea, dupd ce ascultd pe pdrtT si conclusiunile procu-rorulut isT dd ciecisiunea, casind unele hotdrid, cu trimitere laalt tribunal sad la aka curte de apel apropiatd, ca sd judecefondul, iar pe altele fdrä trimitere, cand e vorba de condam-narea unor fapte neprevgslute de lege, de hothrirl cu opositiunTor! cu apelurT peste termen, sad in contradictie cu alte hothrirT.

1) Transactiunea este un contract prin care pltrtile termin S. tin procesInceput satt preintImpinii nn proces ce p6te al nascil.

1.20

0 hotgrire casatg se considerg ca neexistentg si nu mar are..

nicr o putere : ort-ce act fgcut in virtutea et este cu totuldesfiintat. .

and, dupg casarea uner hotgrirt, tribunalul sail Curteade apel la care s'a trimis causa spre a se judeca, dg*o km-tgrire care iargsr este atacatg, Curtea de casatiune judeclcestiunea in sectiunr unite. llacl dinsa casézg 0 acéstg a douahotgrire pentru aceleast motive ca si pe cea dintaiil, atundea trebue sg stabiléscl o jurisprudentg asupra punctulut dedrept, cu care va trebui sg $e conformeze tribunalul sail Curteala care va fi trim isg causa.

Motivele pentru carY ge casézd o hothrlre sunt :

1. Violarea legiY de fond sad de formit ;2. Incompetenta ;3. Excesul de putere;4. Omisiunea esentiall sad nemotivarea hotdriret ;5. Er6rea gravd de fapt;6. Schimbarea nature! contractuluY ;7, Contrarietatea de hothrirl sad violarea lucruluT judecat.

47. Executiunea siliti. Executiunea silitg se ur-mgresce de cgtre agentir de executare (portgreT), in virtuteauner hotgrirt judecgtorescr, investite cu titlul executor, afargde casurile hotgririlor preparatorit si a celor executorit pro-visor, and executarea se face §i WI acest titlu.

Hotgririle judecgtorescr, date in t&T strgine, nu se potexecuta in Romania, deck dupg ce tribunalul, in al cardocol este sl se execute, incuviintézg prin sententg investirealor cu titlul executor, in urma citgra pgrtilor, si dacg ele suntpronuntate de tribunale competente, sunt remase definitive,dac a. nu se caldt legile de ordine publicg ale Romania sidad intre amindoue statele este reciprocitate de executare.

Executiunea silith se intinde asupra tutulor bunurilormiscatóre si nemiscatóre ale datorniculuT, afarg de exceptiunileadmise de lege.

Orice executiune silitg se póte contesta de cet interesatisail vatgrnatT prin executare. Cererea trebue adresatg instanter

-121

care a incuviintat titlul executor orT care executh hothrirea,dupA distinctiunea flcuth de lege. PArtile se chiamA in termenscurt 0 contestatiunea se judecA de urgentA.

A: Executiunea silitá asupra bunurilor miscfi-tOre. -- UrmArirea acestor bunurT se face prin agentil alipitTpe lingl autorithtile judecAtorqcT, 6ecare in ocolul sal, 0dui:a rânduelile stabilite pentru acesta de cAtre -president, cuproces-verbal in regulff, punend sub pecete lucrurile urmAritesail rinduind un custode solvabil pentru paza lor, dupa ce-rerea creditoruluy.

Acest proces-verbal se depune, in 24 ...de ore, la grefaautoritAtiT a careT hotArire se executh. Judecatorul fixézA, in36 de ore, diva 0 locul unde are sI se facA vindarea acestorobiecte.

Vindarea este publicA 0 se face prin licitatiune pe banTgata. Din sumele e0te din vindare, se scad maT intaiil chel-tuielile de tirmArire si de vindare 0 alte creante privilegiatece s'ar arlta, iar restul panA la implinirea ereanteT se dA cre-ditoruld care a urmArit. DacA se ive,ce vr'o contestatiune,sumele se depun la tribunal care face, potrivit, cu titlurileinfAti§ate, tabloul de distribuirea pretuluT.

0i-ice creditor póte, pe baz1 de titlurT executoriT, slurmArdscA 0 sA popréscA, pentru sumele cuprinse in titlul sai,sumele sail efectele datorite de cAtre un al treilea datorniculuTsel. Acela,T drept il ati g creditoriT cu act scris neautentic§i chiar f Ara act scris, and cautiune.

Poprirea se face dupA o cerere adresatA la tribunaluldomiciliuluT celuT d'al treilea sail al datornicului. Presidentulordonéza poprirea 0 citézA pe cel d'al treilea spre a'0 facedeclaratiunea, dacl datore§ce, cat datoreFe, pe bazA de cetitlu, etc., 0 pe datornic spre a respunde la urmArire. Tri-bunalul hotAre§ce asupra validAriT popririf 0 face distribuireadupg lege.

Nu se pot urnAri nicT vinde pentru orke fel de datorie:1. Lucrurile trebuincuSse pentru culcatul datorniculta si familid sale

care Ulesce cu clinsul In mit ;

122

2. Vesmintele cu care sunt acoperitY sail care le slujesc la trebuinta defiecare i ;

3. Armele, echipamentul i tinbracimintea militarilor ;4. Iconele si portretele de familie.Nu se pot urniltri vinde, decdt num! In lips! de bunuff i mune!

pentru datoriT de alimente, de chin! sad arenclY, si de alte creante priviligiate a-supra mubilelor, unnitterele obiecte

Instrumentele de ant ;2. Anitnalele, semintele si Ingnislitnintul destinat pentru culture pdmin-

tuld ;3. Mai, malaiul si alte mid producte trebuitere pentru hrrna da-

torniculuT si a familid sele In timp de o lung ;4- 0 vacd sad douT bol sad cincY capre sad patru rimittorY sad clece oY,

.chiptt cum va siege datornicul ;-5. Tot nutretul trebuitor In timp de o lund pentru hrana animalelor ce

nu s'a urmitrit ;6. Uneltele lucriltorilor si mesterilor ;7. Masinele In lucrare i instrumentele trebuinciese pcntru exploatarea

unel fabric! sail incinstrif ;8. Carul sad amt.% sacaua si alte aseminea unelte de muncti ;9. StupiT cu miere, gandaciT de mitase, frunylele de dust; pe timpul

crescent lor ;to Instrumentele sad aline irebuinciese pentru sciinta, arta sad pro.

fesia ce preened sail exercitd datornicul ;Nu se pot unntiri nicY secuestra, dealt nutria pentru datoriT de alimente,

de chid( sad alte creafite privilegiate asupra misciterelor, urmItetrele1. Sumele sad pensitle cart s'ad dat de judecata sad .carT s'ali &trait

orl s'ad legat datorniculuT, sub titlu de pensie alimentani2. Rentele viagere carY s'ati ddruit datorniculuY sub conditiune de a

nu se pate urmdri.In casuriie exceplionale de urmdrire, judecatoriT pot fixa partea ce

trebue urmaritit sad secuestratit.Nu se pot ceda aid in total nict tn parte pensiele de retragere, recom-

pensele nattonale i lefurile eclesiastricilor, militarilor si tutulor functionarilorplAtict de stat, district sad comund. Urinal-tree lor se lace, pentru datorft cluestat, penalittiff prevétilute de lege si creante privilegiate, pand la o treime ; pen-tru plata doteT legiuiteY soliY si pentru alimentele acordate de lege colic! sicopnlor, pind la jumitate.

B. Executiunea silitá asupra veniturilor nemisci-tOrelor. Fructele i recoltele neculese i Inca prinse derAdAcinT ale datornicului nu se pot urrrari decit pe basa detitlurl executoriT, cu .0se lunT inainte de cdcerea lor i cu

mcT

7.

;

123

somatie de platA, dar se pot secuestra in orrce timp de careproprietarr, principalir chiriast sad arendasr. Vindarea se facecu incuviintarea tribunalulul, in public 0 pe bani gata. ,-- DacAdatornicul nu are alte mijl6ce de traid, autoritatea judecAtor6sapOte sa. scOtA din vinclare :

a) CatAtimea fructelor pentru hrana luT si camilieT lurlimp de o lunA ;

b) Citätimea nutrefulur pentru hrana vitelor ce nu sepot urmAri pe timp de o lund ;

c) Semintele trebuinci6se pentru seminAturA.Veniturile until bun nemiscAtor, cum e &ilia, arenda

si altele, se pot urmAri, cu respectul privilegiulur proprietarulur,iar clacg datornicul nu e proprietarul, ci arendasul orT chiria-sul, cu formele urrnAt6re : Creditorul cere tribunalulur se-cuest-area veniturilor si citarea datorniculur in judecatl. Tri-bunalul incuviintéz A. secuestrul fArA citatiune, clacA creditorulAre titlu executor ; p6te sA cérä o cautiune, dacK creditorulare titlu autentic Aar neexecutor ori vr'un act privat recu-noscut al datorniculur ; infiintt!zg secuestrul prin hotArire sicu cautiune de a treime din suma datoritA, clacl snu existA actscris ; cu cautiune de o pltrime, daca existA act scris dar ne-recunoscut.

Din momentul in care s'a stabilit secuestrul, arendasilqi chiriasir sunt prevenitr si indatoratT a depune chiriele sadarendele datorite sad ce vor datori la tribunalul local, care'Ate rAndui chiar un gerant administrator al immobilulur se-cuestrat. Dacl datornicul ocupA, in totul sad in parte, immo-bilul, tribunalul pOte ar ordone desertarea ltd. DacA el n'arealte mijlOce de traiii decat veniturile secuestrate, tribunalulFite sl fixeze o parte din aceste venituri pentru intretinerealur si a familia.

C. Executiunea siliti asupra bunurilor nemisci-tore. Numar bunurile nemiscAtOre prin natura lor suntobiectul urmlrirer immobiliare. In acéstA urmArire intrA si toteaccesoriele, cart slujeso la exploatarea immobiluld sad suntasedate in immobil pentru vesnicie.

124

Urmgrirea se incepe prin ,un comandament fgcut de cre-ditor datorniculuT sail detin6toruluT la ddmiciliul ior, prin mijloecirca until agent judecAtoresc. Comandamentul coprinde o copiede pe titlul executor, sornatiunea de a plgti si insciintarea cg,dacg nu va plgti, cutare nemiscgtOre se vor vinde.

Vindarea nu se pöte efectua deck dupg 30 de dile dela comandament si cu publicatiunile cerute de lege.

OrT-ce instrginare, inchiriere facutg de datornic, dupgtranscrierea cornandamentuluT in registrul de la tribunal, estenulg, dacg nu e cu invoiélg creditoruluT orT dacg nu s'ag con-semnat sumele necesari pentru plata tutulor datorielor.

PAstrarea bunurilor UrmArite pang la ordonanta de ad-judecare e incredintatg datorniculuT sag utruT alt conservator,dupg cererea creditorilor. Acesta e insgrcinat cu paza immobi-luluT urmgriti cu stringerea veniturilor luT, cu recolta si cuvindarea fructelor prin publicitate si e dator sg dea socotélltribunaluluT, fatg cu partile, de gestiunea sa. Dacg datorniculn'are alte mijl6ce de traiii deck fructele sag veniturile bunu-rilor urmgrite, tribunalul pdte sl'T dea un ajutor din acesteveniturl pentru intretinerea luT si a familia

DacIt se ivesc opositrud tn contra unnaririlf, penult' anularea el sadpentru revendicarea or/ pastrarea und drept de proprietate sal a off-card altd,rep; asnpra nemiscatbrelor urrnarite, tribunalul le corunnict partilor interesate,le citéza pi se pronunta Inaintea slileT pentru adjudecare. DAcx contestatia ceredesfuntarea urmitririi pentru nutitatea titluld pe basa caruia se urmareKe, tri-bunalul jaded{ temeinicia acesteT contestatit El pore amana, dupl trnprejuraff.adjudecarea pentru cel putin patru septemild.

Vindarea se face prat licitatie 0 supralicitatie. Dator-nicul nu p6te concura. Prepil si taxele respective se depunla casa, de consemnatie sag la administratia finantiarg de judet ;adjudecatarul primesce ordonanta de adjudecarea irnmobiluluTsi, dug ga remâne definitivg, e pus in posesiunea immobi-lulul, -iar creditoril sunt plgtip dupg tabloul judecgtoruluTcomisar.

48. Deschiderea unel succesiuni. In mull and legea ordona pu-nerea pecetilor pe bunurile uneT persOns mOrte, Raul operatiune se face de

125

unul din judecdtoriT tribunalultrY salt 4e judecdtoria de ocol, In casurY de mareurgentd, dupit delegatia presedintehrY tribunalulut

Punerea pecetilor se pate 6re de clitre aceia care pretind drepturY Insad contra succesinnit de cittre creditoriY cad, ad un titht scris in contra cell&Incetat din vietd, de clime persanele carY sedead In cash cu clInsul, de cluerudele salt amid! set In cas de absent" a mosenitorilor sail a unuia dintetnsit

Pecetile se pot pune chiar de primarut cornunef male, tnainte chiarde a veni ordinul tribunalulut si de a sosi judechtorul tnsdrcinat CU punereawpecetilor, vestind lush Indath tribunalul despre acesta.

Judeclitorul delegat Incheie la fate loculdf proces yerbal, cu aritareatmprejurdrilor i obiectelor puse sub pecett pate sil dea vlicluvet copiilorrudelor cart ad locuit cu repausatel, .cele trebuinci6se pentra train $i chiarbant pore numi in custode pentru paza lncrarilor si lea cheile de la litdilehdulapurile i locurile tnchise cm pecett Deed gitsesce uwt testament sad altehirtiT pecetluite, judecittorul le constatd, parafezi plicul en personele de fatit,le notezd In procesul verbal si It dime la presedintele tribunalulut

Cind testamentul e depus la tribunal, presedintele chiarnd persanele ceail figurer ca interesate la punerea pecetilor, 11 deschide, constatt stareatut materiald si 11 conservd la tribunal, treceod tate acestea Intr'un proces verbal.

Deck e opositiune la punerea pecetilor, judeatorul hotdr6sce deIureentilmentinerea sad suspendarea operatiunif purled! pecetilor. Ridicarea lot se or-dond de tribunal g se efectuazd cu proces _verbal reguld, fitcendu-se in-vernal- amlnuntit.

Intpdrtéta succesiuniY se face de tribunal, dach lipsesce buna IntelegereImre pers6nele cu drept la succesiune, dupd raportul judecdtorulut 1nsitrcinatcu acésta operatiune. Ea se face tn naturd si de este trebuintit in yak:we, dupitvIndarea bunurilor cerute prin licitatnine.

RESUMAT

40. Procedura civild cufrinde regulile cari determinticomfietenta deosebitelor judeatorii civile, formele in careafacerile sunt instruit4 i judecee, modul cum se exe-cutd fi se reformizci

41. Judecatoria comunald (comfiusd diii firimar fidoui jura/i alefi 15e un an de obf tea satului) este insar-

pIrtY

judecdtile.

it

126

cinald sã impace si set judece, fdrd afiel, ori ce afacerefidnd la valbrea de 5 lel, z u apel 4zjudecdtoria deocol, orce afacere pdnet la valbrea de 50 41, canasta-fide privitbre Ia stapdnirea bunurilor nemiscdtbre,gonirile fientru pacinica folesinfd a vr'unui drept derobire fientru strdmulare de holare, firigonirile firi-vilbre la desfiinfarea unut contract de inchiriare sagde arendare ft. la saterea afard a chiriasului sag aarendasului, dacd valbrea thiriel sazi arendei nu trece'este 50 let, tote contestaliile isvorite din tocrneli agricole,

acestor judecdtorii se =mese aryl deimpdcdciune i car/I de judecatd,

42. Judecatoria de ocol (compusd din judealorajutorieste inscircinatd sti impace ci sed judece, in primasari in ultimei instan/ci, firecum i ca traunal de apel:

ajacerile de competinfa judecdtoriel comunale ;apelurile primile in contra carglor de judecatd

comunald;prigonirile de ori.ce naturd, in ullimd instan/d,

dacd valbrea e de la 50 -200 lel capete ,si dobtincit,cu opel la tribunal "dna la valOrea de 1500 let ca-pete ci dobiin cli, orl 150 lei verzil, si in uncle casurtfidnd la orl.ce valOre ;

tote prigonirile privitore la stdpdnirea bunurilornem4cdtOre, la streimutare de lzotare, la lucrari facutepe ape curgetbre, fientru morl, fabrici, etc.,la exercifiul servitulilor;

cererile de mostenire, de fiunere in stapiniresi de regulare a succeszunilor, de esire din indivisiunesi de impartila succesiunzlor, chiar immobz/lore, pdndla suma de 300 lei.

si

Hotdririle

irigatiuni,

t6te

127

Hotdrirea acestor judeccitorii se numesce carte dejudecatd.

43. Tribunalul judecd, ca instanta de afiel, afielu-rile in contra cargor de judecatd, in contra hotdriri-lor date de arbitri in materii de competinfa judeceito-rielor de ocóle, in contra incheierilor consi(ielor de re-.visie ale armatei care se ating de starea civild a per-sbnelor si de etatea ca 15rimd instanp, tOteafacerile cu o valbre mai mare de .zsoo lei.

Cererea in judecatei se face inscris care firese-dintele tribunalului judepclui uncle domiciliazd fidritul,in materie personald ci mobiliard, unde se afici immo-bilul, in materie immobiliard, unde s' a deschis mos-tenirea in materie de mostenire, cu ardtarea deslu-slid a obiectului i a temeiurilor de drept si de fafi4pe carr se sprifind aldturdnd i copie de fie actele deearl se slujesce: Presedintele chiamei pe parti la infd-/isare cu citagi in reguld. Pdritul e dator sd depund,

fide inainte de infaNare, la dosarul causei, copiedupd actele de care se slujesce.

Yudecata e in cele mai mate casurl publicd. In-nainte de a se firesinta cesliunea in fond, se fiot ridicaexcepfiunile de nulitatea actelor de firocedurd, ori denecomfieten/d, ori de laispendentd, ori de conexitate.

Hotdrirea sag' sentinfa se pronunld in sedinic pu-ardtdndu-se termenii afielulut, revi-

siunii sa2 al recursului in casaliune.In casurile cand fondul nu se pie judeca indata,

tribunalul 'Ole ordona, intr'un mod preparator si pro-bator, verificarea scr)telor, cerceldrile firin marturi,mergerl la fafa locului, rafiorturi de experti, intero-

i

cu 15

oposiliunii,

128

galorul fi drfilor 4.i ori-ce alte oyerafiuni yreliminare,dacd tate acestea sunt folositóre yentru descoperireaadeverula fi yermise de lege.

44. Curtea de apel judecd cause& venite in apelde la jurisdicfiuni immedial inferióre, fi anume afielut i

contra hotdririlor tribunalelor ; .

contra ordonanfelor fire,sedintelui tribunalului ;contra Iwtdririlor date de arbitri, in afacert de

comyetenfa tribunalelor, dacd nu s' a facut compromis;asupra insufirei sag declindrel de competinfd a

tribunalelor.Apelul se face in scris cdtre curie, cu aidturarea

coyiei de ye hotdrirea sag de ye dispositivul Iwtdrirett zi5 elate fi cu ardtarea mijlocelor de apel. Dacd afielan-tul vrea sd se slujiscd li de alto acte, e dator sdle deyund la grefd d odald cu afielul. De asemenea edator fi intimatul, in termen de 15 flile inainte deWall fare.

Curtea y61e confirma sag schimba, in tot sag inparte, hotdrirea apelatd. Hotdrirea ei se numesce de-cisiune.

45. Curtea de casatiune nu judeid 0 causd in fond,ci examinith dacd legea a fost bine sag reg aylicald,dacd jurisdicliunea care s' a pronunfat era competentd.Acéstd instanfd functionézd ca Inalid Curte de justi-fie, in causele politice fi disciplinare.

Cererea de casare a unel holdrirl judecdtorefci senumesce recurs. artea de casafie 41 dd decisiunea,caseind unele hotdriri, cu trimetere la alt tribunal sagla altd Curte de apel ayropiatd ca sd judece fondul,ori fdrd trimitere, sag resyingênd recursul. 0 hotdrire

129

casatel se considerg. ea fdrd fiintel 4-i nu mai are nicio putere.

Cdnd o hotdrire vine a doua ord inaintea Curtilde -casage, acista o judecd in sectiuni unite ii,dacd ocasizei pentru aceleafi motive, trebue sel stabilised ojurisprudentd asufira punaului de drept, cu care eoblig-atd sd se conformeze instanta la care se trimitecausa.

46. Arbitrajul este jurisdictiunea exercitald de ar-bitri. In unele afaceri, pdrtile.fiot set' se invoiiscd a nuse mai 15resinta la inslantele ordinare, ci a fi judecate deuna sag mai multe persône fiber alese de dinsele. nu-mite arbilri. Actul autentificat prin care se numescarbitrii, se arida contestatille ndscute sag earl s' ar putina4ce fi ,e cart arbitrii ag a le judeca, se hoteirioedacd se renuntd la afiel, se numefee compromis.

Hoteirirea arbitrilor, intemeiatd pe lege on dic-tatd de eugetul fi c4idzuinta lor, devine executoth invirtutea ordonantel dad de fireodintele instantel la carefusese pendinte contestatia.

47. Cand hotdririle judecdtoresel, investite cu titluexecutorig, se aduc la indefilinire prin agentii de execu-tare, avem execuOunea silia. iledshi executiune se in-linde asupra tutulor bunurilor mifedtbre fi nemifed.hire ale datornicului, afard de exceptiunile admisede lege.

Executiunea silitei asufira bunurilor mifcdtbre seface, punêndu-se sub pecele lucrurile urmdrite sag ran-duindu-se un custode solvabil fientru ,fiaza lor, apolvinclêndu-se firin licitatie,..publied. Din fireful vinfldrii,se scad cheltuielile de urmdrire .,ci de vinflare cum 4i

66984 9

130

alte crean/e privilegiate, iar restul se del creditorului'dna la acofierirea creantei. Daca sunt mai multi cre-ditori, tribunalul face tabloul de distribuirea prrpor-fionalel a. acestid rest. Orice creditor póte sci urmd-rhea si sii fiofiriscd, pentru creanta sa, sumele qi efec-tele datorile de cdtre un al treika datornicului seg.Tribunalul hotdrésce asupra validdrei popririi si facedistribuirea dufid lege. Legea scóte de sub execugunemai multe lucrurr, considerate ca neafierat trebuincibsetraiului.

Executiunea asupra veniturilor nemiscatb-relor se face prin secuestru qi prin vinclare publicd,daces e vorba de fructe sag recolte neculese ; prin se-cuestru, cu sag" f eird cautiune, dupd tillul creditorului,dacd e vorba de chirii, arencle qi allele. Din momeniulsecuestrdrei, chiriasit arendasii sunt datori a defiunela tribunalul local chiriele sag arendele.

Executiunea asupra bunurilor nemiscdtbre,se face prin comandament, la domiciliul datorniculuisag definelorului, care comandament cuprinde o copiede pe tillul executor, somaga de a pieui ,din4.ciinprea

dacd nu se va plait; cutare immobil se v'a vinde.Vinflarea se face cu licitage qi sufiralicitalie, eublica/ide legale dupti 3o (ale de la comandament. Pre-ful taxele se defiun la administrafia financiard.orila casa de consemnage; adjudecatarul primesce ordo-nan/a, e pus in posesiune, iar creditorii suntdupd tabloul judeceitorului comisar.

cd,

;Su.

i

ldtifi

HI.

NoctunI de drept penal

SUMAR : 49. Dreptul penal. 50. Infracpunile ghpedepsele. 5 t. Cora-plicitatea. 52. Came carT apdr ii. de pedepsd salt o micgorezn. 53.Crime de Ina Itit trddare. 54. Crime gi delicte in contra Constitupu-net. 55. Crime gi delicte in contra intereselor publice. 56. Crimegi delicte In contra particularilor. 57. ContravenpunT polipenegd.58. Din procedura climinalit.

49. Dreptul penal. Societatea -ornenéscg, ca 0 in-dividul, are dreptul natural la vietg : de .aci derivg dreptul erde a comand i fie-cgruia din membriT constitutivT actele sadabstentiunile necesarT existenteT séle. Din acest drept de acomanda ma derivg pentru dinsa 0 dreptul de a asigura,prin Ore.carl . sanctiunT, supunerea tutulor la aceste comanda-mente, dreptul er de a pedepsi. Regulile dupg carT se exer-citg dreptul societätel* de a pedepsi formal materia dreiatuluTpenal. El cercetezg crima ca un fenomen juridic: determingfaptele periculdse pentru ordinea publicg, i car! fapte, dinacéstg causd, trebuesc oprite; deterining pedepsele legate deorl-ce infractiune sad cglcare a legeT r-orgailisézd juridictiunilecar! aplicg pedepsa 0 stabilere procedura pentru urmgrirea§i judecarea infractiunilor.

50. Infractiunile gi pedepsele. Infractiunile sailcgIcgrile legiT sunt, dupg gravitatea lor §i dupg intentiuneaculpabilg cu care s'ad slver0t, de treT felurT :

a) contraverifinur sad mid abater! materiale de la legTi de la regulamente, carT sunt pedepsite cu pedepse de sim-

132

pI po1iie, ca inchisOrea de la 1-15 clile i amendI de la5-25 leT ;

b) delicte saü calarT de legi cu intentiune de a vgt6mape cineva, carT sunt -pedepsite cu pedepse corectionale, cainchisbrea de la 15 clile panl la 5 anT, interdictiunea unordrepturT politice, civile sail de familie, de la 6 lunT panä la6 anT, i amenda de la 26 leT in sus ;

c) crime sail viollrf ma/ grave a legilor, cu intentiuneculpabilk carT sunt pedepsite cu munca silnicl pe viétk cumunca silnica de la 5 ant', cu reclusiunea inteo cas1 demunca de la 5-10 anT, cu,detentiunea de la 3-10 anT §icu degradatiunea civicI de la 3I0 anT.

Munca silnicd se face in minele statuluT (ocneie de sare) sail in stabi-limente penitentiare. CondamnatiT sunt supug la un regim aspru si pug Infiere., CeT carT muncesc in mine aunt scog nOptea si dug in temnitti. Aceotiaaunt declaratT incepabill de av administra averea si de a dispune de dinsa prinacte tntre viT; ef stint pug sub curatell, ma a li se da in timpul pedepsenimic din ,averea sad_ venitul kr. Acesti pedeps S. atragg degradatiunea civicitpe timpul eT.

Reclicsiuma este inchtkorea tritea casl de muncli anume destined, cumaunt peniteatiarele de la MilsginenT (Prahova), Tirgu Ocne (Baclitt). PAngl-relit (gemtu). Folosul ce resuld din produsul munciT se lcnparte Imre stet sicondamnat ; jumetate din partea condamnatuluT I se da in timpul pedepseY,iar cea-l'alti jumState i liberarea luT. Condamnatul e pus in fiere i e lovitde degradatiunea civicA'si de aceeag incapacitate, ca i pedepsitaY cu munca

cu deosebirea c li se p6te da, "in cursul pedepseT, o mica parte dinveniturY, determined prin Marti-ea judecittoriscii, ca ajutor la vietuire, de vormerits prin purtarea kr.

Detenfiunea este inchis6rea Inteo mcadstire, drit a fi supug la munciloi -cu hhertatea de a comunica, conform regulamentelor.

.Degradaliunea civk4 este destituirea oi excluderea condamnatuluT dela ori-ce functtune i oficid public, en pierderea tutulor drepturilor politice sia unor drepturT civile, cum si a .dreptultd de a purta veo decoratiune sadvick-un alt semn orT thin distinctiv de onOre, si a drepturilor de a servi Inalma% romang, de a tine 1011 orT de a function& In vre-unul dia stabili-mentele de instructiune ca profesor, institutor, invédtor, repetitor sad privighe-tor. CAnd degradatiunea civic e pronuntatli ca ped6psit principals, ea p6te fiInscititit 51 de IncItsore torectionall pin§ la maximul de doY anY. Acestit pe-dtpd irebue pronunted In contra stdinuluT sad a rominuld care g-a pierdetnationalitatea.

A

silnica,

133

Inehisdrea coregionald este punerea condamnatulur tnteo cask de co-rectiune, cum stint penitentiarele de la Bucovlit (Do lj), Dobrovitt (Vas hal),BisericanY (Nimtu), Mislea (Prahova) rentru minor!, cu Intrebuintarea la lucrupotrivit cu meseria sail cu alegerea luT. Irolosul acestel mind se Intrebuintézliparte pentru cheltuielile case! de Inchisöre, parte spre a procura arestatultifdre-care indukire a traiulur si parte spre al forma un capital ce i se clk laliberare. Ackstti pedipsk pote fi Insotitk de interdictiunea .unor drepturT.

Amenda este supunerea la o plait a condamnatulut Ea .se pronuntk sailsingurli sak Insocitti de aitil pedépsk. In cas de insolvabilitate, amenda setransformii In InchisOre, socotindu-se o li pentru chid let In amendele co-recçionaie, si o sli pentru slece leT, In amendele policienesa

1nchisbrea plifienisca este punerea oondamnatultfi !met) cask de arest,cu regim bland, WI a fi tntrebuintat la lucru de cat cu "Ohl luT.

Judeatorit pot ordona confiscarea lucrurilor produse prininfractiune si a celor cart ad servit sa il fost deitinate sprea comite infractiunea, clacl sunt ale autorulur sad ale vre-

complice, cum si lucrurile fAcute sad mantinute in con-tra regularnentelor politienesct.

Tentativa de crimA, adicA otY-ce :inceput de exteutarea crimer, impiedicatg prin imprejurArt cu totul neatarnate devointa autorulur, se pedepsesce cu o pedépsä de o treptl maTjos deck cea euvenitA ClacI s'ar fi executat crima ; iar crimasAvarsitA, dar neisbutia, cu minimul pedepser cuvenite dadts'ar fi executat.

De asernenea i tentativele de delicte, cum si delictulneisbutit, se pedepsesc numaT la intimplArile prevNute prinvr'o dispositiune speciall a lege.

Recidiva este faptul comiteret uner nouT infractiunT decAtre condamnat ; ea motivézA 33 pedépsa mar severA.

51. Complicitatea. Complicitatea este participareaindireeta, mat depArtatA, la comiterea unei infractiunr. Com-plier sunt eel* cart ad provocat, pregAtit saü ajutat infractiunea,dar n'ail executat o. Cooperarea la o crimA sad un delict, cubunA sciinta I cu vointa, sunt elementele

Póte fi dneva complice inainte, in timpul i dui:A co-miterea crime .sad delictulul.

Complicitatea anteri&A consa in provocarea la comi--terea crime* sad delictulut si in procurarei de arme sad de

until

complicitOT.

134

ort-ce mijkice cart servesc la acésta-. Cea simultang constg inajutorarea sag asistarea autorilor infractiunir, in faptele cartail preggtit-o sag inlesnit-o orT in acelea cart a sgvArsit-o. Ceaposteridrg constg in cunóscerea fgatorilor de rele si in de-prinderea de a le da ggzduire, loc de scgpare orT de intalnire.re cer cart ascund, cu bung sciintg, lucrurt sag bant prove-nit! din furt .sag din sgvArsirea oil-caret alte crime sag delict,cum si pe cet cart cump6rg, primesc in schimb sag ca dar,drept platg sail zglog, lucrurt sag ban! sciutt a provin dinast-fe/ de fapte, legea it numesce tdinuitort.

Agentit provocatort, cum si complicit, farg a cgror coo-perare nu s'ar fi comis crima sail delictul, sunt pedepsitt casi autorul. Ceilalti complict se pedepsesc cu un grad mai jos,iar tginuitorif (afarg de rude, sop', frati si surort, cart nu sesocotesc ca tginuitorl) cu clout ant de inchisOre corectionalasag ca si complicit, dacil inainte sail pe timpul comiterit fap-tulut ag avut intelegere ca sg ascundg lucrurile provenite dininfractiune.

52. Cause care apërá de pedéps'a sati o micso-rêzfi. - Nu se pedepsesce fapta unlit smintit orT until omcare si-a pierdut usul ratiunif prin cause independente de vointasa, nict crima sag delictul comis din causg de legitimg apdrare,Apërarea este legitimg, cind e necesarg pentru respingereaunlit atac material, actual si injust, in contra perscinef sélesail a altuia, chiar in casul când, sub stgpinirea tulburgrit, te-merit sag teróret, s'a trecut peste marginile ap6rgrit.

Sunt scusabile faptele minorilor de 8 ping la 15 ant,dacg judecata declara cl ail lucrat fail pricepere ; clacg mi-non! insg ail lucrat cu pricepere or! sunt de 15-20 ant, semicsorézg pedépsa lor. Afarg de scusele prevNute in lege,mat sunt cause de micsorarea pedepset §i czrcumstanfele ate-nuante, lasate la apretiarea juriulut sail a judecatorului co-eectional.

53. Crime de Inalta. trádare. Românit, cart arpune in primejdie siguranta exteriórg or! interida a statulut,sunt culpabilt de inaltg trgclare cgtre ;erg si pedepsitt cu munca

135

silnicg, cu reclusiunea sail cu detcntiunea, dupg impreju-rArT.

Sunt considerate ca crime in contra sigurantif exteriórea statuluT :

Purtarea armelor in contra t6rif si uneltirile cu guvernestrAine orT cu agentif acestora, spre a putta r6sboill in contrapatrief sail spre a inlesni ocupatiunea strAinl si r6sturnareaguvernuluT ;

orlce f.ptl care ar veni in ajutorul inimiculuT, pe timpde resboiii, in contra statuluT ;

orf-ce trAdare de secretele unor negotierT sail unor ex-peditiuni care agentiT unor puterf strAine ori cAtre inirnic

orT-ce comunicare fAcutA acestora de planurf de fortifi-catie, arsenalurf, porturf sail rade de care cer insNrtinatf cupAstrarea lor sail de care cef cart' le-ail sustras, prin fraudA,coniptiune orT violentA ;

orT-ce stIrfmare, falsiti;are sail ascundere de documenteorT de acte care stabilesc nisce drepturf ale statului romanin raport cu un guvern strAin;

orT-ce expunere a statuluT la o declaratiune de r6sboiiisail a romanilor la represalie, prin actiuni ostile, neaprobatede guvern.

Sunt considerate ca crime sail delicte in contra sigu-rantef interidre a statuluT :

atentatele sail comploturile in contra vietif sail in contraperscineT kegelui ; orfce ofensl comisA, prin grail sail prinscris in public, in contra persdnef RegeluT, Regina, fiilor lorsail veunuT alt membru al familie RegeluT; orl-ce atac adusin contra autoritgtif constitutionale sal inviolabilitAtiT persOneTRegelur, cum si in contra drepturilor constitutionale ale di.nastier luT

orT-ce fapt care are de scop sA atite r6sboiii civil, ridi-cand sail inarmand pe locuitorT unif in contra altora, spre asavir0 omoruri ;4i jefuiri in unul sail maf multe orase sagsate, in contra particularilor sail in contra autoritAtilor.

54. Crime i delicte In contra constitutiunil.

;

136

Atentatele in scop de a risipi cu violentl Adunarea Legiui-tore in exercitiul legal al mandatulur seri, de a o sili sg ieasail sg nu iea o hotgrire, .de a isgoni cu violenta pe unul saüpe mar multr membrir ar er orT de. a'r impiedica sg mérgg

sedinte orr sg voteze, sunt considerate ca crime. Tot asasunt considerate 0 impiedicgrile, prin atrupamente, violente

an-lenintarr, unuia sail mar multor cetgtenr de la exerci-tiul drepturilor civice.

Sunt ped psite, ca delicte, falsificgrile comise la votare,cum si cumperarea sag vinderea de voturr in alegerr.

De asemenea sunt considerate ca crime orr delicte, dupgimprejurarr, actele arbitrarr ale functionarilor, prin care seatacg libertatea individualg a cetgenulur pi se refus g. sag se ne-gligézg reclamatiunile legale pentru constatarea detentiudilornelegale, cum pi cticArile de atributiunr din partea autoritg-tilor administrative si judecgtorescr.

5 5. Crime si delicte In contra intereselor publice.Sunt considerate ca crime sag delicte in contra intereselorpublice i pedepsite dupg gravitatea lor :

contrafacerea i falsificarea monetelor de aur i argint,a sigilelor autoritatilor, timbrelor, mgrcilor, biletelor de bancg

efectelor publice, a inscrisurilor publice i actelor autentice,a inscrisurilor de comerciii sag de bancg, a inscrisurilorprivate, a papapOrtelor, foilor de drum si orT-cgrur certificat

liberarea lor pe nedrept, cum si intrebuintarea tutuloracestor falsurr in folos proprig i vAtemind drepturile si in-teresele statulur, autoritgtilor, asecjgmintelor sail particularilor;

sustragerea banilor, efectelor, actelor i titlurilor de cgtrefunctionarir depositarT, cum si divulgarea actelor i documen-telor diplomatice ; incasgrile pe nedrept fgcute de functio-narr publicl ; folosirea de functiune pentru a realisa bene-ficir in leggturg cu interesele see comerciale i exercitareaunor comerciurr incompatibile ; mituirea; abusul de pu-tere in contra particularilor i abusul de autoritate in contraactelor legale ; abaterile de la lege ale ofiterilor stgrir ci-vile ; exercitarea uner functiuni publice, inainte de a depune

la

ort

pi

pi

137

jurdmintul orT dupd ce a incetat functiunea ; participareafunctionarilor la crime sari delicte puse sub a lor privighTare0 infrinare;

amestecarea preotilor 0 aftor persOne eclesiastice, inexercitiul functiuniT lor, in agitatiunT, prin discursurT orT prinscriert sub forma de instructiunT pastorale, in contra autori-tdtilor, actelor acestora si legilor, §i provocarea la nesupu-nere, cum 0 celebrarea de cununiT inainte de implinirea ac-telor stdriT civile ;

rebeliunea sail resistenta cu violentä prin fapt in contravr'unut functionarn administrativ sad judeatoresc, insdrcinatcu executarea legilor, ordinelor sad ordonantelor; ultragiul0 violenta in contra autoritdtilor publice 0 depositarilor el;

refusul serviciuluT legalmente datorit; evadarea arestati-lor, inlesnirea evaddriT 0 ozduirea cu ascundere a fdcëtorilorde rele; spargerea sigilelor §i luarea actelor sad lucruriloraflate in deposite publice ; degradarea monumentelor pu-blice ; usurparea de titlurT sad functiunT publice; inipie-dicarea liberuld exercitid al uneT religiunT;

asocierea fgc6torilor de rele, spre vdtnnarea pers6nelor0 a proprientilor, cum si vagabondajul.

56. Crime qi delicte In contra particularilor.Aceste crime §i delicte privesc orT pers6nele orT proprietdtileparticularilor.

Sunt considerate ca crime Sail delicte -in contra pers6-nelor 0 pedepsite dupd gravitatea lor :

omorul in genere cu voe sad WA voe, asasinatul sailomorul cu precugetare ort cu pandire, rdnirile si loviturilegrave, darea de substante care pricinuesc bále, incapacitatede lucru, slutenie, avortare §i m6rte. Omorul, afarl de pari-cid, ranirile si loviturile stint scusabile, iar pedépsa lor econsiderabil micsoratd, dacd a fost provocate prin loviturT 0violente orT ocasionate cu respingerea in timpui clileT a uneTescaladdrT sad unel efrictiunT a ingildirflor, zidurilor 0 intrd-rilor uner case locuite sad dependentilor et Dacd aceste fapteail tost ordonate de lege si comandate de autoritatea legi-

138

timg orT pricinuite de necesitatea actualg a uneT legititnT ape..WI, nu sunt considerate nicT crime, nicT delicte ;

duelul; atentatele in contra bunelor moravurf ; a-restarea nelegalg si secuestrarea de persdne ; rapirea, tAT-nuirea, suprimarea, substituirea unuT copil, facerea sg trécl cacopil ngscut dinteo femee care ink': nu l'a ngscut, lepdclArilede copir ping la 7 anT, insusirea copillor ggsitf fgrA a'f deolarala ofiterul stAreT civile, rgpirea de minor!, inmormintarea incontra legit', ascunderea cadavruluT si profanarea mormintelor ;

mArturia mincindsg, calomniele si unele injurif, revelatiunilede secrete din partea doctorilor, chirurgilor, spiterilor si mOselor,afarg de casurile and legea cere aseminea destAinuirT.

Sunt considerate ca crime sad delicte in contra proprie-tgtilor si pedepsite dupg gravitatea lor :

furturile si incercgrile de furt, cu sad farg escaladare orTefractiune (spargere), tAlhAriele sad furturile cu violentA asupraperkonelor orT cu amenintgrT de omor sad de rAnire ; strg-mutarea de hotare, abusul de incredere, inselgciunea sad es-crocheria, intreprinclaorif de lotAriT neautorisate si de jocurfla noroc, fraudele si tulburArile de la licitatiunT publice;distrugerea sad degradarea lucruluT altuia, m iscAtor orl netniscgtor, desfiintarea semnelor sad od-arel lucrArT de hotar;punerea foculuT la orT-ce proprietate a altuia ; surparea saüclgrimarea, prin mijlocul explosiuniT, a uneT mine orT ierMriT,ziclAriT, corgbiT, magasin public sad de cherestea ; desfiintarearegistrelor, copielor sad actelor originale ale vr'unel autori-tAtT, a documentelor, biletelor, politelor, efectelor de comertorf de bancl, in care se cuprinde or! din care result1 vr'oobligatiune, dispositiune sad apArare ; otrAvirea pe$ilor dinape stAtAtóre ; ocasionarea voluntarg a unef inunclArT, auneT deraTeri de drum de fier, cu periclitarea vietiT uneT per-sOne ; impiedicarea si stavilirea serviciuluT telegrafic al sta-tuluT orf al unef companiT ; distrugerea sad degradarea so-selelor, podurilor, stavilarelor si orT-cgreT lucrArT hidraulice orTde sigurantg ; impiedicarea navigatiuneT pe riurT, gide, Ca-naluri navigabile ; neexecutarea mnurilor luate de gustern

139

pentru isolarea, priveghiarea sari oprirea de a importa, spre ainttmpina introducerea sail intinderea veuneT epidemil ort epi-zootit ; neexecutarea contractelor de aprovisionga ale arma-tet pe timp de reshoiii or! de transporturT de obiecte dehrang destinate a preintimpina sail a face sg Inceteze o ca-lamitate publicg.

57. Contraventiuni politiene§cf. Aceste cglarTusóre de regulamente or! de leg! sunt grupate, dupg pedepse,in patru clase :

in clasa I intrg contraventiunile mai usdre, ca necurg-Ikea coprilor, aruncarea pe stradg de lucrurT vgtemattire sl-netatir, etc , carr se pedepsesc cu amenda de 5-10 lei ;

in clasa II intrg contraventiunile mat grele, ca netre-cerea regulata in registrele oteluluT a numelor algtorilor, vin-ylarea lucrurilor de mancare stricate, etc., cart se pedepsesccu amenda de la to-15 let;

in clasa III intrg contraventiunile si mat grele, ca pri-cinuirea cu vointg de pagube in proprietgtile mis:gtóre alealtui t, intrebuintarea de mesurT min:inóse in comerciii orT ne-legale, etc., cad se pedepsesc cu amenda de la 15-25 let;

in clasa IV intrg contraventiunile maT marl*, ca bgtgilest rgnirile, farg a pricinui b011 orT incapacitate de lucru, ta-ierea de lemne dintr'o padure 'sail de pe ori-ce pioprietatestraing, etc., cart se pedepsesc cu amenda de 25 leT si cuinchisOre de la 1-15 dile.

58. Din procedura criminalfi. Orr-ce infractiunea legiT penale clg nascere la doue actiunT:

una publicg, pentru pedepsirea faptelor care vatemg or-dinea socialg, si se exercitg de functionariI public! insarcinatIde lege, si anume de comisariT si subcomisarif de politie, deministerul public de pe langg tribunale in functiune de corec-tionale, de ofiterit de politie auxiliari aT procurorulut (subpre-fectit si. ajutorii lor, primarit 0 ajutorif lor, comisariT de po-litie si politait, ofiterit si subofiterif de dorobantT si de gIan-darmi), 0 de judecgtorul de instructiune ;

alta privatg sail civill, pentru repararea daunelor cau-

140

sate, care se urmae,ce de ceT ce ail suferit daunele saü decare representantiT lor.

Cel cgclut sub- actiune publicg se nume§ce:inculpat, cat timp i s'a trimis o singurg chlImare de a

se infgtip ;prevenit, dacg s'aii luat mesurT asigurgtóre in contra luT;acusat, cand camera de acusatiune a pronuntat darea luT

in judecatg ;condatnnat, dupg ce judecata a pronuntat pedépsa hotg-

ritg de lege;certat de judecatd, cand a maT suferit o condamnatiune

crimi nall ;recidivist, cand in cursul celor To anT dupg condamnare

a comis o altg crimg sail delict.Asupra unef actiunT, judecata trebue sg pronunte, prin

a sa lb:AM-irer orf achitarea, cand faptul imputat nu are fiintgsad inculpatul nu pote fi rëspundëtor de dinsul, orT absolu-fiunea', cand faptul imputat existg in sarcina luT, dar nu cadesub prevederea unuT text de lege, ori condamnaliunea, candfaptul imputat existg §i autorul e respunddtor de dinsul.

RESUMAT

49. Preptul penal cufirinde resulile dufici earl seexercitel dreptul sociddlil de a tedepsi. El aratd fafitelepericulOse fientru ordinea fiublied, earl trebuesc impiedi-cafe, fi delerminci pedepsele fientru orl-care clilcare alegil.

so. Infractiunile sag edlairile legii suni de fretfelurl, dupa gravitatea lor fi dupd intentiunea culpabiletde la saveirfirea lor:

a) contraventiwe sail mid abaleri materiale de la

141 .

legi 4i de la regulamente, pedepsite cu fiedepse de simplci,otilie, ca inchisórea de la i--z5. ogle 4.i amenda de la5-25 lel;

b) delicte sag cdiceiri de lege cu intentie de a mi.tima fie cine-va, pedefisite cu Pedefise corectionale, cainchisôrea de la 15 ciil e panel la 2 ant, interdictiuneaunor drepturi politice, civile sag de familie de la 6lien! panel la .6 ani, 4i amenda de la 26 lei In sus,-

c) crime sag violdri mai grave a legit cu intem.fiune cullabild, pedepsite cu munca silnicd fie yield,cu munca silnicd de la 5-20 ani, cu reclusiunea intr' ocasa de muncd de la 5 Jo ant, cu detentiunea de la3 .ro ani 4.i cu degradarea civicii de la 3 iv ani.

Tentativa de crinui se fiedepse$ce cu o pedefisd deo treptd mat jos decal cea cuvcnitd dacd s' ar fi eye-cutat crima ; iar crima stiveir4iiel, dar neisbutitd, cuminimul fiedepsei cuvenite dacci s' ar fi executal. Deasemenea 4.i tentativele de delide, cum fi delictul neis-&cat, se fiedepsefce numai in casurile firevé§iute prinyr' o dispositiune sbecialci a legii.Recidiva sag co-miterea unei nout infractiuni de catre condamnal sepedepse4ce mai sever.

51e Se considerd 4a conzplid ort.cine a fiarlicifiatindirect la comiterea infracfiunii, provoCcind, pregatind$i a/Wand, dar neexecutiindu-o. Agentit provocatori,ca4-i complicit, feirii a cciror coofierare nu s'ar fi comainfractiunea, sunt fiedefisiti ca 4i autorul, iar cellallicomplici CU un grad mai jos.

52. .Arze se fiedepse4ce fafita unui smintil sag a-unut om care 4.i-a pierdut usul ratiunii prin cause in-dependente de voia sa, nict crima sag deliclul comis din

142

causci de legitima aparare. Sunt scusabile faptele mi-norilor de la 8-15 data judecata declarci cd aglucral fard firicepere. Pedefisa e mica pentru mi-norii de 15-20 ani. Se mai micforiza in genere pe-defisa, and juriul ori judecatorul corectional acordeicircumStanle atenuante.

53. Sunt consiterate ca crime de inalta tradare cdtregra ci pedepsile cu munca silnica, cu reclusiunea sagcu detenliunea, dufia imfirefur4ri, ori-ce fafita a unuiroman care ar fiune In firimejdie siguranla exterióraor! interióra a statului. Sunt fafite, cari pun in "ri-mejdie siguranla exteribra a statului, tradarile calreinimic, venirea in ajutorul dufmanulur In limp deresbel, .purtarea armelor in contra fiatrief, etc. Siintfafite, cari pun in firimejdie siguranfa interióra a sta-lului, a/I/area la res6oà civil, atentatele 4-i comfilotu-rile in contra vielit ori fiersónei Regelui, etc.

54. Sunt considerate ca crime sag delide in contra-ori-ce atentat sfire a impiedica fie re-

firesentanlit naliunit .de indefilini mandatulcum fi fie cetaleni de la exerciliul drepturilor civicefi allele.

53. Sunt considerate ca crime sag delicte in contra.intereselor publice:*contrafacerile falfificare monetelor,iimbrelor, biletelor de banal, certificwelor, etc. ; sustra-gerea banilor de cdtre funclionarit deposilari, divulga-rea actelor documentelor difilomatice, mituirea, abusulde fiutere, etc.; rebeliunea, ultragia, refusul de ser-vicig legalmente datorit, inlesnirea evadaril arestalilor,spargerea sigilelor, etc.

56. Sunt considerate ca crime sag delicle in contra

ani,

Constitutiunitlor,

mai

dgi

a

143

particularilor: omorul, rdnirile, darea de subs/ante car/firicinuesc Vile, duelul, atentatele la bunele moravurl,rd-fiirea minorilor, mdrturia mineinasd, calomnia fi in-juria ; furturile, punerea focului, distrugerea regislrelor,doeumentelor, etc.

57. Ori-ce edleare a legit penale dd nagere la doulactiuni:

una publicd, pentru pedepsirea fafitelor cart ,va-temd ordinea sociald;

alta privatd saii civild, pentru repararea daunelorcausate, care se urmdrefce de cdtre cel ce azi suferitdaunele sag de cdtre refiresentantii bor..

Cel cdclut sub actiunea publicd se numefee incul-pat, prevenit, acusat, condamnat, certal de judecatd,recidivist.

Asupra unel actiuni, judecata trebue sd pronunte,prim a sa hotdrire, ori achitarea, ori absolutiunea, oricondamnatiunea.

Iv.

Notion! de drept comercial

SUMAR : 59. ComerciantiY ai acte de comercit. 6o. Cine p6te face co-inercttt. 61., Obligatiunde comerciantulut 62. Efecte de comerciti.63. Camere de comercilt. 64. Falimentul. 65. Bancaruta. 66. Re-abilitarea.

59. Comercianti ci acte de comercia.Dreptalcomercial cuprinde legile facute in privinta comerciantilor piactelor de comerciti.

Comerciant este cine face din actele de comerciti pro-fesiunea sa obicrnuitg. Prin act de comerciti se intelege orr-cecumpërare de producte pi de marfurr in scop de a le revinde,fie in naturl, fie dupA. ce se vor fi lucrat orr pus in hicru,sati numar de a le inchiria. Cump6rarea .pi revinderea suntcele douë elemente constitutive ale actulur de comercitl. Ast-fd, negustorul de vinurr, care cump&I acest product de laun proprietar, face act de comerciii, pentru ca cumpërl sprea revinde, pe and proprietarul care l'a vindut nu face actde comerciti, pentru a el nu l'a cumperat.

6o. Cine póte face comerciii. In genere orr-cepersena este capabiil de a face comerciti, afarä de rninorr,de ftmeile märitate pi de interclipt Nu este permis unor func-tionarr a fi conierciantr orr a face unele comerciurr.

Minwir pi femeile maritate pot deveni capabilr, indepli-nind unele formalitAtT, dar interclipit pi cer pug sub consiliiijudiciar nu pot fi comerciantr.

Minorul p6te face comercitl, dad. are 18 anr, dacl esteemancapat pi daca are autorisarea inscrisl a tatilur sail, in

1.45

cas def mOrtea, interdictiunea sad absenta acestuia, pe a mumerséle, iar in lipsg de parintT pe a tutoruld cu avisul consiliuldde familie, omologat- de tribunalul civil.

Actele de emancipare si de autorisare se presintlt la tribunalul tn ju-risdictiunea cliruia minorul voesce sWg 'stain lescIt domichiul comercial, spre at transcriée tn registrut destinat pentru acesta si afisate In sala tribunalulut Insalt% comunet, In localurile burseY celeY maY apropiate, dad existit burse, sipublicate de graft In fdia anunturilor judiciare a loculut

Minorul autorisat sg facd comerciti e considerat ca majorpentru actele comerciuluf sei §i ig pdte ipoteca 0 instrginaimmobilele, fail a aye nevoe de o noug autorisare. Autori-sarea de a. face comerciii peste fi revocatg cu ace1ea0 forma-1itgt1 observate la actul de autorisare.

Femeia mgritatg nu pore face comerciii ilrg consimOmin-tul expres sari tacit al barbatuld sal, care este totdaunahber sly retragd ,consimtimintul.

Dacg barbatul este minor, nu pote autorisa pe femeasa a face' comerciii, deck nume dacg 0 dinsul a fost auto-risat de cc! in drept a da acest consimtimint. Dacg bgrbatuleste interdis orl absent, autorisatiunea trebue datg de tribu-nalul civil.

Femeia cornerciantg pore sta in judecatd 0 a se obligapentru tot ce prive§ce comerciul. 01.1, precurn 0 a ipotecaor! a Instrgina t6tg averea sa, afard, de bunurile dotale, failconsimtimintul. bgrbatuluT sal.

61. Obligatiunile comerciantului. ComerciantiTsunt obligatT a publica contractele de cgsgtorie, a tine uneleregistre 0 a plgti patentg.

1. Publicarea contractulul de casátorie. Contractul deegsätorie intre persOne dintre care una este comerciantg trebuetrimis (in copie certificatd), in termen de o lung, de ofiterulstgriT civile, care a celebrat cgsgtoria, la tribunalul in juris-dictiunea cgruia se gd.sece stabilimentul comerciantuld, sprea fi publicat ca 0 actele de autorisare.

Dacg sotul devine comerciant in urma cgsgtorieT, e datorsg depue copie dupg contractul seri de cgsgtorie, in termen

66984 10

146

de o lung, sub pedepsä de a fi considerat, in cas de falirnent,ca bancrutar simplu.

Cererea de separatiune de patrirnonie intre sotT, dintrecart unul e comerciant, trebue publicatg in modul de maTsus, iar hotgrirea asupra tererif nu se pOte pronunta decko lung dupg acéstg publicatiune i, dacg separatiunea esteadmisg, hotgrirea definitivg trebue TargsT publicatg in termende o lung.

2. Registrele comercianhilor. Orice.comerciant este datorsg a1b i sg ting in regula urrngtOrele treT registre :

registrul jurnal, unde se trece clilnic tot ce se primescesi se plgtesce-sub mice titlu, chiar afarg din ale comerciulta,iar la finele luneT sumele intrebuintate pentru cheltuielile case;

registrul inventar, uncle se inscrie, la inceputul corner-ciuluT, st se repetg in fiecare an sub iscalitura comerciantulta,tag averea mobilg i irnmobiig, tote datoricle active si pasive,incheindu-se cuvenitul bilant ;

registrul copiar, unde se copeézg cronologic tOte scriso-rile trimise.

Prirnele dove registre trebuesc numerotate, parafate, iarla finele fiecgrta an incheiate i yisate de tribunal sari de ju-decgtoria de ocol,

ComercianVa sunt datorT a 'Astra in timp de Jo anraceste registre, cum si scrisprile i telegrarnele primite,cel putin douT ani facturele mgrfurilor cumpërite i introdusein stabiliinentul lor, cgcf ele sunt adrnise, in contestatiunilerelative la un act de comerciti dintre douT cornerciantT, sgfacg probg. la judecatg.

Pe HMO aceste registre, a cilror absenil expune pe comermant, in cosde faliment, la pedepsele bancruteT simple, Tar cAnd ar fi sustrase de el, lapedepsele bancruta frauduldse, m Y sunt de mare militate uringtOrele :

registrul-maestru, unde se Inscrill In sir alfabetic numele persdnelor cucare comerciantul este In compt, trecendu se Intio coldnd debitul si in altacreditul ;

registrul de casli, unde se inscrie tot ce se primesce si se plAtesce Innumerar i servl la verificarea In orTce moment a caser ;

si

147

registrul de copierea efectelor, uncle se trece intrareu si esirea electelornegociabile, cu data, sums, numele subscriitorulta, debitorulter f girantilor;

registrul scadentelor, care serA a tncunosciinta In tote iIe1e pe corner-ciant de efectelt ce trebue stt Incaseze si A plfitescl.

Aducerea registrelor la judecata pcite sa presinte difi-cultatT din CW1.131 departariT i sa vatame secretul conventiunilor.De aceei legea permite sa se faca de judecator extracte dinregistre cu privire la obiectul in litigiii. In casurile insa, in carTtrebue cunoscuta situatiunea generala a afacerilor comercian-tulul, comerciantul póte fi indatorat sä comunice registrele séle.

3. Patenta. Orice cotnerciani trebue si aiba patentaplatésca taxele cuprinse intr'insa. Aceste taxe sunt dreptul

fix, determinit printr'un tarif dupl populatiune, si dreptulproportional, determinat in raport cu valórea locativa a Inca-pedor in care se exercita comerciul.

PatentariT sunt grupatT in 8 clase. Patenta cea mai mica,este de 2 leT pe an, la comerciantiT de clasa VI din comu-nele maT nticT de 3000 suflete, i la ceT de clasa VIII dincomunele cu mat mult de 15 000 suflete ; cea maT mare, estede 300 lei pe an, la comerciantiT de clasa I din comunelemai populate cie Joo 000 suflete, fall a insuma dreptul pro-portional.

Bancherit si casele de schimb platesc, in locul drep-tuluT proportional dupa valórea locativa, o taxa. dupa impor-tanta capitaluluT (cand cuantumul a lost publicat), a afacerilor0 a orapluf.

BancheriT sunt impartitT in 5 categoriT i platesc pean 25.000 leT, 15.000, mow, 5.000 orT 2.000.

Casele de st_himb sunt grupate in 4 categoril i platescpe an 4.000 leT, 3.000, 2.000 orT i.000.

62. Efecte de comerciii. Schimbul marfurilor nuse face numat prin mijlocirea moneteT sail a biletulul de banca,ci i prin credit. Creditul comercial se presinta sub mai multeforme (inscrisuri, polite, bilete la ordin, scrisori de schimb),numite efecte de comerciti. Legea comerciall le insuméza incuvintui canzbie.

si sa

148

Cambia cuprinde sad obligatiunea de a pldti la scadentho stimg determinath celuT care se presintg cu dinsa, i atuncTse MaT numesce bilet la ordin, sail obligatiunea de a face sgse plätéscl de cgtre o persOng, trasul (asupra cgruia s'a trascambia), cgtre altg persOng, posesorul acestuT efect, i atuncise maT numesce 'dip sad trata.

Conditiunile esentiale ale cambiel sunt : data, numireade cambie sad polith rostitg in textul inscrisulur, numele per-&Stier Sad firma primitoruld, clausa la ordin, aratarea sumelde plait, a scadenter, a locului plAT, semngtura trdetoruluTsad emitentuluT, cu numele sad cu firma sa orT a mandataruluTsal special. Cambia, care cuprinde obligatiunea de a face sgse plgtéscd, trebue se maT arate i persona trasuluT, adicg nu-mele sad firma persOneT care are sa facg plata.

Proprietatea cambieT, cu tOte garantiele si drepturile cedecurg dinteinsa se póte transmite prin gir, scris in dosulcambiel, datat i semnat de girant. GiranSiT sunt solidar r6spun-ddtorT de acceptarea si de plata cambie la scadentg.

Acceptatiunea este angajamentul luae de tras cgtre po-sesor de a Old cambia la scadentg ; ea trebue cerutg deposesor, in casul când cambia nu e p1tibil la di fixg, cidupg un num& de dile de la vedere, sub pedépsa de a pierdeactiunea de recurs, in contra garantilor si in contra tthetoru-lut Acceptatiunea trebue sg ,fie scrisg pe cambie si semnatgde 'acceptant, care, prin acesta, contractéza direct obligatiuneade a pldti cambia, chiar claca trdetorul ar *fi devenit insolvabil,

Dacg se refus1 acceptarea, posesorul cambia trebue sgfacg a se constata .refusul prin un protest de lipsd de acceptare.Dacg se acceptéz1 numaT pentru o parte, posesorul trehue s'oprotesteze pentru rest. Cambia protestatg pentru acéstg lips1de acceptare pOte fi acceptatg de un al treilea intervenientpentru trgetor sail pentru unul din girantT; acest fapt numodificg intnt nimic drepturile posesorului in contra trgetaru-Jul si girantilor.

Plata cambieT trebue flcutd in diva scadentei. Refusulde plata se constatg prin un protest, a doua cli dupg scadentg,

149

redactat de portAreT ori de judecAtoru1 de ocol, dupl cerereaposesoruluT cambier. Posesorul care a indeplinit tote acesteformalitAtT are dreptul de a reclama plata de la trletor side la girantT. Actiunea luT se mArginesce la plata sumeT indicatein cambie, a doblndilor si a cheltuielilor pentru protest si altele.

63. Camere de Comercia. Camerele de comercid siindustrie sunt nisce organe ale comerciuluT si industrieT,declarate prin lege persOne morale,

Ele .sunt datOre sl dea guvernuluT pArer1 si informatiunTasuprA intereselor si miscAreT comerciale si industriale dincircumscriptiunea lor, cum si deosibitelor autoritAtT si sta-bilimentelor publice informatiunT asupra capacitAtiT intreprin-sldtorilor de lucrArT publice si de furniturT.

Ele sunt con-Ailtate de Ministerul ComerciuluT, asupraschirnbgrilor proiectate in legislatiunea comerciall, asupraconventiu. nilor de comerciii si in genere asupra tutulor cestiunilorce interesal comerciul si industria tëriT.

Ele administrag bursele de comert din circumscriptiunealor, icum si stahilimentele create din fondurile lor saa dinalte fondurT, dacl li s'ar incredinta lor.

Ele art dreptul sl culégI informatiunT de la totT comer-ciantiT si industriasit, chiar cu concursul autoritltilor.

Aceste Camere, infiintate in orasele principale ale Or T,se compun din 15 25 membri, aleg prin scrutin secret decomerciantil si industriasil circumscriptiuniT, carT plAtesc opatentl de clasa I IV si se bucurl de drepturile Chile sipolitice, dintre comerciantiT si industriasii carT exercitl sagad exercitat un comerciil sail o industrie Ore-care, se bucurlde drepturT civile si politice si au virsta de 25 anT. Elefunctional treT anT.

Camerile sunt girate de biurourile lor, compuse dintr'unpresedinte, un vice-presedinte si un secretar-casier numit deministerul comerciuluT, dupl avisul CarneriT de comercil

Veniturile Camerilor se intocmesc din o slecime asuprataxelor patentarilor de clasa IIV si sunt servite de ministerulde finante la finele fie-clruT trimestru.

150

64. Falimentul. Falimentul este starea de incetareaplgtilor unuT comerciant, pentru datoriele see comerciale. De-clararea in faliment se face prin hotgrire judecgtorésca, pro-nuntatg de tribunalul de comercid in jurisdictiunea cgruia seggse§ce principalul stabiliment al debitoruluT, dupg propria de-claratiune a falituluT, dupg cererea unuia sail maT multor cre-ditorT (afarg de ascendentT, descendentT i o) %ati din oficiti,dacg incetarea plgtilor e de notorietate orT resultg din altefapte neindoi6se, cum e tabloul sdfitëmânal al protestelor.

Comerciantul, care a incetat plgtile, este dator sg facg latribunalul de comerciti, in cele treT clile dela incetarea lor, decla-ratiunea acestuT fapt, insofitg de depunerea bilantuluT i regis-trelor séle. Bilantul trebue sg cuprindg enumerarea activultaii pasivuluT, cu indicarea numelul i domiciliuluT fie-cgrui creditor,tabloul profitelor i pierderilor, cum i al cheltuiehlor perionaleale falituluT i (amilieT sae de când e comerciant.

Se pot declara In faliment i comerciantiT retrasT din comercid, dar numaTIn prima cincT anY de la retragere si and Incetarea pliIor s'a petrecut peand exercitad comerciul sad In anul urmiitor, pentru datoriT ce decurgead de peand erait comerciancf. Falimentul se p6te declara l duptt mOrtea comercian-tuba, InsS numat In deeursul anuluY de la mdrte.

Prin sentinta declarativg de faliment, tribunalul trebue :r. sä numésa din sinul sii un judecdtor-comisar pentra procedura fa-

limentuluT, Insircinat de a dirige t6te operatiunile relative ;2. si ordone punerea sigilelor asupra averiT falituluT, afaa de vesmin-

tele, rutele $1 mobilele` necesarT falitulta 5i f .milieT luT, sub reserva dreptuluTjudeatoruluT-comisar de a statua $i asupra lor, i afaa de ubiectele autorisate sprevinsiare, cum 5i de registrele de comercid, daa sindicul glse5ce de cuviinti t

3. a arate numele sindiculta chilimat s administreze falimentul ;4. st stabilésa termenul, nu maT mare de o luta, In care creditoriT

trebue s presinte la grefl declaratiunea creantelor lor ;S. sit determine sliva 5i ora and se va procede, la re5edinta tribuna-

lulu!, la verificarea creantelor.

Efectele declargriT in faliment sunt urn-MI:Stele :a) fdlitul pc:4e sg fie privat de libertate ;

numele luT se afi*g in sala ttibunaluluT 0 la alte locurTobicinuite 0 se publicg in fdia anunturilor judiciare ale acestorlocuri ;

0)

151

c) el e lipsit de dreptul de a'0' administra bunurile, chiarpe cele dobAndite in timpul falimentuluT ;

d) curgerea dobinclilor la creantele negarantate prin ipotec5,gaj sail alt privilegiu e suspendata fatä de masa creditorilor ;

e) tote datoriele pasive ale falitulur, neajunse la scadentI,devin exigibile, Tar creantele in contra falituluT, cu privire laparticiparea la deliberArile falimentuluT, rdman fixate in mar-nile ultimuluT purtgtor din terl ;

f) tote actele i operatiunile fdlituluf 0 tote platile a-cute de dinsul, in urma sentintet declarative de faliment, suntnule de drept, cum nule sunt tOte actele, plAtile §i instrginI-rile facute in frauda creditorilor in orT-ce timp ;

g) falitul neconcordatar nu mat pOte exercita profesiu-nea de comerciant.

Dupg ce s'aii flcut operatiunile de constatarea pasivululactivulut falimentuluT, sindicul trebut sI procéda, sub pri-

vightarea tribunaluluT §i sub directiunea ludecAtoruluT-comishr,la lichidarea activuluT falimentulut, fie asigurand §i incasindcreantele, fie procedind la vinclarea averiT mobile 0 immobile.

Dacd In acest interval a intervenit n propunere de concordat 1) orY cre-daoriT, cu majoritate de 3 pdtrimT, decid a se continua exptoatarea tn tot salIn parte a patriponiuluT comercial al falitulul, tribunalul pote autorisa suspen--area vIndiriT.

Sumeld de bant apartinend falimentuluT, dupl ce se scadcheltuTelile de justitie de administratiune, cum i ajutOreleacordate falituluT i familiet séle, se intrebuintézA la plata cre-ditorilQr cu gaj sail alt priviltgiii, Tar restul se distribue intretop' creditorit in proportiune eu creantele lor verificate.

Dui:4 terminarea repartitiunil, procedura falimentuluT einchisä, insl fie-care creditor ig pAstrezd dreptul la plata res-tuluT creanteT sale. Procedura se redeschide, când debitorulo cere, oferind creditorilor sl plätescA cel putin Ina o çle-

1) Concordatul este Invoirea creditorilor cu falitul de a primi numaT oparte din valOrea creanielor lor. EL se hotdreoce de creditorit cart atl cel putin3 pdtrirn1 din creantele admise ; Tar minimul pldtit este de 400/0, pentru o du-rats de cel mult 18 lunY.

si

si

si

162

cime din creantele lor. Dad falitul plAtevce integral creanteleadmise la masa falimentuluT, p6te obtiné reabilitarea.

65, Bancáruta. Bandruta este starea unuT falit, cul-pabil de fraudA. care masa creditorilor sad in sarcina druiase constatA unele fapte grave de imprudentA sad de negli-gentl.

BancAruta este simpld sail fraudulasd dupA natura fap-telor imputate falitulut

Este simplA, dad se constatA cA comerciantul cAslut infaliment a fAcut cheltueli prea marT pentru intretinerea si via familieT, sad a pierdut o parte mare din patrimonid inoperatiunT de noroc orT manifest imprudente, sad pentrua'vT intArOia falimentul a fAcut operatiunT prea costisitóre,sad a platit vr'un creditor, dupA incetarea plAtilor, in pagubamaseT creditorilor, sad n'a avut orT n'a tinut in regull re-gistrele prescrise de lege orT cel putin registrul jurnal, sadVT-a atribuit cu bunk pciinth o parte din activ, inainte de de-clararea in (aliment vi pentru a's1 inlesni dobAndirea until mo-ratorid ')orT a simulat datoriT neexistente, pentru a face slintervinA in adunArT creditorT fictivT.

IlaY este capabil de bandrutl simplI comerciantul care a Incetat plKtilesi se gllsesce In vre-unul din casurile uridt6re ;

i . dad inventariele si registrele séle runt neexacte, incomplecte orY ne-xegulat tinute, hick nu dad séma de adev6rata stare a activuluT si pasivuldgli, chiar and n'ar A frauclä ;

4 dad n'a publicat contractul de clidtorie, In cas de a exists;3. dad n'a filcut declaratiunea de Incetarea pllitilor, Insotiti de depu-

nerea bilantule si registrelor, tn cele 3 ilile, dupa Incetatea plitilor;4.. daca, ma Impiedicare legitims, nu s'a presentat ln pers6tA Inaintea

judedtoruluT-comisar sad a sindiculut in casurile si In termenele prescrise, sidad, presintându-li-se, le.a dat informatiuiff false, sail dad. s'a depIrtat WIpermisiune de la domiciliul sEd In timpul falimentuluY;

5. dad nu a indeplinit obligatiunile luate printr'un concordat obtinuttateun falimen; anterior.

Delictele de bandrutA simplA se pedepsesc cu inchisóre

1) Moratoriul este Incuviintarea Intirclierif pllitilor de cltre tribunal peun timp de cel mult 6 lunt El p6te A renoit cu Invo,irea creditorilor.

,153

de la 1 5 clile Ong la 2 anT, fárg a se putd acorda circum-stante atenuante. Bancrutarul simplu maT póte fi declarat in-capabil de a exercita profesiunea de comerciant §1 interclisde a intra in localurile de. bursg.

CeT carT exercitézg obiclndit profesiunea de mijlocitorT,sunt declarati bancrutari simPli, când cad in faliment.

Bancgruta e frauduldsg, când comerciantul falit a fal0ficatsad sustras registrele séle, a distrus, tgInuit sad disimulat oparte din activul st1, orT a infgtipt datoriT neexistente, inalt scop decAt spre a face sg interving in aiungrT creditorTfictivT, sad &And s'a dat in mod fraudulos dator sume ce nudatora, inscriindu-le in registre, in scripte sad in acte auten-tice orT private, sad in bilant.

MO pot fi declaratT bancrutarT fraudulo0 comerciantif carT,inainte de declararea in faliment, all instrginat o parte insem-natg din mgrfurT sad activ, pe preturT recluse §i maT scgclutedecat costal- lor, in scopul fraudulos de a frustra pe creditorT.

Bancgruta frau lulósg se pedepseFe cu maximul inchisoriTcorectionale i cu interdictiunea pe timp mgrginit. In cas decircumstante atenuante, pedépsa se pOte reduce ping la un

Condamnatul devine incapabil de a maT -exercita profesiu-nea de comerciant §i interclis de a intra in localurile de bursg.

Cel carT exercitézg obicinuit Erofesiunea de mijlocitorTsunt pedepsill cu maximul pedepseT.

Numele condamnatilor se afi76zt In t6te localurile obicTnuite si se pu-blict In f6ia anunturilor judiciare ale acestor locurT.

MaT pot fi pedepsiff. In deosebite grad; representantiT comerciantuluTfalit, care girall afacerile sale, administratoriT oi directoriT uneT societtiT Incomanditt, prin actiunT sail anonimd in faliment oi, cu deosebitt asprhne, sin-

dicul culpabil de malversattune In administrarea unuT faliment.Se pedepsesc cu maximul Inchisoril chiar clact nu aunt complid In

banctrutt, aceia carT se dovedese culpabilY :1. a alt distrus; täTnuit sad disimulat, prin declaratiunT publice sad pri-

vate, bunurT mobile sad immobile ale falituluT, cu bunt ociintli cif sunt ale fa-limentuluT. Ascendentil, descendentiT, afiniT i sotul falitulul se pedepsesc cuInchisOre corectionalt ;

2. et all produs, In mod fraudulos, In faliment creante simulate' In nu-male lor proprid sad prin pers6ne interpuse ;

arr.

154

3. a ail sIvArs'it vre-una din faptele bancrtuaruluT fraudulos, exerciandcomerciul sub numele alluia sad sub name sirnulat, cum gi comerciantul caresTa premat numele.

Se maT pedepsesce ca InOusetre Ora la t an si ca amendl Ora la2000 leT, -creditorul care a sdpulat avantagie In folosul sii pentru votul In de-liberdrile falimentulta urT In cererea de morator II, cum st acela care sT a pro-carat avantagie In sircina activuluT falimentuluT.

66. Reabilitarea.Reabilitarea este repunerea cuT-vain starea anteri6r1 unef condamnatiunT. Falitul pOte dobindireabilitarea de la tribunalul care a pronuntat sentinta decla-rativl de falinient, dacA a plAtit integral (capete, interese §icheltueli) tote creantele admise la masa falimentumf. El p6tefi reabilitat i dupA mOrte, dacl rnotaenitorif lac o asemeneacerere tribunaluluT i plAtesc aceste creante.

Bancrutarif fraudulog nu pot obtin4 reabilitarea, ca §icondamnatl pentru fats., furt, abus de incredere, escrocherie

delapidare de ban!' public!,BancrutariT shnpli pot fi reabiIiaY, ins duya ce sT-ati

fAcut pedépsa la care ad lost condarnnatT §i dacl plAtesc in-tegral creantele admise la masa creditorilor.

RESUMAT

59. DreAtul comercial cuprinde legile feicute firi-vinfa comercianglor fi actelor de comerciii.

6o. Comerciant este eine face din actele de comerciiiro/esiunea sa obicinuitet. Act de comerciii este ori-ce cum fie"-

rare de producte fi de meirfuri in scop de a le revinde orlinchiria. Ori-ce persbnd, alard de minors, femeile mei-ritate,intergifii, cei puff sub consilig judiciar fi in unelecasuri functionarit, pile face comerca fe-meile maritate pot deveni cafiabill de a face comercizi,dacel implinesc unele formalitelfi.

WinoriI .sz"

ai

155

61. Comerciantii sunt obligati a publica contrac-tele de cdsdlorie, a fine unole registre (jurnalul, in-ventarul copier-40 si a filati fiatenta.

62. Efectele comerciale sunt formele sub care se 're-sin/el creditul fi porti numele de cambie. Cand cambia

e

cuprznde obligafiunea de a fildti Ia scadenfd o sumdanumild celui care se presintel cu dinsa, se mai nu-mesce bad la ordin; and ea obligcl cine.va, asupracciru,ia s' a tras cambia (trasul), ca sei pltilésca o sum&anumild altel persOne, care posedel cambia, ea se mainumesce poll/a sag trate& Plata cambiei trebue feiculdin fliva scadenfei. Refusul de p aid se constalci prinprotest si sldbesce considerabil creditul comerciantului.

63. Camerae de cornercig sunt nisce organe alese alecomerciangor fi industriasilor, declarate ca persimemorale. Ele dag guvernulul fidreri ci informatiuniasupra intereselor i micari comerciale i industriale

sunt consultate asufira schimbeirilor proiectate in le-eislatiunea comerciald, asupra convenfielor de comerczafi in genere asupra tutulor cestiunilor ce interesézdcomerciul .si industria

64. Falimentul e starea de kcetarea ulnacomerciant pram datoriile sele comerciale. Declarareain faliment se face de tribunalul locului dupe' cerereaalitului, a creditorilor ori din oficig. Comerciantul e

dator set' depund indatd bilanful ci registrele sele. Tri-bunalul iea mesurile de a constata pasivul activulfalimentului, de a lichic4 aetivul si de a fildti integralsag proportional fie creditori, (kepi rdndul legal. Numaiand plateffe integral creanfele sae, falitul pole do-bdndi reabilitarea.

ci

pe

si

/é-il.

si

pldEilor

156

65. Bancarula e starea unui falit culfiabil de frauddcdtre masa creditorilor sa4 in sarcina cdruia se con-staid fafite grave de imfirudentd sag de negligentd.Bancdruta e simpld sag fraudulOsci dufid natura /*Ole/orimfiutate falitului ; cea simfild se fiedefisem cu inch!.sore de la 15 gile pima la 2 ani, cea fraudulOsa cu 5ani de inthisOre, dacd nu se acordd circumstante ate-nuante, §i cu interdictiune fie timfi mdrginit. Condam-natul e .incafiabil de a mai exercita profesiunea de co-merciant fi o Aril de a intra in localurile de bursd.

. Miflocitorit de firofesiune sunt declaratibancrutarisimfili, cdnd cad in faliment, fi se fiedefisesc cu ma-ximul pedefisei ciind sunt declaratl bancrutari frauduloft.

66. Rea6ilitarea este fiuneria din nog a cui-va in sta-rea anteriord unei condamnatiuni. Falitul 'Ole dobandireabilitarea in viétd, dacd a fildtit integral tote creanteleadmire la masa falimentului, ,si dufid mOrte, dacdmo#thitorii fildiesc. Bancrutarul simplu 'Ole asemeneadobandi reabilitarea, claret a fildlit integral tOte crean-tele, insd dufid ce # a fdcut fiedefisa. Bancrutarul frau-dulos nu "Ole niddecum doOdndi reabilitarea, ca ficondamnatul fientru fa4, furl, abus de incredere, es-crocherie fi delafiidare de Oani fiubli c I.

PARTEA III

ELEMENTE DE ECONOMIE POLITICA

I.

INTRODUCERE

SUMAR : 67. Trebuinte. 68. UtilitlitT. 69. Avutia. 7o. Economia politicii.

67. Trebuinte. Omul tine la vieta sa si a familierséle, cautl s'o pAstreze, s'o imbungtgtéscA, s'o prelungesca.Pentru a realisa acest scop, are nevoe de multe lucrurr ; a-cestea constituesc trebuintele omulur. Unele trebuinte suntenergic simtite de organism, ca hrana, adlpostul, imbracI-mintea ; altele se nasc din deprinderile si din cultura ncistrl,ca trebuinta until trait.' mar bun, mar comod, mat luxos, cacuriositatea de a pItrunde tainele naturir, de a spori cunos-cintele nóstre si de a utilisa totul pentru binele nostru, caambitiunea de a ne distinge intre semenir nostri, ca dorurilede emotiunr plAcute.

Omut cu cat este mai civilisat, cu atata sitnte maT rnultetrebuinte, earl se sporesc sub influenta tendentii de a imita,a deprinderilor clilnice si a erediatir. Aceste numer6se trebuintese pot grupa in trebuinte ale vietif corporale si in trebuinteale vietif sufletescr.

68. Utilitfiti. Trebuintele cer satisfactiunT si satisfac-thinT cu atat mar mart cu cat ele sunt mar puternice. DacInu satisfacem trebuinta suferim, simtim lipsI si durere, neconsiderlm nenorocitr, putem chiar pieri ; dacI o satisfacem

158

cu minte, ne linistim, suntem multumiti, simtim plAcere, neconsiderAm fericitl. Prin satisfacerea cump6nitA a trebuintelorne pAstrAm, imbunAtAtim si prelungim viéta ndstrA.

Lucrurile prin carT satisfacem trebuintele ndstre, ca sub-stantele alimentare, hainele, cartea, musica, etc., se numesclucrurT earl folosesc sail utilitAtT.

69. Avutia. Sulam utilithtilor carT satisfac trebuintelendstre este avutia. Dintre utilithp, unele sunt produse de na-tuth, fArA mijiocirea munciT ndstre, ca aerul, apa, multe vege-tale si anirnale, metale si minerale, cAldura si lumina sdreluT;cele maT multe sunt produse prin mipotirea munciT ndstre,ca locuinta, imbrAcAmintea, bucatele, mobilele, uneltele, masi-nele, drumurile de fier, operile de sclintA si artA, etc.

SA nu confundAm avutia cu banif. Banif sail moneta suntun instrument care inlesnesce trecerea utilithtilor de la unom la akul ; utilitAtile, iar nu baniT, constituesc avutia.

70. Economia publica. Cum se produc utilitAtilecarT constituesc avutia ndstrl? la ce legT naturale este supuslacésta producere ? cum trec utilitAtile de la un om la altul ?de ce folos sunt capitalul si creditul in productiunea si mis-carea avutieT ? cum se sporesce avutia privatA si publica ?sunt cestiunT de mare insemnAtate pentru fiecare din not inparte si pentru societatea omenescA in genere. Cu aceste ce-stiunT se ocupl Economia politicA, pe care uniT cugetatorT aUdefinit-o pe scurt Fiinfa ay:ilia, iar altiT mai amanuntitpiinla onorald care are de obiect studiul legilor naturale;dupdcae, in starea socialli, omul produce, sciiimbd ,si consum4avutia.

II

Productiunea avutiel

SUMAR . 72. Natura, --4 73. Munca, 74. Organiaarea muntiT: coopera-tiunea gi divisiunea munciT ; libertatea munca ; asociatitmea. 75. Ca-pitalul : maginele.

71. Agentii productiunii. Nor nu gasim d'a gatain natura tote utilitatile pentru intretinerea, imbunatatirea §iprelungirea vietir. Pentru ca sa avem painea cu care ne hra-nim, ne trebue parnint unde sg punern samintg, trebue capaniiittul sa conting sucurile proprir la nutrirea graulur, caattruisfera sa1 dea carbonul i apa, ca sOrele sa'T dea lumina0 caldurg ; mar trebuie sä secergm grail), sg leggin snopir, sal'cararn la locul de treerat, sa alegem bóbele, sa le pastram inhambare ; in fine mar trebue sal macinam la mOrg, sä fra-mentam faina, sa cOcem pasta.

Natura ne da materiale §i pune la dispositiunea nOstrafortele, ca ventul, cursul apelor, electricitatea, de care ne ser-vim in productiunea utilitatilor ; dar mar trebuie 0 muncaomulur care ara pamintul, pune saminta. secera graul, il carg,il treierg, il macina, il framinta, il cOce ; 0 acésta muncg ecu atat mar rodnicg, cu cat e mar bine ajutata dc unelte 0=pint, ca plugurile, secera sail ma0nele de secerat, de treierat,de macinatt etc., -- cari unelte i ma0nr sunt iarapi productulnaturif, intru cat e vorba de materialul din care sunt facute,0 al muncir omenqcr, care extrage 0 fasonéza acest materialpotrivit cu scopul urmarit.

Decr agentir productiunii utilitatllor sail a avutier sunt

160

natura, munca actualg si munca acumulatg in trecut in unéltgoil in maOng, care muncg acumulatg se mat nu mesce si capital.

72. Natura. Natura e intaiul factor al productiuneT ;ea ne cla materia (aerul, apa, pgmintul, plantele, animalele)si fortele inherente materiel (cgldura, electricitatea, vintu), cursulapelor,. puterea vegetativg, energia muscularg si chiar intelec-tualg a vitelor).

Materia si fortele naturiT nu sunt rnpandite in modUniform si egal pe planeta nóstrg. Tote t&ile nu ail aceeasTclimg, nici aceeasi configuratie geograficg ; constitutia lor geo-logicg presintg adeseorT deosibirT marl atat in aspectul solulut si infertilitatea la, cat si in boggtia subsoluld; cursurile de apgsi venturile nu sunt aceleasT in oricare terg. Sunt deosibirlnaturale mart intre unele teritoriT si altele, si aceste deosibirTail avut o influentg hotgritóre asupra grupgriT Omenilor siocupatiunilor lor, asupra felurilor de productiune, ?supramersulul civilisatiuniT.

73. Munca. Munca omuluf e al doilea factor al pro-ductiunir; ea transformg materia in utilitgtiT si face fortelenature/ mai productive. Munca este incordarea puterilor pmu-Jul in scop de a produce utilitgtT. Acéstg muna se numescemuscularg orT intelectualg, dupg cum predoming actiuneamuschilor orT a inteligenteT. Amandou6 muncile sunt producd-tOre de utilitatl pi vrednice de consideratie. Dispretul, aruncatodinicirg asupra munciT musculare, e tot atat de nefundat, casi dispretul pe care unit din amicil muncil manuale il propagg,in contra munciT intelectuale.. TOte muncile, cart contribuescla producerea utilitgtilor ori la facerea unor servicie, ail meritullot% Munca intelectualg, care a creat sciinta, contribue con-siderabil la usurarea muncil musculare si la sporirea produc-tiuniT. InteligenteT se datoresc inventiunile, carT tespandescatatea binefacerl asupra omtniril.

Munca productivg se maT numeste si industrie omenéscg.cilia acestg muncg se intrebuintézg la extragerea materialuri-lor de tot feltil din sinul pgmintulul orT al apelor, iea numelede industrie extractivd (mine, cariere, lacurl grate); rand se

161

intrebuintal la scOterea prin culturg a substantelor alimentare,se numeste agriculturd (aci intr i pescuitul, si crescereavitelor, si vinatul) ; cind se intrebuintézA la transformareafasonarea acestor substage si materialurr iea numele deindustrie proprid clisg si de industrie manufacturalg ; cind seintrebuintézg la pgstrarea, transportarea i schimbul produc-telor naturale i obiectelor manufacturale, se numesce comercifi,de care este legal industria transporturilor pe ap i pe uscat ;când se intrebuint6z1 la facerea unor servicie personale privateori publice, ca acelea de servitor, functionar, profesionistliber (medic, profesor, avocat, scriitor, etc.) pOrtg numele deservicit nemateriale.

Industriele agricole, extractive si manufacturale suntdirect productive de utilitAtT i ele pot fi orkat de multdesvoltate spre binele omenirir ; comerciul I industria trans-porturilor, cum si serxiciele nemateriale, sant indirect productive,§i nu trebuesc desvoltate deck proportional cu trebuintelepopulatiunir unef trf.

74. Organisarea muncil. Un om singur, intr'pinsull pustie, este silit sg facl felurite =Ind pentru a se hrgni,imbrAca, adgposti ; insg, cu tote ostenelile see, el va producemar putin, mar inapoiat, deck ornul care trgesce in societate.,Aci omul isT pOte intovArgsi munca sa cu a altuia, pentru aface lucrArT pe carr nu le-ar puté efectua unul singur din causagreutgtir lor (miscarea uner greutAtT prea marT) orl pe carTisolat le-ar efectua slab, primitiv, fArg spor; aci Omenir se potpune la lucrArT deosebite, cart se MO intre dinsele, pentrua da nascere la un product, se pot specialisa intr.%) anumitgprofesiune, care IT perfectionda in un fel de muncg, si if facesA producg mar mult i mar bine. Cea ce unul singur nu pOteface, mar multi' impreung, lucrind la acelast lucru orr impAr-tinduli munca la cite un fel de lucrArT, isbutesc sg facg. Unpalat nu p6te fi construit de im singur om, dar p6te fi re-pede i admirabil ridicat prin intovArgpirea i specialisareamuncir.

IntovArgsirea muncir spre a executa orr-ce fel de lucrArl

66984 11

si

162

-lu-se numesce cooperafiune; descompunerea eT intr'un sir de

cthrT fractionate, deosebite in felul lor, earl ocupg in modpermanent o categorie de lucritorT, se numesce divisiuneamuncit. Cooperarea si divisiunea ocupatiunilor, de timpuritiinte1es1 de cimenT si mere' imbungtAtitg, sporesc considerabilproductiunea si activéth mersul inainte al omeniriT. Resulta-tele divisiuniT munciT a impresionat asa de puternic pe AdamSmith, pgrintele econotnieT politice (cind a v6clut cg to uvrierT,aplicandu-se fie-care la nisce anumite operatiunT, pot face 40 Imode ace cu garnalie pe di), incit a inceput sg rezime pe acéstgdivisiune intréga economic politicg.

Pentru ca munca sl se póte organisa si sg he dea re-sultate bi ne-fgatóre, trebue respectat dreptul natural al omuluTde a di spune de timpul seii, de bratele séle, de inteligentasa, cu alte cuvinte trebue respectatg libertatea de a munci.In societAtile inapoiate s'a cAlcat acest drept, prin institutiu-nea robieT ; in societAtile slabe, carl nu puteail sg aperedreptul de a munci al membrilor lor, s'a cAlcat acest drept,prin constituirT de grupurT carT sT-ail insusit monopolul unormunci. In timpurile nóstre, societhtile bine organisate respec-tag . 0 favorisézA in manifestgrile legitime libertatea de amunci. Acest respect a inlesnit sporul productiuniT si iefting-tatea el* si a contribuit la imputinarea miserieT si respandireaunuT trait' maT bun.

Una din manifestgrile maT importante ale liberthtiT sevede in asocialiunea capitalurilor, pentru marile intreprinderT.Prin intovArg sirea micilor capitalurT, cum se face in societlifileanonime, s'a ajuns a se stringe sute de milidne, cu care s'aputut exploata mine, construi drumurT de fier, porturT, flotecomerciale si de r6sboiti, ridica marl clAdirT si fortgrete, in-stitui band si asigurarT, tgia istmurT, face intreprinderT in-dustriale si come rciale ce uimesc lumea. Cea ce nu póte faceun mare capitalist pi:Ste s'o facg, pentru binele si. progresuleconomic al omeniriT, pentru propgsirea si intgrirea until stat,o sumg de mid capitali§tr, cu actiunile si obligatiunile lor decite 50, too, 200, 500 lel.

163

Libertatea munciT, cooperatiunea,, divisiunea ocupatiunilorasociatiunea capitalurilor sunt formele de cApetenie ale or-

ganisgriT muneiT.75. Capitalul. NumaT cti darurile natureT i cu

munca, omul ar fi mers greil inainte, s'ar fi sbgtut in nea-junsurT, clacl nevoile amarnic experimentate nu l'ar fi indemnatsl adune i sg pgstreze provisiunh, pentru vremurT de bblgory de neisbandg, dacg aceste nevoT nu Par fi imboldit la fa-cerea unor unelte din ce in ce maT potrivite, carT sl'T usurezemunca i sg'T spordscg productiunea. Aprovisiongrile i unel-tele aü constituit un al treilea factor al avutieT ; ele sunt celedou6 forme primitive ale captaluluf. Aprovisiongrile i unel-tele presupun OmenT cu prevedere, econorni, muncitorl, carTnu se multurnesc cu folósele presentuluT, ci caute in viitorfoldse maT marl, ómeni chrT se supun la privatiunT momen-tane si la ostenelT mar grele, numaT ca sg ajungg imbu-natgti traiul Aprovisiongrile i uneltele represintg o muncgacumulatg, care se pune in serviciul uneT muncT nouT, pentrua mgri i varia productiunea omenescl. Acestg muncg acumulatg, pusg in serviciul uneT productiunT nouT, este capitalul.

OrT-ce capital din societatea de astitclY, atilt de bogata In masira si Inreserve de tot felul, la are fltdticinile In prima varsti a civilisaliunil, In pe-ridda pietreY. Secura de pietrit ciopliti, sigéta tntâiuluT vinIitor, plasa si lun-tree IntfttuluT pescar, sapa, ttrnitcopul, plugul de lemn, s'att transformat MetIntrerupere si prin perfeclionitrf succesive In masinele ated de ingeniose si decomplicate pe earl le admirim astislY, cu colosalul Mocan cu ahur, locomotiva,nava, cu helice, plugul, seceritórea I treieritbrea cu abur.

Capitalul singur, fgrg bratele omuluT, nu produce nimic;ceva maT mult el nicT n'ar putea sg existe, fgrg muncg care

creéz i fgra crutare care il pgstrizg. Dar 0 fail ajutorulcapitaluluT, omul ar fi r6mas in sdlbgacie, muncind cu bra-tele, cu unghiele, u piciórele, fgrg spor. and lipsesc unel-tele, omul e osandit la o muncg grea i sgracg de utilitgg;cfind pune mana pe o unéltg cat de primitivg, munca sa seusurezg, productiunea se sporesce ; cu cat unelta e maT per-fectionatg, cu atata munca se impuinéz i productiunea se

a's1

:

it

si

161

inmultesce. Mari le fabric! de astAdT, unde simplele unelte deodinidrn sunt inlocuite prin mecanice uriase, indeplinesc auto- 'matic partea cea ma! grea i mal ingratn a muncil, insutescputerea de productiune a omuluT lasn altn grije decksn reguleze cu inteligenta sa actiunea fortelor materiel.

Capitalul i munca sunt nisce aliatT necesarl in produc-tiune; ceva mult ; capitalul alimentézä munca, clef pia-tesce salarIT i hrãnesce pe produator inainte- de a'sT sfarsiprodusul si de a'l transforma, prin vindare, in obiectele dedare are nevoe pentru train; el contribue a face munca mus-cularn mar putin penibiln, cncT cln muncitorulut unelte malperfectionate. S ne ferim darn de a agnclui insemnntatea ca-pitalulul in sporirea productiuniT.

Omul cu prevedere econotnisesce si capitalisézn, transfor-mand economiele sale in instrumente de muncn orT in avutirde utilitate durabiln, ca materialul industrial, case, etc., orTimprumutand fondurile sae la societntT de intreprinderl, lacomunn, la stat, pentru a le intrebuinta in opere de produc-tiune. In loc de a cumOra vesminte scumpe §i de a ne in-dopa cu hrann rafinatd, e de preferit sä cumpëräni o obligatiede drum de fier orT un scris funciar, o actiune de intreprin-dere industrialn orr un titlu de rentn asupra statulur, i snpunem ast-fel o companie privata sari pe stat in putintl dea face marl lucrnrT publice, de a snpa canalurT, de anntAti agricultura, de a intemeia o industrie, etc., de a sa-vâri opere de mare folos pentru societate.

Divisiunea capitaluluT. Aprovisionärile i uneltelesunt formele primitive ale capitaluluT ; ele sunt inlocuite astnclfprin cuvintele capital circulant i capital fix.

Capitalul circulant este acela care se transformn in productiune, cum sunt aprovisionnrile de tot felul i mal ales demateriT prime ; el se gnsesce inchis 'in product. In bucata depostav produsa de fabricl a dispnrut lana, a dispnrut arbu-nele care a incAldit masina, grAsimile carT at uns-o, etc. Deaceea, de la bucata de postav trebue s cerem, cand o vindem,valórea ntrég a capitalulul circulant, dispnrut intr'insa, cum

si nu'r

*maT

imbl-

atatea

165

pi a celur intrebuintat pentru salariul uvrierilor, o remunerarea capitalulur pi a intreprincgtorula

Capita luk fix este acela care nu se transforms in pro-ductiune, dar ajuta insemnator productiunea pi are o intre-buintare mar durabilä, cum Aunt uneltele de tot felul, mate-rialul uner uzine sai uner exploatarT a gricole, casele sail ate-lierele carT adapostesc pe muncitort pi le permit sa lucrezepe ori-ce vreme, drumurile de fier, canalurile, etc. Acest ca-pital trebue intretinut in bunk stare pi inlocuit cand, cu tOteingrijirile date, nu mar p6te send la productiune. De aceeatrebue s luam, dirt pretur anual al productelor fabricer sailexploatarir agricole, o suma necesara, destinata la intretinereasail inlocuirea, capitaluluT fix, nuraita amortisment,

Pe Una aceste capitalurT materiale, mar exist i ca-pitalurr nemateriale, ca cultura, educatiunea i talentuI, carT seacumuléz i ele prin munca 4 prin privatiunT i contribuescconsiderabil in marea i variata opera aproductiunif i civilisa--tiunir. 0 Ora e cu atat mar bogata, cu cat are mar multecapitaluri materiale, intelectuale pi morale.

Uneltele i maginele. De la intaile dibuelT ale civilisa-tiunir, omul a cautat sporésca forta membrelor séle prinuncle instrumente primitive, ca praptia, arcul i sageta, plasade pescuit, parghia, etc. Cu incetul auxiliarii matter omulur s'ailinmultit felurit. Er se impart astadr in cloud grupeuneltele i mapinele propria dise.

Uneltele primesc mipcarea direct de la pin ele marescforta omuluT, sunt un fel de multiplicator al acester forteciocanul a inlocuit pumnul inchisy sapa palma, lingura pum-nul deschis, ferestr&il dintir, cleptele degetele, foiul plamanir.

Mapinele sunt instrumente a "ciror mipcare e data de na-turd : de un animal, de apa, de vent, de abur, gaz, electrici-tate, aer comprimat etc. Omul nu face cleat 0 le dirigl.

Acqd representantT aT capitaluluT au un rol insemnatin organisarea actualä a muncil. MaOnele micqord0 ostenélaomulur in multe mind grele, efectuda lucrärT in mare §i inmic (ca colosalele ciocane din uzinele metalurgice, ca aka-

sa'sT

:

:

ci eat

166

rile cu abur de la unele nave, ca ma0na de divisiune a luTPerreaux care póte impdrti un milimetru in 3000 OM egale)pe call n'am puté sd le facem, intrebuintézd orT-ce fortdomenéscd, chiar pe femeT 0 pe copiT, fac lucrul mai repede0 iniltur d. pagubele, ca in agriculturd, reproduc la infinit pro-ducpunea dupd acela§T model, ca presele, ieftenesc considera-bil utilitAtile, Mcend ca o sumd de obiecte, odiniOrd de lux,sd ajungd in casele tutulor.

i

Critica adusd ma0nelor, ca du§mane muncitoruluT, exa-.gerezd unele neajunsurT treatdre, ca ldsarea luT Mrd lucru 0nestabilitatea vieteT muncitoruluf, uitin4 a cererea de muncdmerge crescend cu introducerea ma0nelor, a ele aa creat,pentru construirea, iintretinerea 0 repararea lor, nouT oferte demuncd, pentru alimentarea lor cu carbune, alte oferte demuncd, pentru instalarea lor in constructiunf 0 punerea pro--ductelor in circulapune, o multime de alte ocupatiunT, a infine, cu organizarea Fie aslf industriald, muncitorul e maT pro-tegiat in thnpurile de crisd deal era pe vremurile muncifmanuale.

Repartitiunea avutie

SUMAR : 76. Reraunerarea factorilor productiunit 77. Partea proprieta-rulut 78. Partea eapitalulut 79. Partea IntreprinclAtoruluY. go.Partea muncitorulut

76. Remunerarea factorilor produqiunii. Avu-tia este creata prin actiunea combinata a natureT, munceT0 capitaluluT. Fiecare din ace01 treT factorT sail maT bine fie-care din representantiT acestor factorT, carora li se datoreFeavutia, are dreptul la o parte din produsul creat prin a lorcolaborare, 0 este chiar necesar ca sa priméscg acésta parte,cacT altfel n'ar aye motive de a colabora la productiune.

Natura are ca representant pe acela care 0-a apropriatmateria 0 fortele eT, pe proprietar. Capitalul póte aye unulsaa maT multl representantl : pe cel care a creat capitalul,prin munca 0 economie, orf l'a primit ca mcItenire saa cadar, 0 este liber sal utiliseze singur orT sal impru mute al-tuia spre a'l utilisa in conditiunT liber stabilite, cum i pe celcare, neposedind un capital al sal, a imprumutat capitalul 0il utiliséza. Munca are mal multT 0 diferitl representantf : lu-cratoril intelectuall 0 lucratorT manuall.

Intre ace01 representantT al productiuniT trebue sä serepartiseze, dupl principiul fie-cdruia dupd partea adusd inproductiune, avutia produsä.

77. Partea proprietaruluI. Proprietatea este drep-tul absolut al omuluT asupra persóneT séle, asupra productuluTmuncel .séle, asupra lucrurilor carora el cel dintAiii le da valóre.Ea este un fapt instinctiv, ca 0 graiul, schimbul, stabiiirea

IlL

168

familiel, constituirea patrieT si a societgtii, care nu isvorescedin vr'un contract precis, din vr'o conventiune expresg, ci dintrebuintele existentiT omuluT i unul traits rhaT bun. Legea avenit maT târgliü, ca sg dea sigurantg posesoruld i sg'T ga-ranteze libera dispunere de obiectele mobiliar i nemobiliare.Nu ea. a creat proprietatea, ci numaT a determinat feluritelemodurT in care se dobandesce proprietatea.

Munca si economia stint nu numaY creatoriT capitaluluY, ci si al pro-priettyl. In ordinea istoricti a proprietitttlor, avem la Inceput redele soluNTproductele immediate ale munciT, apoT aprovisionitrile i instrumentele de munctt,pe urrnit adlpostul mergend Imbuntitittlndu-se ; maT trçiU1, gasim, la pop6relesedentare, case cu cuprinsul eT si cu. gritclina de pomf, anitnalele domesticite,apoI plimIntul arabil, lacul, liveçlile, pldurea i munti; evoluind de la comu-nitate la proprietatea coIectiv a satuluT, comunel orT atunuluT, 0 de aci laproprietatea individualit. Prin eittensiunT treptate, proprietatea a cotropit t6tecelelalte domenie, pân i pe al sciintelor, literilor, artelor, 0 a creat cu In-voiela poperelor un num& nesfersit de mare i Tariat de drepturT.

Când proprietarul isT cultivg pamintul cu bratele séleale familieT sele i cu capitalul sëü. atuncT intrunesce in persóna sa tustrelele calitgp, de representant al natureT, al munceTsi al capitaluluT, culege tote beneficiele si nu se ingrijesce derepartitiunea lor. Repartitiunea apare clar, când proprietarulti inchiriezg pgmintul. Modurile de cgpetenie ale inchirieriTsunt meteiajul i arendarea.

Meteiajul este un contract prin care proprietarul inchi-flea cuT-va pgmintul i materialul de exploatare in schimbuluneT pgrt1 determinate din producte. Acesta este modul deinchiriare obisnuir in localitgtile sgrace. Printeinsul, proprie-tarul i cultivatorul formezg un tel de tovgrgsie, in care unulpune mosia, acareturT, mobilier agricol, vite, instrumente, etc.,iar altul pune munca sa, a familieT si a Omenilor plgtitT cu

apoT ig impart nil:fele de tot felul ce resultg din to-vIrgsie. Impartéla se fgcea de obiceiti pe jumgtate, cum aratg

etimologia cuvintuluT meteiaj (medietas).Arendarea este un contract prin care proprietarul isT in-

chiriézA pgmintul pe un timp Ore-care in schimbul uner sumedeterminate, Acesta este modul de inchiriare maT obisnuit in

pi

diva, pi

si

169

bogate i cel mat potrivit pentru a obtiné de la.pamint suma cea mat mare de producte.

Meteiaj saU a rendare, venit schimbacios sal venit fix,plata in bucate sail in banT, proprietarul prime,ce anual osuma care este costul inchirierif pamintuluT; acest cost se nu-mqce rent4 sa0 renta funciara 0 este partea proprietarulutin repartitiunea avutieT. Strict vorbind, renta este numaT ve-nitul curat al pamintuluf, dupa ce s'aA scos tote cheltuielilede exploatare. Ricardo, tin economist englez, de la inceputulveaculut XIX, definesce renta acea portiune din productul pa-mintulut care se plateFe proprietarulut, pentru a aye dreptulde exploatare a facultatilor productive §i neperit6re ale solulut.

78. Partea capitalului. Cana cineva n'are capital0 se imprumuta de la alt-cine-va cu capitalul de care ire ne-voe spre a'st spori productiunea, trebue sa restituiésca, dinacest spot-, nu nurnat capitalul imprumutat, c i un beneficiil6re-care, numit dobeind4 sail interes, care este partea cuvenitacapitaluluT, in repartitiunea avutiet. Daca nu s'ar restitui ca-pitalul 0 nu s'ar plati dobanda, nu s'ar gasi capital de im-prumutat, cad capitaliSiT l'ar !Astra pentru din0T, intrebuin-tandu-1 in productiune pentru a'l spori orT consumandu4 insatisfactiunile unuT traiil mat comod.

Unit au incercat s fixeze prin lege cifra dobandit, darn'ail isbutit, cad _capitalul, ca ort-ce val6re, este supus la legeaofertet i cereret. Cand capitalul disponibil e mat mare decat cererea, avem capital mult, capital teftin, i atunct do-banda e mica; dad capitalul e mat mic de cat cererea, avemcapital putin, capital scump, i atunct dobanda e mare. Afarade acesta lege, mai sunt i alte imprejurarr cart influentézaasupra cifret dobandit, cum risicurile la cart sun't une-ori ex-puse capitalurile ; in acest cas, dobanda e mai mare, cad eacuprinde un fel de prima de asigurare in contra pierderilorposibile.

Dobanda tinde spre sdadere in Wile unde domnqce si-guranta transactiunilor (o justitie seriósa i grabnica i deprin-derT de punctualitate la Omen!), unde capitalurile sunt abun.

localitatile

170

dante i lucrgrile de cgpetenie ale civilisatiunif (drumurl de fier,canalisarea i alimentarea oraselor cu apg, etc.) sunt terminate.

Acéstg tendintg spre scgderea dobanclif este impiedicatgune-orT prin marile descoperirT sa5 inventiunT, cu aplicatiunTpractice importante pentru omenire, prin emigrarea capitalu-rilor cgtre tërile nouT, unde ggsesc o mai mare remunerate,prin i.sb6Te i prin cheltuTelile excesive de lux.

79. Partea Intreprincittorului. Prin intreprincldtornu trebue sg intelegem numaT pe omul care se insgrcinézg cufacerea uneT niarl lucrgrT publice (tin palat, o sosea, o linieferatg, un pod), ci pe orT-cine Tea initiativa uneT afacerT, o con-duce pi se expune la pagube, lucrând pe socotéla sa cu pro-priul capital orT cu capital imprumutat.

La intreprincl6torT se constatg multg putere de initiativg,and e vorba de conceperea uneT productiunT si de adunareaelementelor pentru a er realisare, se cere .multa pricepere laorganisarea intreprinderif si o activitate merdi vi6Te in totgvremea pentru a el isbAndg. ET sunt cu deosebire interesatTla isbanda intreprinderif, cgcT este in joc orT averea lor,. andlucrézg cu propriul lor capital, on onOrea lor, and lucrézgcu capitalurT imprumutate. Dacg intreprinderea nu isbutesce,oia dacg resultatul e pTerdere, atuncT intreprincgtorul p6tesg fie ruinat orT s rëtniie desonorat prin declaratia in fali-ment. NicT unul din ceT carT pun munca in intreprindere n'aregrija i rëspunderea intreprincletoruluT, maT ales and este vorbade afacerT de miliOne.

IntreprinclëtoriT cu indrgsnéla, capacitatea i 'energia lorsunt nisce insemnatf representantT aT munciT, niste factorT im-portantl in productiune. ET ail dreptul la o parte din produc-tiunea datoritg energieT kr ; acestg parte se numesce profitsari beneficiii. Profitul este tot ce rdmane, dupg ce s'a5 scoscheltulelile (capitalul circulant cu dobinda luT i amortismentulcapitaluluT fix), adicg excedentul pretuluT de vinslare asupracostuluT de productiune. Intrek profitul se cuvine intreprincl6-toruluT ; nimenT nu p6te pretinde al impartg cu dinsul ; dupgcum paguba ii apas1 numaT pe dinsul, tot asa i profitul, and

171

intreprinderea isbutesce, trebue sal recompenseze iarasT pedinsul.

Nu tdte intreprinderile dail profiturT : unele cad in ruina,cele maT multe realiséza profiturT modeste, putine se incheiecu profiturT marl; aceste profiturT se datoresc in deosebT ta-lentuluT intreprinclëtorulur, când isbutesce sä micsoreze costulde producOune al uneT math orT când cu acelasT cost pdte saproduca o marfa superi6ra. Ia primul cask Intreprinderea be-neficieza de diferinta dintre costul gil de productiune si costulrivalilor sET ; in al doilea cast beneficiele deriva din atragereauneT clientell maT marT, cartia if (11 o marfa mat buna si cuacelasT pret.

and o intreplindere se face de o societate pe actiunt,cu capitalurile publiculuT, cum se vede hi societatile anonime,atuncT profitul intreprinderiT se cuvine acestor capitaluri, cad*al lor este si risicul in cas de neisbinda. DirectoriT, admini-stratoril, functionaril, isT iail regulat salariele lor, inerga binesail rat intreprinderea. Profitul acordat capitalurilor se numescedividend 0 este eventual si variabd, cum sunt tote profiturile.In deobste, o parte din profit, care se constata, in intreprin-derile de, lunga durata, la finele anuluT, se cla fondulur dereserva si idministratorilor intreprinderif ; restul se distribtie,sub forma de dividend, actionarilor.

80. Partea muncitorula Afar4 de intreprinOtorT,carr lucreza pe socotéla si r6spunderea lor, maT exista un nu-mèr forte mare de muncitorT, earl lucréza pe socotéla altuia,isT inchiriéza munca in schimbul uneT platT maT dinainte sta-bilite. In num&ul acestora intra muncitorr din tOte profesiunile :tivrierir platiti cu ora, cu diva, cu bucata ; impiegatiI privatTplatifi cu luna, cu anul orT dupa un tarif; functionarif publicTplatitT in genere cu luna ; medicul care ist primesce onoraruldupa. numèrul visitelor ; scriitordl retribuit uneorT cu rindul ;profesorul remunerat maT des cu lectiunea si cu ora, etc. PlatamaT dinainte libel- stabilita si bine cunoscuta pentru execu-tarea uneT muncT, socotite cu timpul orr cu bucata, se numescesalar ; iar cel care isT inchiriéza munca, in schimbul unel

172

astfel de plgtT se chiémg satariat. Salarul represintk in re-partitiunea avutieT, partea cuvenitg muncitoruluT.

Sistemul und platT sigure, statornice, maT,dinainte cu-noscuta si liber acceptatg, este cel maT bun, atat pentru mun-citorT, cAcT le dl posibilitatea de a'sT satisface trebuintele decgpetenie ale vietiT fArg sg maT astepte resultatul productiuniT,.cat g pentru intreprincl&or, cAcT 'if pgstréza intréga libertatein directiunea lucrgril si'l 4capI de discutiunT interminabilecu muncitorif asupra folosuluT unor mësurl. Acest sistem estesi mg conform cu natura lucrurilor: intreprind6torul care seaventg intv'o lucrare cu resultat nesigur primescë un remune-rar intimplAtor, ca si conceptiunea sa, si acest remunerar segAsesce in profitul intreprinderiT, profit imposibil de prevëslutcu exactitate; pe cand muncitoriT care clail o muncg prey&cluth, determinatk subordinatg, ce se m6sórg in ore de munclonT in bucAtT de inuncg, prtmesc un remunerar immediat ca simunca Jor, llmurit fixat ca si acést,A munc.A.

Tipurile principale ale acestuT contract de inchiriareamunceT sunt salarul cu sliva 0 salarul cu bucata. Jn cel flip-aid se hotgresce o suing fixg pe org sag pe 4i, cu augmen-tarea pentru orele suplimentart ; in cel d'al doilea se hotg-resce 0 sumg fixA pe unitatea de product sag cle lucrareefectuatg, cun'i bunicirg atata pe bucata de postav, pe pere-chea de cisme pe tona de cgrbunT, pe tretrul (le sgplturg orTde zidgrie, pe pogonul de secerat, Salarul cu sliva e preferit'In lucrArile ce nu se pot, trisura cu precisiune, in cele de-licate, ca ciselatura unuT bronz, si in cele unde trebue inlg-turatA graba. Cel cu bucata e de preferit in lucrurile ce sepot mësura cu inlesnire, cla stimulézA activitatea si spo-resce prodUctiunea.

Aceste tipurT de remunerare ati primit mal multe ameliorld In folo-sul muncitorilor. Ast-fel avem salami progresiv (addugarea tine( prime pentrnoa-ce spor de product Inteun timp determinat); bonificarea econonild materielbrute ; granficatia treptati duplt urcarea pretuld vindtriI, dad Rank urcareprovine din superioritate a. marfel datoritti inteligentel muncitordor ; scare miscl-Ore a salarelor, care este In legliturit zu pretul de Onclare al productulta (3

173

leY pe tona de arbunT extrasY and tona se vinde cu 5. leT, 3,6o and tontse vinde 7 lei, 4,25 and tons se vinde 8 Id, etc.).

Pretul munceT este maf putin variabil deal pretul pro-dusuluT ; cu tote acestea si. el variézg, dupg legea generalg acererir 0 oferter : unde se cautg un fel de muna si se gg-sesc putini muncitorT pentru un fel de muncg, salarul cresce;unde sunt prea multi lucrgtorT pentru un fel de muncA, salarulscade. Acest salar insg di ferg insemngtor de la o profesiune,la altasi chiar inguntrul aceleT profesiunt Causele acestor difetentetrebuesc clutate, in durata si costul unel profesiuni (medicsi barbier), in talentele rad (pictorul ,si vopsitorul), in risiculunor profeslunT (lucrgtorif de sticlgrie, cad sunt expusT la ftisie),in partea neplgcbtg o uner muncT. Egalisarea salarelor dupgorele de muncg este absurdg.

IV

Cireulatiunea avutiel

SUMAR : 8r. Schimbul. 82. ValOrea. 83. Moneta si etalonul monetar.84. Creditul. 85. Banca..-- 86. Biletul de band( si hartia-monet2.87. Banca Nationalt a RominieT. 88. Ahe institute de bancl.

89. Comerciul. 0o. MijlOce de comunicaliune. 91. Comerciii interiorg exterior. 92. Balanta comercialit. 93. Schimbul (le change).94. Vama si regimul vamal. 95. Intreposite si transit. 96. Crisele.

8i. Schimbul. Haina cu care ne imbrgam nu eWag de nor ; altir ail lucrat pentru nor, de la economul devite, ciobanul care tunde Jana, fabricantul care face 'postavul0 0111 la croitorul care a confectionat-o ; pentru ca Yana depe or sä ajungl haina n6strX, ea a trebuit sä trécl prin multeschimbarr 0 prin multe stapiniri. Ac6stl trecere din manl inmatA, de la un proprietar la altul, a utilitatilor, a bunurilormicr 0 marl, constitue circulatiunea avutielor. AstAll circo-latiunea, apr6pe nulA in timpurile primitive cind omul igproducea singur mar tot ce'r trebuia, a ajuns la o desvoltareuimit6re. In casele cele mai modeste se ved producte naturale0 obiecte fabricate de prin teri depIrtate §i venite chiar depe alte continente.

Trecerea utilitatilor de la un proprietar la altul sailcirculatiunea avutielor se face prin schimb. Schimbul e vechiiica qi omenirea, cad este un fapt instinctiv cerut de trebuinteleomulur. Omenif ig schimbl productele pe producte, produc-tele pe servicie, serviciele pe servicie orr pe producte, d'a-dreptul uncle in contra altora sail prin mijlocirea alter marfe,care este moneta. IntAiul mod de schimb se glse§ce la popOrele

175

primitive, al doilea predomina in civilisatidne. Asthdr, fiecareom isT vinde productele i serviciele séle i, cu banir primitiin schimb, T cumpëra utilitatile trebuincidse, platesce muncalucratorilor orT a servitorilor, remuneréza serviciele mediculur,profesorulur, avocatulur, etc. Schimbul presupune proprietateasi este un raport de egalitate intre cea ce se schimba. Candnu este inselaciune, sila, usurinta, amindou parple suet mul-tumite, pentru ca fiecare se desface de ce poseda in mare canti-tate si dobAndesce ce-T lipsea.

Schimbul, facend pe om a se da la ocupatiunT marpotrivite cu aptitudinele séle si a se puts perfectiona in aceleocupatiunr, a imbunatatit si a sporit productiunea, pentrufolosul general al dmenilor.

82. ValOrea. In schimbul productelor si servicielor,omul are totdauna in vedere valórea lor. Notiunea valorir untillucru saü until servicid s'a format in mintea omulur d'odatacu notiunea schimbului si a mers lamurindu-se i precisandu-se. In strinsa legatura cu folosul lucrulur sad serviciuluT, no-tiunea valorir devine mai clara i mar precisi, cand avem invedere i raritatea lucrulur sad a serviciuluT cum si muncapusä pentru a produce acel lucru sail acel servicid. Asa, va-ldrea. unur lucru, acésta insusire care il face sä pOta fi schim-bat pe un altul, se mesdra dupa utilitatea, raritatea i muncainchisa intr'insul. Lucrurile i serviciele de utilitate dare, rarrsi faptuite cu multa munca ati o valcire mar mare decit celemar putin utile, in mare abundanta i cuprindend pupna munca.MaT des in fixarea valdrer predomina raritatea. Diamantul areo forte mare valdre, in comparatiune. cu fierul, apa, aerul,fiindca e fOrte ran. Graul are o mai mare valOre pethud recolta a fost rea, i mar pupna valOre, cfind recolta afost buna, pentru cä in casul d'intaid e mar rar, in casulal doilea e mar abundant.

Cu-tOte-acestea, valdrea este schimbaciosa si se deter-mina in momentul schimbulur. Un obiect i un servicid seschimba adr pe atka, alta data pe mar mult orT pe maT putin,dupa cum se invoiesc parple. De aceea se dice, ca valórea

piata.

176

este raportul de cantitate, ce se stabile,sce prin schimb, intredouè producte sad servicie, A cest raport e regulat mat multde legea cererit si ofertet.

Oferta represintg pe tel cart poses productul sail ser-viciul si doresc sg'l dea in schimbul altut product sail ser-vicia. Cererea represintg pe eel cart nu'l posedg si dorescsl'l dobindescg. and oferta intrece cererea, adicg cand suntmat multi' óment cart voesc sg se desfacg de o marfg si matputint cart cautg sg o aibg, valcirea mgrfit tinde a scgdé.and insg eererea intrece oferta, adicg cand sunt mat multtcart cautg o marfg -si mat putint cart vreaa sg se desfacg deea, valórea et tinde a se urca. and oferta se echilibrag cucererea, atunci valórea r6mine stationarg la un hivel rational.

In regimul libertgtit muncil, oferta merge crescend, mar-furile se ieftenesc si omul trgesce mat usor. In regimul mono-polulut, oferta e cam stationarg si valórea se tine la nivelulbotarit de monopolisator.

In timpurile ndstre schimbul facendu-se mat mult prinmijlocirea monetet, valórealucrurilor si a servicielor este iargstexprimatg prin monetg. Valcirea astfel exprimatg se numesce pret.

83. Moneta §i etalonul monetar. Neajunsurileschimbulut primitiv, care se fgcea in paturg, aa indemnat peOment sg caute un mijloc mat inlesnitor pentru circulatiunesi mat Igmuritor pentru fixarea valoril. Dupg multe incerati,s'a ajuns la monetg, ca echivalent al valciret lucrurilor deschimbat.

Fte-care kib, fie-care popor a adoptat, ca etalon (unitate de mdsurit) simijlocitor In schimbutl, marfa cea maY citutatt la densul, din causa fol6selorel', si pe care o avea mar la indemanr. La pop6rele de plistorY, totul se pre-tuia ln bor si" ln berbed ; la pop6rele de pescarY In pescr, la pop6rele de vit-nitorr la blinurr si in pier ; la agricultorr In grAd, porumb si orz ; la pop6-rele rdsboinice si metalurgiste, ;it unelte, arme, tripiede, 61e 0 alcutry ; la uniYsdlbatier, in brIttarY si alte obiecte de pockbit sad chiar In scoYcY.

and a.inceput sit se desvolte industria metalurgicit, udliandu-se marmult metalek st fabricarea obiectelor de cast, instrumentelor de plugtrie, ar-melor si feluritelor ornamente, s'a observat repede superioritatea lor ca Inter-medlar al transactiunilor in cotnoditatea lor ca marft-etalon. Metalele se strictmar cu grail decAt alte milrfurr, se pot stringe, transporta si fragrnenta Mit

177

ova plardet din valOre, sunt utile tutulor. u Incetul ele furs Riese, ca ecujrvalent universal si ca mhutit comunX in tote schitnburile.

Acest proces incet s'a manifestat pretutindenT fArtt interveatiunea directsa autoritAliT publice, fdrli ea statul s Impunt vitele ea monea In locul tro-culuT, apoT metalele In locul vitelor. Tar and se Incepu a se s'tpa uncle semne(marce) pe drugir metalicY, pentru a nu maT face pe ennenT s. alerge merettla cântttréllt, i acest progres s'a datorit iarsT iniIietiveT private.

Moneta este o marta care se *inde si se cump6ra pe catvaloréza, dar care, fiind tnvestita cu nn caracter legal, servade intermediar i schimbul altor marfurT si de denominatorcomun n comparatiunea valorilor.

Statul investesce cu un caractets legal moneta, cand obate conform legit, care hotaresce numele, forma, greutatea

titlul (ho metal pur i ho aliagiii). Moneta e seriOsa, candcuprinde metal pretios de o valOre egall, mar putin costultabricatiunir altfel ea e numat un semn conventional, ca mo-neta divisionara. Moneta e o marfd, on o valOre intrinsecacertificata de stat, care Se vinde pe. producte orr pe serviciesi se cumpr a. pe producte i ervicie atat cat pretuesce,pentru acesta e considerata ca un echivalent in schimb.Ea mar este considerata ca intermediar in schimbul mdrfuri-lor, pentru ca nor nu cump6ram moneta in sun) de a ayemoneta, ci in scop de a poseda instrumentul cu care ne pu-tern procura mar cu inlesnire alte producte. Cismarulprimqcemoneta in schimbul incaltamintelor lucrate de el, pentru aaye instrumentul cu care srg cumpere cu inlesnire alte uti

Moneta mar e denominator comun comparafiuneavalorilor, acT ca ne spune raportul de valcire intre marfurr.Un palton care coSta 40 ler are o valóre de 4 ort mar maredecat o palarie care costa zo ler, pe temeiul denominatoru-lut comun.

Pentru fabricarea monetel s'ad preterit metalele -pre-ióse i argintul, pentru ca aceste metale cuprind o va

lore mare intr'un volum mic, sunt omogene i divisibile, nuse altereza usor si ad o stabilitate relativa de valOre.

TOte terile civilisate ad monete de aur, pentru transac-marT, monete de argint, pentru transactiunile micT, mo

66984 12

si

7

si

bi

aurul

tinnily

litaTT.

178

pete de araml sati de nikel pentru daraverile mArunte; insanu tote A acelaat metal, ca basä unicl a sistemulut monetar,nu A acela0 etalon monetar..

Prin etalon se intelege unitatea de mesua a valorilor,asa cum a fixat-o legea terir. and legea, a stabilit metrulsari kilogramul, le-a fixat ore-care lungime sati Ore-care greu-tate, cart sunt aceleag in tote timpurile 0 in tote locurile,orT-care ar fi obiectul de mesurat sati de cântärit. Cand legeastabilece o unitate monetarl, ea fixeil tipul, greutatea aititlul monet8, care servA de unitate in socotéll.

Unele state ati adoptat un singur metal, pentru a facebasa sistemulut lor monetar, cAruia t-ati conferit putere libe-ratOre in tote plltile ort-eat de mart ar fi, neadmitend altemetale deck ca monet1 facultativA, primitl cu inlesnire, darWI obligatiune dincolo de o margine Ore-care: Alte state a5adoptat done metale, aurul, 0 argintul, cu putere liberatóre intête platile. Primul sistem a primit numele de etalon unic sailmonometalism ;, mat pretutindent metalul este aurul, ca inAnglia, Germania, Terile Scandinave, Romania, Olanda, Ja-ponia. Al doilea sistem se numeace dublu, etalon sail bime-talism, cum, este in Franta, Italia, Belgia, eto.

Unde exisa dublul etalon, a trebuit sä se stabiléscA prinlege un raporl de valOre, fix ai inalterabil, intre aur ai argint.Acest xaport, in Franta, este de I : 15 '12, adia un gram deaur are aceeaat valOre constantl ca 15 '/2 grame de argint.

Toctne acest raport fix, stabilit prin lege la tontra nature lucrurilor,e o must de inferioritate pentru sistemul binietalist.. Nu se p6te decreta, et1 gram de aur pretuesce totdausut t5 Ifs grame de argint, dupl cum nu se p6tedecreta, cli un stinjen de lemne va valora totdauna clout bectolitri de petroloil nn kilogram de Unit at se schimbe vesnic pe doug kilograme de bumbac.Productiunea celor dung metale nu plIstrérti un raport constant, ci variérit duodiferite Imprejurad, ca descoperirile de mine, progresele technice de extragere,clintareit mat mare colt mat micit a metalelor In industrie salt pentru monad.and raportul de productiune nit se me potrivesce cu cel stabilit prin lege,swine metalul a citrut val6re mall_ s'a urcat peste raportul legal tinde a, p1-dal Ora. Asa, de exempla, and din causa unor Imprejurile, tin grant de aurajunge sit pretufscii, cum s'a Intimplat, 30 grame de argint (In loc de 15'12gr. cum fixérli legea), se gritmlidesc la monetlirie.drugiT de argint pentru a fi

179

transformatT in owned de 5 leT; cu aceste piese se ctunpera cu folos piesede aur de 20 leY; aurul cumperat cu piesele de 5 leT de argint se topescesatt se exportéza, pentru a in alta, tell se p6te schimba pe b cantitate maTmare de argint deck in tara cu dublu etalon. Astfel statul bimetalist este tot-dauna amenintat slT piercilt moneta cea mil pretiosa, clacIt nu inchide mo-netaria si nu plistreza in bind moneta In urcare. In acest sistem, apare inchip firesc prima salt agiul penem metalul in urcare, and aT nevoe de dinsulpentru platT maT ales in strilinetate. Fenomenul acesta se produce chiar inFrancia, dar me Insemnlitor In Wile got indnstrie; nu se produce insa inAnglia, unde aurul, fiind singura monet a. liberatbre, se pole procura in orT-cemoment filra prima.

84. Creditul. Moneta este un instrument al schim-burilor, dar nu e singurul instrument. AlgturT de dinsa, avemcreditul care se rézimg pe increderea ce inspirl cumperl-torul. Aci marfa se clA nu pe plath immediath,, ci pd o platgmaT tardie. De aceea se dice, a creditul este schimbarea uneTrealitAtT actuale (avutie, sub formg de monetg, marfA sail altA

'valdore) pe o probabilitate viitóre. In ori-ce operatiune decredit sunt treT elemente : un creditor care vinde, un dcbitorcare cumperA si o marfa care trece de la creditor la debitor,pe incredere a are sA fie inapoiatA valórea et cu un bene-ficid pentru creditor. Acestg operatiune este profitabilA atatpentru debitor, care dobindesce o marfA pe care n'Ar fi pututs'o aibA din causa fipseT momentane de bani, cat si pentrucreditor, care ig mgresce eirculatiunea. Afara de acésta, cre-ditul, prin dislocarea capitaluluT, ajuth la sporirea productiunir,la ieftenirea mgrfurilor si la inlesnirea traiuluT.

Creditul se manifegth ca personal, and se rézimg pe in-crederea ce o inspith o persOng prin calitAtile séle, si ca real,cand se rézimg pe o garantie realA. Creditul personal a luato extensiune imensA : miliOne de lucrAtori (uvrierT, servitort,impiegatT, functionari, profesionistt) fac credit patronilor, sta-tuluT, clienteleT, de munca lor anteriOth plgtiT, miT de industriasisi de negustorl dag marla pe credit, o multime de imprumu.turT se fac numaT pe increderea ce inspith persona, de multe-orT farl nicT un inscris. Creditul real, rezimat pe o garantieasigurAtóre de restituire, are -o desvoltare fOrte mare si va-

180

riatg. Intr'insul infra Imprumutul pe amanet, garantat prinobiecte sail prin valor! mobiliare, imprumutul pe warant, ga-rantat prin certificatul de depunerea marfurilor in intreposit,imprumuturt ipotecare, garantate prin immobile, casg sari bvnrural, imprumutul agricol, garantat prin recolte. Tóte acesteimprumuturt sunt operatiunt de credit real, fiindca sunt ga-rantate prin valdrea realg a lucrurilor, nu prin valdrea mo-rala a persónelor, i dart creditorulut un drept particular asupralucrulut depus ca garantie.

Unit considerg creditul comercial ca un credit deosibit,care intrune,ce caracterul creditulut personal 0 al celut real0 ast-fel devine superior amandUrora. Acest credit, care seefectuézg intre .cet ce fac comerciti, dg mal multg sigurantgdecal creditul personal, cad pune in circulatiune valor! ce tre-buesc sg devie productive in mainele imprumutatulut, procurgacestuia mat multe fohise decat creditul real, fiind ca nu'iimmobiliséza o parte din avere pang la achitare, 0 se aco-pera mat upr la termen deck imprumutul ipotecar, act cre-ditorul comercial are drepturf exceptionale asupra averii de-bitorulut. Neplata unet polite la scadenta atrage protestul,adica constatarea oficialg 0 immediata a neplgtif, deschide ur-marirea tutulor girantilor 0 duce la faliment, adicg la secues-trarea averit 0 la desonorarea aceluia care §i-a calcat obli -gatiunea. Biletul neplatit de debitor este numit in Franta biletprotestat si in Anglia bilet desonorat. Aceste garantit fac cacreditul comercial sa aiba o mare desvoltare in lume 0 saactiveze considerabil productiunea 0 tirculatiunea.

85. Banca. In lume se ggsesc omen!, cart aU bantde imprumutat, 0 omen! cart simt nevoia, pentru trebuintelelor orT pentru a'g face munca lor mat roditóre, de a seprumuta. Pentru a se respunde la aceste aspiratiunt, s'ail in-temeiat institutiunt de credit, cart cump&A de la unit §i vindla altit capital ; aceste institutiunt se numesc band. Bancherule un negustor de capital 0 de credit, care cumOrg de la unitpe credit capital mat ieftin §i'l vinde altora, tot pe credit, matscump.

im-

181

Ort-ce bancg face dou6 felurr de operatiunt unele decumpërare de capital si de serviciul de comisionar, altele devindere de capital. Bgncile primesc capitalurT in deposit siservesc o dobindg celor incredintate pentru mat mult timp,cu dreptul de a dispune de dinsele. Ele mat primesc capi-talurt in compt-curent, fgcend pe incasatorul efectelor de co-merciti contra unlit comision orr pe casierul plgtitor la or-dinul depunètorulut. Cu capitalul disponibil, banca face ope-ratiunt de vinclare scomptind efecte- de comercitl si politeparticulate, adica dind bant, cu un beneficiti öre-care pentrudinsa, in schimbul acestor efecte, cu scadentg scurtg, carfconstituesc portofoliul siI, vinclend efecte si trate dinportofoliti ort trggend trate asupra corespondentilor se, pen-tru a inlesni plgtile mat depgrtate. Cand o bancg dispune demult capital, ea ist lgrgesce operatiunele de credit, fgcendavansurt cornerciulut sub forma de imprumut direct oil pewarante, deschiclend compturi curente debitOre, efectuand pla-samente de actiunt si imprumuturr ipotecare.

86. Biletul de bancfi i hartia moneti. Unelemart institutiunt de bancg dobandesc de la stat dreptul de apune in circulatiune bilete de bancg, cart se plgtesc de din-sele la presentare ; acestea se numesc bgnct de etnisiune. 0ast-fel de institutiune este Banca nOstrg nationalg. Biletul deband nu este monetg, eget nu are o valOre intrinsecg, ci estenumat un representant al monetet, cu valOre fiduciarg sail deincredere, care circulg cu inlesnire, fiind a este primit depubric, de Ore-ce se plgtesce la presentare in numerar. Bi-letul de bancg este mat comod in transactiunt decat monetainetalicg, eget se nutn8r1 mat usor si se p6rtg in sume martmat cu inlesnire.

and biletul de ban4 nu mat este plgtit in monetg me-talicg la vedere, pierde din valOrea hit nominalg si nu mateste primit de public cu incredere. Dacg statul decretézgcursul fortat al acestut bilet, adicg obligg sä fie primit catnonetg, atuncr biletul de bancg devine hârtie-moneta. Emi-siunea hârtiet-monetg, care nu se plgtesce la vedere, ci la o

182

epoca maT departata, este un fel de imprumut fortat, pe care,in timpurT grele, este silk sal faca un stat ; singura luT scusaeste nevoia. Din introducerea hartier-moneta in circulatiuneresulta totdauna pierderl pentru ceT ce ail de facut plati instrainatate, (caci trebue sa cumpere cu ele moneth metaliclcare e maT scumpa), 0 ineurcaturT in comerciul interior, undenegustorul vinde maT scump, fiind-ca nu e sigur cu acestamoneta fiduciara. De aceea este de recomandat, ca statul sacaute a se scapa cat maT curand de hartia-moneta.

87. BanOa Nationala a Romania Acesta bancaeste constituita dupa sistemul unitatiT de emisiune. Statul aacordat numaT acesteT band privilegiul de a emite bilete, petemeiul unor garantiT stabilite de lege. Ea s'a intemeiat la1880 prin o lege (modificata la 1889, cand s'a stabilit etalo.nul de aur i la 1901), cu dreptuT exclusiv de a emite biletede banca la purtator, ce se platesc la presintare de biurou-rile BanciT, in moneta nationala liberatOre, care este aurul,sail in monete sträine de aur cu curs legal. Aceste bilete auntprimite in plata 'la tote casele statului 0 la cele ale stabili.mentelor publice dependinte de stat.

Re§edinta BanciT Nationale . este in Bucure§cT, unde i0are palatul sai. Ea poseda 4 sucursale i 17 agentiT prin ca-pitalele de judet, unde fiinta lor e reclamata de necesitatilecomerciuluT.

Capitalul Bancli este de 12 milióne leT, depus la inceputde particularT, prin subscriere publica (8 mihOne), 0 de stat(4 miliOne). Acum insa, statul retragendull capitalul, cele 12miliOne sunt numaT ale particularilor. Acest owital este re-presentat prin 24 miT actiunT de cate 5oo lel una. La 28 August1902 actiunile erail ridicate la valórea de 2.380 leT bucata.

Privilegiul BAnciT de a emite bilete la purtator este mar-ginit la proportiunea unuT Stoc metalic de aur, care sa fie decel pun a treia parte din suma biletelor emise (30 la sutadin acest stoc pcSte fi in trate asupra pietelor Londra 0 Ber-lin, cat timp Anglia i Germania vor ave etalonul de aur).Biletele de banca sunt de 20, Ioo .0 1000 le).

183

Operatiunile de Upetenie ale BIncil suntScomptul efectelor. de comercia, cu scadentI cel mult

de o sut vile i garantate de trel sernnaturT solvabile. lnunele casurt se scomptézI efecte de comercia numaT cu cloudsemraturT. Un gaj in warante saa in trarfurT, suficient ca sIacopere totalitatea creanteT garantate, pote tiné locul uneiadin semnAturT. Pentru scomptarea warantelor se admite osingurä semnaturä;

scomptul bonurilor de tesaur, piing la o limitä ore-care;comerciul materielor de aur 0 de argint;,incasarea efectelor incredintate de particularl sail de di-

ferite stabilitnente ;avansurf pe bucItT sari amanete de aur si de argint;compturY-curente i .deposite de titlurl, metale pretidse

monete de aur *si de argint;scompturT i avansurT pe recipise i warante;avansurT in corn pt-curent sail pe termene scurte pp de-

posite de efecte publice nationale, scrisurT funciare si altevalorT garantate de stat.

La 31 Decembre 190r, bilantul general al BIncit ne presenta:un portofolid, adicl efecte dc comercitt scomptate, de peste 31 miliOne,

dintre cart peste 21 mili6ne In BucureptY i peste 9miliOne tn judete ;ImprumuturY pe efecte publice de aprope x5 mili6ne ;o reservI metalictt de peste 73 miliene, dintre carY 49 milk:one trt aur,

aprépe 4 mil. argint i restut de peste 20 mil.ln trate cur; elo circulatiune, adtcti bilete de banclt cart circulatt In public, de peste

.145 mil., trecend cu 72 mil. peste reserve metalic i tratele aur.Astfel biletul de banct se presinta, la acea epocti, destul de garantat,

cu mult mat garantat deck cere legea, cea ce denottt prudenlit In administra;iunea Bine.

Scomptul era atuncY de 6 la sut4 pe an, edict( Banca retinea pen-tm serviciel, interesele pi risicurile sele suma de 6 clo pa an din val6reaefectelor de comercit sett 1.50 0/0 pe. 3 lunt

Thte aceste operatiunT i altele Ina afarl name deernisiunea de bilete plRibile la purtItor si la presentarele fac i alte case de bancl, car! se sporesc dup A. trebuintelecomerciuluT i desvoltarea afacerilor. Astfel in BucurescT, existitcu capitalurT marT Banca generalà, Banca Rominiei, etc.

:

si

184

88. Alte institute de bancá. Mara de marile bandde emisiune, mat sunt 0 alte wciarninte de credit, cart facoperatiunt insemnate. Astfel chiar not avem Credite Junciare,Banca agricola, Credit agricol, Casa de depunert, economit0 conserunatiunt, mid societaft de economic, iar in straina-tate intalnim multe band populare, band in'dustriale, muntede pietate, etc.

Creditul Tunciar rural sad urban face imprumuturt cuipoteca pe lung! durate, cart se restituesc cu incetul prinanuitatt. Ele imprumuta cu nisce' titlurt (scrisurt funciare) cuscadente lungt, cart primesc o dobinda regulata 0 se amor-tiséza prin tragert la sortt periodke. Cine vrea, sa imprumute.pe ipoted sigure i fall ostenéla, cumpth-a scrisurT funciare,cart se vind cu inlesnire, la trebuinta, dupa cursul dile.

Banca agricola face imprumutart pé scurta &rata, ga-rantate pe recolte, vite off instrumente de tnunca, §i procuraast-fel cultivatorilor un fond de' exploatare mat eftin deckl'ar gasi la particulari. Creditul agricol se adresdza mai multla midi cultivator! 0 imprumuta maT ales teranimea pe matlung! durate pentru instalart 0 unelte de munca.

- Casa de Depunert pastréza depositele, face 'sa fructificemicele economit, prime,ce sume consemnate, face avansurfpe deposite i efectueza imprumuturt comunale i judetene.

Societatile de economic, constituite prin cotisarl lunarede grupe de profesioni0l, fac, imprumuturt cu dobinda micasocietarilor dupa diferite norme, 0 it scapa de exploatareausurarilor.

Mat importante pentrul micul piugar, me0epgar .i ne-gustora, cart cu greil pot Obi credit eftin, sunt banci!e po-pulare. Ele s'ad intemeiat in Germania prin itnpulsiunea eco-nomistulut Schultze-Delitsch, care a inceput sa adune pemuncitorit de o meserie dintr'o localitate in societate de creditpopular, si propage exemplul prin vecinatate i sa unésca ino federatiune puternica mat multe sozietatt de acest fel. Ca-pitalurile sunt adunate, prin Orsamintele societarilor i prinscompturt eftine de la 25 62 de bant la suta de let pe

183

lund. Moiificarea introdusa de Raffeinsen, prin reFponsabili-tatea solidara a tutulor societarilor, cu intréga lor avere pentrupagubele societatiT, a consolidat mecanismul acestor band.Astfel de institutiunt sunt forte r6spandite in Germania, Au.stro-Ungaria (RomaniT de peste Carpati aü multe band po-pulare), Italia, Belgia, si chiar ,in Rusia, insa cu alt organism.

Bancile industriale, care scomptéza efectele industriasilorsi le deschide compturt curente, de 0 afi un rol incemnat insubscrierea unet partI din capitalul societatilor industriale, merginsa cam cu greii si isbutesc rar din causa greutatit de arealisa actiunile industriale pe timpurl de crisa.

Muntele de pietate, care imprumuta pe amanet deobiecte misdtóre, este o forma a creditulul real pentru Omenifstrimtoratt, mai ales din clasele de jos, care 'fi mat apëra dee xploatarile usurare.

89. Comerciul. Când schimbul primitiv al marfurilora fost inlocuit prin schimb pe moneta, a inceput cu claritatevinclarea si cump6rarea : aceste operatiuni ail dat nascere co-merciulut. In marele atelier al lumit mat tott muncirn, pro-ducem, vindem si cump6ram, facem act de comerciü; corner-dant/ insa sunt numat ace cart se specialiséza in profesiuneade a cumpëra si de a vinde ; eI aduc mart servicir societatii,studiind diferitele trebuinte ale consumabrulut, aducend depe diferite piete, uneort forte departate, marfurile cerute deaceste trebuinte, si pastrându-le in bun e conditiuni pentru ale vinde.

Sunt dou categorit de comercianti : unit in mare, cu ri-dicata (01 gros), cart cumpera cantitatt mart de marfa de lalocurile de productiune, unde oferta fiind mare valórea lor emat scacluta, le transporta la un centru de consumatiune, undecererea e mare si, prin urrnare valOrea lor cresce, pentru ale vincle, mat des in cantitatt marl, la comerciantt detalistT ;

altiT in mic, cu maruntisul (en detail), cart cumOra can-titatT mid de marfa de la locurile de productiune, dar mat desde la comerciantif cu ridicata (angrosistT, toptangiI), le asecla.in pravalit si le vinde consumatorilor cu maruntisul cum li se

186

cere. Dar chiar pentru vinclarea cu mlruntisul, existl unelemarl' magasine, cu capitalurT insemnate, carT puh la disposi-tiunea cumpèrltorilor, sub acela0 acop6rImint, multe felurT demärfurT, garantate in contra in§eldciunif, prin marca unel fa-brici seri6se, §i maT Teftine din causa reduceriT cheltuielilorgenerale 0 mareluT deve'r ce'l ,fac.

90. MijlOce de comunicatiune. In marea circula-tiune, mIrfurile venind des de la o localitate la alta, se trans-pora pe distante forte lubgT. Clile de comunicatiune 0 felultransportuluT an o influentI notabil a. asupra satisfacerif tre,buintelor omeneFT, asupra circulatiuniT avutieT. Cand trans-portul Cosa Teftin 0 se face maT repede, schimbul se efec-tuezI mal upor, comerciul prosper6a, traiul este mil lesnicios.

Dacl, la gura und mine de cirbtmT, tone costi ro let, acéstli toad nupole Circula mat departe, and lipsesc drumurile or! mijlecele de transport orTcAnd acestea sunt f6rte primitive, cid autnct tone ar costa prea mult, Ar trebuiat Incard mat multt cal cu sacT pentru a transports, tntr'o cli, la o distantli4e 20 lcilometri o singurii tool. CAnd DT sosele, atuncY un singur cal, inhimatla o ciruti, Ole transporta in acelaff tunp si la aceeast distan t! tona, pe unpre; de 5 let. CAnd aunt drumurY de tier, transponul se face forte repede, cuto ban! si ube-orT chiar maT eftin tone pe kilometru. Asa di, cu cat IncitrcatT,tons de clirbunT ar costa' 25 leY la distant! de Ao km., 40 leY la 40 km., 55let la 6o km., si asa mat departe ; Re and pe sosele bune, tons cost! 15 leYla distant! de 20 ktu., 2Q let la 40 km., 25 let la 60 km., etc. ; Tar cu drumulde fier, bona costi mutt maT Tefun : i 1-12 lel la distant!: de 20 km., 12-14lel la 40 km., 13-16 ler la 63 km., etc. Neapgrat cl, cu tnabundtitirea trans-portulul, se Teftenesce marfa si se mlresce consumatiunea si productiunea. Deaceea in statele civilisate sunt mune cAT de comunicatiune si miji6ce de transport.

CAile de comunicatiune pe uscat 0 pe apX, drumurilede fier 0 navigatiunea cu abur, po0a, telefonul pi telegraful,atitea puternice mij16ce de comunicatiune pentru cugetare 0pentru transportul mIrfurilor, an exercitat 0 exertitézI o bine-faat6re influentl asupra intregiT NrietT a omeniriT din tote punc-tele de privire.

91. Comerciii interior §i exterior. Comerciul amers paralel cu desvoltarea productiuniT 0 cu facerea aloede comunicatie, MaT intiin el s'a mi§cat in cercurf midi depopulatiune, apor s'a intint mar departe legind intre ele par.

187

tile unet t6rT cart ad de vindut art de cumpdrat ceva, in finda trecut granitele, ducênd dintr'o tara intr'alta mArfurile matbune i mat clutate. /4a ducem not astAdr marl cantitatt deproducte agricole pe pietele Angliet, Germaniet, Belgiet, Austro-Ungariet, Franciet, Italief, Olander 0 Turie, unde aceste pro-ducte lipsesc ort nu sunt de ajuns, i primim pe pieta nOstrAmulte fabricate textile 0 metalice, mat ales din Anglia, Ger-mania, Austro-Ungaria i Francia, fabricate pe cart nu le pu-tern produce not orl le-am produce prea scump deocamdatl.

TOte schimburile de mArfurt, fAcute in lAuntrul until stat,sub ort-ce forma s'ar face, constituesc comerciul interior alacelui stat, i tote schimburile dintr'un stat i alte state, cu ri-dicata orT cu mAruntipl, constituesc comerciul exterior. Pre-tutindent comerciul interior este mat important, prin suma to-tall a schimburilor, decit comerciul exterior, 0 se bucurl inunele tert de libertate absolutl, adic ilu e supus la taxepentru trecerea din o localitate in aka.

Comerciul exterior, ca ort-ce schimb, se descompune invindare 0 in cump6rare. Ceea ce o natiune duce peste gra-

ca marfA vindua sail in scop de vindare formal ex-portul acelet natiunt. Ceea ce o natiune aduce de peste gra-nitA sad lasl sA intre pe teritoriul sll, ca marfA cumperatlsad numal adusA pe pietele séle, formal importul.

Not exportAm, cam de.regulA, mat mult de cat importAm,in Belgia 0 Anglia, 0 importAm mat mult de cAt exportAm,din Austro-Ungaria, Germania, Francia i Rusia. In general,importAm mat mult decAt exportlm.

92. Balanta comerciala. Raportul dintre exportulimportul unet natiunt constitue balanta comerciall pentru

acea natiune. and exportul e mat mare de cat importul, unitconsiderl balanta ca favorabill i natiunea in prosperitate, TarcAnd exportul e mat mare decAt importul, eT considerl ba-lanta ca nefavorabilA i natiunea mergend spre ruia

AcatA consideratiune nu pare riguros adev6ratl. Anglia demat bine de o jumatate de veac importag mat mult de cat expor-tal i dect, dupl balanta comercialA, ea ar trebui sA fie in pa-

nip,

si

188

gub a. cu peste too miliarde let i sa fie aprOpe ruinata. De faptinsa Anglia n'a fost nici odata mat prospera decAt in ace$rdin urma anT cu ba1ant4 nefavorabila. Tot asa se intimpla §icu Francia.

Teoria balanteT comerciale scapa din vedere unele im-prejurart de multa insemnatate economica i anume

1. a cifrele de la export represinta valOrea marfurilorpe pretul de vinclare, fara costul transportulut 0 al asigurarit,Thrà profitul mijlocitorilor §i comisionarilor, pe cind cele dela import represint& i costul tranvortulut pang la granitl §icostul asigurarit, cari costurr, and transportul se face pe vapore naPonale, Tar asigurarea este platita unet societap a nóstre,intra tot in profitul nostru ;

2. ca nu tote importatiunile i exportatiunile se inregis-Val la vama 0 a multe obiecte, mat ales pretiOse §i de micvolum, circuidza pe ascuns lava declargiunt;

3. a napunele bogate, ca Anglia, Francia, Olanda, Ger-mania, Statele Unite, facend imprumuturi napunilor mat tinere0 mat sarace, incaséa veniturT mart de Ia aceste imprumu-tin-T, cart nu se trec in registrele vamiT3

4. a Odle civilisate i acelea cart presinta lumii curio-sitatt naturale, opere de arta sail condipunt igienice, atragmultr straint cart le visitézä i lasa sume insemnate de ban!la dinsele. Parisul, Elvetia, statiunile balneare sunt in ast-felde conditiunl, Tar banit lasaff acolo nu se trec in registrelevamiT ;

5. a adese-ort o marfa, care ese din téra pentru un pretde too, este represintata la intrare prin o marfit cu pret in-doit orT prin nict o aIt a. marfa fapt care fal0fica balanta.

Cu tote acestea, daca balanta .comerciala este lipsita deexactitate, când e vorba sa cunóKem situatiunea economicaa und Orr, in trebue sl privim fara grija mi§carea et in t&rile mid, tinere §i sat-ace. 0 indicatiune mat exacta despre si-tuatiunea economica neO da cursul schimbulut.

93. Schipthul (le change). Circulatiunea monetaräde la o téra la alta nu se face tot pe 0 scara w de mare

189

ca 0 circulatiunea mArfurilor. Productele importate se plthesc,in stArile normale, prin productele exportate. Mecanismul aces-tor plAtt este simplu 0 cru ta. transportul costisitor i insotitde risicurt al monetet. Datoriele se acoperg wor prin trate,cand ele sunt egale intre douè Orr. Lucrul e mat gred canddatoriele nu sunt egale. Atunct diferenta se acoperg prin mo-neta Ora unde se face plata. Pretul cu care se cumpërg ac6stgmonet1 se numwe schimb (change).

Cand biletele de banca, moneta sail tratele unet Oa secump&A cu valdrea legall, atunct schimbul e la egal (au pair);cand insg se cumpèrg mat scump ort mat Teftin, schimbul ed'asupra egalulut, in urcare, sail sub egal, in scgdere. In ge-nere schimbul e la egal cand datoriele intre cloud OH se potcompensa farg nevoe de transport de monetl; e d'asupra ega-Willi, cand o tera are mat mult de plAtit celeilalte; e subegal, cand o Oa are mai mult de primit de cat de plAtit celet-lake.

Acest curs al schimbului, continua variabil dar in midproportiT, inKiintézg pe bancherit i comerciantit unet t6r1,despre situatiunea datorielor 0 creantelor acestet trt fatA decelelalte natiuni cu care se ggswe in relatiu-il comerciale.

94. Vama §i regimul vamal. Pentru a percepetaxe asupra mgrfurilor cart intrg sail ies dintr'o 011, pentrua impiedica uneort e0rea unor mgrfurt tail intrarea altora 0pentru a constata mi§carea conierciulut exterior, guverneleail stabilit la granite posturI vamale. Taxa perceputg se nu-meFe drept vamal or! vamg.

Taxele de export sunt rail. Sp considerg ca o bung po-iticg economicA orice rnesurg care inlesneFe vindarea pro-ductelor nationale pe pietele strAine. Uneort se acordA expor-tatorilor chiar recompense, numite prime de exportatiune, cumacordgm not spirtula Numat cand se simte nevoia de a seimpiedica, in interesul consumatiuniT interiOre, scurgerea untaproduct, se infiintezg taxe asupra exportului.

Taxele de import sunt multe 0 felurite ; ele constituesco parte insemnatg din veniturile unul stat. (In budgetul nostru

190

din 1902-1903, vamurile sunt preveclute cu 22 milidne ;e de notat c acest Venit a scalut considerabil din causacrisel : alta data se ridicase la 34 milidne).

Stabilirea acestor taxe se face dupa doue sisteme va-male : sistemul restrictiv, in care intra regimul prohibitivcel protector, si sistemul liberal, in care intra regimul liberulut-schimb si cel fiscal.

Sistemul restrictiv impune taxe grefe unor marfurt sta.ine mat mult in scop de a impiedica importatiunea lor si dea sprijini productihnea similara nationala, deal in scopulfiscal, de a spori venitul budgetar. Cand taxele sunt asa demart incat se impiedica importatiunea unor marfurT, avemregimul prohibitiv. and ele sunt cumpenite spre a ajutaproductiunea nationala si a o pune in positiune de a luptacu concurenta straina, avem regimul protector. Prohibitiuneaeste combatuta de sciinta, ca aducetdre de pagube i ingreui-tore pentru trait" ; ea expune natiunile la resbdie vamale,vatamatcire pentru amendoue partile. Regimul unet protectiuntrationale este preferabil, cand se urmaresce inzestrarea linertert cu industrit posibile si rentabile pe cart concurenta le-arucide de la nascere, cand e vorba de crearea unor munctnout i unlit traiti mat bun pentru populatiunea muncitóre,saii and are de scop neatarnarea economica a uner tett Darchiar i atunct se impun consumatorilor sacrificie uneorrprea marY.

Sistemul liberal se preocupa mat mult de interesele con-sumatorilor decat de ale producetorilor i urmaresce inlesnireacomerciulur exterior si asigurarea unor aprovisionart abundantecu pretul cel mat ieftin posibil. Cand lipsesce ortce taxa va-mall, avem liberul-schimb. Acest regim insa nu exista, subforma ahaoluta, nicairf. Chiar in Anglia, Ora cea mat liber-schimbista, unde materiele prime si obiectele fabricate suntscutite de ortce taxe, exista unele producte de consumatiune,ca ceaiul, caféua, tutunul, vinul, alcoolul, cart platesc vamala intrare. Aceste taxe nu tintesc la vr'o protectiune, cad uneleproducte n'aa similare in Ora, ti all numat un caracter fiscal.

si

si

191

and exista taxe, dar numaT in scop de a procurastatului un venit, avem regimul fiscal. Aceste taxe, in deob$emoderate, tintese la inlesnirea comerciulul 0 consumatiuniT,cautând in cre§cerea ch'culatiuniT marirea venituluT tesau-rului.

Intre sistemul restrictiv 0 cel liberal, exista de fapt unsistem mixt, care scute§ce de vama materiele prime -0 punetaxe maT moderate asupra obiectelor fabricate, pentru ca sainlesnésca exportatiunea productelor teriT. Acest sistem sevede in tractatele de comerciti ce se incheie intre natiunT. Prinele se ajunge la o stabilitate- de relatiunt comerciale, pe untimp determinat, i aasta stabilitate este favorabila produce.torilor 0 comercianplor din amendoue partile, pentru ca lecla putinta de a'0 calcula activitatea lor, la adapost de sur-prinderT vatematdre.

95. Intreposite si transit. MU tote marfurile carTintr a. in o téra sunt vindute ; cite-odata ele nu gasesc cum-peratorf 0 sunt silite a se intdrce inclarat orT numaT trec prino tea ca sa intre in aka téra. Ar fi nedrept 0 impoveratorpentru circulatiune, ca aceste marfurT a platésa taxe va-male in tote Odle prin care trec or! in Odle unde inträ darnu se pot vinde.

Pentru inlesnirea afacerilor s'art infiintat in unele loca-litAtT intreposite, carT sunt considerate ca ni§ce teritOre neutre,uncle se depun marfurile 4thine, fail a li se cere taxa va-,mala inainte de 'a intra in consumatiunea generala, adica in-ainte de a fi vindute pe teritoriul national. Daca marfurilen'ail gasit cumperatorf 0 sunt reexpediate in strainatate, elereman scutite de vamI, In acest chip intrepositele ofera co-merciuluT doue avantaje : aminarea platiT taxelor vamale pinacind marfurile importate sunt vindute 0 permisiunea reex.porthriT fail plata de vama. In oraele cu intreposite se facadesea-orl vinderT publice de marfurT, cart atrag cumperatorTdin departare. A

Marfurile cart trec prin o Ora, imprumutindu-T numardile de comunicatiune, pentru a fi duse in aka tea, se nu-

192

mese mirfurf de _transit ; ele nu plitesc taxele varnale aletdriT prin care trec.

96. Crisele. Intreprinderile pentru sporirea produc-tiunir si activarea circulatiunir, intru:cAt se rézimi mar multpe credit, sunt expuse la tulburirr periculOse, cad* aduc martpagube : aceste tulburirr sunt crisele economice. In terile, undecreditul intervine putin ca mijloc de schinth, crisele nu suntcunoscute.

In crise se constati trer periOde : a pregitirer, a expan-Siunir sail inflamirir i a contractiunir.

Crisa se pregitesce in epoca de prosperitate, crid pro,ductiunea este abundanti si se vinde cu pret bun. Atunctcapitalurile se sporesc si cautl utilisare rentabili. Proclacètoriragricolr i industrialf ig miresc sfera activititir lor, miresccreditul comerciantilor dcarr la rindul lor, pentru a scurge marmulti marfi, intind creditul; intreprinc16torir gisesc banfmar ieftinr si se aventi in muncr, in comerciurr si in specu-latiuni indrisnete.

Atunci incepe periOda expansiunir sa inflamirir. 0 itvtreprindere fericiti i urcarea repede a actiunilor acester in.treprinderi zipicesce lumea i o impinge la cumpëriti detitluri ale intreprinderif, provocand astfel la urcarea cursulurlor orT la cump6rArr de titlurr pentru intreprinderrearl' le gâdiI speranta castigulur. Cine cistigi se di la trait"!luxos, care scumpesce mirfurile ; din acésti pcumpire castigiproducetorir, comerciantir i lucrAtorif, cad la rândul lor con-suma mar mult si mar larg, i concuri astfel fr t bagede sémi la urcarea pretulur mirfurilor. In total se produce6 umflare generali a preturilor, o crescere corespondenti abeneficielor i o activitate economici .supraexcitati in totedirectiunile. Acésti expansiune este considerabil favorisati decredit, cid* oferta capitalulut e mare. Desechilibrui intre obli-gatiunile contractate i indeplinirea la timp a acestor olaligt-tiunT se produce fatal.

Un eveniment sup6ritor, ca o recolti rea saü neisbindamid mad intreprinded, e de ajuns ca s sperie pe eel sfiiciosi

similare,

198

panica -e comunicativl. Lumea se grAbesce a transformain monetS titlurile i atunci incepe saderea lor, care se pre-cipitä in jos maT repede cleat se efectuase urcarea. Cei carTail datorii de plait vind pe mice pret ; falimentele se gra-mädesc ; cSderea unei case marl trage in ruinS o Multimede case mai mid in leglturS cu dinsa ; cei slabi se prabusesc ;firmele mai solide suipendS creditul ; bgncile ridia bruscscomptul. Acésta e peridda contractiunii, in care creditul serefusS, falimentele se spores; fabricele isi imputinézS produc-tiunea, viéta economics este intru-d.tva suspendatS.

Din norocire, acéstS periOdS teribilä nu tine Inuit.DupS ce crisa si-a fScut victimele sele, capitalul, atras deextrema ieftinatate a titlurilor si a mArfurilor, se aratS dinnoil mai prudent pe piét i incepe a da puteri vietii eco-nomice. Activitatea reincepe mai putin indrisnet i cu maTmult calcul.

Aceste crise se pot cornbate si chiar preveni prin mij-lbcele recomandate de sciinta, care cere guvernelor s spo-résa basa metalia a circulatiunii biletelor de banc i säinterclia biletele prea micT, órnenilor sl se abtinS de a cum-p&a prea mult pe credit in pericida de expansiune, Jar Win-cilor sa ridice la timp scomptul.

Se disting trei feluri de crise : crisa comerciaI i mo,netarS, crisa industriaI i crisa de bursa sail krachul.

66984 13

si

V

Consumatiunea aiutiel

SUMAR: 97. Diferite consumatiunt 98. Consumatiunea preservadvit : asigurit-rile. 99, Populatiunea g legea WY Mahlins.loo. MiKarea popu-latiuniT. lot. Pauperism gi asistentK. 102. Statul gi misiunea IA-203. Imposite gi imprumuturt 194. Datoriele statulut

97. Diferite cohsumatiuni. Trebuintele traiuluT nefac sg muncim, sl producem, sl economisim, sg punem incirculatie avutiele ; satisfactiunea cat maT depling i maT in-grijitg a until trait' bun este scopul intregiT nóstre activitAtT.Trebuintele sunt satisfAcute prin consumarea utilitAtilor. Con-sumarea este distrugerea repede ori cu incetul a utilitatilor.

UneorT distrugem utilitAtT, pentru a conserva o utilitateon pentru a crea Alta utilitate, cum facem and consumgm,pentru intreOnerea 0 cultivarea nóstrA orT pentru intretinerea0 repararea bimurilor orT Pentru a transforma o utilitateintealtg utilitate mai mare sail egall. Agricultorul consuAIAmuncg, semintg, capital, pentru a ave o recoltg mar bogatg;fabricantul consumg muncg, materiT prime, capital pentru aproduce utilitAtT maT marT. Aceste consumatiunT, cari se trans-formg in alte utilitAtT, sunt considerate ca n4ce avansurTfgcute productiuniT 0 se numesc consumaliuni reproductive.Uncle utilitAtT se consumg repede, ca materialele prime,salariele, cheltuielile generale, cu im cuvint cele care setransformg in producte 0 constituesc capitalul circulant ; al-tele se consumg incet, ca clgdirile, ma0ne1e, etc., carf eon-stituesc capitalul fix.

195

AlteorT utilitatile se distrug fr voia ruistra, ca in casulintreprinderilor neisbutife din causa unor combinad gre0teorT unor intimplarT nenorocite, cum e focul, inecul, grindina,etc., sail cu voia n6stra, ca in cheltuielile de lux, carT suntni,ce consumatiunT relativ costisiteire i relativ superflue, darcar! i ele sail contribuit insemnator la progresul omeniriT.Aceste consumatimi, carT nu se tran'Sforma in alte utilitatTcel putin egale orT se pierd cu totul, se numesc consuma-/tune' neproductive.

98. Consumatiunea preservativà.. Sunt unele con-sumatiunT carT nu se transforma in aka avutie, dar earl garan-téz g. pe proprietarut unuT capital, Casa orT fabrica, recolta or!marfa, etc., in contra pierderiT acestul capital, cand vr'unaccident l'ar distruge. Acdsta consumatiune ['Arta numele deprewvativa i e concretisata in asigurare, unde 6meniT platesco mica prima anuall (acésta e consumatiunea preservativa) ca

garanteze capitalul lor, cind, prin vr'unul din accidenteleprevOute in contractul de asigurare, acest capital s'ar distrugein parte sail in total.

Asigurarea are ca principiil fundamental despagubireaasiguratuluT de pagubele ocasionate de unele sinistrurT, cacul, apa, grindina, etc. Cand despagubirea este repartisataproportional intre maT multi asociatT, car! sunt i asiguratTasiguratorT, avem sistemul asigurariT mutuale; in acest sistem,fie-care asigurat este despagubit de intregul asociatiuniT depagubele pricinuite prin accidentele prev6dute in contract. CAnddesphgubirea este data de o societate de asiguratorT, inschimbul uneT sume convenite (prima anuall), avem sistemulasigurariT cu prima fixa; in acest sistem, asiguratiT sunt deo-sebiti de asiginItorT. Aceste asigurarT produc uneorT marlbeneficie societatilor de asigurare.

Sunt. multe forme de asigurarT. Pentru lucrurT, avem asi-gurarT de transporturT maritime orT .pe uscat, 0 contra focu-luT, grindineT, mortalitatil vitelor, falimentelor, etc. Pentru per-stine, avem asigurarT de vieta, in contra accidentelor, pentruconstituirT de (iota, de renta vidgera, etc. In rândul asigu.

sly

fo.

pi

196

Tgrilor intrg i societgtile de ajutor mutual, pentru cas de bólg,ingropgciune, pensiune.

Cele maT insemnate societAtT de asigurare din Romaniasunt Dacia-RomAnia, Generala, Nationala, Patria, pentru asi-gurgri cu primg fixg, Unirea, pentu asigurgrT mutuale.

99. Populatiunea i legea lui Malthus. Intre po-pulatiunea uneT OrT i marile fenomene economice (produc-tin ne, circulatiune i consurnatiune) existg raporturf forte strinse.Unde sunt multi OmenT muncitorT i culT, avutia cresce, bu-nul traiii se res1:4ndesce, miscarea economicg e mare, darconsumatiunea e multg. Unde populatidnea e rarg, nedeprinsäcu m'unca i ncultg, avutia e puting, traiul sgrAcgdos,carea economicg slabg, consumatiunea insuficientg. Pentruacésta, cestiunea populatiuniT interesezg economia politicg.

Populatinnea und rY, Intr'un moment dat, se compune din intregulvietuitorilor cittorva generatiunY. Ea se perpetueza renoindu-se cu tendenta decrescere. Dacit media nascerilor anuale la Europa este 34 la mie j a mortilorde 25, media cresceriT anuale a populatiunit este de 9 la mia de locuitorT.In Romania, dupa recensamInt, populatittnea e aprope de 6 miliOne lo-cuitorY, iar dedia nascerilor anualli trecênd de 40 la mie i a mortilor de 28stvem o crescere anuall de i2 la mie.

Populatiunlie sunt grupate pe diversele 04 ale globuluT In cantitateproportionalit cu millOcele de trait din localitate. VIille, psurile arabile,r6stele maritime, minele, fortete motrice, orasele marT favorisdza formvea uneTpopulatiunT dese.

Economistul englez Malthus, studiând cestiunea cresceriTFopulatiuniT si a mijlOcelor de trait'', ajiunge la conclusiuneaa, la periOde de 25 any, populatiunea cresce in progresiunegeometria, pe and mijlOcele de subsistentg cresc in propor-tiune aritmetia. De aci formula urmgtOre, cunoscutg subnumele de legea luT Malthus :

Progresiunea populatiuniY I 2 4 & 16 32 64 128 256Proportiunea subsistentelor : I 2 3 4 5 6 7 8 9

De unde ar urma, a populatmnea uneT trT ar cresce,in curs de do0 veacurT, de la un milion la 256 miliOne, peand mijlOcele de subsistentg n'ar spori deat de 9 orl. Dead Tuptura echilibrului dintre num&ul consumatorilor i can-

mi,-

ultimu

si

19/

titatea lucrurilor de consumat 0, ca o necesitate pentru re-stabilirea echilibruluT, miseria, pKivatiunile, morPle premature,epidemiele, f6metea, r6s136e1e. Pentru a preveni aceste cala-mitgtT, Malthus propune maT multe m6surT, dintre carT ceamaT putin ostilg virtutii 0 ferkiriT este constringerea moralgintru intirclierea cgsgtorielor, pâng and tineriT sunt asiguraticl vor puté creFe 0 educa pe copiii' lor.

Legea pastoruluT protestant Malthus nu este riguroiexactg. Populatiunea, departe de a cre,te pretutindenT inacéstg proportiune, in unele Off, ca Franca, Austria 0 oparte din State le-Unite, este aprópe stationarg, iar pgmintul,apr6pe jumgtate nelucrat (o mare parte din America, din in-sulele Oceanid, din Africa, chiar din Asia 0 din Rusia euro-peang) 0 in mare parte WI lucrat, he oferg incg pentru multtimp destule mijlóce de subsistentg.

Too. Mi§carea populatiunii. Populattunea mergecrescend; in unele tërT crwáerea e mai repede, in altele e maiincetg. Amendouè aceste fenomene presintg multe neajunsurTpentru un stat. Când creFerea e repede, se indésg prea multilocuitorT pe o intindere de pgmint 0 se cere de la sol .0 dela sub-sol mat multe utilitki. Dacg crwCerea merge in pro-porpune cu sporirea capitalurilor §i a dLbweurilor industriale,cum se intimplg in Anglia, populatiunea pOte duce o vietgbung. Dacg cre§cerea merge maT repede deck sporul capita-lurilor 0 al debweurilor, cum se intimplg in Belgia, in multepart1 ale ItalieT, 0 in unele pgrp ale Germanid, populatiuneaeste expusg la suferinte : oferta muncil e pe acolo mai maredeck ceremea, salariele se miworézg, lupta pentru trait"' se ingreuiézg, miseria bate la we 0 muncitoriT sunt siliti sg. emi-greze. Dar 0 fenomenul crwceriT incet a populatiunil de-notg o slgbire a puterilor vitalT ale natiuneT, care se traducein mare pagubg politicg 0 economicg, prin scgderea presti-giulul exterior 0 prin trecerea munciT in rnâna,strginilor, canse suprapun economice,ce 0 politice,ce locuitorilor autoch-tonT. Natiunea se molemce 0 merge spre decadenpi.

Emigrarea, determinatg de greutkile traiulta, de piedice

198

aduse aspiratiunilor oni de dorinta unor beneficie Mar marl,este pgrgsirea fail gand de intórcere a VriT natale si stabi-lirea in alte terT. Ea aduce in. multe casurl folOse atat emi-grantilor, cat si tdriI de emigrare, care se usural de plusulpopulatiuniT, cat si te'riT de imigrare prin sporirea factorilorde productiune,

and emigrarea se face -pe un teritor national, departede metropoth, ea se nurnesce colonisare. Guvernele adeseorlfavorisézg colonisarea, pentra sporirea avutiel populatiuniT sia statuld. prile maritime ale EuropeT air coloniT pe celelaltecontinente.

rot. Pauperism §1 'asistenta. In tote timpurile siin tote locurile s'ati ggsit 6menf earl trgiesc in strimtorare, carTn'aii mijlóce pentru indestularea trebuintelor de clpaenie alevietii, ca hrana, imbrgcOmintea, adgpostul-, carT sufer de multehpsurT. Cand strimtorarea merge pang la privatiud de unelenecesariT ti-aiuluT si este permanentg, pentru o parte din p0-pu14tiune, avem pauperismul. Acest fenomen se manifestäcate-odata in populatiunea ruralg (te'ranul nostru sutere uneorTde lipsa de porumb), dar maT des in populatiunea oraselor simaT cu sérni in centrele industriale, unde sunt grOungdite multefarniliT *de muncitorl si conditiunile traiuluT sunt mai grele.

Causele pauperismuld se pot reduce la infirmitOtHe na-turale (se nasc slabT, subrecli, slut1),' la accidente, la vitiurT(lenea, betia, jocul la noroc, etc.). Omenif cOcluti in acestästare duc cu greii viéta, sunt elemente de propagarea mise-rieT si de tulburare socialg, rnaT ales in Wile unde dispro-portiunea averilor e prea isbitOre.

E peritru interesul societgtiT si o cestiune de umanitate,ca pauperismul sg fie impiedecat de a se intinde si cat sepóte de usurat. Pretutinded statul si particulariT ail venit inajutbrul celor strimtoratl si ati cautat sä inlgture plaga pau-perismuld. Acésth ajutorare este asistenta, care se manifestgca publia cand vine de la comunä, judet, stat, ca privata,cand vine de la buravointa particularilor. -NotAin ca fapte aleasistcntet : atelierele de caritate, carT dau de munch' celor

199

strimtoratT; ajutOrele in banT si in obiecte, pe vremurT defOmete, de foc, de inundatiT, de iérna aspra ; asistenta per-manenta, prin asilurT 0 in alte modurT, a indivislilor 0 fami-lielor incapabile de a'§T c4tiga existenta; légenele, spita-lele 0 .ospitiurile, unde se cresc prunciT, se cautg bolnaviT, seingrijesc infirmiT si betraniT ; §colT practice 0 societatT de

.. protectiunea unor categoriT de pers6ne.,Farg indoiéla, a asistenta trebue acordatg numal ace-

lora carT o merita, iar nu 0 acelora pe carT vitiul IT tine instare de pauperism, cad atund ar fi un premiti de incurajarepentru vitiosT.

Toz. Statul §i misiunea lui. Statul este organi-sarea und inchiegärT sociale, cu tendentg de a'T asigura catmaT mult existenta si propg0rea. Ei e considerat ca repre-sentantul si girantul intereselor sociale.

Misiunea statuluT este, pe de o parte, de a garanta exis-tenta societatiT pe care o represintg, jar pe de alta parte dea face cea ce e util pentru existenta 0 desvoltarea eT. De aciurmeza done sera de atributiunT : unele obligatoril, altele fa-cultative.

Misiunea .obligatóre a statuluT este, sa apere teritoriulnational in contra nal/glint du0nani1or, sa apere avutul, viéta0 libertatea persOnelor in contra orT-caruT atac din afara oridin läuntru, sa garanteze tutulor siguranta vietiT i a munciT.Acésta misiune este bine indeplinitg, cand statul a ajuns saaibg o armatá mare, bine organisatä 0 instruita, inzestratacu tot ce trebue resboiuluT, o politic bine intocmita, o justitiecapabila, expeditiva si nepartinitOre, organe carT a redactezelegea 0 sa impung respectarea eT, o seriOsa administratiunefin antiara.

Misiunea facultativa a statuluT este, sa facg tote acelelucrarT utile pentru existenta 0 propa0rea societgliT, pe careinitiativa privata nu le pOte efectua ori le efectudza putinmultumitor pentru interesele- obsteFT. Ast-fel a remas in sar-cina statuluT in mare parte instructiunea 0 asistenta publica,p'rotectiunea incapabililor, serviciul postal 0 telegrafic, lucra-

200

rile public; drumurile ca aparat circulator al organismuluisocial, regulamentarea mnurilor i greutatilor, a moneteT me-talice i fiduciare. 0 singura conditiune se pune statuluT, cande vorba de atributiunile facultative : sA nu's1 insusésca mono-polul functiunilor utile, ci sa lase a se desvolta i initiativaprivata, bine inteles sub controlul i privighTarea statuluT, careremane representantul i girantul intereselor generale.

Pentru a'sT puté indeplini cat maT bine acéstI indoitamisiune, s'a recunoscut statuluT dou6 prerogative fundamen-tale : puterea de a face legT, adicI de a supune tóta popula-tiunea teritoriuluT la nisce anumite regulT de purtare, i pu-terea de a stabili imposite, adica de a lua, chiar cu sila, dela totT locuitoril, sumele considerate necesariT pentru indepli-nirea misiuniT sele.

103. Imposite.§i Imprumuturi. Pentru -ca statulsI aiba o buna armatI, o politie suficienta, o justitie capa-bill, o administratie sericisa.", organe pentru facerea i pentruexecutarea legilor, i sa's1 indeplineascA acele atributiunT fa-cultative, pe carT initiativa privatI nu le póte indeplini destulde multumitor, are nevoe de multe cheltuiell de personal(serviciele functionarilor) si de material (la ostire, icóll, lucrartpublice). Mijlócele pentru a face aceste cheltuelT trebue sä leiea de la populatiunea ale card interese le servesce. Parteacontributiva a fie-caruT locuitor la cheltuielile statuluT se nu-mesce imposit.

Sunt imprejurIrT in earl veniturile ordinare ale statului,provenite din domeniul public si din imposite, nu sunt deajuns pentru a acoperi cheltuielile necesariT. Asa, une-orT statulse vede silit sI mobiliseze arrnata i s'o tina pe picior dedefensivl orT chiar s'o pornésca in rèsboiti; alte-orl este silitsa intreprinda, pentru propria sa ap6rare._ orT prosperitate,lucrIrT, ca druthurT de fier, fortificatiT, porturT, dokurTi edifi-ciT, etc., car! reclamA milicine; in fine, cate-odata, din causaunor crise economice sail unor desastre, budgetele se incheiacu deficite marl, ce nu se pot acoperi prin imposite. In ast-fel de imprejurarT imprumuturile se impun.

201

Imprumuturile de capetenia ale unur stat sunt :irriprumutul fortat, un fel de imposit extraordinar asupra

averil indiviclilor, pe care une-orr stattil se obliga a-I restitui,capete i dobinclf, la o epoca.determinata ;-

renta perpetua,. un fel de titluri, pentru care statultesce dobanclr, fara a contine o epoca fixata pentru plata ca-petelor, ci r6mane ca statul sa le platésca cand va crede decuviinta ;

renta amortibild, ale carer titlurf porta dobanclr i suntachitate prin &aged' la sortr periodice.

Imprumuturile pe renta se fac prin subscriere publicasail prin mijlocirea bancherilor, ernitendu-se titlurT norrunativesi mar des la purtator, cu dobancla anurnita. la 100 capitalnominal.

104. Datoriele statultg. Statul are dou felurr dedatorir: datoria flotanta i datoria consolidata.

Datoria flotanta, forte variabila i discreta, cuprinde su-mele pe earl* statul le datoresce la diferitT creditocr, pe bonurrde tesaur, cu dobanylr diferite cu scadepte scurte. Ea pro-vine mar ales din trebuintele momentane ale tesaurulur, careare plati urgente de facut i n'a putut Inca incasa veniturilebudgetare pe carr avea dreptul sa compteze.

Datoria consolidata cuprinde tOte imprumuturile in renta,inscrise in registrele statulur i cunoscute publiculta, pentruplata dobanclilor ori anuitatilor carora budgetul contine su-mele necesarii. Datoria statulur roman trece peste 1.500 demiliOne, pentru care budgetul servesce o anuitate de peste84 milicine.

Tendenta catre imprumuturr nu trebue incurajata ; eletrebuesc tinute sub limita puterilor de productiune ale uner161. Usurarea datorier publice trebue sa fie preocuparea con-stanta a unur stat. Acdsta usurare se efectuéza, in anir deprosperitate, prin rescurnp&area rentelor perpetue, prin acti.varea amortismentulur i prin conversiunea imprumuturilorcu scaderea dobanclilor.

p1A-

I

TABLA. DE MATERII

Prefata ,

Paella

3

PARTEA I

Instruetiunea elvleaI. Drepturl gi datoriI : Obiectul studiulut - 2. Cealénul. -

3. Drept i datorie. - 4. DrepturY naturale, poultice5. Datorrf catre sine. - 6. DatoriY dare semeniY nostri.- 7. Da-toriT cthre familie. - 8..Datorif sociale. - 9. Datorrf cavestat. to. Obligatiunea scolard. - ii. Obligatiunea12 Obligatiunea fiscalt - 13. Impositele. - 14. Budgetul .

Organisarea statului: - 15. Comuna: organisarea i misiunea -I 6 Judetul: organisarea i misiunea Jut Statul,- 18.Legea fundamentall a statulul Puterile statulut -19. Ptne.Tea legislativth - 2o. Puterea execuliva. - zi. Puterea judeca.torisca

PARTEA II

Notiuni de drept usualI. Din dreptul civil.- A. Perthnele : - 22. Pers6nele. - 23. Drep -

turf civile i pohtice. - 24. Pierderea drepturilor. - 25. Con.ditiunea strainilor In Romania.- 26. Statul civil : actele starifcivile. - 27. Minoritatea. 28. Tutela. - 29.. Emanciparea -30. Interdictiunea

B. Proprietatea : - 31. Proprietatea : biome( mobile si32. Usufruct. - 33. Servitute. - 34. Ipotece. - 35.

DobAndirea proprietatil prin succesiune, prin testament, prindons une

C. Obligetfiunr : - 36. Obligatlunt - 37. Diferite contracte.-38. Mandat. - 39. Cautiune

5

37

53

73

95

t. -

-et

immo-

bile,

,

IL

204

II, Din procedura eivill: - 40. Procedure civill. - 41. Judeciitoriacomma. - 42. Judedtoria de ocol. - 43. Tribunalul. - 44.Curtea de apel.- 45. Arbitragiul. - 46. Curtea de casatie, -47. Executinnea dila. - 48. Deschiderea uneT succesiunT . .

III. Din dreptul penal : - 49. Dreptul penal. - 5o. Infractiunile si

pedepsele. - 5 t. Complicitatea. - 52. Cause carT apail. de pe-dépslt sett o micsored. - 53. Crime de Inaltli tritdare. -,-. 54.Crime si delicte In contra ConstittitiuneT. - 55. Crime si delicte Incontra intereselor publice. - 56. Crime si delicte In contra par-ticularilor. -- 57. Contraventitml politienescr. --r 58. Din pro-cedure criminall ... .. .. '

IV. Din dreptul comercial : - 59. ComerciantiT si acte de co-merciti, - 60. Cine pette face comercit. - 61. ObligatiunitecomerciantuluT. - 62. Efecte de comerciti. - 63. Camere decomercit.- 64. Falimentul.- 63. Bancth-uta.- 66. Reabilitarea.

Paeina

III

137

144

PARTEA III

Elements de economie politickI. Introdudere: - 67. Trebuinte. - 68. UtilitAtT. - 69. Avutia. -

70. Economia politid T57U. Productiunea avutiet : - 71. AgentiT prOductiunit --, 72. Nature.-

73. Munca. - 74. Organisarea mune( t cooperattunea si divi-stunea munciT ; libertattla munciT ; asociatiunea. - 75: Cephe-id: masinele 159

III. Repartitiunea avutiel :- 76. Remunerarea factorilor productiumt -77. Partea proprieterulut --,78. Partea capitalutuT. - 79. ParteaintreprinilètoruluT. - 8o, Partea muncitoruluT . , . , . . . 167

IV. Circulatiunea avutiei : - Si. Schimbul. - 82. Valdrea. - 83. Mo-neta gi etalonul monetar. - 84. Creditul. - 85. Banca. -7. 86.Biletul de bapcl. - 87. Bence nationall a RominieT. - 88.Alte institute de band. - 89. Comertul. - 90. MijlOce de co-municatiune. - 91. Cornerciii interior si exterior. - 92. Balsa tacomerciall. - 93. Schimb (chance). - 94. Varna gi regimulvamal. - 95. tntreposite si transit. - 96. Crisele 174

V. Censumatiunea avutiel: - 97. Diferite consumatiunt - 98. Con-sumatiunea preservativist asiguritrile. - 99. Populatiunea gi

legea liff Malthus. - too. Migcarea populatiunit - tot. Pau-perism si a sistenta. - 102. Statul si misiunee WT. - 103. Int-posite gi Imprumuturt. - 104. Datoriele statulul , . . 194