INSAMANTARILE ARTIFICIALE
INSAMANTARILE ARTIFICIALE
Biotehnologie de generaţia I-a, ce permite
multiplicarea descendenţei unui mascul
valoros, dincolo de limitele biologice ale
acestuia
Aplicată pe scară largă la bovine şi ovine şi,
într-o măsură mai mică, la celelalte specii
Oferă avantaje de ordin :
Economic
Zootehnic
Medical
Cuprinde patru etape principale :
Recoltarea spermei
Examenul materialului seminal
Ex. Macroscopic
Ex. Microscopic
Ex. complementare
Diluarea si conservarea materialului seminal
Refrigerarea
Congelarea
In gheata carbonica
In azot lichid
Inocularea materialului seminal
A. Recoltarea spermei
1. Vaginul artificial
Imita conditiile de temperatura, presiune si lubrifiere din vaginul femelei in estru
Alcatuit din : carcasa cu robinet, camasa din latex + inele de cauciuc, pahar colector + protectie
Recoltarea se poate face pe o femela in calduri spontane sau induse hormonal, pe manechin sau pe un alt mascul
Folosit la taur, armasar, berbec, vier, caine
2. Electroejacularea
Stimularea centrilor nervosi ai erectiei si ejacularii din maduva lombo-sacrala, cu ajutorul unui curent electric de joasa tensiune
Se practica la taur (electrod endorectal bipolar) si berbec (electrod endorectal monopolar si electrod lombar monopolar)
Avantaj : poate fi folosita la masculii cu impotenta de copulatie (impotentia coeundi)
Dezavantaje : ejaculatul este inferior d.p.d.v. cantitativ si calitativ celui obtinut cu vaginul artificial ; uneori se poate produce ejacularea in furou
3. Metoda prezervativului (condomului)
Se practica uneori la armasar, de regula ca un
expedient
Pe post de prezervativ, se poate utiliza o manusa
obstetricala pentru ETR
4. Metoda manuala (masturbarea)
Se practica la vier si la caine
La vier – elementul esential este presiunea
exercitata de operator cu degetele la nivelul
portiunii spiralate a penisului, analog papilelor
cervicale ale scroafei
La caine – presiunea trebuie exercitata la nivelul
bulbilor glandului, iar penisul se orienteaza
posterior
5. Masajul transrectal al veziculelor seminale
şi al ampulelor canalelor deferente
Este o metodă practicată uneori la taur, în cazul
impotenţei de copulaţie
Prezintă dezavantajul că ejacularea se produce fără
erecţie, în furou, iar în cazul masajului prea
energic al gâtului vezici urinare există riscul
amestecului spermei cu urina.
Avantajul principal constă în simplitatea metodei,
care nu necesita nici un fel de materiale
suplimentare
B. Examinarea materialului seminal Este precedata de si corelata intotdeauna cu examenul fizic
general al reproducatorului mascul.
1.Ex. macroscopic:
Volum– se apreciaza imediat dupa recoltare prin citire directa in paharul de recoltare
Culoare- se apreciaza subiectiv imediat dupa recoltare si variaza in functie de specie, concentratia in spermatozoizi sau prezenta substantelor straine in ejaculat (sange, puroi, urina, etc).
pH – apreciat cu ajutorul pH-metrelor; exista o corelatie directa intre calitatea spermei si pH-ul acesteia (cu cat proba de sperma este mai buna cu atat este mai acida)
Miros
2. Ex. Microscopic:
Concentratia materialului seminal - 2 tehnici:
-tehnica hemocitometrica: adaptata dupa tehnica de numarare a globulelor rosii.
- metoda electronica (SQA): mult mai rapida si mai exacta.
Mobilitatea spermatozoizilor
- Mobilitatea generala a spermei se apreciaza cat mai repede dupa recoltare, miscarea in val se noteaza cu 5, iar lipsa de miscare cu 0;
- Mobilitatea individuala se apreciaza prin examinarea unei picaturi de sperma proaspata diluata; se va aprecia traiectoria si viteza de inaintare. Mobilitatea individuala se noteaza pe o scara de la 0-5, sperma normala regasindu-se in intervalul 2,5-5.
Morfologia spermatozoizilor – ofera posibilitatea de a pune
in evidenta spermatozoizii imaturi, cu anomalii sau morti.
Se apreciaza imediat dupa recoltare prin examen
microscopic (100x cu imersie) si colorare (albastru de
metilen, violet de gentiana, tus de China, opal-blau,
albastru-tripan-Giemsa, eozina-negrozina, etc).
Intr-un ejaculat normal procentul spermatozoizilor
anormali, imaturi sau morti = max 20%.
3. Ex. complementare:
Testul hipoosmotic – permite aprecieri privind integritatea
membranei spermatozoidului
Proba redox – se bazeaza pe principiul masurarii capacitatii
de reducere a celulelor spermatice prin intermediul unei
substante colorate (albastru de metilen); cu cat decolorarea
amestecului este mai rapida cu atat proba de sperma este
mai buna.
Ex. bacteriologic
- presupune recoltarea separata a fractiunilor ejaculatului si
realizarea de insamantari pe medii pentru germeni aerobi,
anaerobi, micoplasme si fungi; in mod normal in sperma se
gasesc aproximativ 10.000 celule bacteriene/ml.
Ex. imunologic
- urmareste detectarea anticorpilor antispermatici care ar
altera capacitatea fecundanta a spermatozoizilor.
C. Diluarea si conservarea
materialului seminal Diluarea materialului seminal se realizeaza in scopul
fractionarii ejaculatului permitand astfel obtinerea unui numar mai mare de doze de inseminare.
mediile de dilutie trebuie sa contina:
- substante energetice (glucide);
- substante crioprotectoare (glicerina, lecitina din galbenusul de ou);
- substante tampon - mentin constant pH-ul spermei in timpul diluarii si conservarii (citrati, fosfati, tartrati, etc);
- substante care sa activeze mobilitatea spermatozoizilor in caile genitale femele (mucinaza);
- substante care sa impiedice dezvoltarea florei microbiene (antibiotice, sulfamide)
Conservarea materialului seminal urmareste mentinerea
mobilitatii si capacitatii fecundante a spermatozoizilor un timp
cat mai indelungat, inafara cailor genitale femele.
conservarea materialului seminal se poate realiza prin
-refrigerare (pastrare la 2-8C)
-congelare (pastrare in azot lichid la -196 grade Celsius).
Procedee de congelare a materialului seminal:
- congelarea in paiete (mari, mijlocii si mici);
- congelarea in fiole;
- congelarea in pilule – in gheata carbonica la – 79 grade
Celsius– abandonata la ora actuala
D. Inocularea materialului seminal Inocularea consta in depunerea materialului seminal in
caile genitale femele.
Principii care trebuie respectate la inocularea materialului seminal:
- inocularea sa se realizeze in momentul optim pentru fiecare specie;
- depunerea materialului seminal sa se faca la locul de electie caracteristic fiecarei specii;
- instrumentarul folosit la inseminare sa fie steril si incalzit la 38C;
- sa se evite traumatizarea mucoasei vestibulo-vaginale, cervicale sau uterine in timpul inocularii.
Pentru sperma refrigerata: - flaconul cu material seminal se
lasa la temperatura camerei 5 minute; se utilizeaza sperma
care contine cel putin 60% spermatozoizi cu miscari vioaie
de inaintare.
Pentru sperma congelata: - se inoculeaza dupa decongelare
brusca in apa la 36 grade Celsius; se admite inocularea
spermei care contine minimum 35-40% spermatozoizi cu
miscari vioaie de inaintare.
Inocularea spermei la vaca: - de regula se inoculeaza 2 doze de material seminal la interval de 12 ore;
-depunerea materialului seminal se realizeaza in canalul cervical sau in cavitatea uterina;
- pentru depunerea spermei in caile genitale femele se poate utiliza metoda recto-vaginala/bimanuala (cel mai frecvent) sau metoda cu speculum vaginal.
Inocularea spermei la iapa: - depistarea momentului optim
pentru I.A. se realizeaza prin ultrasonografie (folicul peste
35-40 mm) sau numai prin palpare transrectala cand se
identifica modificarile de forma, marime si consistenta;
- inseminarea artificiala ar trebui sa se realizeze cu 12 ore
inaintea ovulatiei;
- materialul seminal se depune in cavitatea uterina.
La oaie: inocularea materialului seminal se realizeaza imediat ce este depistata in calduri de catre berbecul incercator si se repeta dupa 12-18 ore;
- cu un speculum vaginal si seringa de inoculare se inoculeaza 0,1 ml sperma la nivelul canalului cervical.
La scroafa: se folosesc catetere de cauciuc sau plastic care la
extremitatea libera se termina cu o formatiune ovalara (cateterul
cu oliva)sau sunt spiralate asemanator portiunii libere a penisului
la vier (cateterul Melrose);
- varful pipetei se angreneaza in cervix, iar materialul
seminal se depune in corpul uterin.
La catea: - detectarea momentului optim pentru I.A. se realizeaza
prin ex. citovaginal (celule Schollen) sau prin dozarea
progesteronului plasmatic (peste 8 ng/ml);
- depunerea se poate realiza intravaginal, intracervical sau
intrauterin (cateterul Osiris), apoi cateaua se va mentine cu trenul
posterior ridicat 15 min pentru a facilita pasajul spermatozoizilor
in uter