INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA
CUPRINSMotivaie.......................................................................................................pag.2Introducere.....................................................................................................pag.3
Partea I Capitolul I
1.1.Noiuni de
anatomie................................................................................pag.4
Capitolul II Partea teoretic
2.1. Definiie
bolii.......................................................................................pag.14
2.2.Etiologie................................................................................................pag.17
2.3.Patogenie...............................................................................................pag.18
2.4.Diagnostic
clinic(simptomatologie)......................................................pag.19
2.5.Diagnostic
diferenial............................................................................pag.20
2.6.Evoluie.................................................................................................pag.22
2.7.Prognostic..............................................................................................pag.23
2.8.Tratament...............................................................................................pag.23
a) igieno-dietetic
b) medical (indicaii i contraindicaii pentru medicaia
specific)
2.9.Profilaxie...............................................................................................pag.30
2.10.Educaia pentru
pacient.......................................................................pag.31Partea
II Partea practic
Capitolul III
Prezentarea cazurilor:3.1.Cazul I
.........................................................pag.34
3.2.Cazul
II.........................................................pag.43
3.3.Cazul
III.......................................................pag.50
Tehnici de
ngrijire......................................................................................pag.56
Medicamente
administrate.........................................................................pag.69
Rolul asistentului medical n tehnicile de
ngrijire....................................pag.75Capitolul
IVConcluzii.....................................................................................................pag.76
Capitolul V
Anexa
I........................................................................................................pag.77
Anexa
II.......................................................................................................pag.78
Bibliografie..................................................................................................pag.79
MOTTO
A fi nurs nseamn s pori o responsabilitate foarte mare i s ai
foarte puin autoritate.
Pro-Nurse Washington D.C.
ARGUMENT
Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa
uneledintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara
noastra. Este stiut cahipertensivii reprezinta 10% din populatia
generala. In populatia de peste 40 de ani,acestia cuprind 40%, iar
in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%. Cum
stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi
estefoarte crescut pentru intreaga populatie, am vrut ca abordand
acest subiect sa invatcat mai multe despre aceasta afectiune si
despre importanta unei vieti echilibrate;mai ales sa le pot
transmite si celorlalti aceste informatii, in special celor
predispusisa faca HTA.
Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta o crestere a valorilor
tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel
putin 2 determinari realizate in doua sau mai multe vizite dupa
screeningul initial. Valorile normale ale tensiunii arteriale au
fost stabilite de catre foruri internationale: TA < 130/80 mmHg,
interpretate n raport cu vrsta, sexul si greutatea, iar tensiunea
arteriala optima fara risc cardiovascular este 10 g /24 ore)
- Obezitatea, sedentarismul, consum excesiv de carne de porc
- Consumul de alcool (mai ales bere i vin), chiar moderat crete
valorile tensionale
- Fumatul crete riscul complicaiilor cardio-vasculare i
cerebrale ale HTA, ca i evoluia spre HTA malign
- Cafeaua prin cofein determin creteri acute ale TA datorit
vasoconstriciei - Factorii psihoemoionali (viaa ncordat,
stresant)
- Asocierea cu diabetul zaharat, ateroscleroza crete de 2-3 ori
riscul de apariie al HTA
- Consumul cronic de anticoncepionale orale (mai ales cele care
conin estrogeni n cantitate mare)
2. HIPERTENSIUNILE ARTERIALE SIMPTOMATICE
De cauz renal. Din acest grup fac parte hipertensiunile
renovasculare (anomalii congenitale ale vaselor renale, stenoze
aterosclerotice, anevrisme, tromboze, embolii), hipertensiunile din
bolile parenchimului renal ( glomerulonefrit acut i cronic,
leziunile renale de diabet, pielonefrite etc). n apariia
hipertensiunii renale, rolul principal este deinut de o enzim care
ia natere n rinichiul ischemic ( cu circulaia insuficient) i care
se numete renin. Aceasta se transform n snge ntr-o substan numit
angiotensin. E important precizarea etiologiei renale, deoarece
unele forme sunt susceptibile de o intervenie chirurgical (
hipertensiune renovascular, unele pielonefrite). Tratamentul se
adreseaz att bolii de baz, ct i hipertensiunii arteriale.De cauz
endocrin. Din acest grup fac parte:
- feocromocitomul - o tumoare localizat n medulara glandei
suprarenale, caracterizat prin crize paroxistice de hipertensiune
datorit descrcrii n circulaie de catecolamine ( adrenalin i
noradrenalin), dup care tensiunea revine rapid la normal, fiind
adesea urmat de transpiraii profiize i diurez excesiv; .tratamentul
este chirurgical
- rezecia tumorii; hiperaldosteronismulprimar (adenom
corticosuprarenal cu secreie excesiv de aldosteron) care duce la
retenie de sodiu i hipertensiune prin expansiune de volum;
- sindrom Cushing- datorat unei tumori corticosuprarenale sau
hipofizare care se caracterizeaz prin hipertensiune, obezitate,
vergeturi, hirsutism i creterea eliminrii urinare a
17-cetosteroiziior; tratamentul este chirurgical-rezecia tumorii. -
Hipertensiuni endocrine-niai apar n hipertiroidism i in cursul
sarcinii: n cursul primei sarcini poate aprea o hipertensiune
reversibil, recidivnd eventual cu fiecare nou sarcin; alteori
graviditatea agraveaz o hipertensiune arterial preexistent, de alt
natur.
De cauz neurogena.. In boli traumatice, tumorale, inflamatorii
ale creierului care duc la o cretere a presiunii intracranienc sau
n caz de leziuni ale centrilor vasomotori se observ, uneori, o
cretere a tensiunii arteriale.
De cauz cardiovascular . Bolile nsoite de hipertensiune arterial
sunt:
- coarctaia aortic - anomalie congenital cu ngustarea lumenului
aortei, manifestndu-se caracteristic prin HTA n amonte de stenoz i
normo/hipotensiune n aval de stenoz (la nivelul membrelor
inferioare)
- blocul complet
- insuficienta aortic
- ateroscleroza
HTA esentiala: prin care se intelege orice sindrom clinic
hipertensiv,in care valorile presiunii arteriale sunt crescute, in
absenta unei cauzeorganice. Se mai numeste si boala
hipertensiva.Este cea mai frecventa,reprezentand 80-90 % din
totalul hipertensiunilor, si apare de obicei dupa 30 deani, cu un
maximum de frecventa intre 40 si 50 de ani. Incidenta este mai mare
lafemeie, dar formele mai grave apar la barbarti. Menopauza si
obezitatea suntfactori favorizanti, la fel viata incordata,
stresanta si ereditatea. Ereditatea ar jucaun rol foarte important,
afectiunea intalnindu-se in proportie de 20-80% (dupa diferite
statistici) in antecedentele familiale ale bonlavilor. Ceea ce se
transmitear consta intr-o tulburare a metabolismului
catecolaminelor (adrenalina sinoadrelina), care ar sta la baza
vasoconstructiei arteriale. Se pare ca sialimentatia bogata ar juca
un rol.
ETIOLOGIE
Astzi este acceptata conceptia nervist, potrivit creia
predispoziia ereditar este de natur neurogen, legat de o anumit
structur a personalitii i de o anumit modalitate de rspuns la
situaiile de stres: durere, fric, suprare. Boala ar fi esenial
nervoas, produs de o tulburare n activitate a centrilor nervoi
superiori. Diferii excitani din sfera psiho-emoional ( necazuri,
griji, nesiguran), acionnd pe fondul unei predispoziii ereditare
duc la apariia unor focare de excitaie permanent la nivelul scoarei
cerebrale determinnd secundar o vasoconstricie arterial. Tot n
lanul patogenic al hipertensiunii mai intervin - prin intermediul
scoarei - sistemul endocrin i rinichiul.
Modificrile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii
sunt vasoconstricia arterial i creterea coninutului peretelui
arteriolar n ap i sare. Mai trziu apar leziuni organice i
ateroscleroza, care grbesc evoluia i ntunec prognosticul prin
complicaii. Fiziopatologiahipertensiunii arteriale
Pentru practica clinica si patologica, importanta este nu atat
valoareacifrica a cresterii tensionale cat consecinta vasculara si
hemodinamica a acestia.
Relatia dintre hipertensiune si patologia vasculara este
binecunoscuta, imbracand in mare urmatoarele aspecte :
- hipertensiunea arteriala include modificari modificari
arteriolare specifice -arteridopatia hipertensiva.
Ultimul aspect retine atentia in mod deosebit atat prin
mecanismele salede producere cat si prin consecintele asupra
evolutiei hipertensiunii arteriale.Exista doua forme distincte de
arteridopatii hipertensive: arteriloscleroza sinecroza fibrinoida a
mediei arteriolare .
Arterioloscreloza consta in ingrosarea si, ulterior , in
hialinizarea arteriolelor , fenomenul parand sa
debutezesubendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In
patologeneza hialinului suntimplicate hiperproductia de colagen
arteriar, degenerarea membrelor bazale,exsudatia plasmatica cu
depunere de fibrina si degenerescenta musculaturiinetede.Leziunile
de arterioloscreloza sunt parcelare; intereseaza cu
precadererinichiul si constituie substratul asanumitei
nefroangioscrelozei benigne, deinvaluire in HTA esentiala. Sommerst
constata ca leziunile de arterioloscreloza evolueaza in mai multe
stadii: spasm al celulelor musculare din media arteriolei aferente,
ingrosare a peretelui vascular datorita edemului, hipertrofie a
celulelor musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar
cu ingustarea lumenului vascular. Necroza fibrinoida arteriolara
constituie 'marca' morfologica a HTA maligne. Se caracterizeaza
prin rupturi ale fibrelor musculare netede din media arteriolara,
exudatia plasmatica enorma in peretele vascular, reactie
inflamatorieexudativa si ploriferativa in adventice cu obliterare
sau stenozare consecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata
un aspect bizar, moniloform, avand zonedilatate care alterneaza cu
altele stramtorate. Leziunile afecteaza in masuradiferita
rinichiul, pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul
si ficatul. La nivelul rinichiului, leziunile arteriale se
sistematizeaza, fiind reprezentate deendorterita proliferativa,
arteriolita necrozanta glomerulita necrozanta.
Patogenialeziunilor arteriale este complexa si doar partial
cunoscuta, mai ales in ceea cepriveste secventialitatea
evenimentelor mobide. Interventia mecanismului renina-angiotensiva,
hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, excesul de
Na+,constituie elementele patogenice principale care stau la baza
vasculozeiplasmatice, a depunerii de fibrinoid in media arteriolara
si a necrozelorarteriolare.
ANATOMIAPATOLOGICA
HTA entitate nosologica individualizata pe criterii fiziologice,
nu areun echivalent anatomic. In cursul evolutiei sale apar
multiple aspectemorfologice, in functie de stadiul bolii, de
rapiditatea instalarii ei, de intensitatea tulburarilor functionale
si de gradul de interesare a diferitelor organe in
procesulpatologic.
Tendinta veche de a identifica hipertensiunea cu
modificarilestructurale a facut dificila cunoasterea rolului jucat
de arteriole vasculareorganice in istoria naturala a bolii.
Intr-adevar HTAsi degradarile morfologicenu sunt neaparat doua
aspecte diferite aleunuia si aceluiasi proces. Marimeatensiunii si
gradul arterioscrelozei nu sunt legate intre ele prin legaturi
matematice, de cauza la efect. Intre importanta leziunilor si
gravitateamanifestarilor lor chimice, de asemenea, nu exista o
proportionalitate stricta.Multe dintre aspectele lezionale
constatate nu au nimic caracteristic intre ele si,mai mult chiar,
cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot fi corelate maide
graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de hipertensiune,
decat cuinsusi HTA. Multe alte leziuni, de asemenea, nu se
deosebesc de degenerarilearteriale legate de procesul de
senescenta, indiferent de cifrele tensionale. Ingeneral, lipsesc
studii de mare anvergura, bazate pe criterii unitare,
bineprecizate, care sa caute sa stabileasca o corelatie stricta ,
comparativa, intre tipulsi gradul unor anumite leziuni, pe de o
parte, si grupa de varsta, sexul, cifratensionala, vechimea si
viteza evolutiei bolii, pe de alta. De aceea suntem mai mult sau
mai putin siliti sa ne limitam la oexpunera catagrafica a tipurilor
de leziuni intalnite in aceasta boala si sa facemnumai presupuneri
care dintre modificarile degenerative ce
alcatuiesc'arterioscreloza' sunt legate de o tensiune mare.
Procesele patologice, care duc la degenerarea fibrelor
perifericeelastice din media aortei si din media arterelor mari,
cresc presiunea pulsului siduc la o hipertensiune exclusiv
sistolica. In parte, aceste procese sunt in functie de varsta.
Ridicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice
sunt legatein primul rand de modificarile, functionale sau
structurale, din arterele mici,musculare.
SIMPTOMATOLOGIE
Clasic se deosebesc trei stadii:
Stadiui prehipertensiv - poate l afirmat pe baza ascendenei
ereditare hipertensive, apariiei unor puseuri tensionale trectoare
i a unor teste care stabilesc creterea anormal a presiunii
arteriale, comparativ cu normalul. Cel mai cunoscut este testul
presor la rece, care este pozitiv cnd, introducnd mna n ap la 4 ,
valorile TA cresc cu peste 40 mmHg.
Stadiul de hipertensiune intermitent - caracterizat prin
perioade de hipertensiune, fr alte semne clinice, alternnd cu
perioade normale.
Stadiul de hipertensiune permanent - n peste 90 % din cazuri,
hipertensiunea arterial este depistat n acest stadiu.
Dup manifestri se deosebesc:
Forma benign care evolueaz progresiv i se caracterizeaz prin: o
semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase i rigide,
puls bine btut o semne de fragilitate capilar; diverse manifestri
hemoragice ( epistaxis, metroragii, uneori hematemeze, hemoragii
retiniene) semne cerebrale: cefalee occipital, de obicei dimineaa,
la trezire, ameeli, oboseal, astenie, insomnie, tulburri de memorie
i concentrare, modificri de caracter, frecvent tulburri de vedere (
mute zburtoare, vedere nceoat); cefalee cu caracter pulsatil,
ameeal, tulburri de vedere i tulburrile trectoare de contient i de
limbaj sunt cele mai frecvente tulburri funcionale comune tuturor
formelor de hipertensiune o furnicturi la nivelul extremitilor,
ameeli, senzaia de deget mort o examenul inimii relev subiectiv
palpitaii, dureri precordiale, diferite grade de dispnee, iar
obiectiv, semne de mrire a inimii stngi ( hipertrofie),radiografia,
elecrocardiografia, fundul de ochi i probele funcionale renale
apreciaz gradul de evolutivitate a hipertensiunii arteriale.
In ultimul stadiu al formei benigne - care se instaleaz dup muli
ani de evoluie - apar complicaii: insuficien cardiac stng sau
total, cardiopatie ischemic, complicaii cerebrale sau renale. Forma
malign are evoluie rapid i o mortalitate ridicat. Poate ii malign
de la nceput sau se poate maligniza pe parcurs. Valorile tensionale
suni mari, n special cea diastolic depind 130 mmHg, rezistente la
tratament Starea general este alterat rapid (astenie, slbire,
paloare, cefalee intens), fundul de ochi este grav i precoce
alterat, complicaiile apar de timpuriu, n special insuficiena renal
progresiv i ireductibil.
DIAGNOSTICUL HTA SI EVALUARE
HTA fiind o boala de frecventa crescuta in populatia
generala,adevaratele probleme pe care le pune sunt cele ale
depistarii sale in masa si nucele ale stabilirii diagnosticului la
nivel individual. De aceea populatia trebuie safie avizata si sa
sprijine efortul medico-sanitar de depistare activa a
bolii.Sprijinul cel mai direct este materializat prin prezentarea
la actiunile dedepistare a HTA pe de o parte, iar pe de alta parte,
prin efectuarea constiincioasaa examinarii medicale impuse cu
diverse prilejuri (angajari in munca, admiterein invatamantul
superior, examene pentru permis de conducere auto, e.t.c). Infond,
problema centrala a diagnosticului individual al HTA este legata
devaloarea cifrei tensionale.
In felul acesta masurarea TA devine mijlocul esentialde
diagnostic. Asistentei medicale, si in special celei care lucreaza
in comunitati, iirevine un rol insemnat in depistarea
hipertensivilor prin prisma faptului ca eaeste cea care masoara TA,
dar mai ales prin natura muncii sale care-i permite saculeaga mai
multe informatii despre pacient si mediul sau. Sa nu uitam cauneori
valorile crescute, peste limita, ale TA nu indica neaparat o
hipertensiune arteriala ci se pot datora unor factori de mediu. De
aceea contextul in care se inregistreaza aceste valori este foarte
inportant. De asemenea AM trbuie sa stapaneasca foarte bine tehnica
masurarii tensiunii arteriale stiut fiind faptul camasurarea
incorecta duce la valori eronate.
Ce trebuie sa faca pacientul caruia la o examinare medicala i
s-a gasitcrescuta TA? Raspunsul va trebui sa tina seama de cifra TA
si varsta persoaneiin cauza. Astfel, pentru adulti, indiferent de
varsta, descoperirea unei TAd egalasau mai mare de 100 mm/Hg
trebuie sa fie urmata de prezentarea la medicpentru investigatiile
de rutina si prescrierea tratamentului.
Dupa descoperirea si confirmarea hipertensiunii arteriale este
necesarsa se efectueze pentru fiecare bolnav un bilant
clinico-biologic in scopulindividualizarii diagnosticului si
eventual al gasirii unei etiologii ahipertensiunii. Efortul
diagnostic va fi limitat la un minim concludent de date, inasa fel
incat sa se poata evidentia:
-severitatea bolii
-gradul de afectare cardiovasculara
-coexistenta altor factori de risc pentru ateroscreloza
-un posibil factor etiologic
-elemente orientative pentru prognostic si tratament
Hipertensivul este prin excelenta un bolnav ambulator,
internarea sa inspital nefiind indicata decat in cateva situatii si
anume:
Persoanele tinere (sub 40 de ani) cu HTA moderata sau
severa;
Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg si/sau TAd
maimare sau egala cu 120 mm/Hg;
Bolnavii la care se suspicioneaza clinic o forma de HTA
secundara;
Indivizii cu HTA rezistenta la tratament;
Hipertensivii a caror HTA 'banala' isi modifica brusc cursul
evolutiv(efecte adverse majore ale medicatiei autihipertensive,
instalarea rezistenteila tratament, aparitia unor complicatii,
e.t.c);
Bolnavii la care HTA se asociaza cu alte afectiuni cronice
(metabolice,cardiovasculare,pulmonare,e.t.c.)careafecteazaprognosticulsitratamentul.
Abordarea unui bolnav hipertensiv va incepe in mod obligator cu
oanamneza atenta, un examen clinic complet si o investigatie
paraclinica derutina, strict necesara. ANAMNEZAAsistenta medicala
fiind prima care intra in contact cu pacientul (decele mai multe
ori) trebuie sa conduca discutia astfel incat sa poata procura
urmatoarele date: debretul aproximativ sau sigur al HTA, simptomele
de debutsau cele pentru care se adreseaza medicului, sa orienteze
si sa ierarhizezeinvestigatiile paraclinice pentru stabilirea
etiologica a HTA si a caracterului sauevolutiv, sa efectueze un
bilant orientativ privind riscul cardiovascular, bolileasociate si
evetualele conditii de mediu favorizante pentru cresterea valorilor
TA.Anomneza bolnavului cu HTA este etapa initiala si indispensabila
stabiliriidebutului hipertensiunii.
Interogatoriul precizeaza unele tulburari functionale comune
tuturor formelor de HTA si anume:
-cefalee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare; are
sediul cervico-occipital sau se prezinta ca o hemicranie
predominant preorbitara, alteori estepulsatila, insotita sau
precedata de tulburari vizuale sau digestive; bolnaviirelateaza ca
cefaleea este favorizata de ingestia de alcool si de
suprasolicitareintelectuala;
-vertij de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de
pozitie ,
-tulburari de vedere
-vajaieli in urechi
-oboseala fizica si intelectuala
-parestezii, pareze, disartrii trecatoare-palpitatii,
precordialgii, dispnee de efort
-anxietate, insomnii, iritabilitate
-prezenta in antecedentele patologice personale a unor afectiuni
nefrologice sauurologice (albuminurie sau hematurii pasagere,
infectii urinare, colici nefretice,afectiuni renale diagnosticate,
e.t.c.) traumatisme lombare, HTA pe timpul uneisarcini
-existenta antecedentelor heredocolaterale de HTA, de
ateroscreloza si formeleclinice de manifestare a acestora-unele
obiceiuri alimentare individuale si familiale (consum de sare, de
dulciuri),fumatul si conumul de alcool
-profilul profesional,graduldesolicitare profesionala
'competitivitatea eficacitatea' sociala a bolnavului
-existenta unor simptome care pot sugera o HTA secundara (crize
sudoraleinsotite de palpitatii, anxietate si paloare, astenie
musculara, parestezii, mialgii,paralizii intermitente, poliurie,
e.t.c.),
-prezenta unor simptome ce sugereaza existenta unor complicatii
vasculare(eclipse cerebrale, claudicatie intermitenta, crize de
angina pectorala) etc.
EVOLUIE
In forma benign, cea mai obinuit, boala dureaz ani sau chiar
zeci de ani. Sub influena unui tratament corect i precoce pot aprea
remisiuni importante.
In forma malign, evoluia este foarte rapid, etapele bolii fiind
parcurse n 1-3 ani. Indiferent de etiologie, fiecare form de
hipertensiune arterial, n raport cu caracterul su evolutiv, poate
fi benign sau malign i parcurge n evoluia sa, cele trei stadii din
clasificarea propus de O.M.S. In stadiul al III lea apar
complicaii:
-la nivelul aparatului cardiovascular (insuficien ventricular
stng, acut i cronic, insuficien cardic global, infarct miocardic,
anevrism disecant);
-la nivelul circulaiei cerebrale (encefalopatie hipertensiv,
tromboze i hemoragii cerebrale); -la nivelul rinichiului (tulburri
variate, de la alterri funcionale, pn la scleroz cu insuficien
renal). Complicatiile depind de forma clinic - benign sau malign.
Astfel n hipertensiunea benign complicaiile se datoresc
aterosclerozei, cele mai frecvente fiind tromboza cerebral i
infarctul miocardic. n hipertensiunea malign domin degradarea
arteriolar. Aici se ntlnesc frecvent encefalopatia hipertensiv,
hemoragia cerebral, insuficiena cardiac i insuficiena renal.
PROGNOSTICUL
Depinde de forna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de
nivlul tensiunii diastolice si bazale, de varsta (tinerii fac forme
mai grave), de respectareatratamentului, de modul de viata
recomandat si, in sfarsit, de aparitiiacomplicatiilor.
Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, fiind
mairezervat in stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Moartea
se datoreazaindeosebi complicatiilor cardiace, cerebrale si renale.
Sub influenta tratamentului actual, prognosticul s-a imbunatatit.
TRATAMENT
Tratamentul hipertensiunii arteriale, trebuie sa vizeze anumite
obiective si in primul rand normalizarea valorilor tensionale. El
trebuie sa tina seama de anumite principii si orientari:
-explorarea trebuie bine facuta deoarece sunt hipertensiuni care
beneficiaza de tratament chirurgical (hipertensiunile
renovasculare).
-tratamentul trebuie sa fie complex, igieno dietetic,
medicamentos etc.
-tratamentul trebuie individualizat si stabilit in conditii de
ambulator, nu de spital.
-drogurile hipotensive vor fi administrate la inceput in
cantitati mai mici si marite apoi progresiv pana la normalizarea
tensiunii arteriale. Este bine ca drogurile hipotensive sa fie
asociate si la inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un
hipotensiv cu un diuretic tiazidic. Trebuie tinut seama de
ateroscleroza asociata, de aici (mai ales la varstnici) decurgand
prudenta, pentru a nu precipita accidente vasculare cerebrale,
coronariene si periferice (niciodata nu se va incepe cu doze mari,
brutale).
Deoarece multe hipertensiuni sunt consecinta sau sunt asociate
aterosclerozei, regimul si tratamenutul vor fi adaptate acesteia
din urma. Se vor combate obezitatea, guta, diabetul zaharat,
hiperlipoproteinemiile etc.
Repausul nu trebuie sa fie absolut. Exercitiile fizice, mersul
pe jos si gimnastica medicala, fac parte din tratament. Efortul
fizic va fi dozat si adaptat posibilitatilor bolnavului. sedativele
si tranchilizantele sunt de multe ori necesare.Dieta va fi saraca
in colesterol si in grasimi saturate, este bine ca tratamentul sa
fie si vasodilatator coronarian, deoarece asociatia cardiopatie
ischemica hipertensiune arteriala, este foarte frecventa.nu orice
hipertensiune urmeaza sa primeasca tratament hipotensiv. Astfel in
formele labile, de gradul I, este suficient regimul dietetic,
eventual tranchilizante si sedative.
Tratamentul igieno-dietetic
Regimul de viata consta in limitarea eforturilor fizice, cu
lucru de 6 8 ore pe zi, dupa caz, cu respectarea orelor de somn si
a orelor de masa. Au o mare importanta mijloacele psihoterapice,
combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale din
mediul de viata sau de munca. Vor fi cautate si incurajate
elementele de satisfactie din profesiunea bolnavului, vor fi
cultivate preocuparile care produc relaxarea (plimbari, lectura,
muzica, teatru).
Regimul va fi echilibrat si suficient, urmarindu-se mentinerea
unei greutati normale, in caz de obezitate, va fi hipocaloric; in
caz de ateroscleroza, hipolipidic si hipocaloric etc. Dar,
indiferent de bolile asociate, va fi hipo- sau desodat. Regimul
strict desodat (orez, fructe, zahar), cu mai putin de 0,5 g
sare/zi, se aplica in formele foarte severe, dar este greu de
respectat. Regimul desodat relativ (2 5 g sare/zi) este mai usor de
acceptat, fiind utilizat in majoritatea hipertensiunilor.
Pentru aprecierea generala a continutului in sare se ia ca reper
faptul ca ratia de NaCl consumata zilnic de un adult sanatos este
de 10 14 g, din care 2/5 provin din sare folosita la pregatirea
alimentelor si cea pusa la masa, 2/5 sunt furnizate de sarea din
paine si 1/5 de sarea din lapte si derivatele sale, produse de
mezelarie etc. Regimul desodat nu poate fi standardizat, ci adaptat
in functie de starea clinica.
ALIMENTE PERMISE:
-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat
sau cu cartofi,supe de legume, supe de rosii, toate fara sare;
-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz,
fidea, toate fierte farasare
-oua incantitate redusa (1-2 pe saptamana), fara galbenus;
-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita,
vitei, gaina, pui, slaba,fiarta ca rasol, fripta, cu patrunjel,
cartofi, morcovi, orez, perisoare fierte in aburisau apa, toate
fara sare, peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav) fiert,
rasol,fript sau copt in pergament (in zilele cu carne nu se da
peste si invers);
-grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui,
margarina nesarata.Totul se da crud la salate, cam 50g/zi.
-paine: alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi sau
prajita;
-legume si zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sita,
piureuri, strecurate,chiftelute de zarzavat, cartofi copti,
morcovi, dovlecei, fasole verde, mazareverde, sfecla, salata verde,
rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata, farasare, tote
rase marunt si administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau
budincide legume;
-lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de
vaci, cas, urda nesarata, lapte cu cafea;
-fructe sub orice forma: crude, coapte, piureuri, compoturi;
-dulciuri: preparate fara bicarbonat si sare, din aluat fiert,
uscat, cu branza devaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu
lapte, iaurt, peltea, salata de fructe, cumiere si frisca,
marmelada, pateuri, dulceata, zahar;
-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri
de fructe sauzarzavaturi, ceaiuri de plante;
-condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara grasime
prajita) cu faina rumenitape uscat, cu zeama de zarzavat (seara in
cantitate redusa), verdeturi tocate (patrunjel, marar, telina,
leustean, cimbru), zeama de lamaie si sare limitata
ALIMENTE INTERZISE:
-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de
peste sau carne,afumaturi; oua in cantitate crescuta (mai ales
galbenusuri), oua tari, jumari,maioneza;
-grasimi animale in cantitate crescuta
(unt,untura,frisca,smantana,slanina), grasimi prajite;
-paine cu sare si paine neagra;
-fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;
-branzeturi: grase, sarate, fermentate;
-sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau
maioneza;
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac,
varza acra,muraturi);
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu
ciocolata saucacao:
-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;
-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei
iute, boia de ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi.
-paine cu sare si paine neagra;
-fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;
-branzeturi: grase, sarate, fermentate;
-sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau
maioneza;
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac,
varza acra muraturi);
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu
ciocolata sau cacao:
-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;
-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei
iute, boia de ardei,hrean, mustar, ceapa, usturoi. Bolnavul trebuie
a duca o viata ordonata,fara eforturi,fara fumat,fara stresuri,fara
alcool,mesele trebuie sa fie mici,fractionate,la ore
regulate.Ultima masa inainte de doua ore inainte de culcare,se va
combate obezitatea cand exista.TRATAMENT MEDICAMENTOS
Tratamentul medicamentos foloseste numerosi agenti hipotensivi:
sedative si hipnotice (barbiturice, Bromoval, Clordelazin,
tranchilizante), Hydergine (Redergin), reserpina (Hiposerpil),
comprimate de 0,25 mg; Raunervil, fiole de 1 ml 2,5 mg i.v.,
hidrazino-ftalazine (Hipopresol, drajeuri de 0,025 g; Apresolina;
Hipazin (asociere de reserpina si hidralazina Guanetidina,
comprimate de 0,010 g), clonidina (Catapresan), ganglioplegice
(Ganlion, Pendiomid, fiole de 2 ml 0,075 g). Metildopa (Dopegyt,
comprimate de 0,250 g sau fiole) Propranolol (Inderal), Pargylin si
diuretice (Nefrix, Furosemid, Acid etacrinic, Aldactona
etc.).Tratamentul vizeaza normalizarea valorilor tensionale.
Efectul este atins daca T.A. oscileazaa intre 90/70 si 130/90 mm Hg
in ortostatism si nu depasessc 170/110 mm Hg in decubit. O atentie
deosebita trebuie acordata scaderii T.A. In cazul hipertensiunii cu
insuficienta renala sau cu tulburari de irigatie cerebrala sau
coronariana.
Tratamentul hipotensiv este complex, cuprinde numeroase droguri
cu diferite moduri de actiune. In functie de locul si mecanismul de
actiune, Hipotensoarele pot fi clasificate astfel:Vasodilatatoare,
cu actiune asupra peretului vascular fara relatie cu terminatiile
nervoase: Hidralazina, Minoxidilul, Verapamilul, Nifedipina,
Diureticele (care actioneaza reducand volumul sanghin),
Nitroprusiatul de sodiu si Diazoxidul.
Hipotensoare cu actiune pe receptorii simpatici, blocand
transmiterea adrenergica:blocante ale receptorilor alfa adrenergici
(Prazosin, Fentolamina)
-blocante ale receptorilor beta adrenergici: (Propranololul si
celelalte).
-blocantele receptorilor alfa si beta adrenergici (Labetalolul
Tenormin).
Cu actiune asupra fibrelor nervoase, simpatice, postganglionare
sau terminatiile nervoase: Guanetidina, Rezerpina si
Alfametildopa.
Cu actiune asupra ganglionilor autonomi simpatici:
Trimetaphan.
Cu actiune asupra sistemului nervos central: Clonidina,
Alfametildopa si Rezerpina.
Cu actiune asupra volumului sanghin: Diureticele.
Antagonisti ai sistemului renina angiotensina. Dintre acestia
Saralazina (Antagonist al Angiotensinei II) si Teprotid, Captopril,
Hipotensor (Inhibitor ai angiotensinei I in II).Hidralazinele au
fost o perioada putin intrebuintate, datorita tahicardiei si
accidentelor coronariene provocate. Prin aparitia beta blocantelor
au intrat din nou in tratamentul curent al hipertensiunii
arteriale. Asocierea cu beta blocante corecteaza efectul lor
tahi-cartizant. Produce vasodilatatie prin scaderea rezistentei
periferice.
Deoarece retine sarea si apa, trebuie asociate si cu un diuretic
saluretic (Nefrix). Actiunea apare dupa 2-3 zile, in administrarea
orala, si dupa 3 ore in cea i.v. Ca efecte secundare apar: cefalee,
hipersu-doratie, anorexie, greturi, varsaturi, diaree, palpitatii
si uneori semne de lupus. Se recomanda prudenta in cardiopatia
ischemica, unde trebuie administrata numai in asociere cu beta
blocante (Propranolol).
Drogul principal este Hipopresolul, (Dihidralazina) comprimate
de 25 mg, care se administreaza incepand cu 1 comprimat si se
creste progresiv la 3 6 comprimate. Este utilizat in hipertensiunea
usoara sau moderata. Asociat cu Hiposerpilul (Rezerpina) preparatul
se numeste Hipazin (Adelfan).
Minoxidilul, este utilizat pe scara redusa datorita efectelor
secundare. Are aceleasi reactii adverse ca si hidralazina. Deci si
el trebuie asociat cu beta blocant si un saluretic. Doza zilnica
este de 0,20 mg si rareori 50 mg. (Comprimate de 2,5 mg, de 5 mg si
10 mg). Este util in hipertensiunile bolnavilor cu insuficienta
renala.
Verapamilul (Isoptil) si Nifedipinul (Adalat, Corinphar), sunt
blocante ale calciului, cu efect hipotensor dar cu indicatie majora
in angor si aritmii. Nifedipinul sub lingual, scade rapid tensiunea
arteriala in edemul pulmonar acut.
Nitroprusiatul de sodiu, este un hipotensor energic, utilizat in
hipertensiunea arteriala paroxistica. Actioneaza prin vasodilatatie
puternica si rapida. (Nipride si Nipruss, in fiole de 50 mg). Se
administreaza numai in spital si cu prudenta.
Diazoxidul, este inrudit cu clorotiazida dar nu are actiune
diuretica. Este vasodilatator prin scaderea rezistentei periferice.
(Hiperstat, Eudemin, in fiole de 20 ml 300 mg substanta). Este o
medicatie de urgenta in Encefalopatia hipertensiva, Eclampsie,
hipertensiune arteriala maligna. Efectele secundare sunt
asemanatoare hidralazinelor, dar produce si hiperglicemie.
Prazosinul (Minipress) este un alfa blocant care produce
vasodilatatie blocand alfa receptorii. Este administrat in
hipertensiunile moderate. In cele severe trebuie asociat cu un
diuretic si eventual un beta blocant. Poate produce vertij,
hipotensiune ortostatica, tulburari de tranzit, cefalee, astenie si
eruptii cutanate. La prima doza exista si risc de sincopa. Se
administreaza 3-20 mg, comprimate de 0,5 mg, 1 mg, 2 mg, 5 mg.
Fentolamina (Regitina), cu actiune tot alfa blocanta este utilizat
in tratamentul Feocromocitomului.
Propranololul (Inderal), Trasicor, Visken etc, sunt droguri cu
actiune beta blocanta care actioneaza hipotensiv, antiaritmic si
coronarodilatator. Produce bradicardie, scade forta de contractie a
inimii si debitul cardiac. Efectul hipotensor este moderat, lent si
progresiv. Efectele secundare sunt reduse. Are o larga utilizare
singur sau asociat. Este contraindicat in insuficienta cardiaca,
blocul A-V, astmul bronsic, diabetul zaharat sever, ulcerul gastric
in evolutie: Doza zilnica este de 60 240 mg. Se prezinta in
comprimate de10si40mg.
Labetalolul (Trandate) este un alfa si beta blocant. Efectul
hipotensiv este similar asociatiei Propranolol
Hidrazinoftalazina.
Guanetidina este un drog mai putin utilizat datorita efectelor
sale secundare (Hipotensiune ortostatica, Bradicardie, diaree,
modificari de libidou, retentie de lichide, uscaciune a gurii).
Actiunea hipotensiva apare dupa 3-4 zile si persista 6-l4 zile. Se
prezinta in comprimate de 10 mg. Se incepe tratamentul cu 1
comprimat si se creste la 2 5 comprimate. Este indicata numai in
hipertensiunea arteriala severa.
Ganglioplegicele sunt hipotensoare puternice dar greu de
utilizat datorita reactiilor secundare (Hipotensiune ortostatica,
retentie de urina, constipatie, tulburari vizuale). Suprima
excitatiile simpatice si parasimpatice realizand o simpatectomie
chimica. Scade tensiunea arteriala in cateva minute, administrat
i.v., dar scade si debitul coronarian, renal si cardiac. Este
tratamentul de electie al hipertensiunii paroxistice si al
hipertensiunilor severe si maligne. Se administreaza 20 picaturi,
de 3 4 ori per os, sau 1 fiola de 0.075 g i.m. sau i.v.
Alfametildopa (Aldomet, Dopegit), actioneaza predominant central
simpaticolitic. Scade rezistenta periferica, in special renala si
nu influenteaza debitul cardiac. Are actiune progresiva si este
bine tolerata. Ca efecte adverse produce somnolenta, uscaciunea
gurii, tulburari digestive (greturi, diaree), febra, stari
depresive si anemii hemolitice. Se incepe tratamentul cu 1
comprimat (1 comprimat = 250 mg), si se creste progresiv la 3 -6
comprimate/zi. Este indicat in hipertensiunea usoara sau moderata,
hipertensiunea din nefropatii, iar forma injectabila in
hipertensiuni maligne.
Clonidina (Haemiton 0,75 mg compr., Clonidina si Catapresan
0,100 mg compr.), actioneaza central si periferic. Actiunea se
aseamana cu alfametildopei. Are si efect sedativ si bradicardizant.
Efectele secundare sunt nesemnificative. Nu este contraindicata in
hipertensiunea cu insuficienta renala. Tratamentul se incepe cu 1
compr. (0,100 mg) si se ajunge la 0,450 0,600 mg. Este
indiqats(mforrnele moderate iar injectabil si in formele
severe.
Rauwolfiasi derivatii sai actioneaza in hipertensiunea
arteriala, central si periferic, golind depozitele de catecolamine.
Efectul este si sedativ si bradicartizant. Oral se administreaza
Hiposerpilul (0,25 mg), se incepe cu 1 comprimat si ajunge la 2 4
comprimate/zi. Efectul apare dupa 3-6 zile iar actiunea maxima este
dupa 3 saptamani. In urgente se administreaza parenteral
(Rawunervil) cu efect dupa 3-4 ore Ca efecte adverse apar:
somnolenta, astenie, diaree, transpiratii, congestie oculo nazala,
stari depresive, ulcer gastroduodenal etc. Se administreaza in
hipertensiunile usoare sau moderate.
Saralazina, utilizata ca test diagnostic pentru hipertensiunea
reno-vasculara si Captoprilul (Hipotensor), cu actiune in
hipertensiune arteriala cu renina crescuta (25 -600 mg) sunt agenti
hipotensivi actionand ca antagonisti ai sistemului renina
angiotensina.
In practica curenta sunt utilizate si alte substante
hipotensive, rezultate fie din asocierea mai multor hipotensive,
fie din asocierea unui agent hipotensor cu unul diuretic. Dintre
acestia sunt utilizate curent Neocristepina si Brinaldinul.
Scaderea T.A. trebuie sa fie lenta,. deoarece scaderile bruste
pot produce accidente grave in teritorii vitale: creier, miocard,
rinichi. In formele usoare de hipertensiune arteriala se recomanda
psihoterapia, eventual reorientarea profesionala, regimul hiposodat
si hipocaloric (daca este cazul), sedative, saluretice (Nefrix, 1-2
comprimate/zi), controlul periodic.
In formele de gravitate medie, daca prescriptiile dietetice,
sedativele si salureticele (Nefrix, Furosemid, Furantril) nu au dat
rezultate, se adauga Hiposerpil (3 comprimate/zi), Hipopresol (3-4
comprimate/zi) si Aldomet (0,75 1 g/zi).
In formele severe sau maligne, in diuretice si sedative se
asociaza Aldomet (0,15 1 g/zi) cu Guanetidina (20 mg/zi). In caz de
esec se recurge la Catapresan, Pargylin sau Propranolol.
In hipertensiunea cu insuficienta cardiaca se administreaza
Nefrix sau Furosemid cu Aldoctona si Hiposerpil; in hipertensiunea
cu cardiopatie ischemica si ateroscleroza cerebrala Nefrix.
Hiposerpil, cu Propranolol sau Aldomet; in hipertensiunea cu
insuficienta renala Hipopresol, Aldomet si Hiposerpil. Urgentele
hipertensive, reclama o atitudine prompta si diferentiala .
TRATAMENTUL URGENTELOR HIPERTENSIVE
Crizele hipertensive survin ca o crestere brutala a valorilor TA
la unbolnav cu HTA permanenta, cunoscut si tratat sau ignorat pana
la prima criza. Ele reprezinta o urgenta terapeutica, punand in
pericol functii vitale(cardiaca, cerebrala, prin complicatiile
imediat ce apar: insuficienta ventriculara stanga, encefalopatie
hipertensiva; functia renala -prin complicatiile
tardive:nefroangioscreloza). Spitalizarea este obligatorie. Ca
principiu general, seimpune reducerea urgenta a valorilor TA si
ulterior cercetarea cauzei posibile aparoxismului. Medicatia se
administreaza parenteral, i.m. sau i.v., pentru aobtine o coborare
cat mai rapida a valorilor TA. Se folosesc
urmatoarelesubstante:
-FUROSEMID (LASIX) fiole 20mg i.v., repetate la nevoie la 8
ore;
-REZERPINA (RAUNERVIL) fiole de 2,5mg, se administreaza im sau
i.v.,repetate la 6-8 ore;
-DIZOXID, i.v., (rapid-bolus), 150-300mg repetate la 8-12
ore;
-NITROPRUSIAT DE SODIU in perfuzie continua l-2ug/ kg/ minute,
bolnavultrebuie monitorizat;
-DIHIDRALAZINA i.v. lent, actioneaza in 15-30 de minute;
-CLONIDINA (CATAPRESAN) i.m. in fiole de 0,150mg are actiune
prelungita-LABETALOL are o toleranta excelenta, nu produce
talucardie reflexa, produceo scadere treptata a TA, nu reduce
semnificativ debitul cardiac. Doza este del,5mg/ kg corp in
perfuzii scurte, se poate continua cu administrarea per os. Este
terapia specifica a puseurilor hipertensive din feocromocitom;
-CAPTOPRIL, ENALAPRIL administrate per os, actioneaza in
15-20minute. Incaz de esec se poate asocia un diuretic,
obtinandu-se scaderea treptata a valorilortensionale;
-NIFEDIPESA, NICARDIPINA sublingual produc o buna si rapida
vasodilatatiecu scaderea TA. Se pot utiliza in crizele hipertensive
de orice
etiologieserecomandatratamentulanticonvulsivantcusulfatdeMg20%i.v.
(Fenobarbital), in caz de edem cerebral. In urgentele hipertensive
se incepe cu un diuretic puternic administrati.v. (Furosenid:
40-80mg), care produce o rapida deshidratare, cu diminuarea
edemului pulmonar si cerebral. In functie de cauza, se asociaza
preparatul deelectie:
-daca exista insuficienta pulmonara stanga se asociaza un
vasodilatator tip Nitroprusiatul de sodiu, Prazosin;
-daca exista o disectie de aorta, asociem a-blocante pentru a
diminua viteza de ejectie;
-daca exista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o
dilatatie arteriolara (Diazoxid, Hidralazina)
PROFILAXIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE
Profilaxia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in
vederea unuicomportament adecvat de viata, chiar orientarea
profesionala a descendentilordin parinti hipertensivi, a bolnavilor
in stadiul prehipertensiv, deci a persoanelorsusceptibile de a face
boala. Foarte important este si profilaxia complicatiilor,
realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si prin
recomandari ferme sijudicioase. Teoretic, masurile de profilaxie a
bolii ar trebui sa poata fi aplicateintregii populatii, lucru
imposibil de realizat insa si inutil pentru ca nu totioamenii fac
hipertensiune arteriala.
Practic, masurile de profilaxie trebuie sa se adreseze acelor
grupepopulationale cu risc crescut de hipertensiune arteriala, fie
datorita tarelorereditare, fie ca urmare a acumularii mai multor
factori de mediu: consumexcesiv de sodiu, existenta stressanta,
sedentarism. Hipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata
in populatiagenerala, profilaxia trebuie conceputa la nivel
comunitar, ca parte integrata aprogramului complex de combatere si
prevenire a bolilor cronice sidegenerativ.
Educatia pentru sanatate
Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoanele
predispuse la hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei
insasi in prevenirea bolii, dar maiales prevenirea
complicatiilor:
Hipertensiunea arteriala este considerata ca o 'boala de
reglare' inpatogenia careia sunt implicati factorii genetici si de
mediu. Ponderea fiecaruiadintre ei difera de la un tip etiologic la
altul, de la un hipertensiv la althipertensiv. Faptul ca in
etiologia bolii sunt implicati factorii genetici, nu trebuieprivit
ca o fatalitate. Combaterea unor componente etiopatogenice din
mediulextern (consumul excesiv de NaCl, stresul psihosocial,
consumul cronic demedicamente prohipertensive e.t.c.) poate preveni
imbolnavirea sau atenuagravitatea bolii la un numar considerabil de
oameni, inclusiv la cei 'marcati'genetic. Asadar, profilaxia
hipertensiunii arteriale nu mai constituie astazi ohimera, ci o
posibilitate concreta, realizabila care nu necesita
cheltuielideosebite. Ea trebuie sa fie multi factoriala, din cauza
polietiologiei bolii.Profilaxia se va face la nivel social,
comunitar si numai in situatii concrete,speciale, la nivel
individual. Actiunea profilactica trebuie sa fie permanenta si
sainceapa inainte de nastere (sfat genetic) sau cat mai de timpuriu
posibil, incopilarie. Daca adultul normotensiv are factori de risc
pentru imbolnavire,profilaxia i se va aplica in tinerete:
- Celor cu incarcare ereditara
- Populatiei active, in general si tinerilor in special
- Adolescentilor si tinerilor care, desi normatensivi, au in mod
constant valori ale TA la limita superioara a normalului
- Celor care au avut hipertensiune arteriala episodica
-Supraponderalilor
- Celor cu tulburari de glicoreglare
- Sedentarilor
- Indivizilor cu stress profesional important (controlori de
trafic aerian,personal din transporturi, furnalisti, cei expusi
cronic la traume sonore .
a)Regimul de viata:
Viata activa, care imbina activitatea intelectuala cu cea
fizica,practicarea educatiei fizice si a sportului, a turismului si
a altor mijloace de destindere in aer liber sunt deprinderi care
trebuie invatate si aplicate inca dincopilarie. Alimentatia va fi
rationala, echilibrata calitativ si cantitativ. Se va combate cu
tenacitate obiceiul de a consuma sare in exces. Fumatul va
ficombatut inca din scoala.
b)Orientarea profesionala si pregatirea psihologica pentru
combatereaeventualului handicap psihosocial
Pe cat posibil, persosnele cu risc crescut de a face
hipertensiunearteriala vor fi sfatuite sa nu-si aleaga profesiuni
cu stress profesional mare.Vor evita, de asemenea, profesiunile
care predispun la sedentarism si obezitate.Deoarece acest lucru ar
putea determina unele complexe de inferioritate, mai ales la
adolescentii si tinerii, pregatirea psihologica pentru combaterea
unui eventualhandicap psihosocial va fi facuta cu multa abilitate.
Antrenamentul psihologicare un dublu scop:
-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este
predispus, fapt carenu trebuie privit ca o fatalitate. Aplicand cu
seriozitate masurile profilacticeindividul poate evita/atenua
boala.
-Ilpregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa
limiteze cat maimult posibil (prin educatie) efectul daunator
asupra sanatatii al stressuluipsihosocial la care in mod inevitabil
este supus omul in societateacontemporana.
c)Sfatul genetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un
mijloceficace de profilaxie pentru multe boli cu componenta
etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se asteapta in prezent si
pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii
factorului genetic in producerea sa.
d)Supravegherea medicala activa
Prin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in
colectivitati) a tuturor celorsupusi profilaxiei este si ea o
actiune ce trebuie desfasurata cu seriozitate sicompetenta.
Cunoasterea mai completa a epidemiologiei bolii,
aprofundareaetiopatogeniei si geneticii hipertensiunii arteriale va
conduce la continuaameliorare a masurilor profilactice CAPITOLUL
III
PREZENTAREA CAZURILOR CAZUL I
Nume si prenume:S CData nasteriiI: 15.04.1962, 50 ani
DOMICILUI: Rm. VlceaData internarii: 10.02.2013
Data externarii: 15.02.2013
Sex: F
Cetatenie: romana
Religie: ortodoxa
Stare civila: casatorita
Inaltime: 168cm
Greutate: 70kg
Diagnosticul de internare: H.T.A. esentiala (primara)
Diagnosticul la 72 de ore: Encefalopatie hipertensiva,
H.T.A.stadiulII, Cardiopatie hipertensiva, Dislipidemie.Diagnostice
secundare, la externare:
-HTA stadiul II, grup risc inalt
-Cardiopatie hipertensiva
-Dislipidemie
-Obezitate Gr.IILa internare pacienta prezinta:T.A.-221/110mmHg
puseu hipertensiv
Motivele internarii:-apatie
-vertij
-T.A.
Antecedente heredocolaterale:
-nesemnificative
Antecedente personale:
-peroana aflata in tratament pentru H.T.A.
Istoricul bolii:
Pacienta hipertensiva. Din anamneza se trage concluzia ca
pacienta a luat tratament hipotensiv dar in mod incorrect din
diverse motive.Se interneaza pentru
apatie,vertij,anxietate,cefalee,volum mare ale tensiunii arteriale
(T.A.-240/170mmHg) Pacienta a fostexaminata in ambulatoriul de
specialitate apoi orientate catre spitel unde a fost internata.
Examen clinic general -stare generala medie
-stare de nutritie obezitategr:II
-facies normal
-mucoase normale
-tesut conjuctiv, adipos: excesiv reprezentat
-sistem mucular: nepalpabil -sistem oste-articular: normal
-aparat respirator: torace normal conformat,matitatenormala,murmur
vesicular fiziologic
-aparat cardiovascular: varful cordului in spatial V
intercostals,AV-70/min,T.A.-240/70mmHg
-aparat digestive: abdomen mobil cu respiratia, nedureros la
palpare, normal -ficat cai biliare: normale -aparat urogenital: in
limite normale
-sistem nervos: vertij, cefalee,La internere pacientei I se
efectueaza examen echograficabdominalla care se observa:
-ficat cu ecostructura steatozica gr.II LSH-67mm, LC-43mm,
LDH-90mm
-colecist: sediment decliv fara calculi
-pancreas: dimensiuni si ecostructura normala
-CBP: normala
-VP: normala
-rinichi drept: dimensiuni structura normala
-rinichi stang: dimensiuni normale,desen neregulat
pielocaliceal
-vezica urinara: in semireflectie
-nter: normal
-splina: ax lung 93mm
ANALIZE EFECTUATEIn data de 11.01.2013Valori gasiteU/MInterval
biologic de referinta
LEUCOCITE8,5X10 ^3/UL4.00-11.0
ERITROCITE4,93X10 ^6/UL3.50-5.50
HEMOGLOBINA16,0g/dl12.00-16.00
HEMATOCRIT46,837.00-47-00
HEMOGLOBINA ERITROCITARA MEDIE32,4pg27.00-31.00
VSH15mm/ora0-20
GLUCOZA110mg/dl70-110
COLESTEROL270mdlg/120-240
TRIGLICERIDE106mg/dl36-165
TGO(AST)32U/L1-38
TGP(ALT)60U/L
BILIRUBINA TOTALAO,99mg/dl
BILIRUBINA DIRECTA0,29mg/dl
NEVOI FUNDAMENTALEPROBLEMASURSA
1.)Nevoia de a respira si a avea o buna
circulatie.Palpitatii
Ritm neregulat
HTA
9TA-220/110mmHg
HTAstd.II
2.)Nevoia de a se hidrata si a se alimenta.AnorexieGreturi
Varsatui
3.)Nevoia de a se misca sia avea o buna postura
Dificultate in efectuarea miscarilor
Ameteli
Vertij
Persoana supraponderala
4.)Nevoia de a se odihni si a dormi
Somn perturbat
Stare de nelinisteAmeteli
Palpitaii
Cefalee
5.)Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoaseleIgiena
deficitaraLipsa de cunostinte suficiente
Lipsa de intelegere
6.)Nevoia de a evita pericole
AnxietatePalpitatii
Vertij
7.)Nevoia de a comunica
Comunicare dificilaLipsa de cunostinte suficiente
10.01.2013PROBLEMAOBIECTIVEINTERVENTII
ROL PROPRIU
ROL DELEGATEVALUARE
Palpitatii cu ritm neregulat
-HTAPacienta sa prezinte cai respiratorii permeabile,sa aiba o
circulatie si o repiratie adecvata.
Sa se ajunga la un ritm cardiac regulat Saderea T,ARecoltarea
analizelor:HLG,VSH,Glucoza,Colesterol,TGP,TGO,Blirubina
totala,Bilirubina directaVa asigura un mediu ambiant bine aerisit
si daca e cazul va umezi aerul din incapere.,Masoara si noteza in
F.O.,T.A.si A.V.
Educa pacienta sa nu bea si sa nu maniance in dimineata zilei ce
urmeaza in vederea recoltarii analizelor
Notarea diurezei in F.O.Administreaza medicatia prescrisa de
medic:tonicardiace
hipotensoare1.Santin 40mg
2.Furosemid 1 cp
3.Metoprolol 50mg
1 cp x2/zi
4.Nitroglicerina 1f/50ml ser fiziologicadministrata pe
injectomat 2ml/1hH12:
T.A-220/110mmHg
H16
T.A-200/100mmHg
A.V-90/!
SO2-96% fara O2
H18
T.A-18-/90mmHg
H21
T.A-170/100mmHg
H23:
T.A-160mmHg
Diureza-1500ml
Greata VarsaturiPacienta sa aiba o stare de bine, fara greturi
si varsaturi; sa fie echilibrata hidroelectrolitic si
nutritional.Se aseaza pacienta in pozitie comoda semi-sezand sau
decubit dorsal cu capul pe o parte.Dupa incetarea varatu-rilor
pacienta se hidra-teza cu lichide reci in cantitati mici, date cu
lingurita
Administreaza antiemeticePacienta incepe a vomite mult mai rar
pana cand varsaturile au diparut
AnorexiePacienta sa aiba o stare de bine.
Sa se alimenteze corespunzatorEduca pacienta sa tina un regim
hiposodat Administreaza vitaminePacienta este echilibrata
hidroelectrolitic
CefaleeCombaterea dureriiAtmosfera de calm si linite in
salon
Vizitatori limitati ca numarAdministreza antialgicePacienta
reuseste sa se odihneasca
Igiena deficitaraEduca pacientacum sa-si mentina igiena
corespunzatoarePacienta intelege si aplica masurle de igiena
11.01.2013HTA
Scaderea T.A.MaurareaT.A. de 3 ori pe zi
Efectuarea EKG
T.A.-180/100mmHg
Ora6:30
T.A.-160/90mmHg
Ora15
T.A.-148/98mmHg
Ora18Administrarea medicatiei:
Bisotens 10 mg
Santini 80 mg
Idapamid 1 cp
Diurex 1 cpx2/zi
Nitromint 2,6mg 1cp x2/zi
Atorvastatina 20mg
Amlodipina 10mg 1cpx2/zi
Bromazepam 1cp seara
Aspenter 1 cp la pranz
Xanax 0,5mg 1 cp searaVertijul s-a diminuat
Valorile T.A. sunt in scadere
Durei precordale cu iradiere in toracele posterior
Combaterea dureriiEfectuarea EKG la nevoie (daca durerea
apare)
Recoltarea analizelori trimiterea lor la laborator
Cunoasterea valorilor analizelorPregateste fizic si psihic
pacientulPunctia venoasa sange pentru probele trimise apoi la
laborator
Vertij
Vertijul s-a diminuat
Insomnie
Pacienta sa se odihneascaAeriseste camera
Schimba lenjeria
Aseaza bolnavul comod in pat
Comdate cefaleaAdministreaza Algife 1fl
Pacienta se odihneste mai bine
Durere la baza hemitoracelui drept
Combarerea dureriiMonitorizarea pacientei
Efectuarea EKG
Linistirea pacientei
Ii asiguram confort si odihnaAdministreaza medicatia din care se
scoate Santini si se adauga Nurofen local
Bisotens 10mg
Diurex 1cp x2/zi
Nitromint 2 pufuri
PreductalMR35 MG
1 cpx2/zi
Atorvastatina 20 mg
Xanax 0,5mg seara
Algifen 1fl la durere
Aspenter 1cp12.01.2013
T.A.-128/70mmHg
A.V.-69/ritmic
13.01.2013
T.A.-130/80mmHg
A.V.-70/ritmic
14.01.2013
T.A.-150/70mmHg
A.V.-82 ritmic
T.A, ridicata
Scaderea T.A.
Notarea direzei
Monitorizarea T,A, si notarea in F.O. a T.A.,A.V.
Inomniile au dispaarut
Mictiuni normale
Tranzit intestinal normal
Cefaleea a diparut
Pe dat de 15.01.2013 pacienta se externeaza.
Pe parcursul internarii evolutia pacientei a fost favorabila sub
tratament antihipertensiv cu beta blocnte, diuretice si
hipolipemianta. La externare starea pacientei este ameliorata. I se
fac urmatoarele recomandari:
-evita eforturile fizice mari
-va lua tratament permanent cu:
- Bisotens 10 mg
- Idapamid 1,5mg-1cp dimineata
- Atorvastatina 20mg/zi
- Aspenter 1cp
-Telmisartran 80mg seara
-va efectua control lunar la medicul de familie
-va avea in vedere scaderea ponderala , regim hiposodat si
hipolipemiant.
Pe parcursul internarii pacienta a deprins masurile de igiena A
invatat cum sa-si i-a tratamentul.A inteles ca tratamentul nu
trebuie intrerupt fara stirea medicului, a invatat sa aiba o
alimentatie sanatoasa.
CAZUL II
Nume Prenume Copacianu Irina
Data nasterii:21.07.1954 58 ani
Domiciliul:Corod Galati
Sex: feminine
Cetatenie:romana
Religiea;ortodoxa
Stare civil: cstorit
Conditii sociale:fara ocupatie
Inaltime:160 cm
Greutate:74 Kg
Data intermarii:09.01.2013
Data externarii:11.01.2013
Diagnostic de internare:.T.A. stadiul II cu risc
inalt,I.V.stang
Numar zile de spitalizare 2.
Diagnostic la externare:-H.T.A. stadiul II
-BCI
-BRS
-Dislipidemie-postcolecistectomie
-Steatoza hepatica gradul II
-Obezitate gradulII
Motivele internarii:
-dispnee la effort mic
-dispnee paroxistica nocturnes
-palpitatii
Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta
Antecedente personale
-H.T.A.stadiulII
-BCI-AP de effort
Neaga consumul de alcol de tutun si alcool
Medicatia actual;-Enap 10 mg
-PreductalMR35mg
-Atoris 20 mg
Istoricul bolii
Pacienta hipertensiva, obeza,se interneaza pentru diapnee de
efort,palpitatii precordiale.
Stare generale:buna
Stare de nutritie:obezitate gradul II
Facies:nespecific
Mucoase:normal colorate
Tesut conjunctivoadipos:reprezentat in exces
Sistem ganglionar:nepalpabil
Sistem muscular:normal
Sistem oste-articular:integru clinic
Aparat repirator:torace normal conformat,miscari respiratorii
simetrice pe ambele arii pulmonare fara raluri supraadaugate.
Aparat cardiovascular:arie precostala 2 de aspect normal soc
apexian in spatial V intercostals stang
T.A.-170/90mmHg,A.V.-90/ritmic zgomote cardiace ritmice
Aparat digestive:abdomen marit de volum,deposit
adipos,aerocolie
Ficat,cai biliare:ficat cu marginea inferioara la 2 cm sub
rebord costal,contur regulat,plina nepalpabila
Aparat uro-genital:mictiuni fiziologice
Sistem nervos:fara semen specifice
La examinarea clinica pacienta prezinta:
-dispnee la effort mic
-dispnee paroxistica nocturna
-palpitatii precordiale
Paraclinic:se indica:-examen de laborator,EKG,echografie
abdominala.
NEVOIA FUNDAMENTALAPROBLEMASURSA
1)Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
Dispnee de efort
Palpitatii
Ritm neregulatH.T.A. stadiul IIBCI
2)Nevoia de a se hidrata si a se alimenta
DislipidemieObezitate gradul II
3)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Dificultate in efectuarea miscarilor,precordialgiiAP de
efort
4)Nevoia de a se odihni, de a dormi
Somn perturbatDispnee paroxistica nocturna
PalpitatiiBCIPalpitatii
Cefalee
5) Nevoia de a elimina
Mictiunu deseNefrectomie
Rinichi drept mic
6)Nevoia de a evita pericole
AnxietateDispnee paroxistica nocturna
Precordialgii
Palpitatii
7)Nevoia de a comunicaComunicare dificilaAnxietate
Depresie
9.01.2013.
PROBLEMAOBIECTIVEINTERVENTII
ROL PROPRIUROL DELEGATEVALUARE
H.T.A.
(T.A.-170/90mmHg)
ritm neregulatA.V.-91/Scaderea T.A.
Sa aiba un ritm cardiac regulat
Masoara si noteza in F.O:T.A.si A.V.Administreazamedicatia data
de medic:
Furosemid 1cp /zi
Prestarium 10 mg/ziBetalok-zoc 50mgx2/zi
Aspente 1cp/zi
PreductalMR35mg1cpx2/zi
Atoris 20mg/zi
Nitromint 2,6mg1cpx2/zi
Xanax 1cp/seara9.01.2013La internare:
T.A.-170/90mmHg
9.01.2013
T.A.-la ora-20
T.A.-150/90mmHg
A.V.-85/ (ritmic)
Recoltarea probelor de sange penrtu analize:HLG,VSH,Glucoza
Colesterol , Uree ,Creatinina , Bilirubina directa Bilirubina
totala
TGO,TGP,Trigliceride,Fibrinogen
Pregatirea fizica si psihica a pacientului in vederea recoltarii
analizelorAsezarea in pozitie comoda9.01.2013
T.A.-la ora-20
T.A.-150/90mmHg
A.V.-85/ (ritmic)
Dispnee de effort
Dispnee paroxistica nocturnaExaminare echografica
Pacienta sa prezinte cai respiratorii permeabile si sa aiba o
respiratie adecvata.
Explica tehnica ce
Urmeaza a fi aplicata, Educa pacientul
Aseaza pacienta in pozitie comoda in pat(semisezand)Aeriseste
camera si umidifica aerul daca este nevoiePunctie venoasa si
recoltarea probelor de sange
Administreaza medicatia prescrisa de medic
10.01.2013
T.A.-150/90mmHg
A.V.-85/RITMIC
Pacienta nu mai prezinta dispnee
Precordialgii Cefalee
Combaterea dureriiAtmosfera de cakm si liniste in salonDurerile
precordiale nu mai au aceeasi frecventa si intensitete
Anxietate
Calmarea si incurajarea pacienteiDiscuta cu pacienta sa
Induca o stare de calm si liniste,o incurajeazaStarea de teama
dispare
InsomniePacienta sa se odihneasca, sa aiba un somn linistitIi
asigura confort in pat o aseaza comod
Pastreaza linistea in salonPacienta se odihneste mai bine
ObezitateScaderea in greutateIformeaza asupra regimului si
necesitatea acestuia
Pacienta a inteles necesitatea regimului si il respecta
La examenul echografic s-a pus in evidenta:
-steatoza hepatica gradul II-III
-colecist fara calculi
-R.D. unic marit compensator
-R.S. exclus chirurgical
-splina az lung 9 cm
-vezica urinara in reflectie
-peritoneu liber
Analize efectuate
RezultatUnitate de masuraIntervale biologice
Leucocite10,9X10^3/UL4.00-11.00
Granulocite7,3X10^3/UL1.50-7.00
Limfocite27,3/20.00-40.00
Eritrocite4,89X10^6/UL3.50-5.50
Hemoglobina13,9g/dL12.00-16.00
Hematocrit43,5/37.00-47.00
Concentratia Hb/100ml31,9g/dL32.00-36.00
VSH60mm/ora15.00-17.00
Uree26mg/dL10-50
Glucoza97mg/dL70-110
Creatinina serica0,87mg/dL0,6-1.3
Colesterol total225mg/dL120-240
TGO29U/L1-38
TGP17U/L1-40
Pacienta in varsta de 58 ani hipertensiva , obeza ,
dislipidemica,cu rinichi drept chirurgicalse interneaza pentru
evaluare si conduita terapeutica.
In timpul internarii starea pacientei se imbunatateste ,
tensiunea arteriala ajunge la valoarea de 135/80mmHg , dispate
dispneea paroxistica nocturna.
Am discutat cu pacienta i-am explicat necesitatea si importanta
regimului alimentar care trebuie sa-l insoteasca pe cel
medicamentos.
Pacienta a fost externata pe 11.01.2013 cu urmatoarele
recomandari:
1)-Regim alimentar hiposodat si hipolipidic
2)Tratament cu:-Tertensif 1,5 mg 1 cp dimineata
-Valsartan 160 mg 1 cp/zi
-Betalok-zoc 50 mg 1 cp /zi
-PreductalMR 35 mg 1 cp x2/zi
-Aspenter 75mg 1cp /zi
-Atoris 10 mg 1 cp /zi3)Dispensarizare prin medicul de
familie
CAZUL III
Numele si prenumele:Martes Mihail
Data nasterii:17.06.1955
Domiciliu:Tecuci
Sex: masculin
Cetatenie : romana
Religie ; ortodoxa
Stare civila : casatorit
Inaltime : 180 cm
Greutate : 104 Kg
Data internarii : 10.01.2013
Data externarii : 11.01.2013
Diagnosticul de internare : H.T.A stadiu II
Diagnosticul de externare : -HTA stadiul II
-Isuficienta ventriculara stanga
-Obezitate
-B.C.I.
-F.I.A.paroxistica
-Dislipide
Motivele internarii :
-dispnee , epistaxis
-cefalee
-palpitatii
-dureri precordiale
-tulburari de echilibru
Antecedente heredo-colaterale :
-nesemnificative
Antecedente personale ;
-HTA
-Obezitate gradul II
-Dislipidemie
-Fumator,consumator ocazional de alcool
Medicatie de fond inainte de internare ;-Norvasc
-Aspenter
-Indapamid
Istoric :
Bolnavul este cunoscut de 8 ani ca hipertensiv, cu pusee
repetate de HTA.
A urmat tratament in ambulatoriu.
In urma cu doua zile este vazut de medicul de familie unde s-a
prezentat cu cefalee , insotita de ameteli I tulburari de echilibru
, dispnee . I se recomanda internare.
Examen clinic la internare.
Starea generale : buna
Sarea de nutritie ; supraponderal , obezitate gradul II
Tegumente si mucoase :palid , transpirat
Sistem ganglionar : nepalpabil
Sistem muscular ; tesut muscular normal repartizat , cu
tonicitate si troficitate
Sitem osste-articular ; integru
Aparat respirator : torace normal conformat , la palpare si
percutie nimic de semnalat , usoara tuse
Aparat cardio-vascular : palpitatii, dureri precordiale,
T.A.-170/95mmHg,A.V.-105 soc apexian coborat in jos si in tanga ,
hipertrofie de ventricul stang
Aparat digetiv ;abdomen uplu la palpare , tranzit intetinal
prezent , ficat ssi splina in limite normale
Aparat urogenital ; loje renale libere , nedureroase , mictiuni
frecvente , nictirie
NEVOIA FUNDAMENTALAPROBLEMA
SURSA
1)Nevoia de a eliminaEpistaxis
Circulatie inadecvata
2)Nevoia de a se misca si a avea o buna posturaEdeme ale
membrelor
Circulatie inadecvata , edeme ale menbrelor
3)Nevoia de a dormi si a se odihniInsomnie
Dispnee , duree , neliniste
4)Nevoia de a avea o buna circulatieCirculatie inadegvata
HTA
5)Nevoia de a respiraDispnee
Oboseala la efort
6)Nevoia de a se alimenta si hidrataDificultate de a urma
dieta
Obisnuinte alimentare gresite , lipsa de circulatie
7)Nevoia de a evita pericoleVulnerabilitate fata de pericole
Tulburari de echilibru
8)Nevoia de a comunicaComunicare ineficienta
Tulburari circulatorii cerebrale
9)Nevoia de a se recreeaDificultate de a indeplini actiuni
recreactive
Cefalee , vertij
Plan de ingrijirePROBLEMAOBIECTIVE
INTERVENTII
ROL PROPRIUROL DELEGATELALUARE
Puseu de tensiune:
T.A.170/95/mmHgRespiratie si ciurculatie adecvata
Scaderea T.A.
Asiguram un mediu ambiant placut in salon
Pozitie comoda in pat pentru pacient
Asiguram pacientului alimentatie bogat in fructe si legume
Reduce grasimile din alimentati si Na ClAdministreaza
tratementul indicat de medic ;
-tonicardiace
-diuretice
-antiaritmice
-hipotensoareLa internare ;
T.A.-170/95mmHg
ORA 16
T.A.-160/90mmHg
A.V.-73
ORA 18
T.A.-120/90mmHg
A.V.-90 ritmic
Dispnee
Edeme ale membrelorSa aiba o respiratie adecvata
Recoltarea si trimiterea la laborator a probelor de sange pentru
efectuarea analizelor
Efectuarea examenului radiologic
Efectuarea EKG
Efectuarea fundului de ochiAerisirea camerei umidificarea
aerului din camera daca este necesar
Notarea T.A. , A.V. in F.O. urmareste efectul tratamentului in
timp
Pregateste fizic si pihic pacientul pentru pecoltarea
analizelor
Se aseaza comod pacientul
Invata pacientul sa nu bea si sa nu manance in dimineata
recoltarii probelor de sange1)Ser Ringer 500 ML
2)Betalok-zoc 1 cp /zi
3)Fraxiparine 0,3 mlx2/zi
4)Novogast 1 co/zi
5)Tertensif 1,5mg1cp /zi
Cordarone 200mg 1cp/zi
Punctie venoasa
Recolteza probe de sange:
HLG , Glicemie , Creatinina , Colesterol , TGO , TGP
,FibrinogenExamen radiologic :
Cord marit de volum
EKG :hipertrofie ventriculara stanga cresterea complexului
QRS
F.O.retinopatie
Angiotensiune
Disparitia edemelorRegim hiposodatTratament cu diureticeDispar
edemele pacientul se poate deplasa cu usurinta
EpistaxisOprirea hemoragiei nazaleAseaza pacientul in decubit
dorsal il fatuieste sa comprime nara pe unde s-a produs hemoragia
timp de 8 minuteSe opreste hemoragia nazala
Insomnie
ObezitateSa beneficieze de numarul de ore de somn sa fie un somn
corespunzator calitativ si cantitativ
Deprinderea unei alimentatii corecte hiposodate si
hipolipemianteAsiguram un climat de liniste si siguranta
pacientului
Ii explica toate tehnicile ce urmeaza a fi aplicate
Educa pacientul si il invata regimul alimentar pe care trebuie
sa-l urmeze
Administreaza cp Xanax seara
Pacientul are un somn linistit , este mult mai odihnit
Tulburari de echilibru , vertij , cefaleeSa se poata misca fara
dificultate , combaterea vertijului si dureriiIl ajuta pe pacient
sa se deplaseze , sa se imbrace si dezbrace
Administreaza :
Algifen 1 fl
Pacientul isi recapata echilibrul si siguranta de a se misca
independent
Tulburari de vorbirePosibilitatea de a comunica fluientAre
rabdare sa inteleaga pacientul referitor la ceea ce vrea sa
comunice
Administreaza tratamentul medicamentos
TEHNICI DE INGEIJIRE IN CAZUL PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE
ARTERIALA
Medicamente administrateEnapIndicatii:Toate stadiile
hipertensiunii esentiale: hipertensiunea reno-vasculara;
insuficienta cardiaca congestiva.ContraindicatiiHipersensibilizare
la produs sau metabolitii lui
Administrare:Tratamentul va fi strict individualizat, in functie
de starea si evolutia pacientului. In general, se administreaza
10-20 mg sau 40 mg pe zi per os, o data sau divizate in doua prize
zilnice, inainte sau dupa mese. Nu se va depasi doza de 80 mg pe
zi. In hipertensiunea arteriala medie, doza zilnica initiala este
de 10 mg sau 20 mg intr-o singura priza. Doza de intretinere este
de 20 mg pe zi. In hipertensiunea reno-vasculara, doza zilnica
initiala este de 5 mg sau mai mica.Ea poate fi crescuta gradat,
ajungand la 20 mg o data pe zi. Daca este posibil, pacientii cu
hipertensiune arteriala ridicata trebuie sa intrerupa tratamentul
cu diuretice cu 2-3 zile inainte de inceperea tratamentului cu
Enap, evitandu-se astfel riscul instalarii unei hipotensiuni
arteriale. In insuficienta cardiaca congestiva, doza initiala este
de 5 mg sau mai putin, doza de intretinere fiind 10-20 mg pe zi
intr-o singura priza sau doua prize zilnice. Pentru a decide doza
de intretinere, este necesar ca pacientul sa fie urmarit 2-4
saptamani.Tensiunea arteriala si functia renala trebuie verificate
inainte de inceperea tratamentului si in cursul acestuia. Inainte
de inceperea tratamentului trebuie scazuta cantitatea de diuretice
administrata si, daca este posibil, sa se asocieze glicozizi
digitalici. La pacientii cu insuficienta renala se recomanda
utilizarea unor doze initiale mici, doza de intretinere sa fie cat
mai mica si la intervale cat mai lungi de timp. Enalaprilul este
eliminat prin dializa.Precautii:In cursul sarcinii si la femeile
care alapteaza, apreciindu-se corect raportul risc - beneficiu
terapeutic.Nu sunt studii suficiente privind administrarea
produsului la copii Reactii adverse :Pot aparea: cefalee, oboseala,
greata; mai rar: hipotensiune, hipotensiune ortostatica, diaree,
crampe musculare, tuse, eritem, edem angioneurotic. Rar se
inregistreaza cresterea creatininei serice, cu revenire la normal
dupa intreruperea medicamentului.FurosemidActiune terapeutica
Furosemidul un derivat sulfonamid-benzoic, este un diuretic
foarte activ, creste mult eliminarea renala de saruri, este eficace
si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse, reducepresiunea
arteriala crescutasi potenteazamedicatiaanti-hipertensiva.
Efectuldiureticincepe dupa 20-60
minutedelaadministrareaoralasidureaza4-6ore.Indicatiifurosemiduleste
indicat in toate tipurile deedemegrave si in cazurile rezistente la
tiazide. Este diureticul de electie interapiainsuficientei
cardiace. Ratiuni similare il impun in terapia edemului pulmonar
acut. De asemenea este indicat in edemul cerebral, in edeme
trombotice locale si edeme gravidice. Inhipertensiunea
arteriala,furosemidulpoate fi utilizat singur sau in asociatie cu
alti agenti antihipertensivi. Este de asemenea indicat
ininsuficienta renala acutasau cronica severa. In intoxicatiile
acute medicamentoase se recomandafurosemidulpentru
acresteeliminarea toxicului. Este util in intoxicatiile cu ioduri,
bromuri saufluoruri. De asemenea poate
combatehiperkaliemia.ContraindicatiiFurosemid 40 mg este
contraindicat la pacientii cu stari de hipovolemie
saudeshidratare,hipokaliemie, alcaloza, ciroza decompensata in
stadiul precomatos,insuficienta
hepaticaavansata,glomerulonefritaacuta, insuficienta renala cu
anurie, hipersensibilitate (incrucisata cu sulfamide).
Administrarea de Furosemid 40 mg este de asemenea contraindicata in
intoxicatia cu ` digitalice
PrecautiiFurosemid 40 mg se administreaza cu prudenta
pacientilor cu insuficienta cardiaca grava, diabet, guta,
obstructia cailor urinare, hipertrofia prostatei. Pacientii cu
diabet trebuie avertizati ca Furosemid 40 mg poate creste nivelul
glucozei in sange, afectand testele de glucoza urinara. Pacientii
hipertensivi trebuie sa evite medicatiile care duc la cresterea
presiunii sanguine. Furosemid 40 mg, ca si alte diuretice, este
cuprins in lista substantelor dopante (interzise la sportivi).Se
recomanda prudenta la administrarea furosemidului femeilor
insarcinate in primul trimestru de sarcina si pacientilor in
varsta. Datorita aparitiei furosemidului in laptele matern,
administrarea acestuia la femeile care alapteaza trebuie efectuata
cu precautie. La alcoolici cu hepatite cronice eliminarea
furosemidului este modificata. La varstnici diureza sporita se
poate asocia cu nicturie, prostatita si retentie de urina
Reactii adverse
In cursul terapiei cu Furosemid 40 mg pot aparea efecte
secundare, efecte toxice si/sau efecte alergice. Efectele secundare
pot fi dezechilibre hidro-electrolitice, acido-bazice si
metabolice. Hipokaliemia este in general mai frecventa la inceputul
tratamentului (cand raspunsul diuretic este abundent si restrictia
dietetica severa) si in cazul tratamentului prelungit.Semnele
clinice - slabiciune musculara, parestezii, hiporeflexie,
somnolenta, anorexie, greata, constipatie, aritmii ectopice,
modificari electrocardiografice caracteristice, mai rar afectarea
rinichiului (deficit de concentrare, diminuarea filtrarii
glomerulare) - apar cand se produce o scadere a potasiului total
din organism. Hipokaliemia este indeosebi periculoasa la cirotici,
unde poate contribui la declansarea comei hepatice. De asemenea,
creste toxicitatea cardiaca a digitalicelor la pacientii
digitalizati (risc de aritmii ectopice severe). in cursul
tratamentului cu Furosemid 40 mg mai pot aparea: hiponatremie cu
sau fara alcaloza hipocloremica, hipomagnezinemie (mai frecventa la
diabetici si alcoolici), cresterea eliminarii calciului cu
negativarea balantei calcice (mai ales la batrani), hipocalcemie
(numai uneori) cu favorizarea tetaniei. De asemenea, tratamentul
indelungat cu Furosemid 40 mg favorizeaza retinerea acidului uric
in organism, impiedicand - prin competitie - secretia tubulara a
acestui catabolit. Poate aparea hiper-uricemie sau chiar guta. Pot
fi semnalate si cresteri ale lipoproteinelor si colesterolului
sanguine. Furosemid 40 mg poate produce (in mai mica masura insa
decat tiazidele) scaderea tolerantei la glucoza si hiperglicemie,
de regula reversibile. Diabetul latent poate deveni manifest, iar
diabetul manifest se agraveaza. Efectele toxice ale administrarii
de Furosemid 40 mg pot fi: la nivelul sistemului gastrointestinal -
pancreatita acuta (rar), icter; la nivelul sistemului nervos
central - tinitus si surditate trecatoare sau definitiva (rar si
dupa doze mari sau la bolnavii cu insuficienta renala); la nivelul
sangelui - anemie aplastica (rar), trombocitopenie, agranulocitoza
(rar), leucopenie. Reactiile dermatologice de hipersensibilizare
care pot aparea sunt: vasculite cutanate, dermatite exfoliative,
purpura, fotosensibilizare, urticarie, prurit.Mod de
administrareFurosemid 40 mg se administreaza obisnuit pe cale
orala. in tratamentul edemelor dozele administrate sunt
individualizate de medicul curant in conformitate cu raspunsul
diuretic al pacientului si in sensul obtinerii unui efect
terapeutic maxim. De asemenea, este importanta stabilirea dozelor
minime necesare mentinerii acestui raspuns. La adulti dozele uzuale
sunt de 40-80 mg/zi; in caz de ineficacitate se poate creste doza
la intervale de 6 ore pana la obtinerea raspunsului sau cel mult
pana la 240 mg/zi (1-3 prize). In insuficienta renala sunt uneori
necesare doze mai mari - 500 mg sau 1 g pe zi. in general,
folosirea de doze mari impune controlul debitului urinar si al
electrolitilor si corectarea eventualelor dezechilibre. Faptul ca
are o durata scurta de actiune (4-6 ore) obliga la repetarea dozei
atunci cand se impune o diureza sustinuta. Pentru a evita depletia
volumica se recomanda repartizarea dozei totale in doua sau mai
multe prize, iar pentru a evita nicturia, cele doua doze vor fi
administrate una dimineata si una la amiaza. Ori de cate ori este
posibil se revine la administrarea in doza unica matinala. in
hipertensiunea arteriala Furosemid 40 mg se utilizeaza singur sau
asociat cu alti agenti antihipertensivi. Cand este utilizat ca
monoterapie se recomanda administrarea a 2 20 mg/zi. Repartizarea
dozei zilnice in doua prize este necesara pentru a evita reboundul
care urmeaza in mod obisnuit dupa 6 ore de la pierderea initial
crescuta de Na+. Pentru bolnavii hipertensivi care respecta un
regim alimentar desodat sau pentru cei tratati si cu
altemedicamente antihipertensivesunt suficiente doze mai mici
ajustate in conformitate cu raspunsul terapeutic. In caz
deoligurie, (daca filtrarea glomerulara scade sub 20 ml/min) se
impun doze mai mari: intre 250-2 000 mg/24 h, din
cauzaexcretieireduse la nivelul tubului proximal. Argumente
similare conduc la doze crescute ininsuficienta cardiacasevera,
refractara.la copiidoza orala initiala este de 2
mg/kgcorpadministrat in doza unica. Daca raspunsuldiureticnu este
satisfacator doza poate fi crescuta cu 1-2 mg/kgcorp, dar nu mai
devreme de 6-8 ore de la administrarea precedenta. Nu se recomanda
doze mai mari de 6 mg/kg corp. Pentru oterapiede intretinere doza
trebuie ajustata la nivelul minim la care se obtine
raspunsuleficient.IndapamidIndicaii terapeuticeHipertensiune
arterial esenial.
Contraindicaii Hipersensibilitate la indapamid, alte sulfonamide
sau la oricare dintre excipienii produsului;
Insuficien renal sever;
Encefalopatie hepatic sau insuficien hepatic sever.
Hipopotasemie.
PrecauiiDeoarece produsul conine lactoz, nu se recomand la
pacieni cu deficit de lactaz, galactozemie congenital sau sindrom
de malabsorbie a glucozei/galactozei.
Concentraia plasmatic a sodiului trebuie msurat naintea nceperii
tratamentului, apoi la intervale de timp regulate.
Oricetratamentdiuretic poate determina hiponatremie, uneori cu
consecine grave. Scderea concentraiei plasmatice a sodiului poate
fi iniiat asimptomatic, de aceea monitorizarea periodic, chiar mai
frecvent n cazul pacienilor vrstnici sau cu ciroz hepatic, este
obligatorie.Depleia de potasiu cu hipopotasemie este unul din
riscurile majore ale tratamentului cu diuretice tiazidice i nrudite
cu acestea. Riscul de instalare a hipopotasemiei (< 3,4mmol/l)
trebuie prevenit la anumite grupe de pacieni cu risc crescut, cum
ar fi pacienii vrstnici i/sau subnutrii i/sau tratai
polimedicamentos, pacienii cu ciroz hepatic cu edeme i ascit,
pacienii coronarieni i cei cu insuficien cardiac. Hipopotasemia
crete toxicitatea cardiac a digitalicelor, precum i riscul de
tulburri de ritm cardiac.Diureticele tiazidice i nrudite pot s scad
excreia urinar de calciu i pot determina o cretere uoar i
tranzitorie a calcemiei. Hipercalcemia persistent i marcat se poate
datora unui hiperparatiroidism nediagnosticat. Tratamentul cu
diuretice tiazidice trebuie ntrerupt nainte de investigarea funciei
paratiroidiene.InteraciuniAsocierea indapamidei cu litiul este
nerecomandat deoarece determin creterea litemiei cu risc de efecte
toxice, ca i n cazul unui regim desodat (scade excreia urinar de
litiu). Dac totui este necesar administrarea diureticelor la
pacieni tratai cu litiu, se impune monitorizarea litemiei i
ajustarea dozelor. Tratamentul concomitent cu medicamente care pot
determina torsada vrfurilor altele dect antiaritmicele (astemizol,
bepridil, eritromicin iv, halofantrin, pentamidin, sultoprid,
terfenadin, vincamin) poate determina torsada vrfurilor;
hipopotasemia, bradicardiai preexistena intervalului QT alungit
sunt factori favorizani.
Asocierea cuantiinflamatoare nesteroidiene(AINS) sistemice sau
salicilai n doze mari impune pruden, deoarece acestea pot s scad
eficacitatea antihipertensiv a indapamidei.De asemenea, la pacienii
deshidratai, asocierea indapamidei cu AINS poate determina
insuficien renal acut (prin scderea filtrrii glomerulare). Se
recomand hidratarea pacientului i monitorizarea funciei renale
naintea nceperii tratamentului.
TEHNICI DE INGRIJIRE
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ENTERALA
MEDICATIA ORALADeoarece medicamentele cu cale de adminstrare
orala sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine si mai convenabile
ca mod de adminstrare, o mare parte din tratamentele medicamentoase
se adminstreaza pe aceasta cale.
Astfel, pe aceasta cale se pot administra tratamente sub forma
de: tablete, capsule, siropuri, elixiruri, pudre, suspensii,
uleuri, granule etc. Unele necesita preparare specifica inainte de
adminstrare: uleiurile, suspensiile, granulele.
De cele mai multe ori, medicatia orala este prescrisa in doze
mai mare decat echivalentul sau parenteral, deoarece, dupa
absorbtia in tractul gastrointestinal, o parte din medicatie este
distrusa de ficat si eliminata inainte de a intra in circulatia
sistemica.
Dozele mediamentoase orale normale pentru un adult pot fi
periculoase pentru un varstnic.
Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor
inconstienti, celor care prezinta varsaturi, cat si celor care din
diverse motive nu pot inghiti.
Materiale necesare
medicatia prescrisa
recipient pentru medicamente
pahar apa sau suc pentru copii
Administrare
se verifica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se
compara cu cea primita de la farmacie
se spala mainile
se verifica data expirarii medicamentelor
se confirma identitatea pacientului
se verifica starea pacientului (constienta) si semnele vitale. O
schimbare in starea acestuia poate justifica schimbarea sau
anularea medicatiei (de exemplu, nu se vor mai administra
antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune)
se administreaza medicatia impreuna cu apa sau alt lichid
adecvat
siropul nu se adminstreaza cu apa pentru a nu-i diminua
efectul
daca este necesar, se vor sfarama tabletele pentru a facilita
inghitira lor
se va sta langa pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul
si daca este nevoie, se va verifica deschizandu-i gura.
Se va reveni pentru verificarea starii pacientului in maxim 1
ora
Consideratii speciale
asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic, cerand
indicatii necesare timpului si modului de adminstrare daca este
necesar. Nu se va adminstra niciodata medicatie prin indicatie
verbala
se va anunta medcul pentru orice medicatie neadministrata din
diverse motive sau efecte adverse
medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare
nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon
neetichetat. Nu se va eticheta niciodata un flacon decat de catre
farmacist
medicatia nu se va lasa niciodata la indemana nimanui. Pacientul
poate lua din greseala altceva sau un alt coleg le poate aranja
altfel cauzand confuzii si greseli
medicatia opioida trebuie supervizata de doaua nurse si trebuie
avut in vedere atat specificul spitalului cu privire la circuitul
acestora cat si legile general valabile referitoare la acestea
daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va verifica
din nou prescriptia medicului si i se vor oferi detaliile cerute.
Pacientul va trebui sa fie informat despre orice schimbare
survenita in schema sa de tratament
pacientul va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i
se va cere sa anunte echipa de ingrijire despre orice schimbare in
starea sa
se vor adminstra preparatele lichide pe baza de fier, de
exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a preveni afectarea
dentara
tot cu un pai se pot adminstra si lichidele cu gust neplacut,
deoaree in acest fel vor intra in contact cu acesta mult mai putine
papile gustative
daca pacientul nu poate inghiti o tableta sau capsula, fie
aceasta se va sfarama daca este posibil, fie se va cere medicului
si farmacistului sa ofere o varianta lichida a aceluiasi
medicament. Capsulele se pot deschide si adminstra pulberea
dinauntru
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIA INTRAMUSCULARA
Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adanc in
tesutul muscular. Aceasta cale de adminstrare permite o actiune
rapida prin absorbtia in circulatia sistemica. Administrarea
intramusculara este aleasa atunci cand pacientul nu poate inghiti
medicatie orala, cand este prea iritanta gastric.
Deoarece tesutul muscular are mai putini senzori nervosi permite
administrarea de substante iritante.
Locul de injectare trebuie ales cu multa grija, se va face si in
functie de constitutia fizica a pacientului. Se evita zonele cu
edeme, iritatii, semne din nastere, echimoze. Injectiile
intramusculare sunt contraindicate pacientilor care prezinta
tulburari ale mecanismelor de coagulare, dupa terapii
antitrombotice, in timpul unui infarct miocardic.
Injectia intramusculara se efectueaza prin tehnica sterila.
Materiale necesare
medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la
farmacie
seruri pentru dizolvat
seringa
ac
manusi
comprese
paduri alcoolizate
Medicatia prescrisa trebuie sa fie sterila. Seringa si acul
trebuie alese adecvat ( pentru injectia intramusculara acul trebuie
sa fie mai lung , in functie de tesutul adipos al pacientului, de
locul ales pentru injectie, si cu un calibru potrivit pentru
vascozitatea substantei de injectat)Pregatirea echipamentului
se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie ,
aspect
se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea
administrarii primei doze
daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se
sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi
se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare
intramusculara
daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se
dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se
trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel
pentru injectia intramusculara
tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este
urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul,
seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate
echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza
apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul
si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie
facuta cu grija. Acest loc poate fi muschiul deltoid ( se poate
localiza foarte usor pe parea laterala a bratului, in linie cu
axila), muschiul dorsogluteal ( poate fi usor localizat impartind
imaginar fesa cu ajutorul unei cruci, rezultand patru
cadrane.Cadranul superior si exterior este muschiul cautat),
muschiul ventrogluteal ( poate fi localizat prin linia imaginara ce
trece prin extremitatea superioara a santului interfesier) si
muschiul de pe fata antero-externa a coapsei( vastus
lateralis).
Administrarea
se confirma identitatea pacientului
se explica procedura pacientului
se asigura intimitate
se spala mainile, se pun manusile
se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca
pacientul a mai facut recent injectii intramusculare
la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati
mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei,
iar la copil fata antero laterala a coapsei
se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru
injectare
se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare
se sterge cu un pad alcoo