-
L4ATERIAI.E
{elege c5. lucrur-ile, adici feiromenele, pot fi ordonate ;i, in
aceasti misuri, inteleseprin corelarea lor cu forure maternatice.
I)ar aceasti corelale n11 va fi consideratiun act arbitrar al
capacitiilii noastre de ginclire, ci drept ccva obiectiv" (p.
199)"
Heisenberg, in ci.utarea unci unitiili, se telne parcir tle
incheicrea nu nulnai atizicii, ci ;i a lumii, ;i consideri., cu
toate ci -s-a declarat pa,rtizan infoc;rt alabstracliilor
matematice, cir accasti iinie de gitdire este totu;i liinitati,
inlocindu-ldin nou pe Platon in sprijinul siLu: ,,Pia"ton insr-r;i
nll s-a rnuifu.lnit cu a{reastelirnitare" (p. Za5).
Este oare sigur clL noi tindern sir gl"sim o unitatc absolut
unifonrriL, flrir nicl ostmcturi contradictorie sau gcncratoare de
contraclictii, ca frrnclament a1 luirriimateriale? Ce valabilitate
ar maj avea atunci dialectica dacii in profunzimilelumii materiale
ea ar fi in{irmati ;i s-ar mani{esta numai la alte paliere ale
cris-tentei?
'ln lucrarea tle fa![ infinitul nu cste consiclerat posibil clin
punct de vederefizic-experimental ;i totu;i, matcmatic, el este un
concept perfect inteligibil. I)aciabstraclia matematic5, infinit o
aplicim lurnii rca1e, unir,ersului no-ctru, consider-ind-oca o
reflectare obiectivi a unei realitlfi, vom spunL- cir unir-ersul
este in{init. $itotu;i nu ptLtem :l.dmite experimerrtal,
fenomenologic acesi lucru. I)esigur, datotitiace-qtui fapt nu
trcbuie si renuntim la abstraclia matcrnaticiL de infinit, din
contrS.po-.itrilitatea conceptului de infinit, in fa!a finitiLtii
univtrsuiui, ascunde un adcvdrrnai pro{und pe care trcbuie si-l
g5.snl.
Contradiclia finit-infinit in inlelegcrca unir,ersului nu estc o
sinipli antinornie,culn ar spune Kant, ci o realitate dialectici
care erprirnir. o rt'alitate mai profundl.Ea ne ob1ig5. s5. mergem
dincolo de lumea spalio-ternporalil a univcrsuh.ri,
intr-oortoexistentS., partc a existentei totale, undc putcn cXut:i
irrincipiile simplc ;i uni-tatca lumii. I)arr aici sintem obligali
sir punern Ia T:azit dor-rl plincipii, unitateatrumii fiind ea
ins[gi profund dialecticl. Sr,rr-scle univelsului se glscsc in
orto-existenli, de aici se na;te unir.ersul spalio-iemporal, de
aici provin particrrletreelernentare ;i lumea cuaniicl", himea se
gcnereaz,e cu o logici plopric pe care putclnqi trebuie s-o
intelegem. Llit tlc abstractl. este aceastiL leger? listc oare
suficicnt siprivim aceast5" lume generatoare
-
LEGATURA DIN?RE I-TZICA, ]NFORLiAT,IE SI \,,1L] i1le ior"mulSrn
niate'ratic in teoria cua'tici ru sc.rai i'efcrii Ia
par-tic*lelc
.lemc'tai.cir sine. ci la cuno;tinteie ;;;;-;.;;pr" "..rto,
particule erementare, , (p. 1rz_J l3). ,\Iatcinatjca
.uo,itl.i-,,n;;;i 'rip,.ri,,ri cornpor frrt,a irarticult,lorj
cl.rerr_tar,', ci cuttoasleye:t DC care o a\.rtll d(..rprL, JCr
1r13 compor.lrrc,, (p. ll3). prol lerrra ctrc'
filos'rfi-.--..ri,;"4, i;r*;ii,'an, i -ipr,..uiril r,i,l.1rr,rr
urrui concr-pr irrLt_giator :r1 inclului lumii materiarc.
d"iserb;it ;;;"n-irr.-re njcjo
-
PROF'UNZT$I'LE L{!1I{II }TATERIAX-E
a eiimina cornplemi:nt:rritatea la paiierui in care apale ;i
unde n ol'set'rrfun, ci Ce ao inteie.ge, de a o explica. Atunci
gtiin{a ar fi satisfic!.toare.
5. In inulr.rl sau ciclnl himii rnatcrialc constinrl din
profuiuimi -
lume'a cualt-tic5.
-
lurlea macroscopici;i subiectu) * ;i din nou in pro{Lrnzimi,
rezuit5. evident,atit din drumrrl palcui-s de fizica cuanticir, cit
;i din er-rperimentul {iiosofic alsubiectuiui, cl pioiunzirnile
pot
-
-
LEGATURA DlNTp,tr F"IZTCA" INTORMATIE Si \IiU-1.j
r.t irrtetiorul lui proirabil nu lrlai cxi-.ti. timp (rlaci.
pelticutrr:le :sint cu ade.,-ir-ate,"rrlctltare), c5"ci opera{iile
de schirnl;are a arhietipr.rrilol inlorinationale se dgs-fi-;,iarl
in ortot-xistcnfi,deci in a{arl" de spafiu;i timp. Dar accst tirip
in iniervaluL'J.,,r interacfiune ar cipiita scns daci in etapa
intet-mediarir dinire cleitron-pozitr-,11;i i--"oantele de luminl.
ar aplrea cuarte tle spatiu. Existen{a cuantelor de spaiiu
iac'.ra.rtte de tiurir ar- explica o legitur:i ceva rrLa.i
profundir- dintre spaliu ;i tinlp,asiltl cum ea se observi"
reflectatiL pe pLanu.l continuului in teorja reiativititii"
orice continuu iq lumea spalict-tr:mpor:a1d. ne apare dcci ca o
integrar-e deoi.-.c,rntinuuri adrnisd" de rin contiiruu fiir:i.
clirnensiuni cum ar fi iirformateria sntriec-iuhri. Iatl de ce in
in{ormaterie putcm s5. ne irnaginirn lorme flri climensiuli,
c5.cioltoexistella nu cunoa9te lpalful de asemcnei iniormateria
cunoa;te probabilstilri de tipul continuuiui psihoiogic carc, de
asL:menea, nu au din-rensirine.^
A.cest asp_ect al infoimateriei, al inscrierii unor structrui
firl dirnensiune expliclintnilia geniali a lui Platon ;i
convingerea lui Heisenberg c5. Platon avea cei putinin parte
dreptate. Dar la ei.acerste sti'uctuli l1u au nici-un suport, sint
idci pure,farme abstracte cu vialir proprie, firl nici o
explicatie. Noi iredcm a fi inicriseintr:-rrna din substanlele
matciial: primordiaie ale luniii ;i cred"ern cd- aceasta estesi
substanla care poate expiica activitzltea integratoare a sistcmului
nervos centr.alla om gi animal, acliunea de continuificare
gebmetricS., tcrnporali ;i psihologici..6. Din punciul de vedere al
;tiin{ei, toate mirimile fizice-a-le rnicroiosmosirlg.i,la
-rXdf,cina pro{unzimilor lumii materiale, r'or trebui probabii
revizute pe bazein{orrna}ionale. Nu ne putem a;tepta la o infirmare
a mecanicii cuantice, mii curindLtt of.izicL a-profunzimilor cu
imagini noi, prin care, cu ajutorul informafiei, si. sepoat5.trece
la mecanica cuantici. La fel cum se poate face trecerea de la
mecanicacuanticS. la mecanica clasicf, este de a;teptat o trecere
de la fizica informafionatria profunzimilor la mecanica cu.antici.
Nu-ar fi erclus ca foltele din univers se ainared5.cini
informalionale.
.Forlele sociale, desigur, la un alt palier or "";.ten1"i,
""sint in,esenli de naturi. informalional1? Dar nu este nevoie s5.
recurgem la aceastS.
analogie cici in cadrul mecanicii cuantice incep s5. apard
sernne dl intrebare indireclia arS.tatiL mai inainte. Daci se
considerl, spre erernplu, separarea a d.oui
.1particule cu spin -.-, care impreuni formau initial un sistcm
cu spin 0 (una avlnd2
spin pozitiv, iar cealaltl negativ) teoria gi inleh:gerea
fizici" a procesului se izbettede o serie de dificultS.ti 1. Tinind
seama de formalismul mecanicii cuanticc, ca 5i'tlerezultatele
experimeniale, ie ajunge la concluzia c5. inainte a. o t
i."i";;-;r;-;;i;qti ce spin are fiecare din subsistemeie
(particulele) sistemutrui. Dac5. se misoar5spinul particulei A ;i
este pozitir', atunci spinul particulei B este negativ. Altfelestc
greu de ,,separat" cele dou[ particule in ceea ce prive;te
precizarca spinurilor,cu ;r"lte cuvinte, apare un fenomen de
neseparabiiitate cuanticS. chiar cind cele clouiparticuie sint
aduse la distanfS" respectabili una de ceaialt[. lntrucit o
md.surare aspinului uneia din particule precizeazva gi spinul
celeiialte ;i deoar"ece teoria cganticd.nu poate ini{i_al s5.
precizeze awltele spinuri, se pune intrebarea dac5. nu apare
unproces de localizare spontani pe care mecanica cuanticl s5. nu-I
includi. Siu daclmlsurarea determini spinul uneia din particule,
atunci ,,existi un anurnit rnecanr-qrrtrde semnalizare intre cele
dou5. sisteme despir{ite, in timp ce unul este md.surat...(;i). . .
dacf, a;a ar sta iucrurile, atunci scmnalele a1' circuia cu vitezi.
maj marertrecit viteza luminii, silua{ie pe care o exclude teoria
special5. a rr:1atir.it5.tii" 2. Ceieglturd poatc sl rnai existe
atunci intre cetrc ,Jr''uir particule, din momentul in care,dt;i
sint
despirliteiadistant[,nuLemaipute;nconsideracaobiectescparate.,,Sintemoare
obligafi si considerS.m r*rLitatea ca r-rn intreg esenlial
inseparabii?" s.,-,."S1r"t1tfel,e:are sg p]ln in combinarea
mccanicii cuantice cu teoria reiativi-tliii nu sint inc[ pe depiin
confirma.te, recsncilierea acestor teor"ii nu este deloc
-
54 PROFT'NZIMIDE bUMlI MATERI,AI.E
.sinrplir. S-ar putea ra acesie tcori.i :.li fie consecintc aie
unor-manifestiri $ fizico^illiorn-l:'rtjonaie pl.cfunde, ele s5"
explice aspcct'e ale lrrrni'i nratcrialc generite dir:,profunzinti,
jal irnbinarea lor s5" nu ne dczlegc ioate problemcle,-cu
excep{ieranumitor aspcctc. O iegirturi ilrai profundi ar pntc:l
expiica ccta ce in spalius1 tillp apare lineori .-.traniu sau
dcpir;incl cadr:ul teoreiic cuantic si relativist,ca in eremp}ui
cie niai inaintc'.
f. Ilacd. in profunzimi ciutim l,,azelc in{ormafionale ale
lumii, atunci vatiebui ca ?n prealabil st intelegem cit mai l,inc
aspectcle inlormalionaic care nestau ia iudeminl.
Ilaci privirn jnformatja dincolo de teiilicS, cleci dc
inlormatia tratati pebaze statistice, cum esle iniormatia etin
ca.Jml teoriei statislicc a comunicatiilor,sau de infolmatia din
sistemele cie prelucrare :iutornat:1 a datelor, trebuie sl luirnin
considerzrre informatia genetic5. din i-liolcgic si informatia
dezvoltati in raportcu fiinla umani. lrotiunea de inforrnalic nn
estc'incir bine clcfinitS. de ;tiin!l. Dis*punem de rnai mrilte
noliuni cle inforrnaiie si iircb nu avenr rin
coiriept'unitar-?eutru a in{elcge informatia prol-;abii la.
tri'b'.ri sri }riirnr iu consirierare intreaga,.hime nraterial[,
incepind cu lumea fizicl ;i inchcind cr.r activitatea psihciog-ic[
a.minlii unane" Din tot ceea ce qtim, infcr:latia apare a fi in
prinul rind o- anu,mitir structurS. Ea poatc fi obiectjr I riacii
cstc inicrisi in prolunzimile materiei"trecind ile aici sub o
anumitl formi in lunea cuartjcii, pini. ia elementele gene-lice aie
cehrlei r.ii;i pinir ia.,cablajul" sistcmuki nen.os al omului.
llristir cleci stmcturi i,izice ;i structuii jiiiorrnaiionale.
Eie pot {i si una s.ialta in aceiasi timp. Informatia poate cxista
si fiiir prezetrta rrnr.i r'
-
LEGATURA DINTRE }-IZICA, IIVFORMATIE $I VIIJ 55
:icatic vie oricit de rudimentari? Problema legJiturii clintre
fizic, informalional giviu nu mai poate fi evitatir. Verner
Heisenberg a privit, ;i astSzi intreaga fizicimoderni. prir.e;te in
aceast.l direcfic.
NOrS lil RE{rnRrNTE BIBLIOGRAFTCE
t E. J. Hilev, Essay reuiew- Founddtions of quantum mechsnias,
i.n. CL:ntempornry Phltsics,t8 (1977), nr.4, p. 411-"114.2 lbidcm,
p. 413.I [bidem.
-
CAPITOLUL 4
ISTORIE, VIITOR FIT,OSOFIC $I $TIt{Ta
1. ,,Istoria doregte ceva", sint cuvintek: unui muntean dc pc
Valea Teleaje-nului, cirora le urmase o ticere semlificind
continuitatea acestei ;dci in iilaginilegi aspir:atiile ninlii
sale"
Senzalia unei direclii a istoriei, iegatS- c1e -'d.geata
timpuiui, cuprinde astr'Lzirnase laigi de oameni. L{arx a
clarifici'.t sensui istoriei, laptu} c!. societatea pilr-curge
eta.pe, formaliuni sociaie, intr-o succesir:ne iu-stii;.nbtrl
stiir:tific pcniirltrecut si previzibilS. tot;tiintific pcntru
liitcrul aprapiat" 5r: pune insl si pro-blerna uriei r.iziuni
filosofice a viitoruiui absolut, a ceea ce v{)r1r r,vrnt uii,tey
l'ilo"sr{'ic.
f,ioln r:onstaia cv"r viitorul este in acela-si iirrp absoliir
qi rela,iir', ei nefiindtci al t-lr'1r- t r:tinr t.
A illek'ge isiuta nu numai in rapcrt cli trrj(croria i',.11
r6vsf1, Car si cu viito-mi jilcsofic pcate atirrce moda.liiiti si
criterii i:oi dc cuprri,eLic a crra cc :..itrSit li lr5reste
s-''meuitea. Yiitorul filosofic ilu are iri..i" o irn;rr?ine nnici,
ti aicpindcdc 'oizi,ln.':i l),,i care ne-o consti'uim asupra
.lutnii. [']riar lii cad.rul unei ",i;:iur,,nlateriii'ji1-c
putcl":"r d,:spiinde, in consotr,,niI cu * .o]lccir,'i;e
""ilo::ofi,::5" sau ;ilt:r,nuan{-e aie vjiic,nllui
frlcroiic.
ll.ac5. :ecuncast.eni rr:{irinea &: t:i.'!,tor ji.ias$ic *
_
czi '.rn .:co1,. a1 :ocicrti-iii i-
constiiniei ut:astLe, ati;nci accastir notiitrre lir.irrl
problcrlc tici. Este:.:i'tiottrr/.1:ilo-r.:,j:-t: 1u: si:op
drittu:i::at
"li tlai':ri':. iincclu ji clit;tijn:.i, ttc;r:rtti: .i)arl,
,riet,'riic .rial ast{el, atunci e{oltrrl i,lr-iu11 iircrge cu
ineviiill,'ilitlie in acea:i5 dlrcctictil drua:,-:1 siru. ci.ire un
viitor tilcsciiic eJte posil,ril ca, efortui lni.ln :.i se
{rin3r'{;r urrirr,.:e, spre e:iempiu, a unui cataciisrn sair a
fapttLiui r,:l s:ccictui::a, clin r,iiia.i. irn rrr'.: stjut:5 se
inrnlini, pi-in intcligentH"
-si r'oint[, irrtit'actic limite carc:i.-i a:j-i,r.lc
suprar'iefuirea in eiape mai dificile ale istoricj ci. iirirgrira
nc,a:iri.,pt-in accideni c)-tcrn:rau ilrtein, ar ccnsiilui un
siu:piu er.injl',ent:n ars;utrluicii:recqiiicr ii:drcptal.e inspi:r
viitoru] fiiosofic, l,rarcurrc di: ltaie q:r-'r:rItjinteb
i:*sj-bile in riniYers. lar Cac;'i pe p[nli:rt, dup5. uu
ii5iti]rrr|t. (r1 I i' 1r'r t'' -r' ; :r; f ;
-
ISTORITE, I/IITOR FILOSOF.IC,$I $TTINTA 5t
lin nou. o conStiin!5.,.ea ar reinccpe drumul ci.tre acela;i
viitor filosofic, Ittseaw.ndJ{trc Llcettst& cd istoria este
ilvL awtonta,t? IJacir viitorul filosofic apare ca url scopiinal,
cS.ruia i se subscriu toate aspirafiilc constiintelor sociale si in
cele
-
68 FROTUNZIX1ILE LUMII MA'XERTALE
uria$e. Noi sintem con;tiinla iumii matcria.lc- ;i a-r'crn
.putcrea de a crca in lumea
material5.. Istoria loastr.i' nu are atunci ca obiectiv
atingerca unei cunoasteridepline;i a pregrltirii lrnor acte
majorc'de crealie? Dep5;irca crtuoasterii deplirr.enu poatc {i
^decit o crea{ie, g*nerirea unui nou cxperimeni univcrsal. Acestaar
putea ii jocul conplex irl lumii materiale.
Da-c5.;rccasta esttl clirectia istoliti citre ceca c{,-aill
nunlit rtiitorul lilosolicgi tlac1 in nniversul nostru :lai existl
societ5li rle con;tiin{e int'r'itzrbil rnergin
-
ISTCI{E, VIITOB FIT,OSOFIC SI $TIINTA -.o
'[1rnai al oruLrlLri, r:ici aici r-r'Lrbrti',.':,ir,
irric.,r-r.inii r.in princijriri ri.e o;-"ciirr frzic, i.,a.ia-bil
1a. toa-te oi:grr*ismele construirrr ne princiirii
siurilar.-.Fenomr:nul de afiirc (fiinfare) 1,r.r.rri kr animale
,il-L on,, ar pr.rtca si ofere
, heia unci astmi'rtL'3 l''gitu6j i1.1g,n^;;...' 1., r'. stiinia
'cont,,:ni,c..ir,l, ii cr.iti.,, ,$lii^i* colil,'oll)ol?1n:L.icccp'
iotri;i s.r =, iiLrr,,ii . e ic: llr ,.ullr..L 1c{iie 1r.,r-r_lr
stnt progr-arnc^' ljccr incep,- sa. s: iiti.lr.t_,sr_.ze d_e
drrmeniul ltr-ofuud r:i1 relatiei
-lintre ener"gic, s*bsra''ri 9i'in{orinatie. pllrunrli..i-.,,
i;;ili.i';;;:; ;.r.;;i*"zos[ -t'a teprez-l:nl-:t o nor-riL ntare
rtr"c1u!ii'in.;tiint-ir, :tiuri]rri.L .o ,,."i.
Iri..p,rti,]:-fif$c, I)escli:r,--s. Fr':-inci. Eacon, Ga.lilrli
I{,:i11er-, Ne',iorr .; .-or.ii"ilu6)tna ln ztl^j. lto.,:li
'.,.
t]. 1.rpt, irritr.rtrt;i i r",oirriili stirnlificc din
si,rcclcll:j Xl,'I ii,r.\'{t si j:.:L srrrcialiirancis l3rccn,
{ialil.,i ti \leivrarr ,:on.;i,lerati c:i pr.incipiit.,
i;zirii";,-,.i;ri- , i ii.,lr-ocnt:ri aci:sl lLrcr-it i ficut
uo,ii;i1 n,.'ri;:.,''ll1 ;tii:rtei in ilce1, tr,rni,.it;, .i.,i
i",."
.in'Jilr ci'iltainic:i 1o:'scoli:,tica Tii,.i-iui r\,lel-'!iu
o1r.r-r- r.' notiur-ii c:L {hiir1ita.te,:st'trt;i, rigiciitille:.
t-'oi,.:,itir.,'Litaij irrli:lir a c:r1;lica fericrnencii.
mecanicl; , O pialr-n::ilr.le:1. P::nti:u. cil ,,r1tiiuil" ei rr
inLh"ci-1., .,, ._ i:clr,.r.rrl ,,r.,iu-.r-riiii-l;. i"
:j"Lr.:rd,r'rplicaliiic iii te i'rn:ni rj r r:ajititi 'o-.,, 1,,'
ii;.r;",.;i'*.-r..ot p:r,:tc'6iir --r.r.-ir",.o-tiintifici.".
. '' ;i. I:'.i11:' i airir.rnisl , ,.,,ltsfl1tr,1,. ,,.1q-g..
ice' r,r:.,n coi:.ititujtc rjjn
.n;.iterie si :-pit-it. St.rii-itui i,.lc;:i_rri1,::r- lul,.-':i
fi cjistiliio,,.Gaiilci c:'tr] ccl t.'t-.- tilr !1,- ttn -.'- iii-r
aon{rrirr.l niilsuraL-il:: il.rcit r:rrj.ijirriie 1or'i poatd-fi
-lcqatlr prlir {or-:nul,'; ili:;trrni;:r, tirnl, .rii.z:i.
iclcratie. tn.iL, ir1orri,-reutalc 5. r\ci:st.r:t air ic:rt
.'.r'himbirri fuld'.,n:i.niai.: ii, coiiccirr,rl. ;i:,r.tui,
!,",""i",ttoilc_
_
par:rdigur,t a.1e ,t'riil1ci ,i.Ner'it1gn c:rir-: {--.1
c:rti:,licl.til:i ri,.tscit:..c,,::'r nii ;i-a .oiopi-ts clc,-:it
,;i-jnit;pretezeantitatii' {Orti:lr: rlr-: 5Jr.;1.,'it;ttic
iutr-i.Lcii cril-*i,.1t,f:i c_i'l:-,i tl{r.,1,-) ,i;-r
.rr,-,i*.t*oj.rfor rlr;
.il::ster.c di' ;.rir'ct ,:i,.r i.c,,ir:ir-' iizil. Tr-,
ir;,iriiio'I;;u;.;rr':;j...;;','_ca.i:u aici inc.ric si ii:lir
nuin:.i o.ii.r:.r.:.tLtr ii.ir-1,.;r.lrricj_,,...,.1r-- i"ii..-.-.
,;.,;;, rr1;;,or'nod materrlirtic i.reLiiiu e ei,it:i tolit,-:
inLi.:ixililc.:lr-'spr--'n"t1,rn..r, .,ulitil.l ":.=;.iorte, ilc
cafri 1tr1 aiii lllitca rlL b intclcx_,m... " ;-
l{eryton coLsidrjt:a- c:i. L)ur:r.rez.-ir , .f , gJ
vrirt.lt{tilll co-jtnojitlui. ,,e.:.istind.-rrtottleaun:t 1i ir:str
Loi, co1:tituind d1r.ar,."';; ,1-,ro1iiii. ". ; ]ii;;t-;..";
-,;:..i;"ubitoorc. irrt''i;q'rrii. . " c3.rr'. . ' inti'1,:g.:
ii,r,,i'irrii.;'-i"' i.t",,g,,r.e 1,,.i1i prezenta-ol
iinrdr,rli"..' B
Aceast5 auiolimitai: a criiloa.si.crii La lieq,ioii, c:rrc si
i;ise lor ini DrLrnnr.:ztLr,1i autolimiiare:.r. coir--,-;'-LL..i.r
iritr'.r.1usi d.,: i{:r,rl pr:i,
"i;r"i,.r.r, iir;.pcsiiriiitltii r_,il_':runderii i*cruir:i iir
siiL,' il1l in.rrr.irr .,-i inci n.n'..t.nri ;i..*t;"
D;;';;;"-i;,J;:ru rnai intr"IL, rir r:cguli,.in
ccn,ridr:r:iliili:..",".1"it*i: *"=qlii.iie ]-ii,,.,1-;,r,,1,,"
^iirmas prezent pini it,rl-izi, cil ,:Grt,j ci-i ...1 alrair: r:{ri
1li,,i i;,.1.;;ili,;i-,f._ ."*rrr;l*rtoastre ditccle. i---'-
$1iitt1l ;l dczvcrl';at modl:L: lizicc tci_ m:ri ,',,of-.iqr-l.c
:ile rc:i.lit"atii 1tril ni,-,canica:uaniici gi
t'-'r'-'i-t.relativitirtli, tr!':r aSeltlentir. pi-in
piitrrrnileir-.a il intilriciul .,..f.if.i;tr., a rtrrc[:uirr.r si
rnc;lll:rrLrri c .rul,.i. ,>:'i;t .,..-ciii::.;.:,. 1in]1i 1rif
1-r. .nrrrrr.ir rlc lr.;_,,ri.'t['.i e],, siit.'inLllLli
lr,.r.'..,.,-...:
.cn.lr;,,irr,.,t:,lor f ,ii niol-,ii..-lil,if,
i".",i";;loi'.;*Je sistemu1ui ncrrro.. cuc.,.i.iiilL, .i ,rc,[.;ici
gur:iicr;, ,,oi,,rt-';,rtorrnatir:i in rsocieia,te"aparilia
calculntcarelor elccrronrl,:, i.i..;r'- i,rtei z'one prorii",r-
-i;"p;;s,;;;;:;';
:ratutii, toate act,:ste Luc-iur-i e\ri-cit:i |r-..::irjltl
alsirpr:l 1nlnt11 ornului dc ;tiiirti coil-:etnpor u) p:,ntrri r-j
.oi ie ita la o :rryr;i piti-iLird,,r,. iit irroitirrzirnilc
i,lrtrii ,,,"i"riJ,poirte la unul din nltin:.ele ei sir-aiuri. I)ar
cl:iar aice ai ti ultimui ;,;;;,";;;.ilucru nr-t inseantni
incheiele:r. procr:sului schinblrii .ii .or-,"ngt*rii, cilci
atipserea1.*.'i,ll strrr r)rcirrpun, posibilirat.''. irno:' cr,
atii, irieru-ir- af r ,*i i,r.r,ii.,.,.".i'leschtderea truor ttoi
cicluri eristcntiaii'. Iar pentru acest iucrLr nr-r .-ri"
".iloi*de nici o divinitalc, nr,rinai de cunoagtcrea
proirietllilor:l,r1*rn" a1e rnaieriei. l]e
-
PFOF"I]NZIMILE LU1\ II MATERI"A.LE
la elt:nte ;i,i.L: ft'ititor"i!iti,:. c,t ix,f it, itt;'tr.l,
r"t,otti srtril i{'ir Le tittntii kd DLiit7cJ'ii' oi'i f
rtrl!,'ieriale iit'nliLt.ttrc ti(. i1siti-i, si\flem.
'! i\?'0itf c oitiigctii , rittlcviti 'rtltiltti, !ol
']rrtti'ilt'traal ira,f,:rnr.ttlici, sit
.q;tr{i,LtlL ci. lrutreq ilic ld li(r::(i Ltltt(,ii.
bt'i'ttci}tii ttttt[t:risie, a r'ttalt:ricInlpor-tant rste faptul
cir" matcri:l capiiia in uiiil'r:rs irosibiiitirtca de:L glrrdi
{nu 11rm3i logicr. i:alclliatorirr, ci pi eiia-itc.;ic,
in'cr"'itiv,5}c,1.'a1 etc.), iar"gindir-.:aii Ca un graLl tL
actiunc asllpra ei ili-siiii.lir orio.'sist,-.ul1 nu elisti
cou;tjint5" in sinr: (dacl al eristii a'tunq:i al' eri:te
Duurnezeu) dar eite probabil g3 .fgnorttcnul coirgtientci c;,,
fcnorleu iizic si- iieiezirltat..rl unci an',tmiie inieractiuni
intre proplietS.filc .sistt-'lnului nervos, rinr]arne.utiilir ?r
acestuia {in scnsr.tl c.i rl, ',rschii de untleic electrir:e ',si
g}L'1-l1s-il]:rgnr:tice}6i substanta inlormationali proftiritli.
Con;tienfa nu se poatc inchide in autotuai,in pot" ci trcbuie s5.
fic iegatir tie o nou[ iolmii c1e eristentir a matcriei" L]ero.*o
itr noua re\:olulionare 1iofunt15- a;iiinfei trei-ruie sii
fi,.'ci:rriiicatc teorertir:;i experinental proccse cui]] sitit
-
informafia-
conltienta, resPectiv afiirea-
comportarea macroscoPicl a{{iintalca), ca pr-ocese
fizictrsubiectului (;i animalrtlui) in fala unei iumi
i n esentir discontinue.Conrsliinqn, ca ;i viala :ipiritual5,
ere ca pr111ct de-izr-orire. const;c1ita ;i fiin-
{aiea, clar ea se dcsflrsoarl in lnare _pal'te in automai;ul
otnului, pi.r{i imporiar:ieale ,:on;tiinlei putind fi preluatc de
au-iornarte artificiale, inclusiv cu fcnotneul:de
afectirritate.
Dacli prin conitiente realizS"m un contact in
ortocxistenlir,.frontiera ,dint::':
con;tiinli ';i con;tien!1, clintre sistemtil ner\-os sau o formi
c1e manifestare i1sistemului llervos';i ortoeristenll este subtilS.
;i nu ;tim incI" cum sd- o tratii:liexperirnental, cu ce
expcrunente ahe,ie, tu c5 limbaj ntatent-ai'ic s-o descriem.
' Daci in fata inti'ebhr-ilor existenlei mintea ne duce fie la
o-.solufic'.ka.ntianii,de eliminare a'spatiului ;i timpului ca
fenomene obiective, fie 1a solulia de aadmitc o ortoerisienll (in
unir-eri spaliul;i timptrl fiirid obiectir,e); d,eLci
in.fafafenomenului cangti,en$ei putem rccuige diu nou la
ortot-xistentir, ccea ce inti-reste iltleaga concepfie-a
ortoexistenlei, atunci culn anunle putem ataca.;tiiil-titic aceste
iolsidcratii filosofice? Prin ginclire, respectiv introspeclie
experirncir-iUa iifotot;cl, prin siudiul pa.rticulelor -elementare
;i.al cosmosuitii,. prin studiulcomportirii sisiemului neri-os, a1
automateJor, al gindirii logice ;i matcrnaticea creierului, al
gindirii intuitive ;i integrale?
Upele c1i1 clj"le cele rnai fructuoase cle investigatie -se pot
dovedi studiul con:-portl-ii macroscopice a animaleior gi ornului
9i studiui std.iilor sale interne, sp'i-rittt alc.
Din zona oltoexisten{ei se formcazl partic-.trle clcrrrentare.
Din momentulconstituirii univcrsului apare o existcnli discretS,
rupti in fragmente. In ortc-existeltl, clin co1tr5, materia are
poate'o continuitate sui-generis, nefragme-ntati,dar diaiectici,
prin existenla a doul principii, nateria--sursi..;i materia
inforrna-tionali. Materia-sursi poate fi moctrelal5" cu-materia
infor-ma{iona1i, rnai plastici"iupusi toate in anumite condilii
con;tiinfei dezvoltatc intr-un univers. Toatesutstaltele din
unir-ers sint de-iapt procese, o particull elemeniarii ca
electro-nu1 nu poate fi imaginatl ;i desCrisi in repaoJ, tuiversril
nostru cste iu foli]miscar, a nratcliei Profunde.
' Corpll {izic coirstituit din atomi, in u}tim5.-instanli rlin
particule eleneltar.:,in abseila oricllui subiect, intcraclioneaz|
ctt alte corpuri, la cc scari, macro:ico-pi.!.
=*.r'uicroscopic[?- trnterac.liunea de fond este microscopicl
ilar noi; subiectul,L descriem macrmcopic datoriii comportirii
noastre macroscopicc. Faptul c5. irlunivers tenel,e corpu,ri-
rupdtd, propri,etdli de reflectare sxnlrasca'p'i,od ;i, evident,
acest
-
ISTOE,IE, vllTolx F'L$SOFIC SI S?fiI\iTA it -t
-"r'rirl 1115gpl- cu orgallismeie rrii, arunc; anunlil-e iiunini
a.slrpra lraturii iirforrna-:r'ri, Cel
,niai siinirlu e.limen! milcroscogric 1lc caic r1 olrsen,iu
est,.: utt tr-;ititt,u"di*-,re prrtcin e\lras-e iinia tlrea.j.;iti,
ca',:icrirent (tit.r..r.ctcr;stic.
FroPrictatca noastf;i r!{r ii l-,ri,lccl.a. .ii , illiil:
-
nlaticLr, ia pr,rirlcura inttrcoi:et-.t.i.rii ilcestol:r in
sisi,.tlue in{crnratic': sociaiLr ql,;b:r"le.Se pnne irrobLema
constiluir.ii stlbtLi s'i.siit{L 'inform'alic 'ti,o;liowaL
r'S.frvri .
Car,: este ins1 scopul {ina1 a1 tnui e-semeirc'a sistcln?ln
momentul rle fa!iL, a".'ind in l-crllltc nevoiie socic'rirf ii sint
1;it,:r'irzute
trei -*arcini de perspeciir';"r- zrproiriatil alc
infonr:.zLlicii:a) ConstitLriiea unrli sistcrn inforrr:aiic
nalional {SIN r carc -.ri. rlcs,:r'r-r:;isc5.
conclucerca economico-socia-li a. !ir.rir, la toirtl
nir-,:1i'Lrij.:. .,\ce:tt iucrr-i tt: :ttitrr:5tesporirea
cficientr:i activitirlii cconotrricc qi soci;:-1e.
b) Constit,-rirea utrol" -.i:.teirre in{crrlatic. c1r.
ciLr'r.cti'1r *.qlirl, irrir-ii-r1 tiluc:i!la
;i {oim:rir,':r. cetri!cnili-:'-, r,rlniriilt':r stArli ri':
;inir.iaiL: a po1rn1:rti,,':, r ilia ina;ezd.rile l11n.iine,
stareil ec
-
ISTOJUE, VIITOR FILOSOFIC EI 9'T'IINTA 63
naitrl, ci ;i cum va fi rezolvat:i aceastir problemS. din punct
c1e .redere social,qentru intrt-aga populalie.umanf. Acestea iint
problem" ile -o.i.riui ei de con-duct're le-gat tle via.la
spiritual5 a societd"tii. Ie;irea din automat se manifcstlla
scar-it socia-lir ;i prin rnodul ei cle inovare ji scirimbur" .or"
va cleveni si morlde. crcalle nl societifii. OTll viitorului se va
rer-olta irnpotriva automatizi.rii
sale totale, dupi ce- se va cciriiibra pc sine d.in p.rn.t
d"*",*t"r" filosofic cu llmeamateriali inconjuritoart' fi va fi
intclcs s"n..il viitorului filosofic ut lutot;..i. inacest sens
societatea trebuie i;i fie nu uumai sistem, ci ;i civiiizati;,
p;i;;; ."suflul comun al omenirii s[ ca.pete clirecqii ,roi ,1.
"4i,in"." ;i aL criare ia oscarl ;i intr-o profunzrme necunoscute
in istori,:
Retuarcam in alt[ parte cL omul este sistenr clesc]ris tlar ;i
introdesciris.Socii:tatea socializeazS, 'c puate sl-ruirc, ambele
cieschicleri ale omul6i,' ea nu tief,uies5 se inchidl in nici
o.,lii'cctie,
"n rr,i trebuie .ntrc"p.tie .a automat. Dacir si"rte-mul.-cocial
a parcurs si va parcu-rge,trcpte iu isroria'.o.;"t1ii, ;";id;ii
l!,';iciviiizatia
.
are' de paicurs b serie" ck: t?epic. De "ceca
iclcea unui si-stem ner\rossocro-telIil. tl-elrrrr,' .i tinil
scanrr ..i ,1,. a.l.t, crci,. de civilizal ic ale
socictitii,ccnforrn diicriteloi- trcptc pe care sistJmul ;i
Jivilizati, .o.;o1lT'";d;;;:;rr.A.spcctcle, sau ni:ti c,-rrintl
ierintele de civilizatie ale societltii se ,"it".u d" 1.".*;i in
sistenru] inlorniatic.
Cr'r un model general al oinului ca-re si- core-
-
64 PROFUIIZ]MILE I, UMII I\,TATERIALE
zona deco$tienH umar:
zona d consirinhscciai; a aliornafului--|,a:-.-'dr IritLtd:
z or,a de corqiilni6a auiomaiulci bictoqic
Fig. 3
de accentuarea transforrnirii salein r-obot. Nu ne d5"m poate
seaulade :tcest lucru sau dac5. ne di,mseama colsidelirn c5.
acestea sinivremurile, ci tehnologia ;i infoi-rnatica, d
ezrtoltarea economicd_ auasemenea consecinte ca robotiza-rea
omuh:li
Robolii, de fapt, nu sint ;in.u \-or purca Ii dusrlrrnii
no;t:ii.l)usrnanii no;tri :in', locur.ilt' nt'-
Fiq. tr
fJacli extinclent act'ste idci in-it'glturti cu obsrn-atia
lloastrl pr-ir-in,i congtiiltaautomatelor, arn- putea rccrlr'se
la-o scherrri ca aceca tlin fig.'2, .,".1c;;;;';-con;tien!)- sc
prelungettc in ol]1 cL1.o zottia a c.ongtiinfei ar.Ltomitulir;
s,'r.r bioiosic,prelui:git!. la rindul ei cr-i o con;tiinlii
sociaiiL i auiomatelor a*ificiale.
.
De fapi, congtiinla sociali care s-ar inmagazina intr-un sistem
infornaticsocial al' constitrii un rnediu^general pentru
conltiltrlele gi con;tienf"t" on"i."ito.{fis. 3). Dac5. i'
".fis. t autornatul a-rtificia,l' poatc, fi
o'[=r""gir:"--Lcon;tiinlci-omului, in fig .3 automatul general
sociai nr,i csre o simpi:r- pi=i.*gir",ci uq rnediu care poate
jmpune, daci nu este supus unei legen6riri'contiiiue,
tralrsformarea ansaml;lu1ui intr-un automat, renunfa'rea de
c6tre"soci,:tate 1a oiiceviitor filosofic. Cele de rnai sus
ilustreazL necesitatea corectd.rii ciin timp -'lr;i;;-toriei
noa.stre istorice, o compeu,sare filosof,icd a societdl,ii,
irnbinatd cu, o itLbor,1olnaue
a. tttLtanLiltelor artijiciale ne,-oilly gi as|>irafii,lor
omu,iu,,i.Socletatea urnan5., tlacai vrea si accxde atenfie
individului, claciL 'n,rea sii-l
valor-ifice cu ader'5.rat, arc nevoie de
ett,ergi-;.1i-arldnatc.Itobolii inclustriali ii; A.aparilia.uzinele
constructoarL- dc melini,-fiind automate cu sirficienti
i,ri"fig."!aaltificial5. pentru a cfectua ope'ralii care nu sint
exact, pas cu pas, specifi."i*, t,numai in sensul urmS.ririi unui
scop ca, spr-e
_c-\ernplu, iuplarrea' r-iguioas; ; d;":subansatnblc care vin
agezate olicurn p" brLntla .le i'abricarie. Rob&ul fi f*
u!",singur in mod conr.enabil ;i apoi le aiambleazi.Averrt nevoie
de un mare numi-r de roboti pentru toate dorneniile
-
rsroRfiE, \Ir!TOR FrLosoErc $I $TrlliTA
:-nplLlte cu roboti, iocuri in care tretruie si rnenlinem
oameni. singurele anr-,ale iiiosofice pe caie 1e cunoagtem;i pe
caie le utilizim astizi mai mult L.ril
-rroprietS.file c1e autotnat biologic, deformind
integr:riitat.ra fiinlei ior.Criticiie care se ac1uc societirtiior
iniui;tria-1izate, lehnologice, gtiinlifice vr-
zeazi u-neori grcgit 9i aspecte pozitive cum sint tehnoiogia,
rnanagementul, or,rtri-,i-;area. In societatea capitalistJ"
existenta ciaselor antagoiiiste con-stituie un tlLci"r:.are
agraveazi scrios problemr:1e societ'ilii indr,rstriale, dar daci.
privirn lui:rLiirl,r,n raport cu viitorul comunist ;i, de aicr, nai
departe, nu ne putem lir:;a cupnr,.',r.ic o multurnire necriticE.
in rapcrt cir starea reaii de lr-rcrr-rri. Ncfericirea omuli;
r-ontemporan, odati depS;itl faza sui;dezvoitlrii economice, tine
de robotizareri.a, de menfinerea sa in cea mai mare parte a
timpului siu in calitate de a'itorna,.,roiogic supus rinr,ri
autornat mai cuprinzd"tol . liici societatea sclci:rtristi" nn
cste.cutitiL de la sine de accst efect rnodcrn. Cor:rpcnsarea
filosoficS" la calc ne gindim:.u este operatorie daci timplrl" in
a.u'ioinat absr,rarbe ornul cora'irlet. Le acc-ea, (1z--'cltarea
economic:i nu va asigura de 1a sinc civiiizatia;i viiiorul
filosofic. Dez-,-oltarea econoinicir trebuie s5. cLrprincll
crcarer- de robofi, insti-umente inteligente.'.servite omului.
Nunrai prl o ascinenea bazi-, crcati" cie gtiin!5" ;i tehnologic,
oilul:e va putea elibera in nrisura in care ii este necesar,
conforrn eciriiibrului li.inlci.ale care cuprinde gi acqiune si
inunci.
Robotul ne apafe ca o entitate dc lucru independentir,
inteligenti, simiiarirrnuLui in procesul muncii. Da-r or-.cul va
trebtti s'i stea in relalie si cu un sisiem-rformatic difuz, e:
-
66 FNOT{UNZMfiIDE DUMI! MATER.I-ALE
substratul tehr.lologic al istoriei ornenirii nu poate ii
subestimat.In in{^elesui larg .pe*care i-a cipitai t"tr"otogio
-';iti transf ormarea societitiic'ntene;ti. in preistorie, de la
econbmia de vinltoare la econo.i"
"stlcoit ;i;"doutcstte tre a animaleior, este rezultatul unor
cuceriri tehnologicc "ale omiriui.Schimbd'rile tehnologice
"itetio*i", a* iu "po.r pietrei ia-epoca bronzuiui si fie-rului, au
dus la dez.voitarea forlelor de productii;i ae aicira r.i"il;;ii;
l;ri;;-
'en.ite in relagiilc de producfie';i sociaii. Dezioltarca
fortcior de productie oi"soi ietilii a fost intotdca.una bazatva pe
munci, pe munca susfinuii .i,, r rti"-iiatci:nolosir:, disponibili,
dar societatei ar. fi .ajuni la stad.iu de'saturafie feri
int;;-!en.t-ja unol neii tehnologii, fd.rI" efort rie inovare
tehnologicl. ar"rir"".r ;;;;;-
cl t- intrr-rrrc :-au. produs intotdeauna in istoria societltif
un]ane.' a tretml istoric al tehnologiei se cupleazva apoi;tiirita,
determinind o dez-
voltare firri" pr-ccerlent a tehnolofiei in ca,lrul revolufiei
gtiirr;ifi." ;i a;t;.; ;;_tempolanc.lehnologia- cea mai avarisat5
nu numai cI va yetrezi r:n:ul filo-.ofic, dar va
:t^._i,ji1"]r,t]!iiie pe'tru ca el si" aibl timpul'ecesar nu
numai p."i* "r"*a,;ldestrndere,-.ci ;ipentru-rafiune, filosofie fi
cr-eatie. De asemenea aspecte se tinecont in politica Partidului
comunist Roman, in pr:ogramul d" ?;;;;;; .J .d"J;;-a omului nou,
cici, dup5. cr:m arati. tovari"gul-Niioiae ceausescu, ,,pe
ntrisura
cregtu"ii "far{elor de..prodi_clie,. a bogdl'iei. na!,ion,ate,
pe mdsura dizroltdrit a,utomati,-z:trt: ;d,.utecanizdri!
farlelar.tle protiu,cli,e, a reducer,ii duratei timputui, d.e
iuncd'i.nproawclia mu,teriali, oarljeui'i uor disprme de ma,i nrnlt
tintp ati.t pentru, odihni, citSi pctilrtt crealia iibeyd'! tt.
NOTE $I REF'ERIRI BIBIJOGRAFICE
:-\."ti ll, 1)rJghncscu, S;sttm:i eiz.iii:aiit, Fr:turt:.i:.
Idirrrl lr.:r.,i. J9:d.2 Vezi l\Iorris iiline, tr't-atlttmaltta!
ihtttghl [rr*i. anrinti lo mccitrtt. lor.r, t-"", ycrl:.
e;1616University Press, 1972, p. 33d.3 f homas S. Kuhn, Sttuct.uro
rexoiuliilcr ptiiujiJice, Bucuregti, Edjlura $riinfificd Fi
Enciet,.ppedicS, i976, p. 149.a Vezi S. F. Me".nn, .4 hiiloy ol
stirnca, Ror:t.redge an
-
.. CAPITOT,UL 5
gPffiIl {} STflNT. A A Z8ru}in {}Fl tisssTITUffiil A
{,Ft{i[L0nt
I
l'lu estc vorb:r. ci,: o ipo:iaz,itrc a trcgiici. p:.-iri
t;liiiil:r,ji.rr,-,a liirt!ti ln zcn,a:le coir,st'iluit'e a
iegiir:r; s-ar trei,r 1l un gr':r:i no'i-L'{i,,, a1,.i-,.rf
Ll:il1lr*: a lumji'lna.tlriale,lz.r ?r arunca o li-,niini- noui-
:,sli1-r::r inirr:.r;-.i; isior:ii a ',"iiin!,.:i. in pragul
r-inciloi apro-iuldriri, intleaga gtjjn!1, rie ia- ccpL:rnic'.
Der,:arics,'Galiici, i{ei,llr ;,i'll,ewtoa la Farada-y ;i
},laxiv:1i, ,liinstein 9i Plarck, I-oLLr,'. ri,.: iirogri.,,,
Schro.lineers:i Heisenberg, ailare car un sirigiir l.,iol:, c
;iiln!d..caie c,,Lurii s5. -c::plice upi-,-ei,lulilat. Ac:st
obiei,tiv'-c;rcir',i a fost acel:isi a'rli peirt,:l
{izica,,-:1:,..lciL r:ii ;"i i-ri:ittrri fi::ica.
ilantic:!,:a:nbele opiinclu-::c 1:r froliici-a ldnel
iir:rco:r;[]iilLir,:. arilgilcii ari; iii;-Ttsant :de'olise;r',at
ci filoroful l"o:ni1 l,uci.a11 1il:'rga a -.,:i:i,,'ii' inl:i'i:gu
;l;ii:!i rno-derni'irt acelagi'tncC,, g2. un,sirlqur blc,':, cl
'-,.11,..c,J,,:,,,-,-.t*l ..'r,1-e" .*, 1,,: 4.,Llc,p,.r-.:irca
1e3'i1o-" ''',p.ifi' rieinc.rsui unui ciipli,t m;1orlcrLcrgi.t
1latc:lriiir:.-t'11 ,-'ririt^'irt,ftiin{a are ull'pian ai
teorctiziL'ii,irrirrit de Lria.gr" pl:,nLi i:gii:r. Ar-iqd jn
-..4e,e't' aserl'lnea inieLeg-'rc 3 uIl:-i rirLi-',:4r
pt,'irari,i'i*i.,ricr: iri d,:ztioli:rrr,- ;. stiinti:i,.:iire
sprijinS" plriclui d: vcrielc zr.icpl.rt ,uti ,rr::irrrc" i.r
Lal.;'ce tii-i:rlu;r:ilse, i'"iccnrge la:intreaga sciteriri
irici'ic{ p?r:lr.rrt.ti ,j.,' i.r,ici.:r. lJiai{l cii suiior,.
pcniruu'aele,co;rside,:a{ii privil,S ;tiin!a. zcu,..i iie
ccn:-tituile, I irgil.li
: ,. Sche,rna lui Biaga reste urrrii.oilrc.1 ; .:1..1n:linte-Lie
giiicii, in preii'roi-ie, gi.rtilria r-rnia.rir,," .rir., ll-r
,ir.;.irra-- * tr:titd
'at mcglcd,, r5"nir;ifc ali: 3gs:]1ui mc,i de gi1.li1r
riirrinird, Cin'r c.: rl, r:e it::r-j sla.bc,;a tor t-lt'CUt':Li
istor::i.2. ;itii:rt,t a ,nccolri cu oh;yL,t,'ir f.ltt)nt,it. . t,
ittt.,1j.li' ii i;:.,e!,'lct'i,t 7.:r.; t,'i,,-
'ilct:|'d'.,,,?eniru:a face oD:;eiv*a!ii, ,:llrul nr-r ti'tibrie
clecit siL-si il.'ri.l:ii;, si,.t,u:ii, si.sd-i se:,miite, i;t
ttrmirirea fiirtclo: sa:lc, ln nle.liril ilconjuiitcr" 3"r
;\.ccasta ..sieenzi;ir'in, strins,iegat[ dsrpractic:t cinultii.
$tiinia. inc,.:pe ini]. a:ilrri cirrri e:rte ratio-rializati
realitatea'einpirii5., ,,Fir[ dc acte i]e ratiorraliz-rrc giiinq:i
n,ilr1L:i.t {iin{f . . .lmai'din mcldurile dri ralionalizai'c
coniisii inrolganiza.r-ea cr-rlolLirr1tiu.
",r.pi.j.*?n forme ale giadirii iogicel'a. Acesi iucru" l-au
fiLl:ut gri-.cii alti'-li, C..-.r cor.rctrrL,:ieeu care,,;ei au
opcrat nu di{ereau prea rnuh tle,,sirntul comrit; Ce clnpiri.
bti;-r.trili'. trmpoltani, estt' in;i faptul Cl piin gliinla
atrti'c;i,,,:r;ructurile lojice.., aieilndiriiumanc:c,Cez'.'oltd-
in d-iriurentrrl strrrcrrrilc:-rrritici si nraciti. ll
rorba...cJespre'o accenluare {rrncfionali llgindirii logict, carc
i',:.i.;:qte sir:scoati t'lin:e:
-
68 PIOFUNZIMILE I-UMII MATI}IIIA LI'
ca i-a,tirxlalizarea si dcvini mai iertill. EI vorbe;te de o
,,ri'.lionalizare pe linia;ideirtit;i;i att:nuatc.,. ralionalizare
pe car-e postulatul iaenUtelii o cliiuze,stepinI" irt r.rn anumit
pu-nct" 8. Blaga reilar:cri cu-subtjlitate: ,,Postulatul
identitb"tiieste ci.esig.ur prezent in mintea omeneasci, dar
rirnine un fapt istoric cL gindireaonreneascS" nu se las|
rnanearata dc accst po''stuiat"..
J:-rpeiimentul ca me1'od5" de cercetare -a inceput sir se
praciice la arabi ;i.dc :iici, in evul mediu, in li.iiiopa, unde in
secolul XIII petru'peregrinus de Ma_ricorirt rlin Picardia (1269)
gi Roger Bacon (1214-i294) teoretizeizit utilizareaace:rtili:r
.Itogcr jJacori cster cel care a introdu-s tcrnrenul r1e scrtnt,io
experim,entalis.Ii!i;caica, riinlinricLl incc1r si. caDere
rnrportan!i. Nicolas orc:_:me (t:zs- tssz.pcerc d':.Leintinarc'a
m.at^cirirrtici-i l: migcirii, Lucian Blaga tcde iu stilui gotic o
re-pri'zentilre a nrigciLt'ii e.
It:'.tionaiizare::- ia greci qi-a _girsii, farir. indoiali, o
exi;rimar-i,'ru irunai pri6iogiciL rJ.ar ;i prin rnatematicii.
]loilis iiline 10 obsen'5. cb grecii, cr-r b00 c1e^aniitiainie:r
erci noastre, si-au ilat s.anla cle o orciine in natuif,, caie
funclioneazil.inlarialiil dupi un ir1an, forniindu--se treptat
conrrin.gerea ci mintea .r-"ne poaie
s-o intcleagi, ar irrd pureri su1lrol)e.Pcntru Platon i.umea a
fost proiectatS. georiltiic, incit acesta a vrut chiar sd
substiiuic matcmatica naturii. Grecii ,,au vi-zut in
matenratici, aclev5ru1 ultinrfig.spre,structula ;i-prciectui
universuiui'l 11, iar ,,scricrile lui Arislotel convinp;pe
deplin.cS. el a derir,at logica cliii nratematici"':12. Platon, in
schimb, descrieo lume obicctivi. universai vaiabila, constituiti"
Cjn {orme sau idei. Care este siru-bur-ele infornational, in
tcrmeni modelni, al. unei .rsemcnea conceptii? Nu nearati..oare
faptui.ci" dc;i grecii, pri,r gecrrctrii a.ntici;i apoi prin
Arisiotel, au fostp.rimii virtuozi ai den'ronstratiilor dcductivr:,
ciutind'ac1ei'irui pe calea demonstra-liilor riguroase. au incercat
il accla;i tirnf si. pi.trunda nl*i jainc, pri" ;"i"l1ila o ultim5
zon\,.pc care ei o considerau-a legilor sau de suJ>ort iegni.c
ai, tigi-lor? ! Aceastl uitimir zonir este, ]a Iriaton, o lirmc
statici, o ir,r.,r" a'formeloi'rrijdeilor.imobiic, nrigcarca
aplr:ind in iur';ea sensibii[, consiclcrairl- semirealb",
dcri-vatii din lumea ideilor. AccastS. inccrcarc de p)"trunclere
intr-o zon5. de ultirni.profunzimc a trunrii, desigur, ideali-ct5,
r.'ste o icflectare a unc,i cerinte obiectilepc
_care ;tiinta coiltc'mporan5. incepe s-o confilm.e pc un plan
nou, 'materialisi-dialectic.. _Faptill ci o ascmcnc'a lume
profundi. claci nu este negat[, apare gi astizlinleleasi.inc5"
religios, delormat, si: datorc;te nu numai ignc,rinlei, Ji gi unor
tri-s),turi psilroiogice ale firii urrlarne. Asemenea tr5.s6.turi
reflectl,
-*rib o f6rml parti-cuiarir, influen!a -substratelor maicrialc
spalio-temporale ;i, mai aies, informa-
!tortaie.asuPra palierului psihologic. l:aptul ci lumea
inconjurS"toare, universul,pot ap5,rr.'a ca o iluzie in .raport cu
lumea profuncil a dus la generarea unorcurente filosofice idealiste
qi religioase c:ire constituie, {iri. indoialS., o alulecare
a laliunii.dar ;i o anunritl re{lectare, ciesiErr clefonnatl, a
r.rnei realiti.fi neglijate.Poate nici o altd clcctrinS" decit
lruclismul nu a accentuat atit de niult isirp.oaspectului de iluzie
al lumii sensibile, inconjuritoarc. Dezvoltat in secolul V
i.e.n.,deci cu un secol inaintea lui Platon, buclismul 13 porneste
in ci.utarea adevS.ruluiprin mijlocirea mintii umane:.,,totriI i;i
are oi:iginea in, rriintc" 14, dar mintea nu-!ipeurrite ,,nici s5.
afir-mi qi nici sir negi existenla. . . lucrurile sint ca iluziile,
ele;r.exist5";i nu existi" 15.".r.ucian plagi obsen-i.'cL ideile
filosofice gi reiigioase po-trivit cS.rora natura ar fi o sirnplir
iluzie au constituit un reper chiar "si p*oirogindirea ;*tiinlificr
din India, cu rezultate uneori, par:adoral,'r.alor.oase] ,,I"
r"-dia, matem:rtica s-a em:rncipat mai hotlrit de sub
cdnstringerile cmpiriei, ni" .or,.-cretuhii palpabil, alcittindu-;i
in mare m5.sur[ o zonI" a eiiparte, airstractl, ceeace a
-far'-orizat aparilia unor conceptc Frccurr] al lui <
r"io,> sau aI rumerelolnegative'l 16.
-
SPNE O $TENTA A ZOIfEI DE CONSTITL]"IRE A LtrCILOR 69
tsudismrll este contradictoriu, intrucit, afirmincl c5. lume:r
este o iluzie, nu;::S.:!i s5. considere ci,,lntr-adevir, este
{oarte greu de inteles lumea a;a cunlT,= _tt, inc-ercind pe cale
mintall (,,activitifi1e minlii nu au nici o limlti" 1t)-oi ritrundl
intr-o zoni" mai adinci, considerati" ca o,,minte universall",
fati.j..':a,re.nici.o egopersonaiitate nu existS. in reaiitate.
Ruptura fa!i de acliune.-
-aii de orice spirit gtiinlific este evident5. atuilci cind se
^afirmi. cI ,,orice'pla-;:.i umane g*i eforturi de ameliorare sint
in van" 19, intreaga ginclire butilsti::::-,1 mistici.. Ea constatI
em_piric existenfa lumii, dar o neagi iritional clin nepu--:::ii
cie,a o concepe in totalitatea ei. Burlismul cauti s.i dep5;easc:i
accst piag--'':'ntind o profunairne subiectir'[, pe care o
valorizc,azi" in -r]etrin'rentul r.ii"i--::ri spafio-temporaie a
omului. Sarcina ;tiinlei, care prin experiment fijosofic:-.:.ar
nega
.o pro{unzime, cste acLtra de a o suprr-ne ralir:nii ;i nu dc a
ciuta: .:lune in sine in aceast5" profunzime.
. $tiinfa anticir este ;tiin!1 prin t'alionalal intrcCus in
meiocli:le gindirii unrane
'- in ordonarea experienlei. empiri.ce, rei;'ion,al care avca si
{ie apiicat in etapa
..lileo-irer,vtoniani a ;tiinfei numai pentiu cnnoa.sterea
legilc.rr.3'. $tiinfa galileo-neu'tonianir" sau intregui bioc
ai;trintei aminlit la incerrut'.rli,:stul e-seu, pe care o vom.numi
gtii*t.{a noderna, de','inc o stiirt!i t ntistdrii .
-rcian Blagl urmS.re;te. conlingirtor acc':.t aspect al gtiintei
mocirtrnc, scoliriclr'. tr-idenlI faptul cir mi;carea.,incepc si
fie frivitS. ca un atrjbut fundamcirtal-
er:istenlei de-abia in secolul a-l XII-lea, Cind prir:de.a se
infiripa pr: irtitea:lanuri c1e activitate uman5" moclernitatea
occidentil|" 20. Calculul difcrenlial aalarut din necesitatea ca
matematica
-si de.'scrie miscarea. Nli;carea estc o per-:::anen!5. a
intregii fiaici moderne iin univers;i in microcosmc,s). l-eoria tru
^"rr,,a':mentat5. numai de abserttalia emt'iricd, ci mai ales de
ottselr)&li.a exferimer,lalti,::.tiunreut-corqtiernt,
orgarrizttt gi conr:cptual de cunoa;terc. ltfetoila itiinlei
nro-,,:rne este dup5. Blaga o imbinare. de melode sub forml-' de
cupiuri metodologice,cJntre cate cel mai inportant este cuirlul
experinrcnt,nratcn,aiicS. AceastS. irirbi-ra;e.Blaga o nume;te
,,rxpansiune metodoiogici." sau suprametodi. Erperimen-tr1 9i
matematica sint pilonii pe care se sprijinl ;tiinla tnodernS" care
uimS.re;teiescoperirea iegiior-naturii. Ilar ceea ce aduce
nou'gtiinfa modernl este ciepi,giieaerlpiriei, a teoriei deduse din
experienla imediati printr-o teorie ,,transempiricl".Biaga
cite:rzI" in acest sens principiul inerliei, ,,cheia de boltl" a
intregii^;tiinfegalileo-newtonic'ne", care,,este o idec,.::rre ia
irr r}spi.r toati empiria-ot,i;nuitaa omului" 21. AceastS. idee
,,depI;e;te ol ,servafiile pur experim"otale" intrucit. nu are o
acoperire experimcntali. clir-ecti" 22', ea se datore;te spiritului
ntatematiccare face cuplg metodologic cu observatia. Teoretizarea
pe plan transempiric vaSasi un teren larg de afirmare in mecanica
ondulatorie li cuantic[. Conieptele-l:lagine ale fizicii cuantice
caut5. s[ reclea ,,ceva din na.tura imecliat.l tt"tr.i*pi-rici a
fenomenelor" 2s dar. aici dcpl;im ralionaiitatea obisnuiti printr-o
intuiiiespecificS".bazatS" pe o imaginalie rnental-experirnentali.
Numai astiel gtiintl poatetiza ,,irdincirnile secr-ete. ale
existenlei" za, ic,ea ce ia Blaga inseamni.'pitrundereatot mai
adinci" in zone in care legiie sint constituite la straturi din ce
in ce maiaoinci.aie-materiei gi cunoa"sterii, dar nu incii;i in
zona de constituire a iegilor.
-Uin frimintarea .mental[ care a generat mecanica cuanticl
trebuie relinutci
.ra{ionalitatea Iogicd ;'i matcmaifca, aportui esential aI
;tiintei antice , nu estesuficienti.. pentru aprofundarea lumii
materiale, dc;i fIri. ea nu este posibili";tiin{a.
Italion.alitatea.logi,cd gi rtatematicd este
-t'agulele tm csre se depune-;i .princ&re se comslru'iegte
gtiinta, chisr dacd o parte tiin su.bstanla e'i este adu,id sub
fo,r,mdde materie bratd-pri.n. alle 'procedce ntrntqle, prin
experimente ,'i erpcrienld..
Aparilia dialecticii_ca mod de gindire reflecti. o depigire a
ralionalitilii togice;i matematice. I-ucian-Bl.a6a considerl
dialectica o raliorai,itate noud, care se ateazi empiriei, atit
celei externe cit 5i celei interne, circi in timp ce pe plan
logic
-
PR,O.1IUN?ITVIII,EI LTir\{II N{AIER'ALE
mintea noastri nu .iup-orte coniradic!i;1, pe plalt psihoiogic o
suporti 2i. I)ieLlrtica naturii rh.rnine ioritinnatir cie
intr'eaga;tiinfi. rirodern'i.;i,,t"pi 1.,": ""i"Lzqlin e_seurile
prL'cedenf,e, ea este aceea r*r* i* justificir
'il;;i,il*r;i;;ili
'1 lool profundi alumir matct'iaic, cu ceea ce.s-ar llrrica
rJoi.crli ca. zopi de cousllurrr a icgilor. I-ucian Qla.ga
r()cii.uoar\Lc- girrdirii 1i o ralion,.tlitale cliolecticri p,e
cirLu o c,lnsiderl- ca o-logici', plecind cie la' jdeea ia iogi,ro
rru adrnir.e contrldicti11 i:*1"u, timp,..ei, fa.; ;bJ;;.ii; cJ
ragionalitateaiuir*cti.;;;;;i,;;;".p;;i;icu rnaternatica:'i (cuca
ce nu inseanni"'cf, cliaiectica nu se aplicl matemaiicj';i cerc ca
ac(lsr lucnr si fic luar rir atent:-r. .jr'zbatere.
. .lntr-a i;','r-Lr, i,rt-'',: .,r1,..r.{-, ,i ' .nipii-."1
riti',ril are i,rrninii sair ale partculelor elenri:irtare existS.
o contraclic{ic'rllaiecticiL, unitatc.a acestoi elemente
cort-i'a'lictorii fiind admis;"1 in {izici pi:in'pi'incipinl rie
compiem,eu,tayttale at-lrri ]Bolti)a.r..nir. dispunenr. de
o_-relarie lrr'ut,:niatiii.'in;r,j *rp"li.,i
a"-;;;;;-;i";;i;'.rndir;ll-eleciroauiLli. if,leclronul c.,te dc
{apt leva.'mai c.:inplicat decit un colpuscril 'latoiiLi .i,::circr
ii ,,;rtl r-illio:ii a compt,l'li.; i ,,"i,
,';r.ii,,;,:"."""*i.-."ii",,t'rti crr r'.adi,'ro:iLr rh
('yr)Jri:rlc;riL' rlil.'r':",ir ic,)rrnJ tr;
";;ii;;;i; " ai.Ll".i:.1,rratrri:ii la czrr-,: irebLrie si
i'ispLrndlin du o ralionaiiiabe cliaiectiqi a gin.diil;i.
Co,'';.r,Ji:iia:r''
-'rr?cJ uir,lcgilr ':lasrc:i, r,ri",riila. sr,rriirj i.:i) nu
1loat,: inrbriglgo com'pr,+n-trytwt.qndriatoriu, diir, tr,oi,r
cleiu.i,erca ,lirir"iii"t:ti, t"iit' n:i,l't;';iw, noi si.nte,r,
abiisa,.ti r
"it ,i1.1,.i.1s-.tri,:t,. l',.a irn';ila cla lagi^d !,t,!r-r.
itti,.;;,tt..,:..J s,i t,jlectt o ,r,ri ;,,rt,l"ii,ltrojtttt'dd.
Cc;rlriidicli-r aira;r .iiri t.ruzr" t L r,rgit;:r l.!.1) .orlxlc
iinbrifi;a coniDj
,''lriitatcli gi,_p,ntru,, ,, crLprin,lr-., ruJrri'quJlr lc o
r:rtru rali,rt.: Ji^trc;l;:''p. \'. l;;,lllil I' urtc.rzal
expl';'ienla logicianr-rlui N. A, Vasiiicv care ii- iircercat sir
tormaiizeigindirea riial.:ctici .arimitinrl trr:i -iipuL'i dc 1
rclcr:1Li {rn aia-ra jurleciifiior aiii:n;al.ive ;i
.negalir,i: ,"e arLnitc .gi judecai.ii ,ic i,,liiaiir;,.i ',trr
iir. cql,: 'cliri lprii" -goqsiruit o 1ogic5. for-l4alit c:ire
im|rogaic;t5: ap,:r'ltrul loitiai lugl,:'crL nti fcrrr,rril.il'v-
A- Kopniir ip':rn.r: ,,i;i;lec.icl,
r,i;rteiiali:;lir...',crniiillr-i g,iqcli::i:a no ri,-iojiriila;,:
iit,l-operai:.'or* r.,*rr" rlupi anumite rcgui,r 1.lr,u. ti""iogica
flrrnoia;'lca proie:i c1e tr-iasiillrire ir unor co[c,^pte... :1r1
confor'il unoi i:e:gi;li r1c treqer,'l : ia..,;n;nn- i.L s,:m;1, ci
,i. la c'r,I:ept i;r ,:r111g:'rI, ii, f .rj.::-:ia act;.;tir
tailoti a'EiLr.':1.1":8, fiintl ri' ni,i'i-: r';i ap;rral'ii
r.,g,.--i.-ri ;;iiri nu. p,lriLii. lilre^tar ,, I'nJi,ii",ircpnirr
alirmi rriir- c t r';r.i..r;i.r,itr .'.1 ci ral.:. ;i-a ,::L;:'t,
irugj,;,i dia! ,:r!.icri-,;t,oscbit:de,iogi-ga fo:mali,.p:ntrtt
iLceast L rl,lr ;r.'in;;- prt;iurrin,l ,lc"nrrinirca de iugr.i
slirtlroltcii.ru. i-ogir'a tii,rlcrtici :irl crrr:).tir_n ,l
-,,' j rt.,t caLt'rtt , [irnd cottt,plemcnta;,,i ].ogtciformaic,
sirnboiilc, maiema.tice. ii. Waiii sus{ine cle a}errr{x}{ia.
'Jeriqmjrei de lo[iclriialecticirl, degi a.d,uite ci,sirir
gin,li.Lori rna;.xi;ti oii:r, p,o cqliideri iogica Eia.1iltic4 ca
Lr,gica. Arg.Lrrncntui esti: in eieir15, aceia."cii. crice
str,.rc;qra iogrci" dc gin,-lirc cst'' ]c6ati.le
i.rihir:sl:'::i.',J, ei'in genc:.al gi;iJir,,r rrrr exrsie fir;
\:orJliie, vc_rbirca fiinrl snbstan{:r. ,,tin c;rr.,: elte
1lLcu!i.giuclir-ea 3i,,,E;te ins+ Fiiutci t'':is;i ;i al ,:
{urirr.3 rle gi ri i,r-" r,'v:: l,alc 33, ci ir,- r';lpol'l crr acf
iunea, onr"ti.a dezrroitat in prealabii inodrrri n'evcrbalc dc
Inorielar-,:'si ri"spins"psupra iqmirrtcor}juriro:rrc. .\'timaicie
lucr':a:.d dirr,cl cu ur'rcuptii, {ir; iiinbaj rcrbal.
-\[cinorl3 Ior lticr'-'azi cu i4ccsL,' r)i'rr'epli i. Chiar'1i
ti"ri limLiaj r't'r'irirl 5c ccnstitule insisternul ncrvos
centralun rqorlel al lu:nii. L'ercep!ii u,t,ri oti.t,;t ipseamnS"
rnatclrrind ;rcce..itl .ia rrn ,,Piogr.alu" rial'r pelini t.'
jtllcractiunea crr obiectul, decit g:.ncrar('r1 ',titui nttm' p
ntrrr progratn. iu iir'. I sr
.pi'ezinii r"rn rrroJel sirnpliiicat-alo.rltului 14, tn c,r,:
sj.te ntLrI vcrbll repr ezi,rtd- o caie altt'rqativn posi biill
Ia.li dtsr.itenu,r,I neverbal. Siste;n-ul ncvei:baj.pgale ;isigurp
]egi,tq;a,,sqnsqlial:nlotor,.prinalte Jrr,ocedee
decil,.prqlugrareil,,r,erbik:i,,,priu""qp.e;a.d,.qu,,inr"gini."1l,.Sist"iti,uivt'r'bal
s-a dezvoltat ca un sistem crLLe rafineaz.S- un sistem iiqietigent
complex1e;regl:3l,,schimhrintl prin aceasta ,,pLinctu! de yedL,qgp
at,+pqttgj p-sihoiqgi.,saiq, cog-{{ern.i.imb.a.jqt cf,,rruncf dg
,p19c4qe',: 3i,, !irgbaj,u!. yerbil j;a,cle?ilol! 4t-, p* 1 g
ptxlatp-
-
SPRE O $TIINT]I ,A ZONEI DE CONST'ITIIIIIE A LEG1LOR
\' /.n.e {L L!,ti1ti, nxotl erist.ent de funcli,rtnare orienlat
cdtre ac!'irtn,e . I-imbajul ver-bal este::: sistem mai reccnt
decit sisternul de bazi, neverbal. Existii tleci o
pr-eiucrare.lionali. nevcrhali a inlormaliilor. l'}oatc fi toiri;i
rrtimili, ACr'a:ta din uttrrir,
r::dire? M.A. Arbib cste de plrere a{irmativir, intrncit
,,creierul este organizat:: :aport cu interac{iunile sale cu lumca
txternii, rea},ir, prin factori care an tln sens' :-rnnificatie"
36.
D--,;;;;; sentni-fica;it (mr.aning) cr jutctt. Ji tegoli de
rep;'r:tilarca ttn'erbal,i:u.rs'isv'stnrificalio,poaicli
.oantuttita.sl ,rtttt.;reirr-lirrrtestee-rclu:ioposibilite.re:a
olerare ctr as(mr'nca stdri. ]-"tc erit.lent c;i prohltmii
semanti('li a semnjficati,'i:::n;e;te sitnbolul, cuvintul, deoarece
inainic oe a da 11n nume, tre l;uie o imagine,. :rare a sistemului
nervos ccntral pwrtdtoare de sentni.ficalze. Desigur, altfel se
pt'e:-rti lucrurile in cazul inlitirii unei nctiuni noi pe cale pur
verbalii. Important.sle faptul ci trebuie sir existe structuii ;i
stiri in treier pentru inteles (meaning).,1. Bi.lirceanu ;i Edmond
Nicoiau i;i oun de asernernea, prolrlema girsirii unei
anumite-:trpretS.ri fizice a intele-cului sernnifir'.itici,
considcrincl ci automatelc (sistenrul:.:.'os cent;:al fiind tratat
ca un autoniai) care reu;esc sii extragl semni,ficalii, sint'::tme
semtrnlitr 3T. ( r'rcetiri recontc lrihologicc par si aratc c!-
semnifica!'ia,:::azd o slarc corespunzitoare prop;ir 'irt clt ier,
iudtl.encieti,i de cut'ittt, P.N.rchnson-Laird g.a. d" to ,,Centri
for Research in Per6eption and Cogrition;' atrj----:rversiliLfii
Sire,ex dirr [larea Britanir' (-\pun astfel conslatlri]c lor:
,,Ascuititorii:-: rerin, iri mod norrnal, sintaxa rrnci iraz,l mai
mrrlt timp ticcil t'stt'nerr-rie pt'ntrua-: d,esprintlc inlclesul
lmeaniug) ;ceca cu rctin t'stc sensul {razei, evidcnt rrtpt
rlr',-:tarlL ei; ... sensul ai putea ia t'orrsjst. dintr-o
stnrctuli asociatiri legrud t"pr"-:.rtirile cuvintelor in fraze.
Totrigi, clai:i sensul este ilespirlit de sintara, ar putea::
ccsplrfit ;i de cuvinte" 38. Experimenteli: psihcilogice pe care
le-ari 'efectuat;::orii ii duc la concluzia cva ,,.cen,|u,l."
(rneaning) este nrai curind ceaa care poate fi:.:;rt prin cuvinte
cu o structuii sintactici convenabilir decit o reprezentare
direcfl;:rrui arlsamblu structurat de cuvint'. Cutinleie;i
structrrra pot li aruncate::'diat ce sensul a fost pltruris
(graspci-i)3e. I.iri indoiall, gindirea. este 5i o
inter-;tl:une'intrer sistemril 's!*utrli":Tniu'otUlil ;i sistemul
lirilvistic. Curn a'gir1dit,-:::adav liniile de cimp eicctric si
rrragneti,:? i.ingvjstic? Nu a fost mai curind pr,--,':derint un
mod de gindirc g.'ot,t.. tii., fizic, ,'slcrilialmeiiit' firi
cuvint", cut" I-^":. {ir5. nici o fornru]a"re matr'matic;i
(,::,r','ar,- de asemerrti un aspect cvi
-
FROF UNZIMILE LIIMII MATERIALE
lfl eicc'ctozi, ca.ir-.cum.as. fi iost nrczent in :rr:easti
structurd-. profesorul Tudorritna.scscu' unu.l dln.prtncrtra-ill
fondatori ai ;colii romA"ae;ti de c.lectronic5,
insistaj::*T.."I^:.1:,1,-1ll;t|.t"'i iizic alf,'nomenJlot,
itr"ltri" ,ri-d,incolo d" l;;t;;;i;s-
'rstlca sr natemaricL. Firi indoiall ci un asem"r.r,* -oci de
gindire e-rt"';;;;*geometrico-fizic, imbinat cu un simt mecanic al
fori.clo.. not gr-eu sri se dea regulileLlntli asemenea. mod de
ginrlire care se cap-Eti ouroui puo
"*p"i-i^c'nil;r;;p;;; aii*r,l)r(".i'm;i priir confrunri.ri cu
moC'l similar de infelJg,,r,,r]', lturr., Uncori irsi-, pent'*
situatii compiet noi, se .o"nt.rr"lor:,.-i"Lintu, la inccprrtl'ag,
un sens ai unei po-ribile imagini sair al .,troi f-rit it-gi"J
o."tro care nrl an1 co'-stituit inci. o
'otiune, rrar care .s"1 1as; totu;i rnarcati inin;;;;;;;;;"iri"
-i,rlil!1"^:"ll _putetnicc conilJirncnrirefeJti,,'c) c;-rrc poatr-
ii rt:ailusi in memoric ulterior,ca sl cum ar fi fost si'r
ilolrza.ti intr-Liu ar,tt,it ftl. Se poate sou.ne cir, cu
cit,,i11a-f.T::-.:t: 'na] 1-aSi' cii atit coni-lonenta
afectivir
"rt., ilrrnl r-i,.orianti. pentru si;n-l)oliz:il'aa i,tir'rni (
L s1 {:i,"i-lii-1.;iLali.
-\ccastli sirnltcii:srq ittind a st5.rilor menta.le ;i
spirituale serveste ca -'rim1etal''i dt tiecere la- lin-riraj, ia"
noliu_ne^.gi crw-int. $i invcrJ, i.ali"o
",r"rllii"lri'i"rli-talc, rec;.eayeo t:i in n-iintca iroastri
fireazi. di.r a.sLltlenrr"r- o stare mtntal_spiritua-id.Fal;tul.ca
gindirca *Lr sc rez,;mi. numai 1a utitriza::r.
il;;j;i;i".;t;;i;r.lec-L;aoscilt iil ti:atatelr: modclrc de
psihoio.,{ic. 5pre creinplu, l'. xiarc, a*i"rt" a"Pirere ci on,.il
nu poatt-. gintii firi rni;ioace iing'istici. i;,
.""r,a-i;tgi;;;r;"omrilui pr-eci'xrin:urt i1cLb,1];, sprlne
,,klLcanismriF ,glli,,i;rl; l.t?n&nenorm,aLesi,ttt 1pesatfiti
tnecanisrre ver.bole. !'r;:;!i,. Lie aict. nLr rezultti
cd'w,ecqnismrt,, ,rrir]i"riiniro'ra'i'rt 'i'tiregirne aort|inwtui
gintiiiii" 41, autonil aritind i^ .o,riirr.r"re ci. gind,irea
ope-ll".'l ,it_ f '',1'pr,'z"rtr;ri, llL c;t'r- noi arn adiugat
,n"i uur ri.,prrart"a "ru ,,,i,iirlir.-rumrtor s{tiri
tnen.iai-sbirirua!,e. Gindirea c,,i rcprezentiri, 'inragini ;i
,,irriili,trrle sti.rilor constitr-rie siite,vrtul ;reusrbdl dJn
schema'i.rl iltib'(".riirg. li. Gi;;;;,ricvrcbaliL ar utiiiza
totu;i un limbaj, nurnit inpsihoiogie tiibai
;ierrio".-ff.*"i'lim'bajoti.onteri't t-ste corrsiticr:it
p'.rrtiltor d,: ,rcnr,liiic.t;. ii a"ri a,preciat cle o serie
clepsiirologi ca mccr.ni.-in iirrrd;r;rr,'nr:l ai gin.lirii gi
al'."t;,iiiili-i,;f;;;.; i,-u"*rnatur-l r-P-it' ailliicj-ca ttn
linrhaj .,.r"er,,. Sc'apreciazo .a f ;nrUnf"f i"tr"'"?',structur;.
gramaticaii mult mai iedus;L ciar ci
"t" o promptitudi".- .;i .ii.."tedeosebit5". Formarea seninlui
unui rationament a*t"ti"t'it-, li';L;;i..",1-"t"r"rfs'rtl
lxatcinaiic este. posil.ril5. in lirnbajul i,rtcrn
".r*riirri" {ixarea ulor eicmentenodaLe,.om.ilind. r''er-rgilc
intentdiarc: de aceea limbaj"i'itti.." dubk:azL sj
:rnticipiproceselr limbajuiu.i extern a3. lntr-arievir, de arulte
tri intulm ;; ,;;iir;';;".,-pe care insir" trebuic si--!.
demonstr5.m logic printr-un efort tle constrr"rir" u ,rrroolantrrri
de ralionamente.
Am putea conchich: ci limbajui intern cleschldc- lerestre noi
gindirii urnane ei.trezcne mai
-profunde ale comporfamcntului sistemului nervos ientral carc
tin deproc, st'le dl intuitie ;i chiar mai adinc, citre zona
efectelor j"t"g;;t*;J.'r..i*"-rulLli, {iupi care trecem
-
SPNB O $TIINTA A ZONEI I}& CONSTTTI-ITRE A LEGILOR
:::oilui nli pot {i concepute nicicurn in repaos {4, in nici un
fcl tje situatie. Stiintar'id'erni e ste in esentS" o;tiintf, a
nr'ecaticii-slnu intimpietoit*o*"rre je mjcrosconir:e.,:t descrrse
d,c o mr),tmicul curiirri, i. Act st lucru
corcl1,"na";i"Jirr'i,;r;;::T::5::.:--.:':oiogic. cornportirii
indreptate i:rspre.actiune
" J*"r"i, si"a;i:"".";;,r;,;;i;-
- --.-' in legltrrri c' percep.rta ii manipularca
obiecieio.."artnui-] ;;il;;,:-- sideri" ci structurarea
psihorogicd...+_
"g"1"i poate c.rnoagte doui moduri:*:,,;iu'l de arliltne" gi
,,ttod.ut rtcc-ptiu" a5. Mod.ul h" ".U-r"
.!prirra"-o-;i;dr;;r---lriatl ci.tre obiecrere ex'"erioarcl pentru
percep.l-ea 5i
".grun... asupra lor, in--: i'egi.turile cu sistemul muscrrlar
ii sisterrul 'riruoi linip"r,. ry spun cuvintul-: i a-gindirii.
Moclul, neuerltal.at gina;rii .ti" lira.ir*i"i'p*,-,t.u recun
-
74 PRO{'UNZIMILE LUMII MATERIALE
"
(b) $tiinf a matematizatasau, cel pufin, ;ltiinla canritatir'5.
isi inceteazi utilitaterdtn ntomentul in carc nu p,oate cuprinde
dimensiuni in:portant'e'ale naturii Lrl1ane(c) .Tiparele ;i
rnetodele actui.le ale ;tiinlei sint ificientu, s.iri"r. c*
,,rir.ol:aparilieiounor.noi pa-radigmc, penr'ru a c-rplica pi
aprolunda lurnca ,nut"riuta;--
ld) Incredcrca,ci ;tttn_fa va rnlrunta.toate,crizele, va
.^-r-plica depiin natura;om|I,, 1a care.am 3{i"S1 ci vii.patrunde
in zoua constituu'ii iegitor, aescnirinO tomai iarg posibilititilc
dc crcafie alc socier.iiii umanc.
Atitudinea neglrii;tirnfei,'gcneratd. in partc il ,lg. o
interpretare gre;itd a unol!?ltl"i"t" , ,ncgo1.troi.al" ,l:
.rcv-olutici tclin^ico-;tiinr i{icc t olrem pora ire, conse
cinr(d.atorate de lapt sislemulut social capitalisr ;i unui anumit
conservatorisnr irsistemul socialist, sc manifcsti printr-o
recrudcscln!i. a irarronalismuiui ;i a misiici,mului in anumite
zone geograiice ale globului. Init-o caite ,leciicati unor
"rp""t.psihologice mai .putin atacate de gtiinga modi:rnil,
ltobert Oinstein ,-.r"rtrel-,,.q
apS.rut o cornunitatc anticulturali opusi.;tiiniei care i;i
declari d.ezgustqlp*"i"ugindirea rafional;i. ;i produsele. sa19 a
logica, ma;inile, calculatoarete ii teirnliogia.$t, cu toate c1
;tiinla nu trebtrie.sd. abau.donezc insrruur,.nrelc ilt- car,
li:-r.r tl.t,zvoiratcu multd. strirlucire in secolul din urmir,.
accst dezgu't radicai se expiici printi-unexces anumit in sinul
comuniti.tii gtiin!iiice ca ;i in"psihologia morler-1i." b3.
Autorul,inccrcind si aduci o intcLe;cre noud. n+suora unor proceJer
li.ihoiogicu lLle bud.is,i*1",zen, sufism-ului_9i-unor aspecte ale
practicrlor Yoga, p" ..." le consicleri ." i,.fl*.tlr,iun alt mod
psihologig q9 luncfionare a creicrului (aralional, neiinia.i,
intiiviciual irnatura lui, intuiiiv,_ holistic-intcgral etc.,i ,
Joic;tc c; rec,rcir si fie prir.-ite la unanumit nivel ;tiinlific,
si fie deci cuno'cute de ;tiinla moileinr.. I,r r.ealitate, ,lesi
seaduc.multe elementc interesante, autorul nu rgu;e;te
s5.:;eriesplirrtlir rntru iotui,teidealism ;i. chiar de misticisnr.
ltobert Ornstein'consid.eri cii pril ,rroiud*"-prlt o-logice
spcciale.putem cipii..L.cunoa$tcrL'prin altc cii dccic n ,,i
5tiirrie rnuderlni. li,in general, dccit prin orice ytiinqi. IJe.;i
cCi: o
"inteza..rcclor.ru-.i ru.rjuri ,t,r.",ro"';-tere, eI. lasi o
poarti deschisi, in c'*noas'icrl- cdtre ce\/a nL-preciz.rt, in
esenti citre ozonI mistici, chiar daci. autoiul nu o atilmi lt
Diotl desc]ris. C.:rin{a ca itiinti, larindul ei, si. se ocupe de
asemcnea. nod.uri psihologice rle func;ionr." o
,,irt.,ioui.oinervo:j central, dar fi.ri a chrifica pe baza. urr,:i
conccpiii dtsctris materialiste cj. inspatr:le unor.asemenea moduri
stau realitiii nratcr-ialc, nu poate scuti re autor ceipulin dt
critica dc a fi li.sat porgi cic:chise misrrci>Lrr;iui.
Faptui,ci prin yi rn p"inoiogie rrcxt,r apirrcr._ o rt.vr.,lutie
;tiinliiiui. incepe si {ietot m;ri mult recunoscut 54. Valtr:r
Roma.n este Ce pi.rere cf, in dorneniul risiholoeiei,,ne agteaptS.
realizarca unui salt calitativ foarte important d.e cai-e nu s-a
linut ieatain mS,sura necesarS.. Este voiba de des;cifrarea
proceselor de creafie'f uu. Uo or"-rnilil,r:r drum il colstiiu.i';.
probabii cercetai:eir. in,:rCului de fuaclioriare a creicr6lurin
rnanifestirile sale tlt- itr,t;t'ti!i'e, i:r:cunoscute cr,.r-
i;nporta:rtli ;i in ca,Jrui stiinteirnotlcrne. I)r"ci pliviut
rlt'ept i:eiiecriri obrccliuc uireie dirr ui.'mentel-e
"*"i;i;i;i"de Cinste.in.gi D:ikrnan, ,l:,trie cart:,arl a.mintit
:a;ii inaintt-., rczulti, cF, ,intuiyias-ai prriea piasa,
o;iirologic, tltre lncC'.ll ncrmai de fu:rtiionale a creiili.ului,
numittnod,uJ da actit.tnc, ;;i itn lncl irr:r.i .r-'iriin i)iezent
ia c*ltu.r:a occid.enia}i, 1.i*ir l"Dcikina.lr mtd,a/' {t:cJf!'iu.
i):lkinan cste mai coli5:rcvunr tJ.i:r punct de r,.erl.ele
stiiniiiicdecit O.'nstcin. .\1,,.1,.r,! rt.:.:lt.'i;t rerLllir tiin
...rp'rierr5e r.r:;ticA, ilr g.-n..ral asiat'ici.,,Pcntru ur studia
c-xcurieut:l irti:;-rica. tl ;t;uie
";L-f i iii.ircpti aten!:ia a;upr.a- unuirneterial ,cd.apJ.rc:
n,:-lii.rLi'ii.:, a.;..r.:;:it ci':.t:.'nre:ri rcli3:'isi ;i caic
pn..'.o"tfi.tsubiectiv" t6. Ii.ern.r.rci..i ci :nti,L-ri recepiiv
l-a ,-j.e.,voitat sirb o :rihemi (rra.ra-digmi) tcoiogicd., c:.i:;:
cstc utilizatS. peirr:u a inicrpreta ;i o,.gariizo o *.ti''"t
Je
experien!.i, Deikuran oDti:a25. per.tru o ilrtcrprciale
gtiinlific;., ex*plicina e-rperientanristrci prin ,,rnecanisinc
aterilioiiale in.perceplie ti cunoa$te1s': si, prinfr-o
cleoruto-watizare a structurilor psrirologice, dcci a structuiilor
mintale in sine. El arat1 ciaceste experienle nu dovcdesc ci
Dumnezeu existii sau c[ existi o realitate trans-
-
SITRE C ..J'IIINTA A ZONEI.DE CO}JEI.ITUII{E A I-E{;]LOR ,J
-:.lq'nti, tln c$r'itr;-,: ,,tlatelc ;tiinltiice eristente
tinii::i sprijine prtrlctul"de" lere cli c:rperici-,ia misticii
este o fornl de percepfie inte:nl?'5E. Pctitru lllrkman-..-t;.o
,r"ristici cste nuinai una din clilc de' culi"ir.are a
oilo'i,ttiw'i'1'66e,'ptia.'I]aci.1. d.iptir.r cle niisticisrn, ei
consideri.mo.lui:'cceiri.irr',,er {i o st}te
lcrceptuali'qil,.""olitJte fl1o.tuLrir, caie nu estc in rno'J
obi;nurt ciominanti-tlar este rr optiunti:r:r S-? dezvoltat iri
l;ogrLtie: ;i subtilitate in paraiei cv madu,l tl"e ac!'iune care
este, ..o l.*itrir otrilnuiri de cor;tiin!5." 5$.',IJcikrxan
consicJcri c'it'modwt recept_itt: estc o stare i-)clltlli
acfioriare asupra rnecliului, ci pentru absoi'ltirea' (iirtake.
..iint"i, biologii fiincl legatl mai muli de ::istenrui
senzorial-perceptual , 'de 'fu-nc-.- parasimp*Ti.". it-'tr-o
asemenea stare electrcrencefalograma tirrde c5.tre undle
- ,
r. i;;;sid,'ra pc baza unor t'.t.rvczi of,'rj ie (i( irumel'oaie
cerceliri anterioarc ci"-.lst rncrl aclicnrcar:l mai intii la
"copjl, asigurintl rie. {apt primeie sale stiri care-i:r-,i o cit
mai iargir ,,abscr'birc" a mediului incr:njur5.tor; dar.rnodul
d',e.a.cl'iune-.ene anoi sl predJrnine intrucit il este'cei. cartr
a-sigull supravieluirea biologici.li alt,d..ptiv n1 csrtt: analitic
cu rnodul de acdiunc, in el.dornine.senzorialuL (cc fel-
*orotiri, 1c puteni intreba, in rallolt.s69 snurnre 1) ;i,in
nici un caz vcrbalul,,.rtul ce eiimirilru r'e rbalnl' nu
'reprezinti incl modul leceptiv cici am vlzut ci,,r.ta ll o
ralionalitate neverbai;i atunci cind oi;erfun cu imagini-
geometric, .cui:rt filic. IJar arn *rai vi.zut cir iri.t putem
spune ci" in'modul neverba-liru inten'ine1,,, i un lel de
si.rnbolisst sau un arlilx-rit iiinbaj cu. tolui special. A gindi
inlr'un'limbaj-
i'ieamni ne3plrat a. utiliza cuvintes0. F';ntrtl Benjarnin Lee
Whorf ,;ordinea:,*lriin i-br.X.ligrazir oricc simbotrisrn" 61.
I)acI prin
.rnodul-recelslru ajungein'la o:.mitir cunoa;tere a cc\:.1,
tll:,c:l- accl ce.\,'a a.re o anurnit6 ordine, atunci trebuie sL.:
aplice o anurniti nat{inlaric:t;i Ceci o iingvisticli' cliia.r
dar::'i acestea pct fi cu,irf 'r*. Ilenjainin l-ec \\Iir$rf
liln'uiegte o zatii cle consiituiir: a.lr:gilor. illl con-:,r;. i:r
ace;ista ar li r.n hil.rer-s,pa{ir i,rt',ltidintensioniil,
il'.'care stiirrla trebuie sI"-l.cor:r,r.. si in cl.r,.s-ar
ili-rnif,.'$a r' i:,tii ir',uitil:'', irclustv cLi si:uLttll'j
sistr'rnatice:ipul i,i1b:.luh",i, 1.r:in forrne inir,dite cli-
Iraitriratica ;i ntuzica 6s. Dciltman se
-.=.ie si, adr,lit:l o za-rLrd" tl,: consi-iriiii:r: a legii.o;;
i:). nu oferi nici o iritrcCeschidcre ca.,ra dir esrul
J:i,,;iferiin't,.:tilwJ c{iti:;tiJilie'i
_
calt:. sl lustifice 0 ;ictiuile a omului 9i,:, ,,mo.1"1
:ieceptiv", lltir'i collctiruri clccii in rloCul de ac-;iil'le.
CeIe dou5. mo-: .rr ,o,, ii c,-ri{u;,1:, ic, rlili'ii pSrr:Lca
rrr;asir[, i.rrtitl cu trctivitatea ,si ce1i.lalt cr"t
.irilrtt,.-,r,prr1r-. lle'tii:tLr f':il. c;r nu
i;ttcni;rtiir:rta si irr lnodi:.l reccptiv? NIairji citrc
lroiill:rimile i:.r.:r'.ri r:ater:i{Jt): 'i.-;i,rLi.,i , ' ' t'lir-
-- ti;od.;tl tniroti.escliiderili:ir, prot'itrt:,imiit: 1::,'' ii
matr'riLi":
"qi tie l'ici ciiie'
"':ti'i:r-c) 'Cr:le ,-lnri rr:,cilrrri, ir: r.,ir.iirl i:e
sitr:i 1.:i, ni,,-i i.tr,'- 'i)ot fi 1-u1'rt{r rinul tie ce
1[lalt,
,'.r-i6-iii {-:,di1,i:,::liirr11-i:, !}r'i ltnral,
{lni:::i;ri::';i 1:-, n;ocir,r-} de actir.rne ir-imai in-
- jr?r ir.ci::il.: ii i-itiir;cii ci: f;l"il.1i.;.'lIt it r':l:'
lLtnr'i::-l :'ccc1t'iiv pt-rltt': ii piectorninant.i;;;-i; ci,
gilrlirrr -.irastI: ,,dir:ciri:,i", tt;t',;tt'titri, t:-r:hirie
:,r"r.. iie
-supfirnentatS,i. girid.irc l,i:r:ro{rschi: i,,", itiai lit;'rnd
'ii:-i'or';no'iiannn;t;. Cr:le
-
PROFUNZIMILE LUMII MATTqTiIALE
oadi de rep.aus, nefocalizatS", solufia problemei sc ma.nifesii
singurd. ca un { Eu*reka r-experiment, r5.spunsul se obtine de Ia
sine. Stadiul final inlseamnd- o intoar-cere Ia activitatea
intelectuali directi pentru ca e rS.spur,rsuln si. fie
preiucrat,pentru a-i verifica valabilitatea sau cornpatibilitatea
lui cu luinea bbiectir-i.ln termenii raodelului, in prirnul star{iu
se' utilizeazi moduL d";.ti; .rr*"tde modul receptiv in care se
face saltul creati'n', urmat ;i el de o intonicere lamodul de
actiune pentm a integr:a descoperirea in lumea obiectivi." il.
Modul receptia presupune deautomatiiarea stirilor intelectuale
in sensul dea lii.sa lucrurile s5. se intimple decit si. 1e faci.
sL se intimple, ceea ." ," *"inumegte si stare de ,,voinli pasiv;r"
65.
Dar care sint rezultatele mod,ului'receptia atit in cad.rui
experinenteior misticespontane, cit;i in cadrul unor experimente
orgaRizate in acest scop? Vom urmi.riin continuare datele
sintetizate rie l)eikrnan 66. Contestul generil psihologic
aimodului receptiv este o concentrare perceptualS., btocind
utiiizarea aienliei"cd.trecategorii abstracte ;i gindire verbal5.
;i ntverbal5", deci gindirea discursir,d,, ana-liticl, este
blocatd, golind mintea de'orice in afari de-o singur;" perceptie
(unobiect, (, parte a corpuiui, o incantare), gindul fiind
considerat cJ luinb un-iontactdirect, perceptu^al, cu o realitate.
Alest mcd este considerat ,,primitiv" or-i11comparatie
cu.gindirea
"l".Liq.4 ;i^se obline fie prin practici ind,eitingate
mistice,{ie"prin anumite droguri ILDS), dar poate apd.iea
;i'spontan, ascult"ind muzicd.,in fa{a unui pcisaj natural, ca ;i
in aitc cazuri, inciusii- in instalarea unor st;-ripsihologice
anormale (scirizofrenie). Rezultatele oblinutc par si indice
urm[toa-rele;
-
un sentiment intens de reai'itale a unei lumi interne, sentimcnt
care inmod norrnal este indreptat asupra obiecteior;
-
ceea ce se percepe estc considerat a veni ,,dintr-o a1t5"
ir-lrrre sau dintr-oalt5. dimensiune" 68. Deikman considerS, c5. nu
intervine un stirnul rlin alari,ci aceasti stare este un rezultat
al functionirii sistemului psihic, ai simtirii siite-mylui psihic
propriu qfiT.sey?tia autocreat5 de lumin5, iuloare, for1d,
rnigcare,miros, sunet etc.: ,,vehicuiul unei asemenea perceptii
parc si fie o senzaliearnorf5., f5.cut5. real5" printr-o depiasare
a sentimentului d"e ..iit.t" (realitl, tranrier)pi grqit
interpretatl ca fiind de origine sxfEr-n['r ou.
-
un sentiment de unitde, element central ai acestor experiente,
cle conto-pire a eului cu tot restul, de disparitie a
{r.ontierelor, ma-rginilor rlintre indir,'iJ girestul iumii' Lisind
Ia^o..parte interpretirile.rnistice, relilioase, perceptia
otriti-lii ar putea [i, spunc Deikman, fic o-perceptie a
propr-iei"str-uctuii psihice, fie oevaluaie corecti" a lumii, a
structur:i.i reale a lumii. -Ac-est sentiment ireeazi'
exoe-rimentatorului ,,experienfa concreti c5. simlul s5"rr de
separabilitate este arbitiar;i.cl iluzie" 70. Prin accst.
experinr.i:nt
-se pare ci ,,mocul receptiv poate oferi ocale de.cunoa;teri a
a'runritor aspecte alc realititii cale nu sint iccesi'bile
rnocluluide acliune" zt,-
o inefabiiit.rte, adici iircap:lciiate clc a comunica v,;rbal,
iLirect rez11ltatulunor astiei de erp:;:imenLc. Se pare cir
sabiectul d.cvine con$tirtnt intr--o asemeneastare de sesizarca
siinuitair[ a ln:ii rnu.ltor nivcluri ci: inlr:ligcre, cle o
"r.prior1"r"a ,,totalitltii" e.,iist'urr'i. ,,Proi-ri,inr d.Jci
o a:ienilnca cuno,r;t,-,ic este rcalx s:auo iiuzie ri.mine iilri
risl;.r,1s... i* rnod ni.)rnrlll lini-ra;ui e:;te structrtt"t
reutlrr:ireascli- di:zvoltaiea logici a cittr unei idei ;.i a:.r:
prtea fi ina{ecvai si cxprimeo e-'ip:rieqti care culii[Je
siLuLrlran un inair rumii ile conceptc" rz.
Aceasta nil iifl.;:it,t'rir ci. nu r:.ir,l p,ri.lbilii
o,::rpiim:rre i.r.liel-io:r"r.:1. in cltrinteiar D:rkinan a.1alL.'
,:iriaL' ;r.r;ibili o ,,ginlili:'" in nroluL reccptiv,
orgn"iruiaintr-o to.s!r(. ciferitd, ,,i:r c)i.ritarea de scolrori
a..,sez:ti ir lungui .irro. aiti,rrrrliirriale.rea1it5.fii-
difcrite Ce acelea cu cilie avem cle-a tace in *dri olri;nnit't B
-Ceeace 1as5. deschisi in coatinuare cale iiberf, gtiinlei.
-
SPRE O $TI'NTA A ZONEI DE CONSTTTI-TXRE A I,EGILOR
Concluzia care se desprindc din cele de rnai sus este a,,:cea
ed. nu putenrsub nici un moliv si renunti.m la ptiinfir, cd.
intotdeauna in ;tiinfI vom ci-utao anunitS. oi-d.ine,
ragionalitate, o aiumite logica si rnatemati..li. gii" posibit
caanumite moduri gi rezuitate ale gindirii care par iralionale si.
s;e dovedeascS. deo rationalitate mai l:rrgi. Oare numerele
,,irationale" nu au. devenit completra{ionaie? Logica dialecticir,
unitatea contrariilor, pare ira.tionali in raport cuiogica formaiS.
dar este ralionali prin aplicarea ei ia realitartca dialecticl" a
natu-rir. Intuilia este socotiti de asemenea iralionail de mulli
autori; modul rcccptivin comportarea psihologicl am vizut cir cstc
considerat iralional dar incetul cuincetul, pe mi.suri ce gtiinla
va pirtrunde ;i arci, iralionalitatca se estorlpeaz5.,li.sind locul
unor rafionalitS"li noi. lleci ;tiittia repra:i.nti
ra!'ional,itatr:a care j;er-mite tn{etcgerea existe)nlei, a liwnii
mcterial'e. R'apionili,tatea ctgiigatd d t stiinla
uriir;,extitt'sii d,e;tiinfa moderni, ydm,ine 5i pentrw cee& ce
ayn nutnit stiinltt ai.itornlwi esenlastiitt'lei.Irafionaiismul,
rnisticismul, religia nu sint conpatibile;i iru vor fi iricio-dat6
compatibile cu stiinfa. $tiinia uiitorwl,wi, bS.tind la porlilc
zonei de consti-tuire a legilor, plstreaz:i esenla rertionali a
;tiintri ca un i;".rn determinant incunoagtere dar, arlimginilu-;i
obiective cu totul noi. va rtcLlrgc si ia rnetode noi,teoletice;i
ex;lerirrLrlrr:;ir, .'ri-c sc vor adiuga la':,'1,-'eutrosrLrtt pini
in prczent,
Sintem d.e pdrere cti stiinla ua infrunt* toate crizeie, cti
ti,'parele gi m,etod,ele acltt-ale a,le gtiirt,lei, nu, sitot
suficiente perrtru a a,prttJ:wncla h.tmes rtateriald, cd
gti.'iu,!anu, ua remu,nla la logicd gi matematicd., attt puttru
arnoagtere cit si pentnr, creali"e prircunoa;tere. Dar ;tiinla n'w
se poate -feri de a introdwce in chn,pwl ei,, pri'n metode
r,oi,ralionale, matematice, experimentale, tot ceett ce o t)(t
aonCuce cdtre cu,noagterea zomeid,e constituire a legi,lor.
Flr5. incloiali. c5. anumite manifestiri zLle fiinlei urnane nu
|in clirect de resor-tulgtiinlei. $t'iinlacautiisS.
explicelumeadarinacestefort ea \:a ajunge s5. explicenu numai cum
este lurnea, ci ;i cr"ul se creeazi o existen(5., un univer:s.
Froprie-titile noastre spirituale gi volitivc, aliate cu
cunoagterea gtiinlificL nc: permitcrealia. Explicarea creatiei ;i
vielii spiritu.ale din punct de vcdere ;tiinli{ic nuinsearnnS. cd.
acestea sint ;tiin![, dupi cum mi;carea dezordonatl a
mokrculelorunui gaz nu inseamnl ;tiin{iL, de;i putem s-o descriem
prin gtiinfi, s[-i descifrimanumite legitifi. Insi cste posibil s[
creezi o matematicl la fel cum poli crea omelodie, s5. creezi un
sistem tehnic neexis.ient ;i neimaginat altundeva, si creeziun
aranjament expc'rimental nou in gtiirr!I, si" crerezi o metorlir-
nou5.. Indepenilen!anoastrl relativi p,.: pali,:rul r:ristenLial ai
vielii sociale rie permite creatia, iarin viitorul ilLdcPirrtat
etapelc socictitilor de cunoa;tere vor deveni etar-ie ale
irnorsocietS.ti,ir-:ational.c.
NUTE [9X R{iFrtEilll }Jrf}E,rOGtl.lFrtllr
I Vrzi M. Drirgi.nescu, Spre un ealtilibru dina*ic, sti.inliJio
5t. umanist, in RevisJLz economicil,er.5Z!1975 pi in rol. Sistem si
ci,Liliza{ie, Bucuregti, Ediiura Politic5, 1976, p.283.
: Lucian Blztgl, Experimentul;t spiritul
tttdtentatic,I3ucuregti, ilditura $tiin,tific5,, 1969, p, 9:1.N
lbideon, p.32.a I!;ide*, p. 121-12-.5 IbitJmt. p. 60.t Ibiden 'r.
176.7 lbiclet;:. p. tlf.s Ibi,rler;: p" 17S.s Ibidet:
-
10 Vezi r jrrrri- Itiiine, Mathewatical thaught Jrom ancient ta
ntoderx Jirarc, New York, Oxtrordtniversity I:'::.1. 197J, tap.
7.
-
]TIiOFL]NZIMILE LI.]MII, A,[ATDFJ-A,I-E
t: Ii:J:m, p. :-1.)L lbidem, p. 53.i:i \-ezr The teociring o.{
Bud.dha, 'fok:c, J)uh1;r'c Dc;,Co Iil okoi, eO. lL li-a. 1970;la i
Liit.m, p. -i1."5 ibidem, p. 55.16 Lucian Blaga, ry'. ri1., ;r.
lJi.1i The tcrching , t L'utltlhu, ;. !0.16 lbidtm, p. {5'' I ' I '
r':s iii(l m, l'. 9i,:o Luci."n .i3laglr. r1. , rl., p. 55.2t
IhJ.m, p. ti6.22 lbidem, b. cs). ,f;s I bidetn, p. l'tO.21 lbi.dem,
p. 1$2.;i- I_!i.drm, p il]- i;t, t75.lr ibidrm, p. 1S5.27 \tezi 1'.
i, Iir;irrin, Razele logice ale ;tiinfei,llucurcsti. Ec.litura.
Politici, 1972,:p. L86-- l8'f;28 lbid,tm, p. ixl.28. Ibidern, p.
195. :30 II iden, p. 36.31 \"ezi !I. \Vald, Inir:lnct'ion
tt'dtnitclical lo5rr:, l3ucuregti, I:ditura Academrei R. S.
IiornAnia;
B. R. Grirner B. V.-'\r::tr'rrla.m. 19i5, p. 100.82 Ibidttr, p.
39--i0.3i] \iczi M. A. ArLib, The ntiajit
-
SPRE o STUNTA A zoNEI DE coNsTTTgTnEl A LEGI&oR
6r lbiden, p. 333.62 [biden, p.329.63 Vezi Nikola Tes1a, LiJe
an,,7 tuorh oj a qenius, Yougoslav society
ecientific Knorvledge ,,Nikola Tesla", Belgrad, 1976.6d Idem,
Bimod,al consciousness, p. 83,'65 Ibiilem, p. 83.
?o
fot the promction oi
68 l
-
, CAPITOLUL 6
IISEI,UL I,UBXNI ft,{ATHRIAT,E
l. Dacl ne gindim la zota lxofuncll a lumii materiale, pe care
am numit-oortoe:ristentl., zon:.t din care se foruealr[ universuri
gi in care se constituie legileaaestora, o serie Ce intl'ebiri r-in
aproape de la sine; care este structura acesterz.one pro{ui:de?
Poaic fi ea inleleas! cu capacitatea noastr-i. }rrgici? Existl
com-patibilitate intre logica u:riversuiili nostru, irrclusiv ;:.
nrintiior ncasr.re, cu logicaortoexisten!ei?
Curn insi intrc universul nostrr,r;i oitocxistenld. r'tu
t>oate ex'ista a rwPlwrd,din corrtri, existS" o ieglturi care
exprirnZ" unitatea !'urni.i ms.ieri,ale, putem deduce,;i in
universul nostru se re{}ect5" propriei5li ale oitoexistenfei qi ci
se pot evidenliaanumitc forme cle cuplaj cu ortoexistenfa.
Dacil incercdrn s5 construim mental un anumit model asupra
ortoexistenleitrebuie sf, avern in vedere ce1 pulin clliva
factori:
-
faptr:'l c5 privina ortoexisten,ta clintr-rin univers cu s,pa!*+
qi tirnp, gi deci'u:aginile noa-etre vor purta pecetea acestor
coordonate. Al.r putea admite caretod5", in aceasti etap[,
construirea unor imagini in care spaiiul ;i timpulii joace un
anumit rol int;*o priml" aproxima{ie, unnind ca intr-o a cloua
aproxi-
mafie aceste coordonai.e s5" fie extrase din accste imergini.
Ceea ce va rAmine,tli," :r, n.u ve ii poate o i:lagine iiitru totul
corecrJi, o reflectare exacti" a reali-
.rr, dar in o;,:e caa obfinem un prim model a ceea ce ar putea
fi in orlo-e"'. istenl [;
-
iaptul cI noi a\rm anunrite n:oduri cle gindire fundamentalii in
eare iimba-iul, iogica ;i matematic.r joaci celc rnai iu:portante
roluri;
fenonrenul c1e afijrc (fiinlare) cate, dul:.l clila am vds-ut,
deschide o seriede p:oblcrrie noi, proba.bi) chiar de legI.turd
intre cxisten{E gi crtcexistentfl.
-Dacii arn incerca sf, inlelegem Lumea materiall porw'i*td, din
artoexiste*ld cdtre
*rytiuersul its cstre na gdx,m,, tinin
-
INF*,UE LUMII MATEn'IAT,E
::ri','ers nLlmai prin interven{ia unei substante
struc-:::;abilc din ortoexistentl. Aceastb substantI cie,:.jinul
rnformatiei, tiebuie si fie o substatrti tnatc-:,ail
informatioliali Tle carc o vom nurni
,s",,t,aterie,i.;ct'tnali.onald sau, l.r scurt, infornoaterie. Ea
cste
:. r.ea care contine legile rini.rersului lrintr-o
structu-:-':c: specificS" in ortoexistcntS.. Irraginea cea
nai.:npid pe care ne-o putc-n: {:rce asupra itt,nr,at'iei esieir:ca
a unerencrgii, 15r,irrnord.'ia/e care, probabil, nu:sre chiar
ernei-giir din rrniver.s, dar aceastl inagine
a_
Iumatie
h
Fig. Iwrhersr.ri
rt't pel-mite s-o plasS.m intl-un rezervor al c[rui.t;atiu tiude
ci.tre z-elo. Lumatia este o energir) primordiall, o energie caie
nu.:e nevoie de spaliu. Dacil ne-o imaginS"m confinutl intr-un
rezei:vox de dimensiuni- :le (fig. 1 a), nu are sens s5. ne
intreb[m ci:.re cste cantitatea de energie confi-
-...rti in ortoexistenti", ea nu devine cantitate decit in
univers, dtpl ce se cupleazS.:: informaieria. Lirn:atia este o
substanli unitar[, prin struiti:ral-ea ci.reia se:ot nagte
universuri (fig. 1b), iar ln fiecare univers structurarea ei di
na;ter:e'. spa!'iu, palticuie, cimpuri ;i {imp. Privit-ir din
universul nostru, orto-::Jstenfa apare ln afara spafiutui gi
limpului sar-r, dupi cum am v5.zut, ca o:oorclonati suplimentarl a
lumii materiale. :lceastfl coordonatl nu este spaliu.\-'-o putern
imagina sub forrni de spaliu pentru a ne putea crca anumite
ima-grni, dar apoi trebuie s5. concentrim totul ia dimensiuni nule
pentlu a ne apropia:e realitatea ortoexisttn+.ei. Este ca ;i cum
ortoexistenla ai fi un spaliu fir[,:istan!e, nemisurabil.
Ijniversul nostru se poate inscrie C,e fapt intr-un asenenea.:aliu
f5.ri distante, fir5" diuiensiune.- lnseamnS. oare acest lucru c5.
sp;afiul:.ostru nu exist5? I)esigur, lru. Spafrui este un fenawe*
al procesului de sti:uctu-:are a lurratiei de cltre infoimaterie.
Pentru obsen'atoiul din univers el existS.t'riect'ir', in' Sard. de
subiect. Lfar, in'celes prin olioexistenii, el apare ca un
proces,:a un fenomel1, ca o forr:ri. de mani{estale a eS.i.ctentei
rnateriei in univers. Spa-:-ul este vn ltraces cibiec'iiv,
repetirn, praces, de aceea poate c5" nu inielegern-:cI- natura sa
exact5.. No$,iuwea de spalirt s-a ndscut din contempiarea
macrosco-pici de citre om a i'ealitltilor inconjurl"toare, precurn
;i din actiunea lui inaceastd. iealitate. Dup5" cum itr
1g6-,a16it;i it alte p5.r!i, omul (ca'9i anirnalulia-.e
proprie-tatea de a coni.inriifica, de aceea noi sesizS.m un spaliu
macroscopic,.'ontis.uu. Intreia,ga gtiinid. a inentinur pinl astdzi
aceast[ in:agine a spaliului,:e care apoi a puitai-o ;i in studiul
microcoscrosului. Einstein explic5., in teoria::ia,tivit[!ii,
universui prin coaNinuu, prin reducerea universuiui ia
geometric-.Teo:ii1e cuantice, pilstrin
-
PROFUNZIMILE DUMII IV'ATD;IIALE
anunite ciimensir-ini, ar avca o altir struciuri decit aceea
uzuall, inclusiv afizicii clasice, a teoriei telaLivititii ;i
mecanicii cuaniic, actr-ralt', lu ar trcbuis[ surprindi., cici
spaliul este un fenolrtcn pe care societatrja u,man'.i 1-a. obsclr
atLa scaia ei macroscbpic[, din proprietifiie de cor:tinuificarc
a1e omului. De aiciea l-a :gtllizat in toate teoriile fizice de
plni acurn. LTn spaliu cuantificar, inmornentr-rl;i dac5" se va
inchega o astfel de me_canici cualtici nouir,.ar i)uriainci imagini
a1e spaliului macroscopic, dar ar reflecta in acela;i timp ;i
realitirtirnai profunde. Chiar gi atunci lre-am intreba: c11111
este tn intevi'Lrttl ei cuiLniaae spaiiu? Dup[ cum'ne intrebS"m
astirzi: cul1t este electronul in interiorul lui?Ce eite sarcina
electricl, care este natura ei, ce lt'gitnriL arc cu substanla?
Careeste leg5.tura proiundl dintre proprietS.file ondulatorii ;i
ccle corpusculare? MoilisKline iemarci: ,,Astlzt, Iizica, prin
mecanica cu:rnticl, se strS"duielte siL rezoh-econtradicfia
aparenti intre proprietS"fr.,1e ondulatolii ;i cele corpusc'.rlrre
a1'.- p.r"rti-culelor subatomice, Si nu este e;rclus ca si rccurgi
pentm rezolvarea ircesteipi"lt*""lu c"""tificJrea spafiului.
Nu.este cxclus ca-rniteria ;i spaliLr1, la ururaurmelor, si se
confunde in cel'a unic" 3'" tla rormi tle existcnl-,i;l materiei,
spaliul eit('o manifL'sriLi-i a ltinratiei siintormateriei, el se
nelte inti-un univcrs od:rti cu substarifa ;i energia. Or, inultimi
instan![, in unir-els 1111 a\/ci1]. o substanld contiiiul, s-ar
pirr-ea deci ciniCi spaliul nu poate fi continr-iu. Dai'. spatiui
9i
.substanla, impreunl, au o uni.-tate, ^c5.ci sint lumatie unicl,
transforinatir prin infotmaterie, 9i in acest sensau o continuitate
profundS., o cuprindere intr-o sursir unic.l. Spa{iul
.e-ste conti-nullicat de mintea umani, dai ;i dc a animaleior,
de aceea continuificarea nrteste pur subiectivir, ci reflectd o
proprictatc c,biectivir,,-cai.s-vine dintr-o st'Lrsi cucaracier de
continuitate. Continuificalca este proi-rabil rr:alizati pr:in
activitateaintegratoare a creieml..ri, rnijlociti de r-i uutli
ineutald pu caie o considerJ.,m iu-forn raterialS..
T)eci, univers6l ar prcl'eni din doui surse, L (lumatia) ;i I
(infornateria),fiinlele realizind un cuplaj cil rirzel'vo1'r:i I
(fig. Z).
Pentru a structur:a luniatia intr-un univers, informateria
trebuie s5. fie eainss.ei stiucrruati. Prop'ieti.til"
e:pff:l,."{ffi'_"*;lt.}1"i;n:,*:; il tfr*
materie. De :lt:t cit Legile natrrrii au la baz,6rin anumit
progi;rnr. Se riclic5. insi doui intre-biri. In primui rinrl, cum
poatc fi structuratisau cu1l1 prrtcrn sir ne imaginS"m
structurareainformatei'ii:j. ln al cloilea"rind., ctm se
cu*plear,l"t informatL'r-ia, cu luntatia *.au cllm sescrie
informatei'ia" in lurrati.: pentru a deter*rni'ira un univei's cu
legile liri.
Dacd. lurnatia ne-anr imaginat-o ca o iorm ide e%ergie lurti,
qts'n1vu inforruaierte irnagineapc care o vcm ciuta r.a p1,:c:t. dc
ia itroprieti-i.ilc inr'orrnafionaie lr.le oinuiui, d.e ia
activi-i,alea sii inie3iatorrie ;le L:aI'e prcsuputern c5.o
ilnplicl. Or, am vlzut cI" aceastS. activitateccmporti
:,:racioscopicul sub f ornr a con lini-rtrl ui,a forrnelor
c':rutiiru,.r ;i a. stiliior psiLice. In'Jor'yos,ierit+ pr:ate
arlnriie anumite structuri, anu-rnjte inscricri, un lin'ibaj
specific. Acestea arputea lr ,forme simbslice inscrise intr-o
serie
lrrformaieriE
*i -fidu*rv rfispoartive nrderieie edtcvafeliis- 2
-
T:iELUL LUI\,UI TU.ATURIN LE
-. celule (fig. 3), ciar totul trebuie ctrin
:u comprimat la dimensiune spaliaii'.,i5., fir5": a-gi pierde
fiecare forml indi-:riualitatea gi chiarlegltura cu
lumatia,:terminind diversificarea ;i legitate.a:esteia in univers,
I)esigur; se riclic5. c; Fig. .3.:iri intrebare. Am reugit ,sd-rne
irnagi. ,L;l o zoni_ profundS. a lumii, cu douf,
substanie:pr-imordiale, dar cile ipscrie
83
,rrnele sirnbolice iri in{orinaterie, cinc stabile;tc'i
-
8{ PROFUNZIIVIILE LUMII MATIERIALE
o l,ogi.cd csye si se in,cltege per_fect in s'ine. Orice
I'ogicd. trebuie sti aibd o descit'idere.Altf1l, orice crcatie nu
ar iirai {i posibil5", noi nu am {ace clecit s5"
dcscopcrimstructuril.e existeute a1e lumii materiale. Un asemenea
model ca ce1 din fig. -teste materiaiist pentru ci excludr: orice
divinitate gi interpretare i.JealistI" dar,in acela;i tirnp, lasn
deschise posibilitili de creatie, d'- constituire a unor pro-grame
sociale ale fiinlelor umarne care rlu rezulti numai din structuriie
1or orga-nice ca ia {urnici sau albine, ci gi din ceea ce este
nestructurat ;i poate rezultadin convietuirea 1or social5".
Spir-itualul lu existS" in sinc in ortoeristcn{i, dincontr6,
rezulti. numai din univers, din om, in contactul cu informateria
cii.qPo-nibill in ortoexistenli. Voinla nu este in ortoeristenll,
ccl mult structura infor-rnaterialir, care este.un progran, ar
putea fi interpretatir ca o voinli fixir ;i inacest sens poate ci
Schopenhauer a a reflectat idealist o reaiitate obiectivi.
Ortoexistenla nu are scop, dar omul, societatea;i, prin
aceasta,,universul i;ipot gi.si scopuri, pot dezvolLa vointc. In
ansamblul ei lurnea materjall apale fi"rdscop sau cu scopuri
parlia1e, subsumate unei proirrietirli generale dr:
autoct-cafie.
- 2. Imaginea, pe cale se poate spune cir. :;intcm ohligali s-o
constr:uim asupratotalitS.fii turnii materiale, ne apare cuprinsi,
in linii gcirerale, intr-utr
_inel (fig. a),f5"r5. a clarifica o scrie de por{iuni a1e
a.cestuia. Important cste i'aptul c[ :rceastlinchidere ineiarS.
conportS. o verigS. cu caracter,,deschis", cu proprietatea
unr-ricontinuu nestructurat, dar structurabil, o r-erigi. care ar
putea fi ;i instrument deinchiCere ;i incheiere a unui ciclu, o
verigl care estc dcschi,si pcntru a li inchislprin crealie. Hegel 5
considera c5. eri.sti o esenll a ltimii, de. fapt, w
-In'-siweiate ate o'esenll;i care se diversifici in ,,rea-lul
existcnt'' cii ,,milcare ;i dcvcuiredesf5.;urat5.". Dupl Hegei,
existenfa-in-sine, de naturi spirituali, ttece intr-ut-tcontrariu
al ei, existenfa-in-fapt, pentru ca de aici, prin oi.n, cic1ul si.
sc incheieinapoi in spirit. I)eci, o migcare prin contrarii, in
trei tirnpi. Este firri indoial5.o rdsturnare idealistir a ccea ce
nor-riL ne alpare ca prc{und material. Datoritaschemei sale
ri.sturnate Hegcl nu putea admite cunoa;terea rnaternaticS.
decitpentru existenla-in-fapt;i cie irceea aiilm5: ,,Evidenla
acestei cunoa;teri de-ficiente,ie care matematica estc rnindrl ;i
cu care ea se impiuueazYa fatl, de fiio:toiie,sta. doar in sS.rLcia
scopului ei ;i in caracterul delicient al materialului ei, gi
deaceea este de un fel pe care filosofia trcbuie s[-l
dispreluiascl" 6. Hegel este impo-triva matematicii irrcunoatterea
,,esenlei", clci dupl" e1 aici ezL este neputincioasd.ln cadrul
schemei sale idealiste, matematica, logica iiu au un loc prea
important,de fapt sint eliminate tocmai iri raport cu lucrurile
cele urai-profundr:. Pentruel doiada cea mai conciudeniS. c5.
matematica nu foate descrie lumea este iaptulc5 nu cuprinde
contradiclia, si deci dialectica. In schtma din fig. 4, din
con1r1,primordial[ estemateri,al'itatettirteltlui trunrii
mat-tria-le, spir-itria]ul este o consecin!iia materialului.
F-iioso{ia materialist-dialectrcl ii,rninc deplin
cor.firirLnt''-r in aceasiii viziune .Experi.menteie filosolice ne
aratiL u;ttt contiaclictia apar, ii]. o anunitii limitia
cirnoa;tcrii, refiectind un adevi"r obiectii-. lt spaiele rc stc.i
lirnite contraclictiaconstatatl poate.s5" ci.isparir; c1ar r-om
g].si iioi contradic'r.ii, icfiatt d9 1oi limite.S-ar putea c:r in
cuno:L;tere sJ, irtil.irirn sli::r.i.',:-:i dc col',lac'Lictii
la.tliferii"e paiierelimit5, iar tr-ecind pestc toate pailercic sir
gisim in prin';ipiii,--- riliine Lrn contra-dictoriu fun'iameniaL.
Cuiri arJtltea ii ir,.;nea constitrtii!- it,,;irci clin
r:lonailt,dintr-un singui plinci1.,;u? Nn ar lreiriri sir" :tcaia
doud- irrincipii care sii ],iesuportul tuturor Jonirai1i,:1,iiioi?
Cinr ci.etine pri;giaitl:1i tni",ersulti nostl'u? Unspirit care
:,'i a,tig',rre conti:ildictiir lurnii ml!,:rial: gi prin_ aceast;r
ciiirlectica ei?Am incercat si dirn un rirstrrin:s piin
lrri;ici1:iiic L {iumatic) i'i I (informaterie),care asiguri o
viziuncr m:ii.eria1ist5., sr;hitarii in ljnii ialgi, poatr: m',rli
prea iargiin momrntgl ile fa!l, dar care asigurl o arlrnlir:-
logici" cie ansamblu, insofitirdeo tleschide.re {ireascrt ,
expresie a deschiderii p;incipiale a tuturor logicilor
posibile.
-
I}iIELUL LUMII NL{TER{ALT 85
.Lumatia reprezinti o materie suport, care ar rS"mine in
nemi;care ;i echilibrutotatr daci nu ar inten'gnr. aJ doilea
principiu, in{ormateria. Prin propri6telite ei ;iinformafia 9.arg q
poart5., informateria se opune tipuiui de echilibiu din
profunzinii;i -nerni;c5.rii. ^Inform.alia ei asiguri. dinarnica
conipiexl", legic5", a lumii'materiale.Informateria firri
informa[fe i'i.mine ul principiu activ, i.re determini totugi
oJr.lmintare in profunzimi. In aceasti stare inc5. ar putea genera
existente rgdinien-
tare pe sup.ortul ortoexistenlei.. Numai prin generarba de
informalii sistematice printenonlen('de conStiinti.;i imprimarea
lor inlnformaterie se porte constitui un uni-vers cu adevS"rer
legic. Inscricrea prin dispozitive matcriale ad.r"cvate a unor
noiinformalii profunde poate reprezenta un act impus de dialectica
lumii materiale;i continuarea diaiecticii naturii, nirnic
aerS.minind mai nestrl"mutat decit dia-lectica materiei.