Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 – – 17 septembrie 2004 17 septembrie 2004 7. Proiectarea fundaţiilor izolate 7. Proiectarea fundaţiilor izolate 7.1 Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit 7.1.1 Fundaţii tip talpă de beton armat Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor izolate ale stâlpilor de beton armat şi de metal. Fundaţiile izolate pot fi utilizate şi în cazul unor elemente structurale continue, dacă structura este proiectată considerând rezemările concentrate. Tipurile de fundaţii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt: Armăturile din fundaţie (mustăţile) se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului, aflată deasupra fundaţiei, barele de armătură să fie continue (fără înnădiri).
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor izolate ale stâlpilor de beton armat şi de metal. Fundaţiile izolate pot fi utilizate şi în cazul unor elemente structurale continue, dacă structura este proiectată considerând rezemările concentrate.
Tipurile de fundaţii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt:
Armăturile din fundaţie (mustăţile) se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului, aflată deasupra fundaţiei, barele de armătură să fie continue (fără înnădiri).
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
B
L
y
x x
y
p1p2
pO
ly
lx
pmed
( ) ⎥⎦
⎤⎢⎣
⎡−+⋅=
3lpp
2lpBM
2x
01
2x
ox
2l
pLM2y
medy ⋅= ; p med = ( p1 + p2 ) / 2
-Armătura rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului.-În calculul momentelor încovoietoare din fundaţie se consideră presiunile pe teren determinate de solicitările transmise de stâlp. -Se vor considera situaţiile de încărcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitările maxime în fundaţie.
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Armarea paharului
Talpa fundaţiei pahar se verifică la moment încovoietor şi la forţă tăietoare.Verificarea la moment încovoietor şi forţă tăietoare se face în secţiunile de la faţa paharului şi din axul stâlpului prefabricat.
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
8. Proiectarea fundaţiilor continue de beton 8. Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat sub stâlpiarmat sub stâlpi
Conditii-fundaţii independente care nu pot fi extinse suficient în plan- fundaţii izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi- alcătuirea generală a construcţiei în care stâlpii structurii în cadre au legături (la nivelul subsolului) cu pereţii de beton armat rezemaţi pe teren prin fundaţii continue- terenuri de fundare susceptibile de deformaţii diferenţiale importante şi unde nu se poate realiza o creştere a rigidităţii în plan a ansamblului structural.
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Fundaţii continue sub stâlpi având alcătuirea de grindă
Dacă structura rezemată pe grinda de fundare este rigidă (de exemplu cadre cu zidărie de umplutură etc.) se pot utiliza metode aproximative de calcul; în cazul structurilor flexibile (cadre) se recomandă aplicarea metodelor exacte.Prin calibrarea eforturilor capabile se urmăreşte evitarea dezvoltării deformaţiilor plastice în grinzile de fundare continue în cazul acţiunilor seismice.
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Calculul grinzilor continueCalculul grinzilor continueCalculul cu metode simplificateMetodele simplificate sunt cele în care conlucrarea între fundaţie şi teren nu este luată în considerare iar diagrama de presiuni pe talpă se admite a fi cunoscută –distributie liniara.
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Metoda grinzii continue static determinate
Se consideră că încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme coincid. În grinda static determinată astfel rezultată, momentul încovoietor într-o secţiune x se calculează considerând momentul tuturor forţelor de la stânga secţiunii.
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Metode care asimilează terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler)
Fundaţie rigidă
Fundaţie elastică
sp = k z- p este presiunea într-un punct al suprafeţei de contact între fundaţie şi mediul Winkler iar - z este deformaţia în acel punct; - ks este un factor de proporţionalitate între presiune şi deformaţie, care caracterizează rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat.
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Stabilirea valorii coeficientului de pat ks
-Stabilirea valorilor coeficientilor de pat pentru:: :
pământuri coezive : pentru pământuri necoezive :
-În lipsa unor date obţinute prin încercări pe teren cu placa, pentru valorile ks’ corespunzătoare unei plăci cu latura de 0.30 m se pot utiliza valorile date în tabelele 8.1 şi 8.2.
- Estimarea valorii coeficientului de pat ks în funcţie de:modulul de deformaţie liniara Es şi de coeficientul lui Poisson νsale pământului
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
• Metode care asimilează terenul cu un semispaţiu elastic (modelul Boussinesq)
-caracteristicile Es (modulul de deformaţie liniară ) şi νs (coeficientul lui Poisson ) pentru solicitări statice-caracteristicilor Es* şi νs* pentru solicitări dinamice
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
9. 9. ParametriParametri pentrupentruproiectareaproiectarea fundafundaţţiiloriilorconstrucconstrucţţiiloriilor cu perecu pereţţi i structurali structurali de zidde zidăărierie
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată
În grupările speciale de încărcări solicitările transmise infrastructurii de către suprastructură sunt stabilite în funcţie de comportarea specifică a pereţilor din zidărie sub aceste încărcări (cedare ductilă la compresiune excentrică; comportare elastică, etc.).Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determină funcţie de eforturile transmise de suprastructură considerând comportarea de ansamblu a infrastructurii
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Peretestructural
Perete de subsol
Fundaţie
Infrastructură
hs
1-1
1
1
Peretestructural
a
11
b
1
1
Peretestructural
c
Peretesuprastructură
d
10. 10. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de beton armatpereţi structurali de beton armat
BucurestiBucuresti, 16 , 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Fundaţii cu comportare elastică:a - fundaţie independentă;
b - infrastructură
b
Ms2
fundaţie
NpMP
Peretestructural
L
QP
Zonacomprimată a
peretelui
a
Ms1 QpQs1
Ns1 MP
NP
Nf
Ns2
Qs2
Direcţia acţiunii seismice
Stâlp
HI
Mf
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Infrastructură cu articulaţii plastice
zona de articulaţie plastică în infrastructură
Zona de nod rigid, perete - fundaţie
perete structural
I
Ta C
QP
perete structural
stâlp
zona de articulaţie plastică in infrastructuri
Articulaţiiplastice
stâlp
Directie actiune seismica
Nod rigid
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundaţiilor
x
y
1 2 3 4 5
pefpef
B
B
B
My
MxG
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Fundaţii continue sub pereţii de beton armat ai substructurilor
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Schema de armare a fundaţiei peretelui de beton armat
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Fundaţie tip bloc şi cuzinet sub pereţi de beton armat
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Metode de calcul cu programe automate
Model de calcul structural de tip grinzi pentru fundatiile de tip talpi continue si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E si resoarte de tip Winkler pentru teren (program Etabs)
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Deformata pentru ansamblul grinzilor alcatuite din fundatiile si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Diagrama de momente incovoietoare pentru ansamblul grinzilor alcatuite din fundatiile si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E
in gruparea fundamentala
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Diagrama de forte taietoare pentru ansamblul grinzilor alcatuitedin fundatiile si peretii de subsol ai unei cladiri cu S+P+9E in
gruparea fundamentala
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Model de calcul structural cu elemente finite pentru infrastructura (planseu, fundatii, peretii de subsol ) unei cladiri
cu S+P+9E si resoarte de tip Winkler pentru teren
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Deformata pentru infrastructura cladirii cu S+P+9E pentru gruparea fundamentala
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Distributie de eforturi intr-un perete al infrastructurii cladirii cu S+P+9E pentru gruparea fundamentala
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
11. Proiectarea radierelor de beton 11. Proiectarea radierelor de beton armatarmat
lmax
1 1
Radier general tip dală groasă
Radier tip dalăgroasă1-1
hr
Beton de egalizare
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Pereteperimetral
Capitel1 1
stâlp
45o Capitel cu o pantă
a
1-1
stâlp
Capitel cu două panteb
1-1
hr
hr hr
cCapiteldrept
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Radier tip placă şi grinzi pe două direcţiia - radier tip placă şi grinzi întoarse; b - radier tip placă şi grinzi drepte
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Calculul radierelorCalculul radierelorParametrii-rigiditatea şi geometria radierului, -mărimea şi distribuţia încărcărilor, -caracteristicile de deformabilitate şi de rezistenţă ale terenului, -etapele de execuţie
Calculul urmăreşte determinarea presiunilor de contact şi a deformaţiilor precum şi a momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare
În calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil-relatii pentru stabilirea indicelui de rigiditate pentru radiere generale având forma dreptunghiulară în plan (LxB) şi grosimea uniformă
- radier rigid
-stabilirea rigiditatii constructiei si a radierului KR
h2B
h2L
EE
1)1(12K
2s
2s
2
G ⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛⋅⋅
ν−ν−π⋅
=
BL
8K G ≤
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide- Metoda reducerii încărcărilor în centrul de greutate al radierului
Forţa tăietoare totală acţionând în orice secţiune dusă prin radier este egală cu suma aritmetică a tuturor încărcărilor şi presiunilor de contact la stânga secţiunii considerate.Momentul încovoietor total acţionând în aceeaşi secţiune este egal cu suma momentelor aceloraşi încărcări şi presiuni faţă de secţiunea considerată.
xIeNy
Ie
NA
Np
y
x
x
y)41( ∑∑∑ ±±=÷
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Metoda împărţirii radierului în fâşii de calcul
Fiecare fâşie de calcul este încărcată de forţele corespunzătoare stâlpilor ce reazemă pe fâşia respectivă. Se determină diagrama presiunilor de contact, admiţându-se o lege de variaţie liniară de tip Navier.
Nicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABORNicoleta RADULESCU, Alexandrina PRETORIAN, Marius GABOR
Bucuresti, 16 Bucuresti, 16 –– 17 septembrie 200417 septembrie 2004
Calculul radierelor pe mediu Winkler -anexa D- radierele rezemate pe un mediu discret alcătuit din resoarte independente de tip Winkler.
- Calculul radierelor pe mediu BoussinesqSe porneşte de la ecuaţia diferenţială de ordinul 4 a plăcii supuse la
încovoiere. Rezolvarea ecuaţiei se bazează pe Metoda elementelor finite.